Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

la periferii, şi centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei. Zona transporturilor cuprinde
doua areale: unul, în vestul municipiului şi altul, în est.
În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene, toate,
completându-se reciproc. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte
grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieţei
Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone
meşteşugăreşti, prezintă o zonare funcţionala mixta (comercial-rezidenţiala). Între zonele mono-fuctionale
şi cele rezidenţiale propriu-zise exista zone mixte:comercial-rezidentiale (clădiri bi-functionale), rezidentialînvăţământ-sanatate.
Zonele rezidenţiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele
comerciale. Singurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraiesti, Izvoare,
Serbanesti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord. În concluzie, în evoluţia teritoriala a municipiului s-a înregistrat un
maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării
aşezării în lungul axelor de circulaţie.
În prezent există provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă a populaţiei şi o îmbătrânire a
acesteia, însă o creştere a numărului de preşcolari, declin al sectorului industrial, precum şi o
infrastructură educaţională cu nevoi de îmbunătăţire. Oraşul trebuie să soluţioneze aspecte legate de
calitatea mediului construit şi de spaţiul urban, precum şi aspectele sociale.
Aşadar, această analiză urmăreşte să identifice zona cea mai potrivită pentru o intervenţie integrată
şi eficientă care poate contribui la dezvoltarea socială şi economică generală a oraşului; de asemenea
aceasta joacă un rol important în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Oraşului prin implementarea
Planului Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Bacău.
Se prevede ca municipiul Bacău să devină un pol regional de atracţie economică cu o bună calitate
a vieţii şi a spaţiului urban unde populaţia să se bucure de relaţii privilegiate cu natura.
Impozitele fiecărui cartier depind de valoarea de piaţă a terenului şi reprezintă un indicator clar al
nivelului de bunăstare a populaţiei care trăieşte în cartier.
Dezvoltarea care se concentrează pe utilizare mixtă, de preferat în apropiere de zona de tranzit,
este privită ca un instrument cheie de “creştere inteligentă” în vederea reducerii auto-dependentei,
conservării resurselor naturale şi spaţiului verde, promovării revitalizării, dezvoltării economice, şi
creşterea valorii zonei rezidenţiale. Aceasta oferă rezidenţilor nu doar un simt al comunităţii, ci şi
oportunităţi pentru a socializa cu vecinii lor în comparaţie cu stilul de viată suburban izolat care este
predominant la momentul actual. Utilizarea mixtă, totuşi, are loc mai bine atunci când este rezultatul unui
plan atent care pune accent pe conexiunile şi legăturile dintre utilizări.
Aşadar, ar trebui să fie prioritizate zonele cu pondere mai scăzută a utilizării comerciale şi a
serviciilor, a instituţiilor publice (metri pătraţi).
Strategia de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere vizează trei componente:
• satisfacerea deplină a utilizatorului;
• interconectarea şi interoperabilitatea reţelei de drumuri din România cu reţeaua de drumuri
din UE;
• corelarea dezvoltării reţelei de drumuri publice cu priorităţile dezvoltării economice a
României; dezvoltarea reţelei de drumuri publice din România şi îmbunătăţirea indicilor
calitativi (densitate, lungime, îmbrăcăminţi moderne), se va face în condiţii de siguranţă şi
confort, asigurându-se protecţia mediului.
Obiectivul strategiei de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere îl reprezintă îmbunătăţirea
accesibilităţii regiunilor şi mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării
economice durabile.
Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, reducerea
costurilor de transport de mărfuri şi calatori, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea
eficientei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea
schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita,
de asemenea, cooperarea interregionala şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţi
întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de munca, şi, prin urmare, la o dezvoltare mai rapida a
României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.
Nr.
crt.
Municipiul Bacău are in componenta sa 11 cartiere, respectiv:
1. Centru
2. Gherăieşti
3. Mioriţei
4. Şerbăneşti
5. Bistriţa Lac
6. George Bacovia
7. CFR
8. Cornişa
9. Izvoare
10. Republicii
11. Tache
Tabel 203: Situaţia infrastructurii urbane din cele 11 cartiere
Cartier
Lungime
străzi (m)
Nr.
străzi
(buc.)
Suprafaţă
trotuar
(mp)
Lungime
străzi
modernizate
(m)
Conducte apa
înlocuite/extinse
(m)
Conducte
canalizare
înlocuite/extinse
(m)
1
CARTIER BISTRITA
LAC 12.266 25 32.230 1.065 3.176
2 CARTIER CENTRU 27.506 57 91.440 5.540 2.630
3 CARTIER CFR 19.352 40 37.678 7.241 2.650 1.510
4 CARTIER CORNISA 6.386 8 8.099 564 860
CARTIER GEORGE
5 BACOVIA 8.400 20 18.362 2.115 120
6 CARTIER GHERAIESTI 16.158 28 19.595 1.099 8.140 5.800
7 CARTIER IZVOARE 16.668 19 27.633 7.556 0 3.345
8 CARTIER MIORITEI 21.502 34 58.822 3.479 3.440
9 CARTIER REPUBLICII 15.216 15 32.885 200 9.170 3.750
CARTIER
SERBANESTI 36.531 58 31.805 8.469 15.430 14.150
10
11 CARTIER TACHE 17.050 18 21.712 8.353 4.585
TOTAL 197.036 322 380.260 45.681 50.201 28.555
120