Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

ANALIZA SWOT PE DOMENII
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari
DEMOGRAFIE
• Gruparea strânsă a
zonelor
funcţionale urbane.
• Localizarea zonei
industriale
deficitară
• Creşterea preţurilor
terenurilor
ca suport al unei mai
• Reducerea suprafeţei
terenurilor productive prin
expansiunea haotică a
• Existenţa unui fond
funciar de
calitate mediusuperioară
in
suburban si periurban.
• Zona industrială bine
conturată, grupată
spaţial.
• Existenţa unor
terenuri
agricole cu pretabilităţi
de valorificare pentru
producţia
de bunuri reclamate
de piaţa urbană
(legume, fructe, lapte,
carne).
• Zona (precum şi întreg
judeţul) nu beneficiază de
promovare regională,
naţională şi
internaţională,
neexistând preocupări în
această direcţie.
• Nu este soluţionată
corespunzător
colaborarea
interteritorială pentru
infrastructurile tehnice.
bune gestiuni a acestora. intravilanului (ce utilizează
tocmai terenurile cu
declivitate şi fragmentare
reduse, aflate în clase
superioare de bonitare).
• Creşterea presiunii
antropice
asupra spaţiilor verzi
existente
şi degradarea acestora din
urmă.
•Densitate medie a
populaţiei (în raport cu
alte zone urbane)
ce conduce la o
presiune
antropică moderată.
• Structură etnică
relativ
omogenă generatoare
de
armonie habitatuală.
• Natalitatea a fost în
creştere în ultimii ani,
rata fiind mai ridicată
decât media pe ţară
(în 2007, rata era de
11,61‰, faţă de 10‰,
cât era valoarea
mediei naţionale)
• Mortalitatea
generală prezintă
valori reduse
comparativ cu media
naţională (în 2007 era
de 8,15‰, comparativ
cu 11,7‰, rata medie
• Îmbătrânirea accelerată a
populaţiei aşa cum rezultă
din structura pe grupe de
vârstă şi din vârsta medie a
populaţiei municipiului
Bacău;
• Declin demografic, sub
raport numeric;
• Sold migratoriu negativ,
cu valori foarte scăzute,
ce determină şi deficit în
bilanţul real al populaţiei;
• Creşterea numerică a
populaţiei inactive.
• Populaţie în scădere
(14,90% în intervalul
1998-2008, şi -16,67% la
recensământul din 2002,
comparativ cu cel
anterior, din 1992)
• Manifestarea
procesului de degradare
a structurii demografice
prin creşterea ponderii
populaţiei vârstnice (1%),
concomitent cu scăderea
POPULATIA
• Pol de dezvoltare
urbana
• Fortificarea demografică
prin politici de echipare şi
dotare.
• Preocuparea
autorităţilor
statale de susţinere a
creşterii
demografice.
• Stratificare socială
accentuată cu mari decalaje
între niveluri.
• Creşterea decalajelor
economico-sociale între
municipiu şi localitatile
adiacente.
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Amenintari
în România), la fel ca
şi mortinatalitatea
(0,48‰, comparativ
cu 4,7‰) şi
mortalitatea infantilă
(7,72‰, comparativ
cu 12‰)
• Spor natural pozitiv
şi în creştere în ultimii
5 ani (cu 2,67‰), mult
peste media pe ţară
(la nivelul anului 2007,
rata locală era de
3,46‰, comparativ cu
-1,7‰, valoarea
înregistrată a ratei
naţionale)
• Resurse umane
suficiente pentru a
asigura înlocuirea
generaţiilor active
celei tinere (-4%), la 1
ianuarie 2008,
comparativ cu RPL 2002
• Evoluţia ascendentă
a
indicelui dezvoltării
umane.
• Existenţa în polul de
dezvoltare Bacau a
unor
instituţii pentru
calificarea
polivalentă a forţei de
muncă.
• Ataşament mental
ridicat faţă de spaţiul
originar al populaţiei
locale.
• Reducerea cantitativă a
forţei
de muncă prin creşterea
numerică a populaţiei
inactive,
sporul natural redus şi
creşterea celui
migratoriu.
• Disponibilizarea unui
segment
important al forţei de
muncă
calificată în urma
restructurării industriei
• Starea de insecuritate
socială indusă forţei de
muncă de ezitările
restructurării
economiei.
• Lipsa sau insuficienta
adăposturilor de zi şi de
noapte pentru oamenii
străzii, persoanele
varstnice, tinerii proveniti
din centrele de
plasament .
• Încălcarea codului
muncii în
ce priveşte orele de
RESURSELE UMANE
• Apariţia de noi profesii
şi locuri de muncă în
municipiul Bacau.
• Atragerea de fonduri
structurale pentru
dezvoltarea
resurselor umane şi
serviciilor
sociale.
• Trend insuficient de
creştere
cantitativă şi calitativă a
resursei umane.
• Migrarea elitelor şi a forţei
de muncă înalt calificată în
alte
regiuni sau ţari.
• Posibila neadaptare a
populaţiei la cerinţele UE.
• Folosirea incorectă a
fondurilor destinate
dezvoltării resurselor umane
şi
serviciilor sociale.
132