Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

ierni reci, veri cu temperaturi medii de 20°C si primaveri a caror medie este mai mica decât media
anotimpului de toamna. Frecvente sunt inversiunile termice pe terasele inferioare ale celor doua râuri,
temperatura fiind iarna cu 3-4°C mai coborata decât pe terasele înalte si pe versanti. Un factor natural
specific municipiului Bacau, determinat inversiunile termice si de evaporatia de pe lacurile de acumulare
este frecventa mare a ceturilor provocate – numarul mare al zilelor cu ceata care cauzeaza grave
probleme de circulatie, atât rutiera cât si aeriana. În interiorul orasului nebulozitatea creste deoarece
ceata se amesteca cu impuritatile din transporturi sau din activitatile industriale.
Reteaua hidrografica a municipiului Bacau este reprezentata de cele doua râuri, Siret
si Bistrita, si de o serie de mici afluenti ai acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja - pentru
Siret, respectiv Trebesul cu afluentii sai Bârnat si Negel – pentru Bistrita. Râul Bistrita a fost amenajat în
întregime în perioada 1958 - 1966, în zona orasului creându-se lacurile Serbanesti, 202,4 ha, adâncime
3,3 metri, cu un volum total de 6 mil. mc, dat în functiune în anul 1966 si lacul de compensare 50,4 ha,
5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha). Amenajari au fost efectuate si pe afluentii
Bistritei, a caror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebes 22 kilometri,
Limpedea 16 kilometri).
În ceea ce priveste apele subterane, albiilor majore si teraselor râurilor Siret si Bistrita
le sunt specifice strate acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor majore,
în mare parte de însusi râul generator, datorita permeabilitatii mari a pietrisurilor si nisipurilor din patul
albiei. Viteza apreciabila apreciabila de curgere a apei în aceste strate acvifere de albie majora asigura
niste debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la
Bistrita si 6 – 10 l/s/100m la Siret (dupa Al. Ungureanu, 1993). Pânzele freatice si reteaua
hidrografica drenata de râurile Bistrita si Siret se constituie, în mari resurse de apa. Rezervele cele mai
însemnate se afla în complexul aluvionar de lunca, precum si la baza teraselor. Hidrografia bogata
reprezinta un atu din punct de vedere al multiplelor posibilitati de valorificare a retelei hidrografice însa
exercita si anumite restrictii în ceea ce priveste expunerea la riscul de inundatii a anumitor zone din oras.
Astfel, s-au produs inundatii pe pârâul Trebes – Bârnat, în zona podului Margineni, precum si la nord de
cartierul Stefan cel mare, catre confluenta pârâului cu canalul hidroenergetic. De asemenea, s-au produs
inundatii pe pârâul Negel, în zona cartierului CFR.
Solurile reprezinta un element important al potentialului natural, care are influenta directa asupra
potentialului economic. Astfel, teritoriul municipiului Bacau se suprapune luncii
Bistritei, careia îi sunt specifice soluri aluviale si protosolurile aluviale. Pe terase apar
cernoziomuri cambice si argiloiluviale. Astfel, din punct de vedere al favorabilitatii pentru agricultura
prezinta importanta cernoziomurile, care ocupa o suprafata de 583 ha, faeziomurile, extinse pe 11 ha,
aluviosolurile, care ocupa o suprafata de 604 ha, foarte favorabile pentru legumicultura. Toate aceste
categorii de soluri se caracterizeaza printr-o fertilitate ridicata, reprezentând domeniul terenurilor agricole.
În concluzie, conditiile naturale determina ca teritoriul municipiului Bacau sa fie unul favorabil
locuirii si dezvoltarii urbane, cu influente asupra potentialului economic si uman.
Potentialul economic
Potentialul economic al unei localitati deriva în primul rând din favorabilitatea conditiilor naturale
pentru desfasurarea anumitor activitati economice. Astfel, relieful, hidrografia, vegetatia, solurile, au
impact direct în dezvoltarea economica a localitatilor. În al doilea rând,un alt element decisiv pentru
dezvoltarea economica este pozitia si accesibilitatea în teritoriu. În al treilea rând, potentialul economic si
capacitatea de atractie a unei localitati este determinata si de gradul de dezvoltare al infrastructurii si
echiparii edilitare. În cazul municipiului Bacau, potentialul economic este determinat de:
• relieful plan, caracterizat de energie si fragmentare scazuta si o panta redusa, caracteristici
geomorfologice deosebit de favorabile dezvoltarii localitatii;
• reteaua hidrografica bogata, cu multiple utilizari: producerea de energie electrica, sursa de
apa pentru diverse activitati economice, sursa de apa pentru irigatii, moderator climatic,
posibilitati de valorificare în turismul de agrement si turismul sportiv;
• vegetatia naturala cu rol major în crearea unui peisaj atractiv al municipiului din punct de
vedere turistic, precum si a unui microclimat placut; pe teritoriul municipiului Bacau exista 57
ha acoperite de formatiuni forestiere, carora li se adauga vegetatia de mlastina din zona de
nord a lacului Serbanesti, habitat pentru numeroase specii avifaunistice. Lacul a fost declarat
arie protejata Natura 2000 si Arie Speciala de protectie Avifaunistica – potential de dezvoltare
a turismului ecologic;
• solurile fertile: cernoziomuri, faeziomuri, cu fertilitate ridicata. Din punct de vedere al
pretabilitatii, terenurile agricole din municipiul Bacau se încadreaza în clasa I de pretabilitate,
adica terenuri fara limitari în cazul utilizarii ca arabil. Solurile fertile precum si existenta apei
pentru irigatii reprezinta elemente importante ale potentialului economic pe baza carora este
posibila dezvoltarea agriculturii;
• pozitia în teritoriu: municipiul Bacau are o pozitie centrala, de contact, între zona subcarpatica
si Podisul Moldovei, mai precis între Subcarpatii Moldovei si Podisul Bârladului – Colinele
Tutovei; aceasta pozitie este favorabila exercitarii unei influente mai structurate in teritoriu in
sensul mobilizarii capitalului teritorial in beneficiul unei dezvoltari durabile a regiunii si
localitatilor din regiune;
• situarea orasului pe vechiul „drum al Siretului”, în prezent pe principala artera care strabate
zona Moldovei: DN 2 – E 85 suprapus peste Culoarul Siretului; aceasta pozitie permite
regenerarea rolurilor traditionale si reinterpretarea acestora in noul context social-economic;
• situarea in zon de convergenta a importante drumuri nationale si europene: DN 2/E 85, DN 15,
DN 2F, DN 2G, DN 11/E 574 favorizeaza accesibilitate rutiera ridicata;
• municipiul Bacau este strabatut de magistrala feroviara 500 Bucuresti – Bacau – Suceava –
Vicsani, principala artera feroviara din vestul Moldovei;
• municipiul Bacau este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigura
conexiunea în interiorul Europei, pe relatia nord – sud,
• pozitia centrala a orasului a determinat amplasarea la Bacau a unui aeroport international;
• potentialul intermodal, taditiile economice şi tendintele prezente de dezvoltare, situarea
avantajoasa in reteaua regionala si nationala de localitati, fac din municipiu un canditat real la
dezvoltare metropolitana, la afirmarea ca pol competitiv si de excelenta la nivel regional si
national;
• patrimoniul de constructii industriale precum si infrastructura de alimentare cu apa, canalizare,
energie electrica si gaze naturale configureaza un potential substantial privind regenerarea
dezvoltarii economice pe structuri competitive;
151