Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu

More documents

Recommendations

Info

16. Astfel, exista un grup de cartiere periferice deservite, în prezent, de transportul public în măsură redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). Axa rutieră Milcov – Caragiale, de-a lungul căreia există locuinţe rezidenţiale, dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14, cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute). 17. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată (caracterizată de aşezări rezidenţiale şi productive), în care este localizat cimitirul principal al oraşului, zona de vest str. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului - caracterizată de aşezări rezidenţiale de dimensiuni importante), jumătatea de sud a centrului oraşului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene), transportul public de calatori este inexistent. 18. 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit. DISFUNCŢIONALITĂŢI ALE INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT DIN MUNICIPIUL BACĂU Disfuncţionalităţile depistate în cadrul reţelei de drumuri publice derivă din mai mulţi factori şi se prezintă astfel: • lipsa unor trasee de drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze legatura rutiera a municipiului Bacau cu orasele importante din apropierea sa (ex. Str. 9 Mai care reprezintă un segment de drum din E 85, constituindu-se în cea mai importantă arteră rutieră pe relaţia Nord – Sud, Calea Moineşti care face legatura municipiului Bacău cu Miercurea Ciuc prin Moineşti) • viteza de circulaţie redusă pe cea mai mare parte a străzilor din municipiul Bacău datorită lăţimii mici a platformei drumului dat fiind frontul îngust al limitei de proprietate; • lipsa unei variante viabile de ocolire a Municipiului Bacău pe latura de nord - est; străzile Mioriţei şi 9 Mai se constituie la momentul actual într-o rocadă interioară a municipiului ce permite ocolirea municipiului pe latura de nord – est; • o mare parte a străzilor nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime; • întreţinere necorespunzătoare a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei pluviale, ziduri de susţinere, subdimensionarea şi colmatarea multor podeţe, marcaj necorespunzator al drumurilor etc.); • reţeaua locală cu tronsoane nemodernizate; • tronsoane de drum naţional cu infrastructura de transport care nu corespunde unui trafic în condiţii cât mai optime; • tronsoane de drum naţional ce traversează municipiul Bacău, cu infrastructura de transport care nu corespunde unui trafic în condiţii cât mai optime; • lipsa de coerenţă a sistemului stradal de categoria I-a şi a II-a ceea ce nu permite organizarea judicioasă a circulaţiei. Acest aspect se evidenţiază mai ales în partea centrală a municipiului, unde traversarea acestuia pe direcţia nord-sud se realizează cu dificultate. • existenţa unor elemente geometrice ale străzii dimensionate necorespunzător, care reduc viteza de rulare a autovehiculelor între două secţiuni; • prezenţa unor intersecţii neamenajate şi nesemaforizate care astfel îngreunează desfăşurarea traficului; • lipsa unui inel rutier central la nivelul municipiului cu rol de preluare a traficului extern şi distribuţie eficientă la nivelul zonei centrale; • o altă problemă este reprezentată de vechimea considerabilă a reţelei de apă potabilă şi de distribuţie a gazelor, care determină dese intervenţii în carosabil. Problemele sunt remediate cu greu iar traficul rutier suferă de pe urma perturbărilor şi a degradării carosabilului; • una dintre cele mai importante disfuncţionalităţi privitoare la traficul public local se referă la organizarea reţelei traseelor. Acestea se caracterizează printr-o concentrare mare în centru, determinată în cea mai mare parte de lipsa unor artere corespunzătoare de circulaţie, pe care să se poată efectua legături între punctele marginale de afluenţă • lipsa unui sistem de management pentru transportul public şi îmbunătăţirea transportului intermodal; • nivelul ridicat de uzură fizică şi morală a parcului de autobuze acestea ducând la creşterea gradului de poluare cu noxe şi fonică a traseelor aflate în exploatare; • inexistenta unor trasee de transport in cartiere marginase ale municipiului Bacau; de exemplu: cartierul Izvoare şi aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată, caracterizată de aşezări rezidenţiale şi productive, şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului, zona de vest str. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului), caracterizată de aşezări rezidenţiale de dimensiuni importante; jumătatea de sud a centrului oraşului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene); • staţii de autobuz neamenajate în conformitate cu normele legale şi standardele impuse. Plecând de la problemele ăi disfuncţionalităţile descrise mai sus, se evidenţiază următoarele nevoi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii rutiere în cadrul polului de dezvoltare Bacău: • reabilitarea de străzi cu grad mare de uzura care asigura legătura polului cu principalele artere rutiere naţionale şi europene; • fluidizarea traficului în zona centrală a oraşului; • fluidizarea traficului între platformele industriale ale polului de dezvoltare şi zonele rezidenţiale, prin reabilitarea arterelor de importanţă strategică pe axele Nord – Sud si Est – Vest; • modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public ca mijloace ale dezvoltării economice a polului de creştere; • înnoirea parcului de autobuze şi dotarea acestuia cu autobuze ecologice; • dezvoltarea serviciului de transport în comun în toate cartierele municipiului Bacău. 100
astfel: 1.2.3 Infrastructura de utilităţi – servicii publice SERVICIUL DE ALIMENTARE CU APA ŞI CANALIZARE La nivel de regiune, situatia serviciului de alimentare cu apa si canalizare in anul 2005 se prezenta Tabel 168: Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic INDICATORI REGIUNE JUDETELE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Utilităţi publice Localităţi cu reţea de 54,8 72,0 64,1 48,9 54,2 38,9 55,8 apă potabilă în total localităţi (%) 12,3 13,4 14,8 11,3 12,9 11,1 10,6 Localităţi cu reţea de 24,3 54,8 19,2 13,3 16,9 26,5 12,8 canalizare în total 5,4 10,2 4,5 3,1 4,0 8,4 2,4 localităţi (%) Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului ROMANIA În anul 2007, judeţul Bacău se situa pe locul 3 din cele 6 judeţe din Regiunea Nord-Est privind lungimea totală de conducte de canalizare, pe primul loc privind lungimea totală de conducte de alimentare cu apă şi pe locul 2 în ceea ce priveşte situaţia apei potabile distribuite pentru uz casnic. Municipiul Bacău deţine 324,5 km de conducte de apă potabilă din cei 1.335,1 km din întreg judeţul Bacău şi 212,6 km de conducte de canalizare din cei 552,0 km existenţi la nivel de judeţ. Tabel 169: Situaţie comparativă Canalizare publică şi alimentare cu apă potabilă din regiunea N-E în 2007 Nr. crt. Judeţul Lungime totala conducte canalizare publica (km) Lungime totala conducte alimentare cu apa (km) 61,0 21,8 Volum de apa potabila distribuita uz casnic (mii mc) 1 Iaşi 562,1 1.244,3 24.016,0 2 Bacău 552,0 1.335,1 15.769,0 3 Neamţ 319,9 390,0 9.338,0 4 Vaslui 482,9 1.116,4 6.632,0 5 Botoşani 228,0 796,0 5.251,0 6 Suceava 686,9 907,2 9.290,0 Sursa: Prelucrare datelor INSSE Reţeaua de alimentare cu apă Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor se desfăşoară printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 262,5 kilometri, reţeaua fiind din conducte de fontă, oţel, beton armat sau azbociment. Pentru transportul apei potabile lungimea conductelor este de 102,2 km, având diametrul între 600 mm si 800 mm, pentru distribuţie este de 114,8 km, având diametrul situat intre 100 mm si 400 mm, iar pentru branşamente este de 38,2 km, cu diametrul cuprins între 26 mm si 52 mm. Tabel 170: Situaţia privind lungimea în km a reţelelor de apă potabilă şi a materialelor din care sunt executate: Lungimea conductelor (km) Starea Din care executate în perioada: conductelor Materialul conductelor Total (km) % din lungimea totala a % conductelor bună deteriorată Până în 1960 1960 - 1980 După 1980 Fonta 141,9 31,5 25,4 85,0 43,7 59 41 Otel 108,1 14,5 66,6 27,0 33,3 30 70 Beton armat 45 - 10,0 35,0 13,9 50 50 Azbociment 29,5 - 29,5 - 9,1 - 100 TOTAL 324,5 46,0 131,5 147,0 100 42 58 Tabel 171: Lungimea şi diametrele conductelor de alimentare cu apă potabile: Diametrul în % din lungimea Starea Destinaţia Lungimea secţiune totala a conductelor % conductelor conductelor (mm) conductelor bună deteriorată 600 – 800 Transport 114,2 50,6 57 43 150 – 400 Distribuţie 172,1 37,6 33 67 23 – 52 Branşamente 38,2 11,8 50 50 Sursa: S.C. COMPANIA APA S.A. Bacău. 101
Page 1 and 2:
Primăria Municipiului Bacău Carac
Page 3 and 4:
Primăria Municipiului Bacău Cu mu
Page 5 and 6:
ABORDAREA ELABORARII 1. Caracteriza
Page 7 and 8:
1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLUL
Page 9 and 10:
Oraşul cuprindea 12 străzi mari,
Page 11 and 12:
În mediul urban, structura popula
Page 13 and 14:
EVOLUŢIA POPULAŢIEI Populaţia î
Page 15 and 16:
Specificul acestui model este dat d
Page 17 and 18:
Sporul natural, rezultat din difere
Page 19 and 20:
Diagrama 17. Evoluţia emigraţiei
Page 21 and 22:
iar pentru cel activ sub forma stag
Page 23 and 24:
Aceasta masura presupune imbunatati
Page 25 and 26:
Grafic 6: Spitale, dispensare la ni
Page 27 and 28:
Sursa: Prelucrare date INSSE Grafic
Page 29 and 30:
astfel: Învăţământul preuniver
Page 31 and 32:
În statul de funcţii al Centrului
Page 33 and 34:
- realizează pliante publicitare i
Page 35 and 36:
14 Depoului 86 40 Blocuri ANL 15 Na
Page 37 and 38:
Tabel 38: Evoluţia principalilor i
Page 39 and 40:
Grafic 14: Structura cifrei de afac
Page 41 and 42:
Tabel 49: Evoluţia domeniilor de a
Page 43 and 44:
Concluzii: 1. Sectorul servicii rep
Page 45 and 46:
‣ în cadrul unităţilor de alim
Page 47 and 48:
Tabel 57: Numărul societăţilor c
Page 49 and 50:
Tabel 63: Evolutia principalilor in
Page 51 and 52:
Acest campus IT&C urmăreşte stimu
Page 53 and 54:
Sectorul cu ponderea cea mai mică
Page 55 and 56: În ceea ce priveşte structura pe
Page 57 and 58: În cadrul Graficului nr. 4 se poat
Page 59 and 60: Tabel 81: Evoluţia numărului de s
Page 61 and 62: În municipiul Bacău, din totalul
Page 63 and 64: Grafic 20: Evoluţia numarului de s
Page 65 and 66: Tabel 90: Lista agenţilor economic
Page 67 and 68: Industria extractivă Ultimul domen
Page 69 and 70: Industria Sectorul industrial poate
Page 71 and 72: Pe ramuri industriale, structura nu
Page 73 and 74: Ponderi importante din cifra total
Page 75 and 76: Astfel, din punct de vedere al cifr
Page 77 and 78: Grafic 37: Evoluţia numărului de
Page 79 and 80: Grafic 41: Evolutia numărul de aut
Page 81 and 82: Diagrama 44: Structura sectorului t
Page 87 and 88: Serviciile de poştă şi telecomun
Page 93 and 94: Tabel 151: Evoluţia numărului de
Page 95 and 96: Tabel 157: Evoluţia numărului de
Page 97 and 98: 1.2.2 Accesibilitatea; Infrastructu
Page 99 and 100: Tabel 160: Infrastructura feroviar
Page 101 and 102: Tabel 161: Distanţa între Bacău
Page 103 and 104: Volumul de trafic are trend ascende
Page 105: nesemaforizate. Punctele de congest
Page 109 and 110: Acest front de captare este format
Page 111 and 112: Sistemul de reţele termice primare
Page 113 and 114: Conform tabelului de mai sus judeţ
Page 115 and 116: IIuminatul public necesită reabili
Page 117 and 118: Tabel 190: Situaţia echipamentelor
Page 119 and 120: INFRASTRUCTURA DE DOTARI SI SERVICI
Page 121 and 122: de Ştiinţe Economice - 180 absolv
Page 123 and 124: 23 BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee P
Page 125 and 126: Sursa Agenţia de Protecţia Mediul
Page 127 and 128: Cel mai mare cartier, ca lungime de
Page 129 and 130: Tabel 204: Situaţia străzilor din
Page 131 and 132: În cartierul Serbanesti se constru
Page 133 and 134: Cartierul George Bacovia este o zon
Page 135 and 136: Harta 20: Harta cartierului Izvoare
Page 137 and 138: • Întreruperi frecvente în furn
Page 139 and 140: Puncte tari Puncte slabe Oportunit
Page 145 and 146: - Construirea Centrului Expoziţion
Page 147 and 148: • Gestionarea deşeurilor în con
Page 149 and 150: Nr. crt. 3 Proiect Linia de finanţ
Page 151 and 152: Teatrul de vara a fost redat circui
Page 153 and 154: 5 6 7 8 9 Bloc garsoniere str. Cond
Page 155 and 156: - construirea unei hale de comercia
Page 157 and 158:
ierni reci, veri cu temperaturi med
Page 159 and 160:
Planul Integrat de Dezvoltare Urban
Page 161 and 162:
Viziunea şi obiectivele strategice
Page 163 and 164:
OBIECTIVUL 1. Dezvoltarea şi conso
Page 165 and 166:
17 Parcare supraterană str.Republi
Page 167 and 168:
OBIECTIVUL 2 Asigurarea infrastruct
Page 169 and 170:
OBIECTIVUL 5 Alinierea standardelor
Page 171 and 172:
25 Realizarea iluminatului public
Page 173 and 174:
7 Modernizare Spital de Pneumoftizi
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Anexa 1 - Lista proiectelor individ
Page 179 and 180:
11 Construire pasaj suprateran zona
Page 181 and 182:
23 24 25 26 27 Realizarea iluminatu
Page 183 and 184:
Anexa 4 - Proiecte complementare Nr
Page 185 and 186:
22 Realizarea centrului de zi pentr
Page 187 and 188:
13 Amenajare Piata de Gross Obiecti
Page 189 and 190:
3.2. HARTA MUNICIPIULUI, CU LOCALIZ
Page 191 and 192:
183
Page 193 and 194:
185
Page 195 and 196:
187
Page 197 and 198:
189
Page 199 and 200:
3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTARII PLA
Page 201 and 202:
• Asigurarea coordonării orizont
Page 203 and 204:
d. Unităţile de Implementare afer
Page 205 and 206:
3.3.3. Monitorizarea implementării
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Planul de informare a publicului î
Page 211:
BIBLIOGRAFIE: 1. Planul Naţional d
show all

Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu