Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu

More documents

Recommendations

Info

2.2. SECTORUL SECUNDAR În sectorul secundar al economiei naţionale sunt incluse activităţile din industrie, producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gazelor şi apei precum şi activităţile din construcţii. În municipiul Bacău, structura sectorului secundar în funcţie de numărul de unităţi active la nivelul anului 2007, este următoarea: Tabel 96: Numar de unitati active in sectorul secundar sectoare de activitate număr de unităţi industrie 477 construcţii 406 producerea şi furnizarea de energie 8 electrică şi termică, gaze şi apă TOTAL 891 Diagrama 38: Structura sectorului secundar al economiei municipiului Bacău în anul 2007 construcţii 46% Structura sectorului secundar al economiei municipiului Bacău în anul 2007 producerea şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă 1% industrie 53% În sectorul secundar al economiei municipiului Bacău, 53% din unităţile active la nivelul anului 2007 desfăşoară activităţi în domeniul industrial, în timp ce 46% dintre unităţile economice desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor. Doar 1% din unităţile din sectorul secundar de activitate sunt profilate pe producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă. Contribuţia fiecărui domeniu la cifra de afaceri a sectorului secundar este prezentată în tabelul şi diagrama următoare: Tabel 97: Contribuţia fiecărui domeniu la cifra de afaceri a sectorului secundar sectoare de activitate cifra de afaceri (lei ron preţuri curente) industrie 18.444.020.330 construcţii 9.731.015.056 energie electrica si termică, gaze şi apă 1.428.729.860 Diagrama 39: Structura cifrei de afaceri a sectorului secundar în anul 2007 la nivelul municipiului Bacău Structura cifrei de afaceri a sectorului secundar în anul 2007 energie electrica si termică, gaze şi apă 5% construcţii 33% industrie 62% Aşa cum era de aşteptat, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri a sectorului secundar revine industriei care contribuie cu 62%. Construcţiile au o pondere de 33% din cifra de afaceri a sectorului secundar, sectorul energetic având cea mai redusă pondere (5%). Structura numărului de salariaţi din sectorul secundar de activitate din municipiul Bacău este prezentat în cele ce urmează: Tabel 98: Structura numărului de salariaţi din sectorul secundar sectoare de activitate nr. salariaţi industrie 19501 construcţii 7025 energie electrica si termică, gaze şi 1246 apă Diagrama 40: Structura sectorului secundar pe domenii de activitate în funcţie de numărul de salariaţi în anul 2007 Structura sectorului secundar pe domenii de activitate în funcţie de numărul de salariaţi - 2007 construcţii 25% energie electrica si termică, gaze şi apă 4% industrie 71% 62
Industria Sectorul industrial poate fi privit ca un catalizator al dezvoltării urbane, mijloc de creştere a frecvenţei fluxurilor cotidiene şi implicit a nivelului de trai; industria a fost şi încă mai este, în mare măsură, elementul de segregare a aşezărilor umane. În anul 2007, unităţile sectorului industrial în municipiul Bacău reprezintă 12,3% din numărul total de unităţi economice ale municipiului Bacău. Industria contribuie cu aproximativ 30% la cifra de faceri totală a societăţilor din municipiul Bacău, iar numărul de salariaţi din industrie reprezintă 43% din numărul total de salariaţi din unităţile economice ale municipiului. Pentru producerea hârtiei în anul 1881 s-a înfiinţat Societatea „Letea", care a început construcţia fabricii în vara anului 1882, iar la 21 mai 1885 a intrat complet în funcţiune Fabrica de hârtie „Letea", una din întreprinderile băcăuane care au jucat un rol important în viaţa economică atât a municipiului cât şi a judeţului, şi chiar la nivel naţional. În 1895 s-au pus bazele Fabricii despirt Mărgineni. În 1919 se deschide Topitoria de Fontă. La începutul secolului XX, mai precis în 1935, în oraşul Bacău existau 40 de unităţi industriale active. Începând cu anii 1950, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări urbanistice şi economice. Intervalul 1950 – 1980 reprezintă perioada de industrializare masivă a municipiului, în cei 30 de ani construindu-se marile platforme industriale ale oraşului (platforma Mărgineni, platforma chimică) precum şi marile unităţi ale industriei băcăuane. Astfel, în intervalul 1952 – 1956 se dau în funcţiune Întreprinderea de Confecţii Bacău (ulterior „Confecţia” Bacău devenită Asco Bacău), şi Fabrica de şuruburi (actuala Subex). În 1553 se dă în exploatare Aerostar Bacău. În 1958 începe să funcţioneze Întreprinderea Avicolă Bacău şi Întreprinderea de industrializare a cărnii Bacău. În 1962 se pune în funcţiune Antrepozitul Frigorific. În 1964 se deschide Întreprinderea pentru Industrializarea Laptelui. În anii 60’ se construieşte platforma industrială Mărgineni şi se dă în folosinţă Fabrica de Vane. În 1968 se deschide Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău. În 1970 se deschide Întreprinderea de valorificare a fructelor şi legumelor Bacău, în 1971 se dezvoltă Fabrica de Armături Industriale de Fontă Bacău, în 1972 a fost pusă în funcţiune Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate. În 1973 se dă în funcţiune Întreprinderea de Maşini – Unelte Bacău. În 1974 Fabrica Letea îşi măreşte capacitatea de producţie. În 1979 a fost dată în exploatare Întreprinderea de Panouri Electropneumatice şi se construieşte Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, pe o suprafaţă de 78ha. În 1985 se dezvoltă capacitatea de producţie la Întreprinderea de Avioane, la Fabrica de Celuloză şi Hârtie Letea, la Întreprinderea Avicola, se modernizează procesele tehnologice la Fabrica de Şuruburi, Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate şi Întreprinderea de Industrializare a Cărnii. După 1989, o dată cu trecerea la economia de piaţă, are loc un amplu proces de restructurare în toate sectoarele vieţii economice. Pivotul acestui complex proces de tranziţie îl constituie privatizarea şi restructurarea întreprinderilor industriale, a băncilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, a sferei serviciilor. In vederea impulsionării creşterii economice, o atenţie deosebită este acordată atragerii investiţiilor străine pentru a suplini insuficienţa capitalului autohton. Trecerea de la o economie centralizată la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţă, a fost bruscă, fără o pregătire prealabilă. Prăbuşirea comunismului în 1989 a determinat în perioada următoare, scăderea dramatică a producţiei industriale, cu peste 50%, scădere determinată de: - capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de desfacere interne şi externe; - calitatea slabă a managementului; - decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.; - ritmul lent al privatizării şi restructurării; - cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone de capital. Întreprinderile-etalon ale economiei centralizate au avut destine diferite. Domeniul de activitate, pieţele deţinute, pierderea partenerilor externi, necunoaşterea tendinţelor din piaţă, tehnologia învechită, reformele prea lente şi privatizările greşite, priceperea managerilor, reprezintă factori care au concurat la eşecul sau succesul unităţilor industriale ale oraşului. Încercându-se menţinerea activităţii întreprinderilor, unele dintre acestea au funcţionat vreme îndelungată în pierdere, sau menţinându-se la limita supravieţuirii. Producţia a stagnat, întreprinderile au început să acumuleze datorii din ce în ce mai mari la bugetul de stat şi la furnizori, muncitorii au fost trimişi în lungi perioade de şomaj tehnic şi apoi disponibilizaţi în mare parte. Astfel de cazuri sunt numeroase în industria municipiului Bacău. De exemplu, fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partizanul”, după ce a trecut prin privatizări eşuate, a fost desfiinţată, terenul fiind utilizat pentru construirea actualului complex comercial „Arena Mall”. Întreprinderea „Proletarul”, producătoare de stofe şi postav a fost privatizată, în prezent numindu-se Pobac, este de asemenea în situaţie de închidere. Întreprinderile din industria băuturilor, Bere Alcool Mărgineni şi Vinalcool, după o privatizare eşuată au intrat în faza de conservare a instalaţiilor. Combinatul Industrial Chimic, devenit după 1989 „Sofert” şi ulterior „Amurco”, este de asemenea în situaţia de a fi închis, în decembrie 2008 fiind iniţiate procedurile de disponibilizarea a peste 600 de salariaţi. Fosta „Confecţia Bacău”, actuala S.C. Asco şi-a redus activitatea şi numărul de salariaţi iar în urma achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni de către un trust imobiliar, îşi va muta activitatea de producţie într-un spaţiu aparţinând firmei Miral, în vecinatatea fostei Maşini Unelte. Actualul sediu al unităţii va fi destinat unui proiect imobiliar (complex comercial sau ansamblu rezidenţial). Combinatul de Prelucrare a Lemnului - după privatizare a fost divizat în 4 subunităţi, în prezent nici una nemaifiind funcţională. Întreprinderea de Panouri Electropneumatice (IPEP) Bacău a fost privatizată sub denumirea de PEROM. Perom a început să decadă la începutul anilor 2000 ca urmare a aplicării sistemului compensaţiilor. O mare parte din datorii au apărut şi ca urmare a politicii monetare a statului din acea vreme, evoluţia monedelor euro şi dolar având un efect catastrofal pentru majoritatea agenţilor economici. Din acest motiv, administraţia Perom a fost nevoită să renunţe la toate contractele cu partenerii externi având totuşi numeroase comenzi pe plan intern. Intenţia Finanţelor de a recupera datoriile a dus însă la pierderea clădirii în prezent PEROM având foarte puţine active rămase. Societatea care a achiziţionat clădirea a amenajat un depozit zonal şi nu desfăşoară activităţi de producţie. 63
Page 1 and 2:
Primăria Municipiului Bacău Carac
Page 3 and 4:
Primăria Municipiului Bacău Cu mu
Page 5 and 6:
ABORDAREA ELABORARII 1. Caracteriza
Page 7 and 8:
1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLUL
Page 9 and 10:
Oraşul cuprindea 12 străzi mari,
Page 11 and 12:
În mediul urban, structura popula
Page 13 and 14:
EVOLUŢIA POPULAŢIEI Populaţia î
Page 15 and 16:
Specificul acestui model este dat d
Page 17 and 18: Sporul natural, rezultat din difere
Page 19 and 20: Diagrama 17. Evoluţia emigraţiei
Page 21 and 22: iar pentru cel activ sub forma stag
Page 23 and 24: Aceasta masura presupune imbunatati
Page 25 and 26: Grafic 6: Spitale, dispensare la ni
Page 27 and 28: Sursa: Prelucrare date INSSE Grafic
Page 29 and 30: astfel: Învăţământul preuniver
Page 31 and 32: În statul de funcţii al Centrului
Page 33 and 34: - realizează pliante publicitare i
Page 35 and 36: 14 Depoului 86 40 Blocuri ANL 15 Na
Page 37 and 38: Tabel 38: Evoluţia principalilor i
Page 39 and 40: Grafic 14: Structura cifrei de afac
Page 41 and 42: Tabel 49: Evoluţia domeniilor de a
Page 43 and 44: Concluzii: 1. Sectorul servicii rep
Page 45 and 46: ‣ în cadrul unităţilor de alim
Page 47 and 48: Tabel 57: Numărul societăţilor c
Page 49 and 50: Tabel 63: Evolutia principalilor in
Page 51 and 52: Acest campus IT&C urmăreşte stimu
Page 53 and 54: Sectorul cu ponderea cea mai mică
Page 55 and 56: În ceea ce priveşte structura pe
Page 57 and 58: În cadrul Graficului nr. 4 se poat
Page 59 and 60: Tabel 81: Evoluţia numărului de s
Page 61 and 62: În municipiul Bacău, din totalul
Page 63 and 64: Grafic 20: Evoluţia numarului de s
Page 65 and 66: Tabel 90: Lista agenţilor economic
Page 67: Industria extractivă Ultimul domen
Page 71 and 72: Pe ramuri industriale, structura nu
Page 73 and 74: Ponderi importante din cifra total
Page 75 and 76: Astfel, din punct de vedere al cifr
Page 77 and 78: Grafic 37: Evoluţia numărului de
Page 79 and 80: Grafic 41: Evolutia numărul de aut
Page 81 and 82: Diagrama 44: Structura sectorului t
Page 87 and 88: Serviciile de poştă şi telecomun
Page 93 and 94: Tabel 151: Evoluţia numărului de
Page 95 and 96: Tabel 157: Evoluţia numărului de
Page 97 and 98: 1.2.2 Accesibilitatea; Infrastructu
Page 99 and 100: Tabel 160: Infrastructura feroviar
Page 101 and 102: Tabel 161: Distanţa între Bacău
Page 103 and 104: Volumul de trafic are trend ascende
Page 105 and 106: nesemaforizate. Punctele de congest
Page 107 and 108: astfel: 1.2.3 Infrastructura de uti
Page 109 and 110: Acest front de captare este format
Page 111 and 112: Sistemul de reţele termice primare
Page 113 and 114: Conform tabelului de mai sus judeţ
Page 115 and 116: IIuminatul public necesită reabili
Page 117 and 118: Tabel 190: Situaţia echipamentelor
Page 119 and 120:
INFRASTRUCTURA DE DOTARI SI SERVICI
Page 121 and 122:
de Ştiinţe Economice - 180 absolv
Page 123 and 124:
23 BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee P
Page 125 and 126:
Sursa Agenţia de Protecţia Mediul
Page 127 and 128:
Cel mai mare cartier, ca lungime de
Page 129 and 130:
Tabel 204: Situaţia străzilor din
Page 131 and 132:
În cartierul Serbanesti se constru
Page 133 and 134:
Cartierul George Bacovia este o zon
Page 135 and 136:
Harta 20: Harta cartierului Izvoare
Page 137 and 138:
• Întreruperi frecvente în furn
Page 139 and 140:
Puncte tari Puncte slabe Oportunit
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
- Construirea Centrului Expoziţion
Page 147 and 148:
• Gestionarea deşeurilor în con
Page 149 and 150:
Nr. crt. 3 Proiect Linia de finanţ
Page 151 and 152:
Teatrul de vara a fost redat circui
Page 153 and 154:
5 6 7 8 9 Bloc garsoniere str. Cond
Page 155 and 156:
- construirea unei hale de comercia
Page 157 and 158:
ierni reci, veri cu temperaturi med
Page 159 and 160:
Planul Integrat de Dezvoltare Urban
Page 161 and 162:
Viziunea şi obiectivele strategice
Page 163 and 164:
OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea şi conso
Page 165 and 166:
17 Parcare supraterană str.Republi
Page 167 and 168:
OBIECTIVUL 2 Asigurarea infrastruct
Page 169 and 170:
OBIECTIVUL 5 Alinierea standardelor
Page 171 and 172:
25 Realizarea iluminatului public
Page 173 and 174:
7 Modernizare Spital de Pneumoftizi
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Anexa 1 - Lista proiectelor individ
Page 179 and 180:
11 Construire pasaj suprateran zona
Page 181 and 182:
23 24 25 26 27 Realizarea iluminatu
Page 183 and 184:
Anexa 4 - Proiecte complementare Nr
Page 185 and 186:
22 Realizarea centrului de zi pentr
Page 187 and 188:
13 Amenajare Piata de Gross Obiecti
Page 189 and 190:
3.2. HARTA MUNICIPIULUI, CU LOCALIZ
Page 191 and 192:
183
Page 193 and 194:
185
Page 195 and 196:
187
Page 197 and 198:
189
Page 199 and 200:
3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLA
Page 201 and 202:
• Asigurarea coordonării orizont
Page 203 and 204:
d. Unităţile de Implementare afer
Page 205 and 206:
3.3.3. Monitorizarea implementării
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Planul de informare a publicului î
Page 211:
BIBLIOGRAFIE: 1. Planul Naţional d
show all

Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu