Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Ploiesti - Bucuresti - Giurgiu/Ruse. În prezent, din punct de vedere al potentialului de atractie al oraselor,
conform Atlasului României 2006, municipiul Bacau exercita o polarizare de tip regional – puternica
polarizare unidirectionala, unitatile teritorial – administrative înconjuratoare fiind direct polarizate de
municipiul Bacau, ca spatiu urban cu servicii de nivel superior (universitati, medicina specializata) si cu
functii administrative, industriale si comerciale complexe.
Conform HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de crestere si a polilor de dezvoltare urbana,
municipiului Bacau i se atribuie rolul de pol regional de dezvoltare urbana la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Nord – Est, sprijinit în dezvoltare prin realizarea de investitii din axa prioritara 1 "Sprijinirea
dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere" a Programului Operational Regional 2007 – 2013.
1.5 POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI
Municipiul Bacau este resedinta judetului Bacau, fiind localizat în partea central – nord - estica a
judetului Bacau, într-o zona dezechilibrata din punct de vedere al densitatii localitatilor urbane. Este un
municipiu de rangul I (176743 locuitori la 1 iulie 2008), de importanta interjudeteana, regionala si
nationala, zona sa de polarizare depasind granitele judetului Bacau, pe o raza de aproximativ 60 km.
La nivel judetean, capacitatea de polarizare a municipiului Bacau urmeaza a fi valorificata prin
înfiintarea si mai ales crearea functiilor si a relatiilor specifice functionarii unei zone metropolitane: Zona
Metropolitana Bacau, în care sunt incluse urmatoarele comune: Hemeius, Margineni, Magura, Luizi –
Calugara, Sarata, Nicolae Balcescu, Faraoani, Gioseni, Tamasi, Letea Veche, Buhoci, Traian, Secuieni,
Odobesti, Izvorul Berheciului, Prajesti, Saucesti, Itesti, Beresti – Bistrita, Filipesti, Gârleni, Blagesti. De
altfel, dezvoltarea orasului din ultimul deceniu a determinat aparitia unor „tentacule” catre comunele
Hemeius, Letea Veche, Magura, Margineni.
Din punct de vedere fizico – geografic, municipiul Bacau este situat în unitatea de relief numita
Podisul Piemontan, subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistrita, în zona larga de confluenta a râurilor
Siret si Bistrita, la altitudinea de 165m. Orasul se dominat, dinspre vest, de culmea Pietricica, fiind situat
în zona de contact între unitatea subcarpatica si Podisul Bârladului – Colinele Tutovei.
Orasul Bacau beneficiaza de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. În ansamblu,
intravilanul municipiului Bacau se afla pe terasele plane sau usor înclinate, cu expozitie estica si sudestica,
cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun si o pânza freatica bogata. Astfel, municipiul Bacau
este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie si fragmentare scazuta si o panta
redusa. Asezarea fizico – geografica se reflecta în gradul ridicat de accesibilitate care caracterizeaza
municipiul Bacau. Aparut initial ca târg pe vechiul drum al Siretului, municipiul Bacau este amplasat în
prezent pe principala axa de circulatie care strabate regiunea Moldovei: drumul european/national DN 2
– E 85 care asigura legatura între Bucuresti si nordul tarii, pâna la granita cu Ucraina.
Din punct de vedere al accesibilitatii feroviare, municipiul Bacau este strabatut de magistrala 500
Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Râmnicu Sarat - Focsani - Adjud – Bacau – Roman – Pascani – Suceava
– Vicsani, principala artera feroviara din vestul Moldovei. Mai mult, municipiul Bacau este situat pe
traseul coridorului european feroviar IX, care asigura conexiunea în interiorul Europei, pe relatia nord –
sud, pornind de la Marea Baltica (Lituania) si Golful Finic Skt Petersburg, în directia Moscova - Kiev -
Chisinau - Romania - Ruse - Stara Zagora - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României,
componenta feroviara urmeaza traseul Ungheni - Iasi - Pascani - Bacau - Adjud - Marasesti - Buzau -
POTENTIALUL NATURAL, ECONOMIC, UMAN
Potentialul natural
Potentialul natural este rezultatul interactiunii urmatoarelor componente: structura geologica,
relieful, clima, hidrografia, flora si fauna, solurile. Potentialul natural sta la baza dezvoltarii unei
comunitati umane în timp si spatiu si influenteaza direct potentialul economic si uman.
Conditiile geografice (litografia, structura tectonica, neotectonica, seismicitatea, resursele solului)
au o influenta specifica, în principal indirecta, mai greu de sesizat la prima vedere, dar care afecteaza
dezvoltarea si repartitia comunitatilor umane. Din punct de vedere geologic, teritoriul orasului Bacau se
suprapune asa-numitei unitati structurale a Depresiunii (Platformei) Bârladului, despre care se presupune
ar fi alcatuita din formatiuni cristalofiliene si magmatite. Acest fundamentul este acoperit integral de o
stiva de depozite sedimentare, din care, aici afloreaza aproape exclusiv depozitele sarmatianului. În zona
Culoarului Fluvial Siret – Bistrita, unde este situat Bacaul, respectiv spre contactul cu Carpatii si
Subcarpatii, sarmatianul apare într-un facies litoral, fluvio-deltaic, reprezentat prin pietrisuri si nisipuri.
Cele mai noi formatiuni sedimentare din Platforma Bârladului apartin ciclului adenian superior-romanian
(nisipuri, argile) si cuaternarului (siltite, pietrisuri), acestea din urma fiind caracteristice unor terase ce
însotesc arterele hidrografice ce strabat aceasta platforma, cum e si cazul teraselor pe care este situat
orasul Bacaul. Referitor la unitatea de relief, teritoriul municipiului Bacau este situat în Culoarul fluvial
Siret – Bistrita. Plasamentul orasului Bacau în respectivul culoar fluvial, pe vastul con de dejectie creat la
confluenta râurilor Siret si Bistrita se constituie într-un cadru geomorfologic extrem de favorabil.
Microrelieful vetrei orasului este, de altfel, rezultatul activitatii celor doua râuri si a regimurilor lor
hidrologice. În zona de confluenta astfel creata, ce are o latime de 15 – 17 km pe directia vest-est, s-a
format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest si un abrupt spre Colinele Tutovei,
afectat de alunecari de teren active. În ansamblu, intravilanul municipiului Bacau se afla pe terasele
plane sau usor înclinate, cu expozitie estica si sud-estica, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun si
o pânza freatica bogata. Astfel, municipiul Bacau este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de
energie si fragmentare scazuta si o panta redusa, foarte favorabil dezvoltarii unei localitati.
În ceea ce priveste clima, municipiul Bacau se încadreaza în sectorul de provincie climatica
temperat-continental cu influente de ariditate, topo-climat de terase si lunca. Forma depresionara si larga
deschidere a zonei de confluenta atât spre relieful înalt montan cât si spre câmpie si podis au contribuit
la crearea unui microclimat. Barajul Carpatilor Orientali modifica usor circulatia generala a atmosferei,
iarna determina invazia maselor de aer rece, iar vara a maselor de aer cald si uscat. Orografia zonei de
confluenta amplifica circulatia atmosferei la nivelurile inferioare, accentuând gradul de continentalism al
monoclimatului Bacaului. Din punct de vedere termic, climatul municipiului Bacau este caracterizat prin
150