Tabelul 2 - continuare România NE SE S SV V NV Centru 2005 Urban(%) 54,9 43,4 55,5 41,7 47,5 63,6 53,1 59,8 90,5 Rur<strong>al</strong> (%) 45,1 56,6 44,5 58,3 52,5 36,4 46,9 40,2 9,5 2006 Urban(%) 55,2 43,6 55,4 41,6 47,6 63,5 53,1 59,8 92,5 Rur<strong>al</strong> (%) 44,8 56,4 44,6 58,4 52,4 36,5 46,9 40,2 7,5 Sursa: Anuarul Statistic <strong>al</strong> României 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 Bucureşti- Ilfov Alături <strong>de</strong> Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est <strong>de</strong>ţine o populaţie majoritara concentrata in zona rur<strong>al</strong>a. La nivel naţion<strong>al</strong> in perioada 1998-2006 are loc o scă<strong>de</strong>re a populaţiei per tot<strong>al</strong>. In cadrul trendului <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re a populaţiei urbane se constata ca anul 2006 se constituie, <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> anul 2004, o excepţie – înregistrându-se o rata pozitiva <strong>de</strong> creştere a populaţiei, fenomen ce ar putea fi explicat prin <strong>de</strong>clararea a o serie <strong>de</strong> comune drept oraşe. Princip<strong>al</strong>ele cauze sunt atât scă<strong>de</strong>rea sporului natur<strong>al</strong> cat si a migraţiei dinspre mediul urban către cel rur<strong>al</strong>. La nivel region<strong>al</strong> are loc in schimb o creştere a populaţiei tot<strong>al</strong>e in interv<strong>al</strong>ul 1998-2001, urmata <strong>de</strong> o variaţie sinusoid<strong>al</strong>a in interv<strong>al</strong>ul 2002-2006. In ceea ce priveşte evoluţia la nivel urban-rur<strong>al</strong>, daca in perioada 1998-2000 se înregistrează o uşoara scă<strong>de</strong>re a populaţiei urbane in <strong>de</strong>trimentul celei rur<strong>al</strong>e, iar in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scă<strong>de</strong>re pronunţată a populaţiei urbane cu 8,32%, urmata <strong>de</strong> o stagnare in 2003, creştere pronunţată in 2004, datorita transformării unor comune in oraşe, si o uşoara scă<strong>de</strong>re in 2005, urmata din nou <strong>de</strong> o creştere a populaţiei in 2006. Privind evoluţia populaţiei feminine trendul acesteia este in aceeaşi direcţie cu trendul populaţiei la nivel urban. Populaţia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai <strong>de</strong>zvoltate. Acest fenomen <strong>de</strong> migraţie a populaţiei dinspre oraş spre sat a apărut ca o necesitate a unei parţi a populaţiei <strong>de</strong> a-si asigura condiţii <strong>de</strong> subzistenta, in condiţiile disponibilizărilor masive din sectorul industri<strong>al</strong> (situate prepon<strong>de</strong>rent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii <strong>de</strong> restituire a terenurilor agricole. In anul 2006, regiunea are o <strong>de</strong>nsitate medie <strong>de</strong> 101,3 locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel superior mediei pe tara (90,5 locuitori/kmp). Ju<strong>de</strong>ţul cu cea mai mare <strong>de</strong>nsitate este Iaşi cu 150,5 locuitori/kmp si cu cea mai mica <strong>de</strong>nsitate Suceava cu 82,5 locuitori/kmp. In anul 2006, sporul natur<strong>al</strong> in regiunea Nord-Est este 0,8 la mia <strong>de</strong> locuitori, fiind singura regiune din România care încă înregistrează o v<strong>al</strong>oare pozitiva. In schimb, rata mort<strong>al</strong>ităţii infantile in anul 2006 este, in regiunea noastră, una dintre cele mai ridicate din tara, atingând 15,3 <strong>de</strong>cese (la vârsta sub un an) la 1000 <strong>de</strong> locuitori, fata <strong>de</strong> media naţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> 13,9. Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat <strong>de</strong> sărăcie, mai <strong>al</strong>es in mediul rur<strong>al</strong>, si insuficienta educaţie privind sănătatea si condiţiile minime <strong>de</strong> igiena. Structura pe sexe a populaţiei la nivel glob<strong>al</strong>, pe regiune, evi<strong>de</strong>nţiază o repartizare echilibrata a populaţiei in regiunea Nord-Est, 49,45% din populata tot<strong>al</strong>a a regiunii fiind bărbaţi, iar 50,55% femei. Din tot<strong>al</strong>, pon<strong>de</strong>rea populaţiei tinere cuprinsa intre 15-34 ani este reprezentativa (31,80%), dar se observa si un procent mai ridicat <strong>al</strong> populaţiei îmbătrânite, cu vârsta <strong>de</strong> 65 ani si peste, 14,77% din tot<strong>al</strong> situându-se la acest nivel. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad în<strong>al</strong>t <strong>de</strong> omogenitate. După datele recensământului din 2002 din tot<strong>al</strong>ul populaţiei, 97,9% este reprezentat <strong>de</strong> romani, 0,1% maghiarii, 1,2% romii, 0,2% rusii-lipoveni, iar 0,6% <strong>al</strong>te etnii. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re confesion<strong>al</strong>, marea majoritate a populaţiei a regiunii este <strong>de</strong> religie ortodoxa (89,61%), aspect care se afla intr-o strânsă corelaţie cu structura etnica. Celel<strong>al</strong>te religii <strong>de</strong>ţin pon<strong>de</strong>ri mai mici, după cum urmează: romano-catolica 6,44%, penticost<strong>al</strong>a 1,80%, adventista 0,41% si <strong>al</strong>te religii 0,16%. INDIC. Populatie I.1 Populaţie tot<strong>al</strong>ă (cifre absolute) Populaţia urbana (%) Tabelul 3: Indicatori <strong>de</strong> caracterizare a populatiei la nivelul anului 2005 REGIUNE JUDETELE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui 3.734.546 723.518 459.900 813.943 570.682 705.752 460.751 21.623.849 43,4 46,2 41,8 46,2 38,6 43,3 41,6 54,9 Populaţia rur<strong>al</strong>a (%) 56,6 53,8 58,2 53,8 61,4 56,7 58,4 45,1 Sold migrator -4.783 -730 -576 -1.128 -987 -484 -1.328 -7.234 Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltarii Region<strong>al</strong>e si Turismului NIVELUL JUDEŢEAN La nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ, structura populaţiei pe grupe <strong>de</strong> vârstă, este caracterizată printr-o bază <strong>de</strong> pornire foarte mică. Grupele <strong>de</strong> vârstă 0 – 4 ani şi 5 – 9 ani reprezintă cca. 6% din numărul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> locuitorilor. Aceasta înseamnă o rezervă <strong>de</strong>mografică scăzută pentru următorii 10 – 20 ani. Concomitent, grupele <strong>de</strong> vârsta a III-a (60 – 64 ani, 65 – 69 ani, 70 – 74 ani, 75 ani şi peste) reprezintă în medie cca. 5% din numărul tot<strong>al</strong> <strong>al</strong> locuitorilor. Anom<strong>al</strong>ia este cu atât mai pertinentă cu cât grupa <strong>de</strong> vârstă 35 – 39 ani are acelaşi procent vis – a – vis <strong>de</strong> numărul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> persoane. Tabelul 4: Pon<strong>de</strong>rile grupelor <strong>de</strong> vârstă enunţate mai sus, comparativ, la recensămintele din anii 1992 şi 2002 Grupe <strong>de</strong> vârstă Recensământ 1992 Recensământ 2002 % % 0 – 4 ani 7,9 5,9 5 – 9 ani 7,8 6,2 35 – 39 ani 7,2 5,5 60 – 64 ani 4,9 5,2 65 – 69 ani 3,9 5,0 70 – 74 ani 2,0 4,0 75 ani şi peste 3,4 4,3 În concluzie, piramida populaţiei în faza ei actu<strong>al</strong>ă semn<strong>al</strong>izează tendinţe accentuate <strong>de</strong> îmbătrânire a numărului <strong>de</strong> locuitori, cu efecte semnificative în următorii 10 – 15 ani. RO 4
În mediul urban, structura populaţiei pe grupe <strong>de</strong> vârstă oglin<strong>de</strong>şte aceleaşi disfuncţion<strong>al</strong>ităţi, grupele <strong>de</strong> vârstă 0 – 4 ani şi 5 – 9 ani reprezentând cca. 4,5 – 5% din numărul tot<strong>al</strong> <strong>de</strong> persoane. Din cele 8 unităţi teritori<strong>al</strong> – administrative, municipiul Bacău are structura cea mai <strong>de</strong>favorabilă, grupele <strong>de</strong> vârstă enunţate având pon<strong>de</strong>ri cuprinse între 4 – 4,6% faţă <strong>de</strong> populaţia tot<strong>al</strong>ă. În mediul rur<strong>al</strong>, numărul celor peste 60 ani a crescut, pon<strong>de</strong>rea acestor grupe fiind în medie <strong>de</strong> cca. 5,6% faţă <strong>de</strong> tot<strong>al</strong> populaţie. Procesul <strong>de</strong> îmbătrânire <strong>de</strong>mografică este prezent în speci<strong>al</strong> în sud – estul ju<strong>de</strong>ţului (comunele Glăvăneşti, Motoşeni, De<strong>al</strong>u Morii, Vultureni, Răchitoasa, Stănişeşti). Repartiţia populaţiei pe sexe prezintă următoarele disfuncţion<strong>al</strong>ităţi: La nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ, populaţia feminină este prepon<strong>de</strong>rentă, procentul <strong>de</strong> reprezentativitate fiind <strong>de</strong> 50,6% faţă <strong>de</strong> cel <strong>al</strong> populaţiei masculine care este <strong>de</strong> 49,4%. În mediul urban, <strong>de</strong> asemenea predomină femeile (51,6%), singura excepţie fiind oraşul Slănic Moldova (50,7% masculin). În mediul rur<strong>al</strong>, într-un număr <strong>de</strong> 28 comune, numărul femeilor este mai mare <strong>de</strong>cât <strong>al</strong> bărbaţilor (ex: Faraoani, Agăş, Blăgeşti, Bogdăneşti, Coţofăneşti, Filipeni, Filipeşti, Letea Veche, Luizi Călugăra, Măgireşti, Parava, Podu Turcului), iar în 52 <strong>de</strong> comune situaţia este inversă (ex: Coloneşti, Ghimeş, Zemeş, Vultureni, V<strong>al</strong>ea Seacă, Urecheşti, Ungureni, Stănişeşti, Sănduleni, Răcăciuni, Plopana, Pârjol, Parincea, Pânceşti, P<strong>al</strong>anca). Aceste <strong>de</strong>zechilibre au efecte negative prezente şi <strong>de</strong> perspectivă asupra relaţiilor soci<strong>al</strong>e: constituirea familiilor şi reproducerea populaţiei. Se i<strong>de</strong>ntifică în ju<strong>de</strong>ţ, un număr <strong>de</strong> 25 loc<strong>al</strong>ităţi <strong>al</strong> căror număr <strong>de</strong> locuitori este mai mic <strong>de</strong> 50 persoane sau chiar zero. Estul ju<strong>de</strong>ţului, incluzând comunele Vultureni, Motoşeni, Glăvăneşti, Podu Turcului şi nordul incluzând comunele Bereşti – Bistriţa şi Filipeşti sunt zone cu potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong>mografic foarte scăzut. Zone cu potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong>mografic scăzut se i<strong>de</strong>ntifica in sud: oraş Tg. Ocna şi comune: Tg. Trotuş, Caşin, M. Caşin, Ştefan cel Mare, Căiuţi, Coţofăneşti, Urecheşti, Sascut, Tătărăşti, Huruieşti, De<strong>al</strong>u Morii, Orbeni, Paravaş est: comunele: Găiceana, Stănişeşti, Răchitoasa, Onceşti, Iz. Berheciului, Plopanaş nord: comunele: Traian, Hemeiuşi, Racova, Săuceşti, Dămieneştiş vest: comuna Brusturoasa si centru: comunele: Helegiu, Faraoani, Strugari, Luizi Călugăra, Măgura. NIVELUL LOCAL STRUCTURA POPULAŢIEI În trecut Conform recensământului din 1930 populaţia municipiului Bacău era <strong>de</strong> 31.138 <strong>de</strong> locuitori, împărţită în următoarele tipuri <strong>de</strong> etnii: 19.421 Români 822 Maghiari 406 Germani 9.424 Evrei s.a. În prezent Municipiul Bacău are la nivelul anului 2008 o populaţie <strong>de</strong> 177.007 locuitori, iar potrivit Recensământului din anul 2002 (conform Anuarului statistic <strong>al</strong> ju<strong>de</strong>ţului Bacău Ediţia 2009) structura etnică a acesteia este următoarea: 173.041 Români; 1.605 Rromi; 191 Maghiari; 118 Evrei; 83 Germani; 80 Ceangăi; 52 It<strong>al</strong>ieni; 9392 Alte etnii Diagrama 1: Structura populaţiei în Municipiul Bacău (2002) Nr. persoane Alta etnie; 9392 It<strong>al</strong>ieni ; 52 Evrei ; 118 Germani; 83 Ceangăi: ; 80 Maghiari; 191 Rromi; 1605 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 180000 Sursa: INSSE 2008 Alta etnie It<strong>al</strong>ieni Evrei Germani Ceangăi: Maghiari Rromi Români: Români: ; 173041 5
- Page 1 and 2: Primăria Municipiului Bacău Carac
- Page 3 and 4: Primăria Municipiului Bacău Cu mu
- Page 5 and 6: ABORDAREA ELABORARII 1. Caracteriza
- Page 7 and 8: 1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLUL
- Page 9: Oraşul cuprindea 12 străzi mari,
- Page 13 and 14: EVOLUŢIA POPULAŢIEI Populaţia î
- Page 15 and 16: Specificul acestui model este dat d
- Page 17 and 18: Sporul natural, rezultat din difere
- Page 19 and 20: Diagrama 17. Evoluţia emigraţiei
- Page 21 and 22: iar pentru cel activ sub forma stag
- Page 23 and 24: Aceasta masura presupune imbunatati
- Page 25 and 26: Grafic 6: Spitale, dispensare la ni
- Page 27 and 28: Sursa: Prelucrare date INSSE Grafic
- Page 29 and 30: astfel: Învăţământul preuniver
- Page 31 and 32: În statul de funcţii al Centrului
- Page 33 and 34: - realizează pliante publicitare i
- Page 35 and 36: 14 Depoului 86 40 Blocuri ANL 15 Na
- Page 37 and 38: Tabel 38: Evoluţia principalilor i
- Page 39 and 40: Grafic 14: Structura cifrei de afac
- Page 41 and 42: Tabel 49: Evoluţia domeniilor de a
- Page 43 and 44: Concluzii: 1. Sectorul servicii rep
- Page 45 and 46: ‣ în cadrul unităţilor de alim
- Page 47 and 48: Tabel 57: Numărul societăţilor c
- Page 49 and 50: Tabel 63: Evolutia principalilor in
- Page 51 and 52: Acest campus IT&C urmăreşte stimu
- Page 53 and 54: Sectorul cu ponderea cea mai mică
- Page 55 and 56: În ceea ce priveşte structura pe
- Page 57 and 58: În cadrul Graficului nr. 4 se poat
- Page 59 and 60: Tabel 81: Evoluţia numărului de s
- Page 61 and 62:
În municipiul Bacău, din totalul
- Page 63 and 64:
Grafic 20: Evoluţia numarului de s
- Page 65 and 66:
Tabel 90: Lista agenţilor economic
- Page 67 and 68:
Industria extractivă Ultimul domen
- Page 69 and 70:
Industria Sectorul industrial poate
- Page 71 and 72:
Pe ramuri industriale, structura nu
- Page 73 and 74:
Ponderi importante din cifra total
- Page 75 and 76:
Astfel, din punct de vedere al cifr
- Page 77 and 78:
Grafic 37: Evoluţia numărului de
- Page 79 and 80:
Grafic 41: Evolutia numărul de aut
- Page 81 and 82:
Diagrama 44: Structura sectorului t
- Page 83 and 84:
Grafic 46: Evoluţia numărului de
- Page 85 and 86:
Grafic 49: Evoluţia numărului de
- Page 87 and 88:
Serviciile de poştă şi telecomun
- Page 89 and 90:
Grafic 62: Evoluţia numărului de
- Page 91 and 92:
Grafic 68: Evoluţia numărului de
- Page 93 and 94:
Tabel 151: Evoluţia numărului de
- Page 95 and 96:
Tabel 157: Evoluţia numărului de
- Page 97 and 98:
1.2.2 Accesibilitatea; Infrastructu
- Page 99 and 100:
Tabel 160: Infrastructura feroviar
- Page 101 and 102:
Tabel 161: Distanţa între Bacău
- Page 103 and 104:
Volumul de trafic are trend ascende
- Page 105 and 106:
nesemaforizate. Punctele de congest
- Page 107 and 108:
astfel: 1.2.3 Infrastructura de uti
- Page 109 and 110:
Acest front de captare este format
- Page 111 and 112:
Sistemul de reţele termice primare
- Page 113 and 114:
Conform tabelului de mai sus judeţ
- Page 115 and 116:
IIuminatul public necesită reabili
- Page 117 and 118:
Tabel 190: Situaţia echipamentelor
- Page 119 and 120:
INFRASTRUCTURA DE DOTARI SI SERVICI
- Page 121 and 122:
de Ştiinţe Economice - 180 absolv
- Page 123 and 124:
23 BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee P
- Page 125 and 126:
Sursa Agenţia de Protecţia Mediul
- Page 127 and 128:
Cel mai mare cartier, ca lungime de
- Page 129 and 130:
Tabel 204: Situaţia străzilor din
- Page 131 and 132:
În cartierul Serbanesti se constru
- Page 133 and 134:
Cartierul George Bacovia este o zon
- Page 135 and 136:
Harta 20: Harta cartierului Izvoare
- Page 137 and 138:
• Întreruperi frecvente în furn
- Page 139 and 140:
Puncte tari Puncte slabe Oportunit
- Page 141 and 142:
Puncte tari Puncte slabe Oportunit
- Page 143 and 144:
Puncte tari Puncte slabe Oportunit
- Page 145 and 146:
- Construirea Centrului Expoziţion
- Page 147 and 148:
• Gestionarea deşeurilor în con
- Page 149 and 150:
Nr. crt. 3 Proiect Linia de finanţ
- Page 151 and 152:
Teatrul de vara a fost redat circui
- Page 153 and 154:
5 6 7 8 9 Bloc garsoniere str. Cond
- Page 155 and 156:
- construirea unei hale de comercia
- Page 157 and 158:
ierni reci, veri cu temperaturi med
- Page 159 and 160:
Planul Integrat de Dezvoltare Urban
- Page 161 and 162:
Viziunea şi obiectivele strategice
- Page 163 and 164:
OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea şi conso
- Page 165 and 166:
17 Parcare supraterană str.Republi
- Page 167 and 168:
OBIECTIVUL 2 Asigurarea infrastruct
- Page 169 and 170:
OBIECTIVUL 5 Alinierea standardelor
- Page 171 and 172:
25 Realizarea iluminatului public
- Page 173 and 174:
7 Modernizare Spital de Pneumoftizi
- Page 175 and 176:
Planul Integrat de Dezvoltare Urban
- Page 177 and 178:
Anexa 1 - Lista proiectelor individ
- Page 179 and 180:
11 Construire pasaj suprateran zona
- Page 181 and 182:
23 24 25 26 27 Realizarea iluminatu
- Page 183 and 184:
Anexa 4 - Proiecte complementare Nr
- Page 185 and 186:
22 Realizarea centrului de zi pentr
- Page 187 and 188:
13 Amenajare Piata de Gross Obiecti
- Page 189 and 190:
3.2. HARTA MUNICIPIULUI, CU LOCALIZ
- Page 191 and 192:
183
- Page 193 and 194:
185
- Page 195 and 196:
187
- Page 197 and 198:
189
- Page 199 and 200:
3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLA
- Page 201 and 202:
• Asigurarea coordonării orizont
- Page 203 and 204:
d. Unităţile de Implementare afer
- Page 205 and 206:
3.3.3. Monitorizarea implementării
- Page 207 and 208:
Planul Integrat de Dezvoltare Urban
- Page 209 and 210:
Planul de informare a publicului î
- Page 211:
BIBLIOGRAFIE: 1. Planul Naţional d