Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Sursa Agenţia de Protecţia Mediului Bacău
LACUL “BACĂU II” – în suprafaţă de 196 ha este amenajat pe râul Bistriţa.
Lacul Bacău II este inclus în aria de protecţie specială Avifaunistică ”Lacul Bacău II” şi în Situl
NATURA 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”.
Amenajări speciale: deserveşte hidrocentrala Bacău II
Administrator: SC HIDROELECTRICA SA, Sucursala Neamţ. Str. Lt. Drăghicescu, nr.13, Piatra
Neamţ, jud. Neamţ.
LACUL “AGREMENT” - în suprafaţă de 29 ha este amenajat la confluenţa râului Bistriţa cu râul
Bârnat. Are atât scop de atenuare a viiturilor, cât şi de agrement.
Amenajări speciale: Pe lac există o insulă de agrement în suprafaţă de 11,85 ha, cu următoarele
amenajări: spaţii verzi-parc, zonă de plajă, terenuri de sport, debarcader.
Administrator: Serviciul de Gospodărire a Apelor Bacău Str. Cuza Vodă, nr.1, Bacău jud. Bacău.
ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ “LACUL BACĂU” – în suprafaţă de 202 ha, a
fost desemnat arie de protecţie specială avifaunistică - APSA - prin H.G. nr.2151 din 2005 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, şi inclus în Reţeaua Ecologică Europeană
NATURA 2000 prin H.G. nr.1284 din 2007.
Custode: Centrul Regional de Ecologie Bacău Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacău
Aici au fost identificate concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene, precum lebăda
de iarnă (Cygnus cygnus), aglomerări de specii migratoare, exemple fiind raţa sunătoare (Bucephala
clangula) sau ferăstraşul mare (Mergus merganser), aglomerări mari de păsări acvatice şi populaţii
importante din specii ameninţate cu dispariţia, cum ar fi chira de baltă (Sterna hirundo) sau eretele de stuf
(Circus aeruginosus).
În zonele amenajate ca arii naturale de protecţie avifaunistică, sunt monitorizate activităţile păsărilor
sălbatice în tranzit, astfel între 142 – 190 perechi de păsări cuibăresc, între 220 – 300 de păsări iernează
şi între1690 – 2770 de păsări doar tranzitează zona.
Tabel 202: Speciile de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:
Cod Specie Cuibărit Iernat Pasaj
A022 Ixobrychus minutus 50 – 70 p.
A081 Circus aeruginosus 7 – 10 p.
A038 Cygnus cygnus 220 – 300 i.
A193 Sterna hirundo 80 – 100 p.
A166 Tringa glareola 1000 – 1500 i.
A307 Sylvia nisoria 5 – 10 p.
A140 Pluvialis apricaria 200 – 300 i.
A177 Larus minutus 150 – 250 i.
A196 Chlidonias hybridus 300 – 600 i.
A197 Chlidonias niger 30 – 80 i.
A127 Grus grus 10 – 40 i.
Concluzii:
1. Starea de conservare a ANP din municipiul Bacău este favorabilă, cu excepţia exemplarului de
Populus alba (MN) de pe Insula de Agrement Bacău a cărui trunchi prezintă o scorbura foarte mare.
2. Specii de faună protejate se găsesc în zona Lacului Bacău II – 196 ha, lac care are statut de Arie de
Protecţie Specială Avifaunistică - de interes naţional şi componenta a sitului Natura 2000 „Lacurile de
Acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti” – de interes comunitar şi Aria de protecţie specială avifaunistică
„Lacul Bacău” – 202 ha.
INFRASTRUCTURA PUBLICĂ PE CARTIERE DE LOCUIT
Bacău se bucură de un important potenţial de dezvoltare care are la bază: poziţia sa geografică
– aproape de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, coridorul natural al râului Bistriţa în mijlocul unei
zone cu o bogată tradiţie agricolă; un mediu înconjurător de o bună calitate, o comunitate urbană
multietnică, multiculturală.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Ulterior,
datorita construcţiei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier, peste Bistriţa, tendinţa de extindere a fost pe
direcţie est-vest. Erau 12 străzi mari, bine liniate dar nepavate: Calea Bacau-Roman, străzile Precista,
Buna Vestire, Busuioc, Judeţeana a Liceului, Gării, Primăverii, Justiţiei, Armeneasca, Lecca, Bulevardul
şi Calea Bacău – Ocna. Cu excepţia zonei centrale, restul aşezării avea un puternic aspect rural, cu
case din lemn şi pământ. În sectoarele Palosanu şi Lecca datorita condiţiilor naturale erau cartiere
insalubre, locuite de muncitori şi tarani. În perioada interbelica, sunt incluse în intravilan comunele
Serbanesti, Gheraiesti şi Izvoarele de Sus.
Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuinţe prin parcelari, construindu-se cartierul
CFR, la vest de aliniamentul caii ferate. În paralel, unele terenuri câştigate prin reforma agrara se
amenajează ca spaţii verzi – Parcul Cancicov. Datorita creşterii demografice dar şi economice, oraşul
Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. Începând cu anul 1948, municipiul intra intr-o noua
perioada de transformări urbanistice.
S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala, dar mai ales pe verticala. Se construiesc zonele
industriale şi în paralel noi zone rezidenţiale, aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unitati
comerciale, sanitare, de învăţământ. Prin urmare, suprafaţa oraşului a crescut de 1645 ha –în anul
1975, la 1737 ha – în anul 2000, din care: 859, 24 ha – zona de locuit - 49,47%, 535, 68 ha – zona
industriala -31, 01%, 65, 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19, 52%. Structura funcţionala a oraşului
este mult mai complexa, ea modificându-se în timp, în concordanţă cu cerinţele populaţiei şi cu
exigentele noilor reglementari administrative.
Astfel, în zona centrala, s-a conturat zona administrativa sau centrul civic; aici sunt localizate
instituţiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Judeţean de Posta şi Telecomunicaţii,
Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură, zona care se întrepătrunde cu cea rezidenţială şi comercială. În
anii post-revoluţionari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcţia unor
unităţi bancare; acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău.
Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis, cu doua nuclee
de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud, şi o grupare liniara în lungul
Bistriţei. Unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producţie
119