Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

nesemaforizate. Punctele de congestie importante identificate de către Administraţia Locală sunt în număr
de 24, dintre care 10 se află în corespondenţă cu intersecţiile semaforizate.
Mai jos sunt enumerate cele 10 intersecţii semaforizate congestionate:
1. Calea Mărăşeşti – Str. Narciselor;
2. Calea Mărăşeşti – Str. Spiru Haret – Str. Erou Ciprian Pintea;
3. Calea Mărăşeşti – Str. 9 Mai;
4. Str. 9 Mai – B-dul Alexandru cel Bun;
5. B-dul Alexandru cel Bun – Str. Milcov – Str. Ioan Luca Caragiale;
6. B-dul Unirii – Str. Vadul Bistriţei – Str. Ion Luca Caragiale;
7. B-dul Unirii – Str. 9 Mai;
8. Str. 9 Mai – Str. Mioriţei – Str. Vadul Bistriţei;
9. Str. Mioriţei – Str. Energiei;
10. B-dul Ionita Sandu Sturdza – Calea Marasesti – Str. Nicolae Balcescu.
Cele 14 intersecţii congestionate nesemaforizate sunt următoarele:
11. Str. Narciselor – Str, Bucegi;
12. Str. Constantei – Str. Alexei Tolstoi – Str. Bicaz;
13. Str. Constantin Ene – Str. Spiru Haret – Str. Garofiţei;
14. Str. Alexei Tolstoi – Str. Carpaţi;
15. Str. Stadionului – Str. Alecu Russo;
16. Str. Milcov – Str. Stadionului;
17. Str. Milcov – Str. Izvoare;
18. Str. Ana Ipatescu – Str. Pieţii;
19. Str. Pieţii – Str. Dumbravei;
20. Str. Nicolae Balcescu – Str. Mihai Viteazu;
21. Str. Oituz - Kogălniceanu – Str. Nicolae Balcescu – B-dul Unirii;
22. Str. George Bacovia – Str. Banca Naţională (semaforizare prevăzută în cadrul intervenţiilor de
modificare a viabilităţii);
23. Str. Oituz – Str. Gării (semaforizare prevăzuta în cadrul intervenţiilor de modificare a viabilităţii);
24. B-dul Unirii – Str. Tecuciului 75
Concluzii:
1. Municipiul Bacău se situează pe locul al 7-lea în statisticile privind lungimea totala a arterelor ce
compun reţeaua stradala municipala, dintr-un număr total de 13 poli de creştere analizaţi la nivel
naţional.
2. Deşi ocupă doar o poziţie de mijloc intr-u număr total de 13 poli de creştere supuşi analizei, în ceea
ce priveşte lungimea totală a străzilor din cadrul său, Municipiul Bacău are o reţea stradala bine
dezvoltată, reprezentată printr-un număr de 322 de artere, cu o lungime totală de 200,196 km.
3. Deşi, în mare parte, condiţia străzilor ce alcătuiesc reţeaua stradala a Municipiului Bacău este buna,
acestea fiind asfaltate şi iluminate corespunzător, (87 dintre străzi au fost complet reabilitate iar 164
sunt în stare buna de funcţionare), există şi străzi pe care circulaţia se desfăşoară în condiţii greoaie
(un număr total de 71 de străzi, din care 59 au fost complet neglijate, iar 12 se prezintă în condiţii
satisfăcătoare);
4. Procentul drumurilor publice modernizate din municipiul Bacău reprezintă doar 21% din lungimea
totală a drumurilor publice, în anul 2008.
5. Traficul rutier se desfăşoară cu dificultate şi datorită prezenţei, în cadrul Municipiului, a căii ferate şi
a zonei feroviare;
6. În special, de-a lungul axei principale de transport pe direcţia Nord-Sud, respectiv strada 9 Mai,
fluxul rutier intens creează dese fenomene de congestie, fie în corespondenţa intersecţiilor
semaforizate, fie în corespondenţă celor nesemaforizate;
7. Circulaţia pietonilor pe multe dintre artere se desfăşoară greoi, datorită condiţiei degradate în care
se afla aproximativ 60% din trotuarele ce mărginesc străzile Municipiului.
8. Nu există facilităţi pentru biciclişti.
9. Starea precara a unor pasaje cum ar fi de exemplu, pasajul Letea
10. Traficul în zona de centru a Municipiului, în general, dar mai ales la orele de vârf, se desfăşoară
foarte lent, datorita aglomerărilor frecvente;
11. Prin comparaţie cu alţi poli urbani de creştere la nivel naţional, gradul de acoperire cu străzi a
teritoriului extravilan este scăzut – Municipiul Bacău se afla pe poziţia a 9-a din 13 poli de creştere ce
au fost analizaţi (Galaţi, Brăila, Oradea, Bacău, Piteşti, Arad, Sibiu, Târgu Mureş, Baia Mare, Satu
Mare, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Deva);
12. Traficul de tranzit scade foarte mult viteza traficului în cadrul Municipiului, datorita aglomerărilor
frecvente pe care le cauzează. Conform estimărilor, 60% din traficul la nivel de municipiu este unul de
tranzit;
13. Semaforizarea (deşi are un important rol în menţinerea ordinii în circulaţie) nu mai reuşeşte sa asigure
cele mai bune condiţii de trafic. Semafoarele sunt cu ciclu fix şi nu au prevăzute funcţii de prioritizare a
transportului public;
14. Transportul în comun se desfăşoară foarte lent, viteza comerciala medie fiind de 15 km/h.
15. Transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga populaţie. O buna parte a
Municipiului, fie nu beneficiază deloc de servicii publice de transport al calatorilor, fie beneficiază de
servicii insuficiente, care răspund, în măsura redusa, necesitaţilor transportului în comun.
99