Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

1.2 CARACTERISTICI ECONOMICE ALE POLULUI DE DEZVOLTARE BACĂU
CONTEXT ECONOMIC NAŢIONAL
1.2.1 Profilul economic al Polului de Dezvoltare Bacău
Potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2008, Produsul Intern Brut pe cap
de locuitor în regiunea Nord-Est a avut valoarea de aproximativ 4.000 euro/locuitor.
Rata şomajului (5,3%), a înregistrat discrepanţe între judeţe, astfel: nivelul maxim a fost atins în
judeţul Vaslui (10,2%) şi cel minim în judeţul Botoşani (3,5%), ecartul fiind de 6,7%.
De asemenea, regiunea Nord-Est va înregistra în anul 2009 cea mai pronunţată scădere
economică, de -5,1% - Vaslui (-7.4%), Botoşani (-6,6%), Neamţ (-4,9%), Iaşi (-4,7%), Suceava (-4,6%) şi
Bacău (-4,5%). Aceasta va fi urmată de Regiunea Sud (-4,9%) şi Regiunea Vest (-4,3%). Cele mai puţin
afectate vor fi Regiunile Nord-Vest (-3,7%) şi Bucureşti-Ilfov (-3,1%).
Regiunea de Nord-Est are prognoze optimiste pentru următorii ani din punctul de vedere al
diferiţilor analişti, pe care cred că o vor salva turismul şi agricultura. Din punctul acestora de vedere,
Moldova ar trebui să fie tot mai atractivă pentru investitori, datorită costurilor mici pentru localizarea unei
afaceri în zonă.
De remarcat că de trei-patru ani regiunea de nord-est a ţării are ritmuri de creştere peste alte
regiuni din România şi din Uniunea Europeană. Adâncirea decalajului s-a stopat, nu mai este discrepanţa
internă între regiunea nord-est şi alte regiuni, urmând ca în etapa următoare să aşteptăm o îmbunătăţire şi
mai semnificativă a situaţiei. Deja, după diferite estimări, se pare că regiunea de nord-est nu mai este cea
mai săracă regiune a Uniunii Europene, aşa cum era în anul 2005, potrivit statisticii Eurostat. Este
posibil să fi depăşit regiuni din Bulgaria. Pentru perioada următoare se estimează că regiunea de nordest
şi judeţele cu potenţial, vor avea ritmuri de creştere superioare mediei naţionale, de aproape 7 la
sută, ceea ce va duce la îmbunătăţirea indicelui de disparitate. Evident că reducerea decalajului este
cel mai greu de obţinut, dar pe termen lung se poate atinge acest scop. Este posibil ca la orizontul
anului 2020 să nu se mai discute de aceste discrepanţe între regiunea de nord-est şi alte regiuni şi să
se realizeze o apropiere semnificativă între ele.
O contribuţie importantă la reducerea acestor discrepanţe o vor avea fondurile destinate
dezvoltării regionale, prin Planul Operaţional Regional. În al doilea rând, etapa următoare este cea a
valorificării avantajelor regiunii de către investitorii străini. Din acest moment, se aşteaptă ca investiţiile
străine să treacă Carpaţii, din zona de vest către cea de est, mai ales că acum se simt tot mai mult
avantajele legate de costurile investiţiilor: terenuri mai ieftine, forţa de muncă calificată, lucruri care vor
face ca o afacere să fie mult mai ieftin de localizat în această regiune, faţă de vest, unde costurile cu
angajaţii sau cu infrastructura sunt din ce în ce mai ridicate.
Din mai multe analize, care au vizat prognoze privind potenţialul de dezvoltare a anumitor
sectoare, există un potenţial cultural şi turistic foarte ridicat în zonă. Sunt judeţe, precum Iaşi, Neamţ şi
Suceava, cu un potenţial turistic foarte mare, care poate fi mai bine valorificat de către mediul de
afaceri. Agricultura rămâne o piesă de bază, iar zona ar putea fi una care să ne ajute la nivel naţional
să trecem de la deficit pe produse agricole, la excedent, la un export mult mai mare. Nu trebuie uitat că
restructurarea ar putea să fie accelerată şi, în acest fel, să fie revigorată industria prelucrătoare,
industria de construcţii de maşini. Există o experienţă importantă în zonă, în Iaşi şi în Bacău, şi atunci
aici se beneficiază de un mare potenţial uman, personal de specialitate care ar trebui valorificat foarte
bine de investitorii în domeniul industriei prelucrătoare.
Nivelul PIB-ului nu se calculează la nivelul municipiilor, ci dor la nivel judeţean astfel că, nu se
poate evidenţia care este exact contribuţia municipiului Bacău la realizarea PIB-ului judeţean sau
regional şi nici valoarea PIB-ului / cap de locuitor la nivel de municipiu.
Tabel 37: Evoluţia PIB / locuitor în regiunea NE în perioada 2003-2006 (lei)
Nr.
crt.
Judeţ 2003 2004 2005 2006
2003/2006
(%)
Clasament judeţe
NE după PIB 2006
1 Bacău 7.848,22 9.874,67 10.379,84 11.790,78 66,56% 1
2 Neamţ 10.000,00 7.407,55 8.669,17 10.257,10 97,49% 3
3 Vaslui 5.054,03 5.756,71 6.031,89 7.477,35 67,59% 5
4 Botoşani 5.101,50 5.754,64 6.761,90 7.796,79 65,43% 4
5 Suceava 6.491,28 7.756,64 8.848,29 9.996,03 64,94% 2
6 Regiunea Nord Est 6.575,93 7.884,31 9.114,20 10.295,79 63,87%
Sursa: Prelucrare datelor INSSE
Judeţul Bacău se clasează pe locul 1 în cadrul Regiunii Nord Est, aflându-se peste media
regională în fiecare an din 2003 până în 2006.
30