Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total national se constata o crestere de la
13,90% la nivelul lui 2001 la 14,25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai saraca regiune din
Romania, dupa care urmeaza o perioada in care aceasta pondere scade (2003-2004). In perioada 2005-
2006 se constata o noua crestere a acestei ponderi, pana la valoarea de 14,05%, desi numarul somerilor
in Regiunea Nord-Est reprezinta 18% din total someri la nivel national.
O alta latura a serviciilor sociale o reprezinta cantinele sociale care functioneaza in toate judetele
regiunii. Aici, persoanele sarace si cei care nu au nici un mijloc de existenta, inclusiv cei fara locuinta,
beneficiaza de mese zilnice gratuite.2 2003
Astfel, conform Anuarului Statistic al Romaniei, 2002-2007, in anul 2006 numarul cantinelor de
ajutor social este in regiune de 19 de unitati, reprezentand 15,32% din numarul total de unitati existent la
nivel national. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 5.190 locuri, reprezentand 15,98%
din capacitatea totala existenta la nivel national de care au beneficiat 3.028 persoane, la nivelul anului
2006.
In mediul urban localitatile cu cele mai mici rate de saracie (0,15-0,17) sunt Bacau, Iasi, Onesti,
Piatra Neamt, Suceava. In cealalta extrema (rata saraciei intre 0,35-0,41) sunt localitatile Darabani,
Solca si Negresti. In mediul rural arealele cu o rata ridicata a saraciei (0,57-0,70) sunt:
• in cea mai mare parte a judetului Botosani;
• in partea de sud si sud-vest a judetului Iasi;
• in zonele de confluenta dintre judetele Neamt-Bacau, respectiv Iasi-Vaslui;
• in partea centrala a judetului Suceava.
Tabel 19: Rata saraciei pe regiuni, mediul rural si urban,
pe date de sondaj si de recensamant-2003
Regiunea
Rural
Urban
Sondaj Recensamant Sondaj Recensamant
Nord-Est 0,48 0,50 0,18 0,20
Sud-Est 0,45 0,46 0,16 0,23
Sud 0,35 0,37 0,19 0,23
Sud-Vest 0,42 0,44 0,20 0,24
Vest 0,31 0,34 0,10 0,20
Nord-Vest 0,28 0,36 0,08 0,16
Centru 0,29 0,33 0,14 0,17
Rural Urban
Grupurile afectate de saracie
Sunt cateva dimensiuni care diferentiaza riscul de saracie:
- Pozitia socio-profesionala
Nivelul cel mai ridicat de saracie il inregistreaza lucratorii pe cont propriu si somerii, din prima
categorie detasandu-se agricultorii atat ca risc de saracie cat si ca pondere in total saraci (aproape 1
sarac din 4). Pensionarii nu se plaseaza la un nivel semnificativ de saracie, fiind sub media populatiei.
Salariatii, asa cum era de asteptat, prezinta gradul cel mai scazut de saracie.
- Educatia
Nivelul de educatie este cel mai important factor. Absolvirea liceului aproape anuleaza riscul de
saracie. Fiecare ciclu suplimentar de invatamant absolvit marcheaza un salt semnificativ in reducerea
riscului de saracie.
- Distributia teritoriala
Aproape trei sferturi dintre saraci se afla in rural, iar riscul saraciei este mult mai ridicat in cadrul
acestui mediu de rezidenta.
- Apartenenta etnica
O proportie insemnata dintre persoanele apartinand minoritatii romilor se plaseaza la un nivel
extreme de ridicat de saracie, acestia fiind in 2003 de 3 ori mai sarac decat media. Populatia de romi a
beneficiat, pana in 2001, de politici guvernamentale de sprijin, dar fara a avea ca rezultat o imbunatatire
semnificativa a standardului de viata. Adoptarea in 2001 a strategiei nationale pentru imbunatatirea
situatiei romilor a reprezentat un important pas inainte, dar din pacate nu a fost suficient sustinut de
resurse care sa permita implementarea efectiva a masurilor prevazute.
- Alte dimensiuni
Pe grupe de varsta, riscul cel mai ridicat il prezinta tinerii (31,9% pentru categoria 15-24 de ani)
urmati la mica distanta de copii (29,9%). Varstnicii de peste 65 de ani ocupa o pozitie intermediara.
Exista o serie de factori care contribuie, de asemenea, la riscul de excluziune sociala: starea
precara a sanatatii, dependenta de alcool si droguri, pierderea locuintei, iesirea din institutiile de ocrotire
la implinirea varstei de 18 ani, iesirea din inchisoare, situatiile de criza determinate de violenta in familie
s.a. Persoanele cu handicap tind sa ramana dependente de suportul pasiv, efectul fiind o crestere
accelerata a riscului de saracie.
Sistemul educational
La nivel regional, unitatile de educatie, detin 17.8% din totalul existent la nivel national, in stransa
corelatie cu ponderea numarului de elevi-19% - 2004. Conform unui punct tare din analiza SWOT, exista
si cel mai mare numar de grupuri scolare si scoli de arte si meserii, ce scolarizeaza o cincime din
populatia scolara nationala pe aceasta forma de invatamant. Cea mai mare parte a institutiilor de
invatamant au o situatie precara a infrastructurii, necesitand atat lucrari de reabilitare cat si de
modernizare. In cazul laboratoarelor de specialitate se impune si dotarea acestora cu echipamentele
necesare in vederea atingerii standardelor de pregatire profesionala.
Sistemul de sanatate
Si in acest domeniu, in stransa corelare cu populatia totala, regiunea detine cel mai mare numar
de unitati sanitare publice: spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC. In domeniul privat,
numarul acestora este redus (cu exceptia cabinetelor medicale). Situatia infrastructurii este precara,
existand riscul ca unele dintre spitale sa nu mai primeasca autorizatie de functionare. Mai mult,
echipamentele medicale sunt uzate fizic si moral, periclitand diagnosticarea si tratarea pacientilor.
In acest context, Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013 isi propune reducerea
decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale Romaniei, printr-o serie de directii strategice de
dezvoltare. Astfel, in plan social Strategia propune Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale,
sociale si de sanatate.
16