Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu
Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu
ANALIZA SWOT PE DOMENII Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari DEMOGRAFIE • Gruparea strânsă a zonelor funcţionale urbane. • Localizarea zonei industriale deficitară • Creşterea preţurilor terenurilor ca suport al unei mai • Reducerea suprafeţei terenurilor productive prin expansiunea haotică a • Existenţa unui fond funciar de calitate mediusuperioară in suburban si periurban. • Zona industrială bine conturată, grupată spaţial. • Existenţa unor terenuri agricole cu pretabilităţi de valorificare pentru producţia de bunuri reclamate de piaţa urbană (legume, fructe, lapte, carne). • Zona (precum şi întreg judeţul) nu beneficiază de promovare regională, naţională şi internaţională, neexistând preocupări în această direcţie. • Nu este soluţionată corespunzător colaborarea interteritorială pentru infrastructurile tehnice. bune gestiuni a acestora. intravilanului (ce utilizează tocmai terenurile cu declivitate şi fragmentare reduse, aflate în clase superioare de bonitare). • Creşterea presiunii antropice asupra spaţiilor verzi existente şi degradarea acestora din urmă. •Densitate medie a populaţiei (în raport cu alte zone urbane) ce conduce la o presiune antropică moderată. • Structură etnică relativ omogenă generatoare de armonie habitatuală. • Natalitatea a fost în creştere în ultimii ani, rata fiind mai ridicată decât media pe ţară (în 2007, rata era de 11,61‰, faţă de 10‰, cât era valoarea mediei naţionale) • Mortalitatea generală prezintă valori reduse comparativ cu media naţională (în 2007 era de 8,15‰, comparativ cu 11,7‰, rata medie • Îmbătrânirea accelerată a populaţiei aşa cum rezultă din structura pe grupe de vârstă şi din vârsta medie a populaţiei municipiului Bacău; • Declin demografic, sub raport numeric; • Sold migratoriu negativ, cu valori foarte scăzute, ce determină şi deficit în bilanţul real al populaţiei; • Creşterea numerică a populaţiei inactive. • Populaţie în scădere (14,90% în intervalul 1998-2008, şi -16,67% la recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992) • Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (1%), concomitent cu scăderea POPULATIA • Pol de dezvoltare urbana • Fortificarea demografică prin politici de echipare şi dotare. • Preocuparea autorităţilor statale de susţinere a creşterii demografice. • Stratificare socială accentuată cu mari decalaje între niveluri. • Creşterea decalajelor economico-sociale între municipiu şi localitatile adiacente. Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari în România), la fel ca şi mortinatalitatea (0,48‰, comparativ cu 4,7‰) şi mortalitatea infantilă (7,72‰, comparativ cu 12‰) • Spor natural pozitiv şi în creştere în ultimii 5 ani (cu 2,67‰), mult peste media pe ţară (la nivelul anului 2007, rata locală era de 3,46‰, comparativ cu -1,7‰, valoarea înregistrată a ratei naţionale) • Resurse umane suficiente pentru a asigura înlocuirea generaţiilor active celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu RPL 2002 • Evoluţia ascendentă a indicelui dezvoltării umane. • Existenţa în polul de dezvoltare Bacau a unor instituţii pentru calificarea polivalentă a forţei de muncă. • Ataşament mental ridicat faţă de spaţiul originar al populaţiei locale. • Reducerea cantitativă a forţei de muncă prin creşterea numerică a populaţiei inactive, sporul natural redus şi creşterea celui migratoriu. • Disponibilizarea unui segment important al forţei de muncă calificată în urma restructurării industriei • Starea de insecuritate socială indusă forţei de muncă de ezitările restructurării economiei. • Lipsa sau insuficienta adăposturilor de zi şi de noapte pentru oamenii străzii, persoanele varstnice, tinerii proveniti din centrele de plasament . • Încălcarea codului muncii în ce priveşte orele de RESURSELE UMANE • Apariţia de noi profesii şi locuri de muncă în municipiul Bacau. • Atragerea de fonduri structurale pentru dezvoltarea resurselor umane şi serviciilor sociale. • Trend insuficient de creştere cantitativă şi calitativă a resursei umane. • Migrarea elitelor şi a forţei de muncă înalt calificată în alte regiuni sau ţari. • Posibila neadaptare a populaţiei la cerinţele UE. • Folosirea incorectă a fondurilor destinate dezvoltării resurselor umane şi serviciilor sociale. 132
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari muncă şi munca la negru. • Industrie diversificată tipologic la nivelul polului de dezvoltare Bacau. • Prezenţa unor ramuri industriale cu impact pozitiv în lanţul trofic al economiei regionale (industrie chimica, energetica şi alimentara). • Întreprinderi cu CAF/angajat superioară. • Intreprinderi industriale de importanţă naţională. • Infuzie în creştere de capital străin. • Existenţa ofertei bancare stimulative. • Existenţa unor centre de formare private, care furnizează cursuri de formare în profesie, pentru care agenţia locală de ocupare nu este autorizată. • Ponderea ridicată a investiţiilor private în totalul investiţiilor la nivel de municipiu; • Impunere de standarde superioare odată cu integrarea în UE • Capacitate inovativă sub posibilităţile resurselor umane implicate. • Echipamente energofage, poluante. • Scăderea ponderii industriei cu produse cu plus valoare ridicată • Legislaţie nestimulativă pentru promotorii investiţiilor în industrie. • Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a industriei zonei. • Lipsa unor furnizori de formare profesională în domeniul ramurilor deficitare. • Rata ridicată a şomajului în rândul populaţiei de sex feminin; • Scăderea ponderii industriei în economia locala; • Nivelul scăzut al investiţilor în sectorul productiv; INDUSTRIA • Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru retehnologizare şi reconversie. • Cererea în creştere pentru produse industriale pe piaţa internă în condiţiile destructurării industriei naţionale şi a dependenţei de importuri. PROFILUL ECONOMIC • Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, existenta parcului industrial HIT PARK; • Diminuarea şomajului în rândul populaţiei calificate; • Constituirea de parteneriate public-privat; • Interesul în creştere al investitorilor privaţi, pentru dezvoltarea infrastructurii; • Existenţa unei infrastructuri de producţie ce poate fi valorificată în dezvoltarea afacerilor; • Creşterea ponderii produselor necompetitive pe pieţele europene. • Falimentul intreprinderilor neracordate cerinţelor de eficienţă şi competitivitate ale UE. •Deprofesionalizarea forţei de muncă prin şomaj îndelungat sau reconversii repetate. • Migrarea forţei de muncă calificate. • Creşterea în continuare a gradului de sărăcie a populaţiei din zonă; • Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de nivel mediu; • Migrarea forţei de muncă în străinătate sau în alte localităţi; Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari • Construirea Centrului expoziţional şi de Afaceri din Bacău; • Stimularea înfiinţării de IMM-uri cu activităţi industriale diverse; • Realizarea Eurogării Bacau-important nod de cale ferata cu infrastructura moderna pentru traficul de calatori şi marfa; • Terenuri agricole variate tipologic reflectate pozitiv în diversificarea formelor de folosinţă • Terenuri cultivate extinse cu productivitate superioară. • Pretabilităţi numeroase de dezvoltare a culturii cerealelor, legumiculturii, viticulturii, pomiculturii şi creşterea animalelor. • Forţă de muncă încă numeroasa. • Acces direct la magistralele de căi ferate şi rutiere; • Existenţa drumului european E85 ce străbate municipiul Bacău; • Prezenţa pe teritoriul municipiului Bacău a drumurilor naţionale • Fărmiţarea excesivă a proprietăţilor. • Dotare tehnică insuficientă, învechită. • Persistenţa unor practici tradiţionale de exploatarea pământului. • Slaba dezvoltare a producţiei-marfă. • Deficienţe în preluarea, comercializarea sau prelucrarea industrială a produselor agricole. • Lipsa asigurării producţiei agricole în cazul calamităţilor • Lipsa capitalului pentru mecanizarea, chimizarea şi biotehnologizarea agriculturii. • Lipsa irigaţiilor în intervalele climatice critice (august septembrie). AGRICULTURA • Cererea în creştere pentru produse ecologice • Preţul accesibil al pământului facilitează apariţia proprietăţilor mijlocii şi mari. • Nevoia de produse cu marca zonei (DOC). • Posibilitatea înfiinţării unor IMM-uri pentru prelucrarea produselor agricole pe plan local în industria alimentară şi uşoară. • Menţinerea, parţial, în sistemul agriculturii tradiţionale de slabă productivitate, destinată subzistenţei. • Racordarea întârziată şi dificilă la standardele impuse de UE producătorilor agricoli. • Deprofesionalizarea producătorilor agricoli. • Înmulţirea fenomenelor conjucturale în agricultură. INFRASTRUCTURA TEHNICA SI DE TRANSPORTURI • Nivel scăzut al • Posibilitatea ca prin • Creşterea explozivă a infrastructurii rutiere modernizarea şi numărului de autovehicule modernizate; reabilitarea drumurilor • Creşterea costurilor directe • Sistemul de transport (podurilor), acestea să şi indirecte ale transportului; public din municipiul susţină mediul de afaceri • Reducerea intensităţii Bacău este limitat la regional şi să devină tranzitului interregional şi a graniţele oraşului puncte de plecare pentru beneficiilor atrase de acesta; • Trama stradala itinerarii turistice • Creşterea decalajelor între necorespunzătoare regionale; municipiu şi localitatile dezvoltării traficului auto, în • Dezvoltarea componente; 133
- Page 87 and 88: Serviciile de poştă şi telecomun
- Page 89 and 90: Grafic 62: Evoluţia numărului de
- Page 91 and 92: Grafic 68: Evoluţia numărului de
- Page 93 and 94: Tabel 151: Evoluţia numărului de
- Page 95 and 96: Tabel 157: Evoluţia numărului de
- Page 97 and 98: 1.2.2 Accesibilitatea; Infrastructu
- Page 99 and 100: Tabel 160: Infrastructura feroviar
- Page 101 and 102: Tabel 161: Distanţa între Bacău
- Page 103 and 104: Volumul de trafic are trend ascende
- Page 105 and 106: nesemaforizate. Punctele de congest
- Page 107 and 108: astfel: 1.2.3 Infrastructura de uti
- Page 109 and 110: Acest front de captare este format
- Page 111 and 112: Sistemul de reţele termice primare
- Page 113 and 114: Conform tabelului de mai sus judeţ
- Page 115 and 116: IIuminatul public necesită reabili
- Page 117 and 118: Tabel 190: Situaţia echipamentelor
- Page 119 and 120: INFRASTRUCTURA DE DOTARI SI SERVICI
- Page 121 and 122: de Ştiinţe Economice - 180 absolv
- Page 123 and 124: 23 BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee P
- Page 125 and 126: Sursa Agenţia de Protecţia Mediul
- Page 127 and 128: Cel mai mare cartier, ca lungime de
- Page 129 and 130: Tabel 204: Situaţia străzilor din
- Page 131 and 132: În cartierul Serbanesti se constru
- Page 133 and 134: Cartierul George Bacovia este o zon
- Page 135 and 136: Harta 20: Harta cartierului Izvoare
- Page 137: • Întreruperi frecvente în furn
- Page 141 and 142: Puncte tari Puncte slabe Oportunit
- Page 143 and 144: Puncte tari Puncte slabe Oportunit
- Page 145 and 146: - Construirea Centrului Expoziţion
- Page 147 and 148: • Gestionarea deşeurilor în con
- Page 149 and 150: Nr. crt. 3 Proiect Linia de finanţ
- Page 151 and 152: Teatrul de vara a fost redat circui
- Page 153 and 154: 5 6 7 8 9 Bloc garsoniere str. Cond
- Page 155 and 156: - construirea unei hale de comercia
- Page 157 and 158: ierni reci, veri cu temperaturi med
- Page 159 and 160: Planul Integrat de Dezvoltare Urban
- Page 161 and 162: Viziunea şi obiectivele strategice
- Page 163 and 164: OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea şi conso
- Page 165 and 166: 17 Parcare supraterană str.Republi
- Page 167 and 168: OBIECTIVUL 2 Asigurarea infrastruct
- Page 169 and 170: OBIECTIVUL 5 Alinierea standardelor
- Page 171 and 172: 25 Realizarea iluminatului public
- Page 173 and 174: 7 Modernizare Spital de Pneumoftizi
- Page 175 and 176: Planul Integrat de Dezvoltare Urban
- Page 177 and 178: Anexa 1 - Lista proiectelor individ
- Page 179 and 180: 11 Construire pasaj suprateran zona
- Page 181 and 182: 23 24 25 26 27 Realizarea iluminatu
- Page 183 and 184: Anexa 4 - Proiecte complementare Nr
- Page 185 and 186: 22 Realizarea centrului de zi pentr
- Page 187 and 188: 13 Amenajare Piata de Gross Obiecti
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari<br />
muncă şi<br />
munca la negru.<br />
• Industrie<br />
diversificată<br />
tipologic la nivelul<br />
polului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
Bacau.<br />
• Prezenţa unor<br />
ramuri<br />
industri<strong>al</strong>e cu impact<br />
pozitiv în lanţul trofic<br />
<strong>al</strong><br />
economiei region<strong>al</strong>e<br />
(industrie chimica,<br />
energetica şi<br />
<strong>al</strong>imentara).<br />
• Întreprin<strong>de</strong>ri cu<br />
CAF/angajat<br />
superioară.<br />
• Intreprin<strong>de</strong>ri<br />
industri<strong>al</strong>e<br />
<strong>de</strong> importanţă<br />
naţion<strong>al</strong>ă.<br />
• Infuzie în creştere<br />
<strong>de</strong><br />
capit<strong>al</strong> străin.<br />
• Existenţa ofertei<br />
bancare<br />
stimulative.<br />
• Existenţa unor<br />
centre <strong>de</strong> formare<br />
private, care<br />
furnizează cursuri <strong>de</strong><br />
formare în profesie,<br />
pentru care agenţia<br />
loc<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> ocupare nu<br />
este autorizată.<br />
• Pon<strong>de</strong>rea ridicată a<br />
investiţiilor private în<br />
tot<strong>al</strong>ul investiţiilor la<br />
nivel <strong>de</strong> municipiu;<br />
• Impunere <strong>de</strong><br />
standar<strong>de</strong><br />
superioare odată cu<br />
integrarea în UE<br />
• Capacitate inovativă<br />
sub<br />
posibilităţile resurselor<br />
umane implicate.<br />
• Echipamente<br />
energofage,<br />
poluante.<br />
• Scă<strong>de</strong>rea pon<strong>de</strong>rii<br />
industriei cu produse cu<br />
plus v<strong>al</strong>oare ridicată<br />
• Legislaţie nestimulativă<br />
pentru promotorii<br />
investiţiilor în industrie.<br />
• Lipsa unei strategii<br />
coerente <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
industriei zonei.<br />
• Lipsa unor furnizori <strong>de</strong><br />
formare profesion<strong>al</strong>ă în<br />
domeniul ramurilor<br />
<strong>de</strong>ficitare.<br />
• Rata ridicată a şomajului<br />
în rândul populaţiei <strong>de</strong> sex<br />
feminin;<br />
• Scă<strong>de</strong>rea pon<strong>de</strong>rii<br />
industriei în economia<br />
loc<strong>al</strong>a;<br />
• Nivelul scăzut <strong>al</strong><br />
investiţilor în sectorul<br />
productiv;<br />
INDUSTRIA<br />
• Posibilitatea accesării<br />
<strong>de</strong><br />
fonduri comunitare<br />
structur<strong>al</strong>e pentru<br />
retehnologizare<br />
şi reconversie.<br />
• Cererea în creştere<br />
pentru<br />
produse industri<strong>al</strong>e pe<br />
piaţa internă în condiţiile<br />
<strong>de</strong>structurării industriei<br />
naţion<strong>al</strong>e şi a<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei<br />
<strong>de</strong> importuri.<br />
PROFILUL ECONOMIC<br />
• Posibilitatea <strong>de</strong>zvoltării<br />
mediului <strong>de</strong> afaceri ca<br />
rezultat <strong>al</strong> construcţiei<br />
parcurilor industri<strong>al</strong>e,<br />
existenta parcului<br />
industri<strong>al</strong> HIT PARK;<br />
• Diminuarea şomajului<br />
în rândul populaţiei<br />
c<strong>al</strong>ificate;<br />
• Constituirea <strong>de</strong><br />
parteneriate public-privat;<br />
• Interesul în creştere <strong>al</strong><br />
investitorilor privaţi,<br />
pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
infrastructurii;<br />
• Existenţa unei<br />
infrastructuri <strong>de</strong> producţie<br />
ce poate fi v<strong>al</strong>orificată în<br />
<strong>de</strong>zvoltarea afacerilor;<br />
• Creşterea pon<strong>de</strong>rii<br />
produselor necompetitive<br />
pe pieţele europene.<br />
• F<strong>al</strong>imentul intreprin<strong>de</strong>rilor<br />
neracordate cerinţelor <strong>de</strong><br />
eficienţă şi competitivitate<br />
<strong>al</strong>e UE.<br />
•Deprofesion<strong>al</strong>izarea forţei<br />
<strong>de</strong> muncă prin şomaj<br />
în<strong>de</strong>lungat sau reconversii<br />
repetate.<br />
• Migrarea forţei <strong>de</strong> muncă<br />
c<strong>al</strong>ificate.<br />
• Creşterea în continuare a<br />
gradului <strong>de</strong> sărăcie a<br />
populaţiei din zonă;<br />
• Creşterea şomajului în<br />
rândul absolvenţilor <strong>de</strong> nivel<br />
mediu;<br />
• Migrarea forţei <strong>de</strong> muncă în<br />
străinătate sau în <strong>al</strong>te<br />
loc<strong>al</strong>ităţi;<br />
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari<br />
• Construirea Centrului<br />
expoziţion<strong>al</strong> şi <strong>de</strong> Afaceri<br />
din Bacău;<br />
• Stimularea înfiinţării <strong>de</strong><br />
IMM-uri cu activităţi<br />
industri<strong>al</strong>e diverse;<br />
• Re<strong>al</strong>izarea Eurogării<br />
Bacau-important nod <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>e ferata cu<br />
infrastructura mo<strong>de</strong>rna<br />
pentru traficul <strong>de</strong> c<strong>al</strong>atori<br />
şi marfa;<br />
• Terenuri agricole<br />
variate<br />
tipologic reflectate<br />
pozitiv în<br />
diversificarea formelor<br />
<strong>de</strong> folosinţă<br />
• Terenuri cultivate<br />
extinse cu<br />
productivitate<br />
superioară.<br />
• Pretabilităţi<br />
numeroase <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare a culturii<br />
cere<strong>al</strong>elor,<br />
legumiculturii,<br />
viticulturii, pomiculturii<br />
şi<br />
creşterea anim<strong>al</strong>elor.<br />
• Forţă <strong>de</strong> muncă încă<br />
numeroasa.<br />
• Acces direct la<br />
magistr<strong>al</strong>ele <strong>de</strong> căi<br />
ferate şi rutiere;<br />
• Existenţa drumului<br />
european E85 ce<br />
străbate municipiul<br />
Bacău;<br />
• Prezenţa pe teritoriul<br />
municipiului Bacău a<br />
drumurilor naţion<strong>al</strong>e<br />
• Fărmiţarea excesivă a<br />
proprietăţilor.<br />
• Dotare tehnică<br />
insuficientă, învechită.<br />
• Persistenţa unor practici<br />
tradiţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
exploatarea pământului.<br />
• Slaba <strong>de</strong>zvoltare a<br />
producţiei-marfă.<br />
• Deficienţe în preluarea,<br />
comerci<strong>al</strong>izarea sau<br />
prelucrarea industri<strong>al</strong>ă a<br />
produselor agricole.<br />
• Lipsa asigurării<br />
producţiei<br />
agricole în cazul<br />
c<strong>al</strong>amităţilor<br />
• Lipsa capit<strong>al</strong>ului pentru<br />
mecanizarea, chimizarea<br />
şi biotehnologizarea<br />
agriculturii.<br />
• Lipsa irigaţiilor în<br />
interv<strong>al</strong>ele climatice<br />
critice (august<br />
septembrie).<br />
AGRICULTURA<br />
• Cererea în creştere<br />
pentru<br />
produse ecologice<br />
• Preţul accesibil <strong>al</strong><br />
pământului facilitează<br />
apariţia proprietăţilor<br />
mijlocii şi mari.<br />
• Nevoia <strong>de</strong> produse cu<br />
marca zonei (DOC).<br />
• Posibilitatea înfiinţării<br />
unor IMM-uri pentru<br />
prelucrarea produselor<br />
agricole pe plan loc<strong>al</strong> în<br />
industria <strong>al</strong>imentară şi<br />
uşoară.<br />
• Menţinerea, parţi<strong>al</strong>, în<br />
sistemul agriculturii<br />
tradiţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> slabă<br />
productivitate, <strong>de</strong>stinată<br />
subzistenţei.<br />
• Racordarea întârziată şi<br />
dificilă la standar<strong>de</strong>le<br />
impuse <strong>de</strong> UE<br />
producătorilor agricoli.<br />
• Deprofesion<strong>al</strong>izarea<br />
producătorilor agricoli.<br />
• Înmulţirea fenomenelor<br />
conjuctur<strong>al</strong>e în<br />
agricultură.<br />
INFRASTRUCTURA TEHNICA SI DE TRANSPORTURI<br />
• Nivel scăzut <strong>al</strong> • Posibilitatea ca prin • Creşterea explozivă a<br />
infrastructurii rutiere mo<strong>de</strong>rnizarea şi<br />
numărului <strong>de</strong> autovehicule<br />
mo<strong>de</strong>rnizate;<br />
reabilitarea drumurilor • Creşterea costurilor directe<br />
• Sistemul <strong>de</strong> transport (podurilor), acestea să şi indirecte <strong>al</strong>e transportului;<br />
public din municipiul susţină mediul <strong>de</strong> afaceri • Reducerea intensităţii<br />
Bacău este limitat la region<strong>al</strong> şi să <strong>de</strong>vină tranzitului interregion<strong>al</strong> şi a<br />
graniţele oraşului puncte <strong>de</strong> plecare pentru beneficiilor atrase <strong>de</strong> acesta;<br />
• Trama strad<strong>al</strong>a<br />
itinerarii turistice<br />
• Creşterea <strong>de</strong>c<strong>al</strong>ajelor între<br />
necorespunzătoare region<strong>al</strong>e;<br />
municipiu şi loc<strong>al</strong>itatile<br />
<strong>de</strong>zvoltării traficului auto, în • <strong>Dezvoltare</strong>a<br />
componente;<br />
133
Change language