Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

primariabacau.ro
from primariabacau.ro More from this publisher
30.05.2014 Views

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari • Insuficienta zonelor de • Disponibilităţi materiale agrement şi sport şi • Dezvoltarea spontană, umane pentru afirmarea fără turismului ca alternativă o strategie coerentă, a economică la industria şi turismului zonal. agricultura aflate în • Promovarea insuficientă restructurare prelungită. a • Constientizarea rolului ofertei turistice turismului în devenirea zonale. economică a regiunii. • Lipsa unor produse • Reabilitarea zonale obiectivelor turistice ce cu marcă turistică aparţin patrimoniului atractivă. cultural – istoric al • Gradul de acoperire cu municipiului Bacău şi vegetaţie naturală în comunelor din zona municipiul Bacău este metropolitană redus • Introducerea în • Suprafaţa acoperită de circuite turistice a pădure este foarte mică – obiectivelor incluse în 57ha (1,3%) patrimoniul natural şi • Zonele periferice ale cultural oraşului sunt neglijate în • Valorificarea ceea ce priveşte izvoarelor cu ape amenajarea peisagistică minerale din comuna şi funcţională a spaţiilor Sărata verzi • Îmbunătăţirea ofertei • Exploatarea de cazare prin necorespunzătoare a atragerea lanţurilor ariilor naturale (păduri, hoteliere cu standarde pajişti, malul apelor, ridicate de calitate (4* lacurilor) datorită şi 5*) absenţei amenajărilor • Dezvoltarea şi specifice (debarcadere, diversificarea spaţii de campare, vetre infrastructurii de pentru aprinderea agrement: focurilor, coşuri pentru modernizarea colectarea deşeurilor, infrastructurii de pe etc.) Insula de Agrement, • Lipsa investiţiilor pentru amenajarea Centrului valorificarea izvoarelor cu de Turism şi Agrement ape minerale din comuna – Pădurea Tamaşi Sărata • Înfiinţarea unor centre • Slaba valorificare a de informare turistică în patrimoniului natural şi municipiul Bacău şi cultural datorită lipsei de comunele cu informare şi educare a concentrare mare de potenţialilor agenţi locali, resurse turistice insuficienţei/lipsei infrastructurii material – tehnice, de cazare şi alimentaţie publică • Cifra de afaceri în domeniul hotelier şi al restaurantelor este asigurată de IMM-uri şi Microîntreprinderi • Existenţa zonelor verzi amenajate care îmbunătăţesc microclimatul (Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor Insula de agrement etc. • Resurse turistice variate, cu preponderenţa celor antropice (biserici, monumente, etnografie). • Condiţii optime pentru turismul de week-end. • Poziţie favorabilă pentru turismul de tranzit. • Număr în creştere al agenţiilor turistice. • Mun. Bacău beneficiază de prezenţa lacurilor de acumulare Bacău I şi Bacău II care favorizează dezvoltarea turismului de agrement acvatic • Prezenţa Insulei de Agrement ca element inedit al cadrului natural local • Prezenţa pe teritoriul municipiului Bacău a Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică şi inclusă în Reţeaua 2000 • Lacul Bacău II – favorizează dezvoltarea activităţilor specifice turismului ecologic • Primăria Mun. Bacău posedă 325 ha de • Pierderea atractivităţii unor obiective antropice prin degradare. • Orientarea cererii turistice spre alte destinaţii. • Urbanizarea necontrolată poate constitui un proces de compromitere şi poluare a potenţialului turistic existent • Atragerea turiştilor către judeţele învecinate, mai bine promovate turistic (Vrancea şi Neamţ) • Migraţia forţei de muncă din industria hotelieră şi a serviciilor turistice adiacente • Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie de către populaţie • Incapacitatea de a implica sectorul privat al turismului în sprijinirea unor acţiuni de marketing şi promovare comune • Evitarea oraşului de către turişti datorită traficului aglomerat Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari teren cu vegetaţie forestieră pe teritoriul comunelor Tamaşi şi Ungureni • Potenţial natural favorabil pentru odihnă şi recreere în comunele Blăgeşti, Horgeşti, Izvorul Berheciului, Măgura, Prăjeşti, Tamaşi, Mărgineni, Gârleni, Hemeiuş • Izvoare cu ape minerale în comuna Sărata • Creşterea numărului de construcţii din municipiu • Tendinţă pozitivă de scădere a gradului de poluare atmosferică. • Reducerea poluării pe unitatea de transport datorită reglementărilor de mediu referitoare la vehicule şi combustibili • Dotarea cu echipamente noi şi performante pentru monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bacău . MEDIUL SI FONDUL DE LOCUINTE • Calitatea • Posibilităţi de accesare necorespunzătoare a a unor construcţii cu fondurilor structurale structuri deteriorate şi UE destinate protecţiei statutul incert în privinţa mediului. asigurării stabilitatii şi • Cadru legislativ complet siguranţei în exploatare; în • Oraşul s-a extins doar domeniul protecţiei pe direcţia nord-sud; mediului. • Urbanizarea • Parteneriate între necontrolata - factor de autorităţile compromitere şi locale, agenţii economici deteriorare a şi patrimoniului cultural – ONG-uri. istoric • Imaginea favorabilă de • Depozitarea oraş necorespunzătoare a fără „poluare istorică”. deşeurilor menajere; • Reabilitarea spaţiilor • Existenţa unor zone verzi critice din punct de vedere a poluării atmosferei datorată activităţii industriei chimice, energetice şi alimentare: SC Amurco SRL, SC CET SA Bacău, SC Agricola Internaţional Bacău; • Număr mic de operatori care deţin sisteme de monitorizare şi control pentru emisiile poluant; • Insuficienta educare şi • Deprecierea condiţiilor de habitat în contextul menţinerii industriei poluante. • Zonă industrială cu potenţial ridicat de poluare accidentală (intreprinderi chimice). • Creşterea presiunii antropice asupra zonelor protejate. • Creşterea numărului de agenţi economici care desfăşoară activităţi cu impact negativ asupra mediului. • Diminuarea în continuare a spaţiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice sau edilitare. 136

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari informare a populaţiei în domeniul protejării mediului; • Calitate slaba a Lacului de Agrement; • Prezenţa surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistriţa; • Lipsa comunicării intersectoriale şi a coordonării pentru managementul resurselor naturale şi ale mediului; • Lipsa unui depozit industrial conform Analiza SWOT la nivelului municipiului Bacău se prezinta astfel: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Municipiul Bacău - localitate urbană de rangul I, în cadrul regiunii Moldova, cu un puternic potenţial polarizator, amplasat pe o importantă axă de circulaţie (Muntenia-Moldova) - Nod feroviar important, naţional şi internaţional (spre Ucraina şi Bulgaria) - S-au făcut investiţii importante în infrastructura de transport rutier şi feroviar - Existenţa aeroportului internaţional - Prin programul MUDP II s-a realizat înlocuirea cu conducte din fonta cu grafit nodular a 35 km de reţea de distribuţie a apei potabile - Reţea alimentare gaze dezvoltată - Reţea de termoficare dezvoltată - Reţea de alimentare cu energie electrică dezvoltată, cu acoperire de 100% pe teritoriul municipiului - Cablare fibră optică în tot municipiul (comunicaţii, telefonie) - Telefonie mobilă ce asigură o acoperire de 100% pe teritoriul municipiului - Serviciul de Salubrizare care deserveşte un număr de peste 170.000 locuitori - Colectarea selectivă în diferite locaţii în containere pentru hârtie, PET, sticlă - Scădere semnificativă a emisiilor de SO 2, NO x, COV, pulberi sedimentabile, metale grele, gaze cu efect de seră comparativ cu anii precedenţi; - Măsuri întreprinse de operatorii economici pe - Lipsa investiţiilor în sectorul transporturilor devine tot mai mult o barieră pentru dezvoltarea economică a municipiului - Parcări insuficiente, străzi şi căi ferate nemodernizate în proporţie mare - Poluarea ridicată datorită traficului rutier aglomerat în oraş - Poziţia aeroportului în teritoriu creează disfuncţionalităţi datorită amplasamentului acestuia în zona de locuit a municipiului Bacău - Transport internodal deficitar (conexiuni insuficiente între diferitele modalităţi de transport: aerian, feroviar, rutier) - Reţea alimentare apă învechită, în stare de uzură avansată - Instalaţia existentă nu asigură gradul de epurare necesar pentru încadrarea parametrilor apei uzate în parametrii impuşi de legislaţia în vigoare - Număr mare de solicitări de instalare în locuinţe individuale, blocuri şi centrale termice, faţă de debitele alocate - Pozarea aeriană a conductelor de distribuţie duce la degradarea imaginii urbane a localităţii - Centrale termice ce nu au fost încă modernizate, sunt echipate cu utilaje învechite care funcţionează la randamente reduse, cu consum mare de energie - Debranşările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuţie a agentului termic parcursul anului 2007 în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale; - Dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii mediului; - Existenţa zonelor verzi amenajate şi a pădurii, care ameliorează calitatea mediului; - Prezenţa ariilor naturale protejate de interes naţional (situri NATURA 2000), judeţean şi a monumentelor ale naturii; - Existenţa unor proiecte în infrastructura de mediu ce se vor derula cu finanţare externă; - Asistenţa tehnică disponibilă pentru pregătirea unui portofoliu consistent de proiecte pentru protecţia mediului în vederea finanţării prin POS (cu suport PHARE, ISPA şi bugetul de stat); - Implicarea ONG - urilor de mediu în Programele de Acţiune pentru Protecţia Mediului; - Consumul scăzut de input-uri chimice în agricultură, benefic pentru calitatea mediului; - Creşterea cantităţii totale de deşeuri generate, comparativ cu anii precedenţi; - Programarea pentru închidere a depozitului de deşeuri menajere şi a depozitelor de deşeuri industriale; - Demararea lucrărilor pentru depozitul ecologic de deşeuri (lucrările se vor finaliza în anul 2010); Iniţiative ale operatorilor economici pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului prin depunerea de proiecte la Administraţia Fondului de Mediu; - Existenţa lucrărilor hidrotehnice complexe pentru protecţia impotriva inundaţiilor; - Natalitatea a fost în creştere în ultimii ani, rata fiind mai ridicată decât media pe ţară (în 2007, rata era de 11,61‰, faţă de 10‰, cât era valoarea mediei naţionale) - Mortalitatea generală prezintă valori reduse comparativ cu media naţională (în 2007 era de 8,15‰, comparativ cu 11,7‰, rata medie în România), la fel ca şi mortinatalitatea (0,48‰, comparativ cu 4,7‰) şi mortalitatea infantilă (7,72‰, comparativ cu 12‰) - Rata a nupţialităţii a fost în creştere în ultimii 5 ani (cu 2,21‰), valoarea sa fiind peste media naţională (9,42‰, faţă de 8,8‰, la nivelul anului 2007) - Spor natural pozitiv şi în creştere în ultimii 5 ani (cu 2,67‰), mult peste media pe ţară (la nivelul anului 2007, rata locală era de 3,46‰, comparativ cu -1,7‰, valoarea înregistrată a ratei naţionale) - Creşterea ponderii populaţiei feminine din grupa de fertilitate maximă (cu 2,32% în 2008, comparativ cu 2002), ce denotă un potenţialul fertil bun, pe termen scurt şi mediu - Punctele termice nu au toate recirculaţie pe apă caldă, fapt pentru care apă nu ajunge la parametrii necesari la consumatori -Instalaţii de distribuţie 110kv - grad avansat de uzură fizică şi tehnică, degradarea suporţilor şi conductorilor şi îmbătrânirea izolaţiei - Posturi de transformare depăşite tehnic care nu mai prezintă siguranţă în exploatare - Număr redus de producători de energie electrică - Deprecierea în timp a reţelelor şi echipamentelor de telefonie care necesită înlocuire şi modernizare - Creşterea cantităţii emisiilor de NH 3 faţă de anii precedenţi; - Existenţa zonelor în care este prezentă poluarea aerului cu amoniac (se depăşeşte limita CMA); - Prezenţa surselor de poluare din industria chimică, energetică şi alimentară; - Nivel de poluare fonică ridicat; - Calitate proastă a apelor de suprafaţă şi de adâncime; - Lipsa resurselor suficiente de apă potabilă; - Poluarea punctuală a solului datorită activităţii industriale şi gestionării deşeurilor; - Infrastructura de mediu este slab dezvoltată; - Indice scăzut de zonă verde/locuitor; - Suprafeţe de vegetaţie forestieră defrişate în favoarea extinderii suprafeţelor construite; - Proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere: colectare neselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării; - Existenţa cursurilor de apă neamenajate şi a zonelor cu risc de inundabilitate; - Insuficienta educare şi informare a populaţiei în domeniul protejării mediului; - Populaţie în scădere (14,90% în intervalul 1998-2008, şi -16,67% la recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992) - Densitate generală mare (4098,55 locuitori/kmp) la 1 ianuarie 2008 - Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (1%), concomitent cu scăderea celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002 - Rata divorţialităţii a fost în creştere în perioada postcomunistă, depăşind media naţională (la nivelul anului 2007, valoarea era de 2,49‰, respectiv 1,69‰ media pe ţară) - Rata emigraţiei persoanelor provenind din municipiul Bacău este peste media naţională (1,10‰, comparativ cu 0,40‰, media naţională, în anul 2007) - Bilanţ migratoriu negativ (-1764 persoane, adică 9,89‰) - Dificultăţi de (re)inserţie pe piaţa forţei de muncă a 137

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari<br />

informare a populaţiei în<br />

domeniul protejării<br />

mediului;<br />

• C<strong>al</strong>itate slaba a Lacului <strong>de</strong><br />

Agrement;<br />

• Prezenţa surselor<br />

majore <strong>de</strong> poluare a<br />

apelor: SC Letea SA,<br />

RAGC Bacău, SC<br />

Amurco SRL, care au ca<br />

emisar râul Bistriţa;<br />

• Lipsa comunicării intersectori<strong>al</strong>e<br />

şi a coordonării<br />

pentru managementul<br />

resurselor natur<strong>al</strong>e şi <strong>al</strong>e<br />

mediului;<br />

• Lipsa unui <strong>de</strong>pozit industri<strong>al</strong><br />

conform<br />

An<strong>al</strong>iza SWOT la nivelului municipiului Bacău se prezinta astfel:<br />

PUNCTE TARI<br />

PUNCTE SLABE<br />

- Municipiul Bacău - loc<strong>al</strong>itate urbană <strong>de</strong> rangul I, în<br />

cadrul regiunii Moldova, cu un puternic potenţi<strong>al</strong><br />

polarizator, amplasat pe o importantă axă <strong>de</strong><br />

circulaţie (Muntenia-Moldova)<br />

- Nod feroviar important, naţion<strong>al</strong> şi internaţion<strong>al</strong> (spre<br />

Ucraina şi Bulgaria)<br />

- S-au făcut investiţii importante în infrastructura <strong>de</strong><br />

transport rutier şi feroviar<br />

- Existenţa aeroportului internaţion<strong>al</strong><br />

- Prin programul MUDP II s-a re<strong>al</strong>izat înlocuirea cu<br />

conducte din fonta cu grafit nodular a 35 km <strong>de</strong> reţea<br />

<strong>de</strong> distribuţie a apei potabile<br />

- Reţea <strong>al</strong>imentare gaze <strong>de</strong>zvoltată<br />

- Reţea <strong>de</strong> termoficare <strong>de</strong>zvoltată<br />

- Reţea <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu energie electrică <strong>de</strong>zvoltată,<br />

cu acoperire <strong>de</strong> 100% pe teritoriul municipiului<br />

- Cablare fibră optică în tot municipiul (comunicaţii,<br />

telefonie)<br />

- Telefonie mobilă ce asigură o acoperire <strong>de</strong> 100% pe<br />

teritoriul municipiului<br />

- Serviciul <strong>de</strong> S<strong>al</strong>ubrizare care <strong>de</strong>serveşte un număr<br />

<strong>de</strong> peste 170.000 locuitori<br />

- Colectarea selectivă în diferite locaţii în containere<br />

pentru hârtie, PET, sticlă<br />

- Scă<strong>de</strong>re semnificativă a emisiilor <strong>de</strong> SO 2, NO x, COV,<br />

pulberi sedimentabile, met<strong>al</strong>e grele, gaze cu efect <strong>de</strong><br />

seră comparativ cu anii prece<strong>de</strong>nţi;<br />

- Măsuri întreprinse <strong>de</strong> operatorii economici pe<br />

- Lipsa investiţiilor în sectorul transporturilor <strong>de</strong>vine tot<br />

mai mult o barieră pentru <strong>de</strong>zvoltarea economică a<br />

municipiului<br />

- Parcări insuficiente, străzi şi căi ferate nemo<strong>de</strong>rnizate<br />

în proporţie mare<br />

- Poluarea ridicată datorită traficului rutier aglomerat în<br />

oraş<br />

- Poziţia aeroportului în teritoriu creează<br />

disfuncţion<strong>al</strong>ităţi datorită amplasamentului acestuia în<br />

zona <strong>de</strong> locuit a municipiului Bacău<br />

- Transport internod<strong>al</strong> <strong>de</strong>ficitar (conexiuni insuficiente<br />

între diferitele mod<strong>al</strong>ităţi <strong>de</strong> transport: aerian, feroviar,<br />

rutier)<br />

- Reţea <strong>al</strong>imentare apă învechită, în stare <strong>de</strong> uzură<br />

avansată<br />

- Inst<strong>al</strong>aţia existentă nu asigură gradul <strong>de</strong> epurare<br />

necesar pentru încadrarea parametrilor apei uzate în<br />

parametrii impuşi <strong>de</strong> legislaţia în vigoare<br />

- Număr mare <strong>de</strong> solicitări <strong>de</strong> inst<strong>al</strong>are în locuinţe<br />

individu<strong>al</strong>e, blocuri şi centr<strong>al</strong>e termice, faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>bitele<br />

<strong>al</strong>ocate<br />

- Pozarea aeriană a conductelor <strong>de</strong> distribuţie duce la<br />

<strong>de</strong>gradarea imaginii urbane a loc<strong>al</strong>ităţii<br />

- Centr<strong>al</strong>e termice ce nu au fost încă mo<strong>de</strong>rnizate, sunt<br />

echipate cu utilaje învechite care funcţionează la<br />

randamente reduse, cu consum mare <strong>de</strong> energie<br />

- Debranşările din ultimii ani duc la <strong>de</strong>zechilibrarea<br />

sistemului <strong>de</strong> distribuţie a agentului termic<br />

parcursul anului 2007 în scopul prevenirii, ameliorării<br />

şi reducerii poluării industri<strong>al</strong>e;<br />

- Dotarea cu tehnică performantă <strong>de</strong> monitorizare a<br />

c<strong>al</strong>ităţii mediului;<br />

- Existenţa zonelor verzi amenajate şi a pădurii, care<br />

ameliorează c<strong>al</strong>itatea mediului;<br />

- Prezenţa ariilor natur<strong>al</strong>e protejate <strong>de</strong> interes naţion<strong>al</strong><br />

(situri NATURA 2000), ju<strong>de</strong>ţean şi a monumentelor<br />

<strong>al</strong>e naturii;<br />

- Existenţa unor proiecte în infrastructura <strong>de</strong> mediu ce<br />

se vor <strong>de</strong>rula cu finanţare externă;<br />

- Asistenţa tehnică disponibilă pentru<br />

pregătirea unui portofoliu consistent <strong>de</strong> proiecte<br />

pentru protecţia mediului în ve<strong>de</strong>rea finanţării prin<br />

POS (cu<br />

suport PHARE, ISPA şi bugetul <strong>de</strong> stat);<br />

- Implicarea ONG - urilor <strong>de</strong> mediu în Programele <strong>de</strong><br />

Acţiune pentru Protecţia Mediului;<br />

- Consumul scăzut <strong>de</strong> input-uri chimice în agricultură,<br />

benefic pentru c<strong>al</strong>itatea mediului;<br />

- Creşterea cantităţii tot<strong>al</strong>e <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri generate,<br />

comparativ cu anii prece<strong>de</strong>nţi;<br />

- Programarea pentru închi<strong>de</strong>re a <strong>de</strong>pozitului <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>şeuri menajere şi a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />

industri<strong>al</strong>e;<br />

- Demararea lucrărilor pentru <strong>de</strong>pozitul ecologic <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>şeuri (lucrările se vor fin<strong>al</strong>iza în anul 2010);<br />

Iniţiative <strong>al</strong>e operatorilor economici pentru reducerea<br />

impactului <strong>de</strong>şeurilor asupra mediului prin <strong>de</strong>punerea<br />

<strong>de</strong> proiecte la Administraţia Fondului <strong>de</strong> Mediu;<br />

- Existenţa lucrărilor hidrotehnice complexe pentru<br />

protecţia impotriva inundaţiilor;<br />

- Nat<strong>al</strong>itatea a fost în creştere în ultimii ani, rata fiind<br />

mai ridicată <strong>de</strong>cât media pe ţară (în 2007, rata era <strong>de</strong><br />

11,61‰, faţă <strong>de</strong> 10‰, cât era v<strong>al</strong>oarea mediei<br />

naţion<strong>al</strong>e)<br />

- Mort<strong>al</strong>itatea gener<strong>al</strong>ă prezintă v<strong>al</strong>ori reduse<br />

comparativ cu media naţion<strong>al</strong>ă (în 2007 era <strong>de</strong><br />

8,15‰, comparativ cu 11,7‰, rata medie în<br />

România), la fel ca şi mortinat<strong>al</strong>itatea (0,48‰,<br />

comparativ cu 4,7‰) şi mort<strong>al</strong>itatea infantilă (7,72‰,<br />

comparativ cu 12‰)<br />

- Rata a nupţi<strong>al</strong>ităţii a fost în creştere în ultimii 5 ani<br />

(cu 2,21‰), v<strong>al</strong>oarea sa fiind peste media naţion<strong>al</strong>ă<br />

(9,42‰, faţă <strong>de</strong> 8,8‰, la nivelul anului 2007)<br />

- Spor natur<strong>al</strong> pozitiv şi în creştere în ultimii 5 ani (cu<br />

2,67‰), mult peste media pe ţară (la nivelul anului<br />

2007, rata loc<strong>al</strong>ă era <strong>de</strong> 3,46‰, comparativ cu -1,7‰,<br />

v<strong>al</strong>oarea înregistrată a ratei naţion<strong>al</strong>e)<br />

- Creşterea pon<strong>de</strong>rii populaţiei feminine din grupa <strong>de</strong><br />

fertilitate maximă (cu 2,32% în 2008, comparativ cu<br />

2002), ce <strong>de</strong>notă un potenţi<strong>al</strong>ul fertil bun, pe termen<br />

scurt şi mediu<br />

- Punctele termice nu au toate recirculaţie pe apă<br />

c<strong>al</strong>dă, fapt pentru care apă nu ajunge la parametrii<br />

necesari la consumatori<br />

-Inst<strong>al</strong>aţii <strong>de</strong> distribuţie 110kv - grad avansat <strong>de</strong> uzură<br />

fizică şi tehnică, <strong>de</strong>gradarea suporţilor şi conductorilor<br />

şi îmbătrânirea izolaţiei<br />

- Posturi <strong>de</strong> transformare <strong>de</strong>păşite tehnic care nu mai<br />

prezintă siguranţă în exploatare<br />

- Număr redus <strong>de</strong> producători <strong>de</strong> energie electrică<br />

- Deprecierea în timp a reţelelor şi echipamentelor <strong>de</strong><br />

telefonie care necesită înlocuire şi mo<strong>de</strong>rnizare<br />

- Creşterea cantităţii emisiilor <strong>de</strong> NH 3 faţă <strong>de</strong> anii<br />

prece<strong>de</strong>nţi;<br />

- Existenţa zonelor în care este prezentă poluarea<br />

aerului cu amoniac (se <strong>de</strong>păşeşte limita CMA);<br />

- Prezenţa surselor <strong>de</strong> poluare din industria chimică,<br />

energetică şi <strong>al</strong>imentară;<br />

- Nivel <strong>de</strong> poluare fonică ridicat;<br />

- C<strong>al</strong>itate proastă a apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi <strong>de</strong> adâncime;<br />

- Lipsa resurselor suficiente <strong>de</strong> apă potabilă;<br />

- Poluarea punctu<strong>al</strong>ă a solului datorită activităţii<br />

industri<strong>al</strong>e şi gestionării <strong>de</strong>şeurilor;<br />

- Infrastructura <strong>de</strong> mediu este slab <strong>de</strong>zvoltată;<br />

- Indice scăzut <strong>de</strong> zonă ver<strong>de</strong>/locuitor;<br />

- Suprafeţe <strong>de</strong> vegetaţie forestieră <strong>de</strong>frişate în favoarea<br />

extin<strong>de</strong>rii suprafeţelor construite;<br />

- Proasta gestionare a <strong>de</strong>şeurilor industri<strong>al</strong>e şi<br />

menajere: colectare neselectivă, gradul redus <strong>de</strong><br />

rev<strong>al</strong>orificare şi/sau tratare a <strong>de</strong>şeurilor, <strong>de</strong>pozitare<br />

ina<strong>de</strong>cvată sub aspectul amplasării şi amenajării;<br />

- Existenţa cursurilor <strong>de</strong> apă neamenajate şi a zonelor<br />

cu risc <strong>de</strong> inundabilitate;<br />

- Insuficienta educare şi informare a populaţiei în<br />

domeniul protejării mediului;<br />

- Populaţie în scă<strong>de</strong>re (14,90% în interv<strong>al</strong>ul 1998-2008,<br />

şi -16,67% la recensământul din 2002, comparativ cu<br />

cel anterior, din 1992)<br />

- Densitate gener<strong>al</strong>ă mare (4098,55 locuitori/kmp) la 1<br />

ianuarie 2008<br />

- Manifestarea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare a structurii<br />

<strong>de</strong>mografice prin creşterea pon<strong>de</strong>rii populaţiei vârstnice<br />

(1%), concomitent cu scă<strong>de</strong>rea celei tinere (-4%), la 1<br />

ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002<br />

- Rata divorţi<strong>al</strong>ităţii a fost în creştere în perioada postcomunistă,<br />

<strong>de</strong>păşind media naţion<strong>al</strong>ă (la nivelul anului<br />

2007, v<strong>al</strong>oarea era <strong>de</strong> 2,49‰, respectiv 1,69‰ media<br />

pe ţară)<br />

- Rata emigraţiei persoanelor provenind din municipiul<br />

Bacău este peste media naţion<strong>al</strong>ă (1,10‰, comparativ<br />

cu 0,40‰, media naţion<strong>al</strong>ă, în anul 2007)<br />

- Bilanţ migratoriu negativ (-1764 persoane, adică<br />

9,89‰)<br />

- Dificultăţi <strong>de</strong> (re)inserţie pe piaţa forţei <strong>de</strong> muncă a<br />

137

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!