Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău
Share Embed Flag
Download ePaper

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

primariabacau.ro
from primariabacau.ro More from this publisher
30.05.2014 Views

la periferii, şi centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul, în vestul municipiului şi altul, în est. În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene, toate, completându-se reciproc. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meşteşugăreşti, prezintă o zonare funcţionala mixta (comercial-rezidenţiala). Între zonele mono-fuctionale şi cele rezidenţiale propriu-zise exista zone mixte:comercial-rezidentiale (clădiri bi-functionale), rezidentialînvăţământ-sanatate. Zonele rezidenţiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti, Izvoare, Serbanesti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord. În concluzie, în evoluţia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circulaţie. În prezent există provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă a populaţiei şi o îmbătrânire a acesteia, însă o creştere a numărului de preşcolari, declin al sectorului industrial, precum şi o infrastructură educaţională cu nevoi de îmbunătăţire. Oraşul trebuie să soluţioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spaţiul urban, precum şi aspectele sociale. Aşadar, această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o intervenţie integrată şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului; de asemenea aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău. Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atracţie economică cu o bună calitate a vieţii şi a spaţiului urban unde populaţia să se bucure de relaţii privilegiate cu natura. Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de piaţă a terenului şi reprezintă un indicator clar al nivelului de bunăstare a populaţiei care trăieşte în cartier. Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă, de preferat în apropiere de zona de tranzit, este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii auto-dependentei, conservării resurselor naturale şi spaţiului verde, promovării revitalizării, dezvoltării economice, şi creşterea valorii zonei rezidenţiale. Aceasta oferă rezidenţilor nu doar un simt al comunităţii, ci şi oportunităţi pentru a socializa cu vecinii lor în comparaţie cu stilul de viată suburban izolat care este predominant la momentul actual. Utilizarea mixtă, totuşi, are loc mai bine atunci când este rezultatul unui plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări. Aşadar, ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a serviciilor, a instituţiilor publice (metri pătraţi). Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente: • satisfacerea deplină a utilizatorului; • interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri din UE; • corelarea dezvoltării reţelei de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a României; dezvoltarea reţelei de drumuri publice din România şi îmbunătăţirea indicilor calitativi (densitate, lungime, îmbrăcăminţi moderne), se va face în condiţii de siguranţă şi confort, asigurându-se protecţia mediului. Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi calatori, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficientei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţi întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de munca, şi, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte. Nr. crt. Municipiul Bacău are in componenta sa 11 cartiere, respectiv: 1. Centru 2. Gherăieşti 3. Mioriţei 4. Şerbăneşti 5. Bistriţa Lac 6. George Bacovia 7. CFR 8. Cornişa 9. Izvoare 10. Republicii 11. Tache Tabel 203: Situaţia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere Cartier Lungime străzi (m) Nr. străzi (buc.) Suprafaţă trotuar (mp) Lungime străzi modernizate (m) Conducte apa înlocuite/extinse (m) Conducte canalizare înlocuite/extinse (m) 1 CARTIER BISTRITA LAC 12.266 25 32.230 1.065 3.176 2 CARTIER CENTRU 27.506 57 91.440 5.540 2.630 3 CARTIER CFR 19.352 40 37.678 7.241 2.650 1.510 4 CARTIER CORNISA 6.386 8 8.099 564 860 CARTIER GEORGE 5 BACOVIA 8.400 20 18.362 2.115 120 6 CARTIER GHERAIESTI 16.158 28 19.595 1.099 8.140 5.800 7 CARTIER IZVOARE 16.668 19 27.633 7.556 0 3.345 8 CARTIER MIORITEI 21.502 34 58.822 3.479 3.440 9 CARTIER REPUBLICII 15.216 15 32.885 200 9.170 3.750 CARTIER SERBANESTI 36.531 58 31.805 8.469 15.430 14.150 10 11 CARTIER TACHE 17.050 18 21.712 8.353 4.585 TOTAL 197.036 322 380.260 45.681 50.201 28.555 120

Cel mai mare cartier, ca lungime de străzi este cartierul Şerbăneşti, cel mai mic cartier fiind cartierul Cornişa. Investiţiile în conducte de alimentare cu apă şi canalizare de asemenea au fost realizate majoritatea în cartierul Şerbăneşti. În cartierul Tache lungimea străzilor modernizate este aproximativ jumătate din lungimea totală şi o lungime apropiată de lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti. Harta 10: Harta pondere străzi modernizate pe cartiere 121

Cel mai mare cartier, ca lungime <strong>de</strong> străzi este cartierul Şerbăneşti, cel mai mic cartier fiind cartierul<br />

Cornişa. Investiţiile în conducte <strong>de</strong> <strong>al</strong>imentare cu apă şi can<strong>al</strong>izare <strong>de</strong> asemenea au fost re<strong>al</strong>izate<br />

majoritatea în cartierul Şerbăneşti.<br />

În cartierul Tache lungimea străzilor mo<strong>de</strong>rnizate este aproximativ jumătate din lungimea tot<strong>al</strong>ă şi o<br />

lungime apropiată <strong>de</strong> lungimea străzilor reabilitate în cartierul cel mai mare – Şerbăneşti.<br />

Harta 10: Harta pon<strong>de</strong>re străzi mo<strong>de</strong>rnizate pe cartiere<br />

121

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!