Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

iar pentru cel activ sub forma stagnării calităţii vieţii. Dacă avem în vedere faptul că o populaţie se
consideră tânără, atunci când grupa vârstnicilor nu depăşeşte 7% din populaţia totală, se află în proces
de îmbătrânire, când valorile se încadrează între 7 şi 12%, şi este deja îmbătrânită, la valori peste
această limită, putem concluziona faptul ca, la nivelul Municipiului Bacău, populaţia a intrat într-un proces
de îmbătrânire.
Dezechilibre evidente în structura pe sexe - feminizarea populaţiei, ilustrată de indicele de
feminitate, respectiv numărul de femei la 100 de bărbaţi, constituie un fenomen cu implicaţii socioeconomice
profunde în ceea ce priveşte constituirea familiilor şi reproducerea populaţiei şi asigurarea
forţei de muncă specifice.
Concluzii:
1. Populaţia este în continuă scădere în perioada 1998 – 2008; pe termen lung este posibilă diminuarea
numărului de locuitori fenomen care, coroborat cu modificarea substanţială a structurii grupelor majore
de vârste, să devină o problemă dificil de soluţionat în prezent.
2. Densitatea populaţiei se află în scădere uşoară şi continuă în perioada 2001 – 2008;
3. Populaţia feminină domină în structura pe sexe, ceea ce conduce la implicaţii socio-economice
profunde în ceea ce priveşte constituirea familiilor şi reproducerea populaţiei şi asigurarea forţei de
muncă specifice.
4. Se înregistrează un proces de îmbătrânire demografică: ponderea vârstnicilor în totalul populaţiei este
de 13,17%, iar în perioada 2002-2008 se înregistrează o scădere a segmentului de populaţie cu vârsta în
intervalul 0-14 ani simultan cu creşterea populaţiei peste 60 de ani;;
5. Natalitatea scade accentuat în perioada 1990 – 2002, cu implicaţii puternice în plan economic în sensul unui
deficit de populaţie ocupată în prezent;
6. Creşterea ratei natalităţii în perioada 2003 – 2007 are implicaţii asupra infrastructurii existente deficitare de
educaţie pentru preşcolari pe de o parte şi potenţiale influenţe pozitive în dezvoltarea municipiului prin creşterea
populaţiei tinere, pe de altă parte;
7. Rata mortalităţii este constantă în perioada 2004 – 2007, precedată de o creştere a acesteia intercalata cu
scăderi nesemnificative;
8. Prevenirea declinului şi îmbătrânirii demografice, a dezechilibrelor grupelor majore necesită o
strategie politico-socială coerentă la nivel naţional, capabilă recupereze consecinţele unor politici
demografice neinspirate ale perioadelor precedente;
9. În anul 2007 se înregistrează un sold migratoriu cu valori foarte scăzute (mai multe plecări din
municipiu decât stabiliri), care produce un deficit în bilanţul real al populaţiei, mult mai mare faţă de cel
înregistrat la nivelul judeţului Bacău şi al Regiunii;
10. Numărul de emigranţi înregistrează o creştere în perioada 2002 – 2007 cu excepţia anului 2007.
1.1.3 Caracteristici sociale ale polului de dezvoltare Bacău
NIVELUL REGIONAL
Serviciile sociale in regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de
tranzitie prin care trece toata tara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu
celelalte regiuni, dar si cel mai redus PIBR/locuitor.
Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce in ce mai mult in ultima perioada
datorita disponibilizarilor masive din economie, dar si datorita incapacitatii agentilor economici de a
absorbi forta de munca tanara. In plus, cererea mare este determinata si de nivelul general de saracie a
populatiei, in special in cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: batranii, cei cu afectiuni
cronice sau cu diverse categorii de handicap. O consecinta a acestui nivel de saracie este cresterea
numarului de cazuri in care parintii isi incredinteaza voluntar copiii centrelor de plasament din regiune.
Acesti copii, la randul lor, necesita asistenta sociala complexa si foarte costisitoare.
Pe de alta parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitara la nivelul regiunii, datorita
saraciei generale a bugetelor locale, care contribuie de cativa ani la finantarea unei parti din aceste
servicii sociale. Pe langa alocarea unor resurse bugetare pentru finantarea serviciilor sociale, exista, de
asemenea, numeroase organizatii non-guvernamentale implicate in activitati sociale, mai ales in
domeniul protectiei drepturilor copiilor si batranilor. In acest sens, exista, totodata, orfelinate si camine
pentru batrani care sunt finantate de catre unitati de cult religios.
Judetele cu situatia cea mai precara sunt Botosani si Vaslui, judete care ocupa primele locuri in
ceea ce priveste rata somajului si nivelul de saracie a populatiei.
Tabel 18: Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor
in perioada 2001- 2004 (mil.lei), 2005, 2006 (lei)
Judet/
Regiune
Total cheltuieli cu protectia sociala somerilor
(milioane lei-ROL)
Total cheltuieli cu protectia
sociala a somerilor (lei-RON
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Bacau 305.235 329.943 371.552 408.676 38.013.836 42.519.069
Botosani 144.216 182.446 194.048 202.975 23.432.505 23.818.245
Iasi 216.681 255.097 361.461 416.219 43.408.958 46.870.710
Neamt 237.893 293.221 264.585 329.664 31.794.983 32.074.954
Suceava 195.644 225.153 250.499 295.453 34.597.853 37.661.233
Vaslui 211.875 331.202 369.266 348.297 32.017.982 33.972.629
Nord-Est 1.311.544 1.617.062 1.811.411 2.001.284 203.266.117 216.916.840
Romania 9.404.370 11.344.334 14.690.775 16.579.518 1.535.107.113 1.543.664.626
% 13,90 14,25 12,33 12,07 13,24 14,05
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002-2007
15