Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

16. Astfel, exista un grup de cartiere periferice deservite, în prezent, de transportul public în măsură
redusă (cartierele Gherăieşti şi Şerbăneşti). Axa rutieră Milcov – Caragiale, de-a lungul căreia există
locuinţe rezidenţiale, dens populate şi câteva zone industriale şi comerciale este deservită doar de linia 14,
cu un serviciu de transport insuficient (interval de succedare 35 minute).
17. În zone precum Cartierul Izvoare şi Aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată
(caracterizată de aşezări rezidenţiale şi productive), în care este localizat cimitirul principal al oraşului,
zona de vest str. Ştefan cel Mare (Prelungirea Bradului - caracterizată de aşezări rezidenţiale de
dimensiuni importante), jumătatea de sud a centrului oraşului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str.
Constantin Ene), transportul public de calatori este inexistent.
18. 60% din traficul din municipiul Bacău este unul de tranzit.
DISFUNCŢIONALITĂŢI ALE INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT DIN MUNICIPIUL BACĂU
Disfuncţionalităţile depistate în cadrul reţelei de drumuri publice derivă din mai mulţi factori şi se
prezintă astfel:
• lipsa unor trasee de drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze legatura
rutiera a municipiului Bacau cu orasele importante din apropierea sa (ex. Str. 9 Mai care reprezintă un
segment de drum din E 85, constituindu-se în cea mai importantă arteră rutieră pe relaţia Nord – Sud,
Calea Moineşti care face legatura municipiului Bacău cu Miercurea Ciuc prin Moineşti)
• viteza de circulaţie redusă pe cea mai mare parte a străzilor din municipiul Bacău datorită lăţimii
mici a platformei drumului dat fiind frontul îngust al limitei de proprietate;
• lipsa unei variante viabile de ocolire a Municipiului Bacău pe latura de nord - est; străzile Mioriţei
şi 9 Mai se constituie la momentul actual într-o rocadă interioară a municipiului ce permite ocolirea
municipiului pe latura de nord – est;
• o mare parte a străzilor nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea
unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime;
• întreţinere necorespunzătoare a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei
pluviale, ziduri de susţinere, subdimensionarea şi colmatarea multor podeţe, marcaj necorespunzator al
drumurilor etc.);
• reţeaua locală cu tronsoane nemodernizate;
• tronsoane de drum naţional cu infrastructura de transport care nu corespunde unui trafic în
condiţii cât mai optime;
• tronsoane de drum naţional ce traversează municipiul Bacău, cu infrastructura de transport care
nu corespunde unui trafic în condiţii cât mai optime;
• lipsa de coerenţă a sistemului stradal de categoria I-a şi a II-a ceea ce nu permite organizarea
judicioasă a circulaţiei. Acest aspect se evidenţiază mai ales în partea centrală a municipiului, unde
traversarea acestuia pe direcţia nord-sud se realizează cu dificultate.
• existenţa unor elemente geometrice ale străzii dimensionate necorespunzător, care reduc viteza
de rulare a autovehiculelor între două secţiuni;
• prezenţa unor intersecţii neamenajate şi nesemaforizate care astfel îngreunează desfăşurarea
traficului;
• lipsa unui inel rutier central la nivelul municipiului cu rol de preluare a traficului extern şi
distribuţie eficientă la nivelul zonei centrale;
• o altă problemă este reprezentată de vechimea considerabilă a reţelei de apă potabilă şi de
distribuţie a gazelor, care determină dese intervenţii în carosabil. Problemele sunt remediate cu greu iar
traficul rutier suferă de pe urma perturbărilor şi a degradării carosabilului;
• una dintre cele mai importante disfuncţionalităţi privitoare la traficul public local se referă la
organizarea reţelei traseelor. Acestea se caracterizează printr-o concentrare mare în centru,
determinată în cea mai mare parte de lipsa unor artere corespunzătoare de circulaţie, pe care să se
poată efectua legături între punctele marginale de afluenţă
• lipsa unui sistem de management pentru transportul public şi îmbunătăţirea transportului
intermodal;
• nivelul ridicat de uzură fizică şi morală a parcului de autobuze acestea ducând la creşterea
gradului de poluare cu noxe şi fonică a traseelor aflate în exploatare;
• inexistenta unor trasee de transport in cartiere marginase ale municipiului Bacau; de exemplu:
cartierul Izvoare şi aeroportul la sud; toată zona situată la vest de calea ferată, caracterizată de aşezări
rezidenţiale şi productive, şi în care este localizat cimitirul principal al oraşului, zona de vest str. Ştefan
cel Mare (Prelungirea Bradului), caracterizată de aşezări rezidenţiale de dimensiuni importante;
jumătatea de sud a centrului oraşului (str. Gării, B-dul Sandu Sturdza, str. Constantin Ene);
• staţii de autobuz neamenajate în conformitate cu normele legale şi standardele impuse.
Plecând de la problemele ăi disfuncţionalităţile descrise mai sus, se evidenţiază următoarele
nevoi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii rutiere în cadrul polului de dezvoltare Bacău:
• reabilitarea de străzi cu grad mare de uzura care asigura legătura polului cu principalele artere
rutiere naţionale şi europene;
• fluidizarea traficului în zona centrală a oraşului;
• fluidizarea traficului între platformele industriale ale polului de dezvoltare şi zonele rezidenţiale,
prin reabilitarea arterelor de importanţă strategică pe axele Nord – Sud si Est – Vest;
• modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public ca mijloace ale dezvoltării economice
a polului de creştere;
• înnoirea parcului de autobuze şi dotarea acestuia cu autobuze ecologice;
• dezvoltarea serviciului de transport în comun în toate cartierele municipiului Bacău.
100