Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

Tabelul 2 - continuare
România NE SE S SV V NV Centru
2005
Urban(%) 54,9 43,4 55,5 41,7 47,5 63,6 53,1 59,8 90,5
Rural (%) 45,1 56,6 44,5 58,3 52,5 36,4 46,9 40,2 9,5
2006
Urban(%) 55,2 43,6 55,4 41,6 47,6 63,5 53,1 59,8 92,5
Rural (%) 44,8 56,4 44,6 58,4 52,4 36,5 46,9 40,2 7,5
Sursa: Anuarul Statistic al României 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007
Bucureşti-
Ilfov
Alături de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est deţine o populaţie majoritara concentrata in zona
rurala.
La nivel naţional in perioada 1998-2006 are loc o scădere a populaţiei per total. In cadrul trendului
de scădere a populaţiei urbane se constata ca anul 2006 se constituie, alături de anul 2004, o excepţie –
înregistrându-se o rata pozitiva de creştere a populaţiei, fenomen ce ar putea fi explicat prin declararea a
o serie de comune drept oraşe. Principalele cauze sunt atât scăderea sporului natural cat si a migraţiei
dinspre mediul urban către cel rural.
La nivel regional are loc in schimb o creştere a populaţiei totale in intervalul 1998-2001, urmata de
o variaţie sinusoidala in intervalul 2002-2006. In ceea ce priveşte evoluţia la nivel urban-rural, daca in
perioada 1998-2000 se înregistrează o uşoara scădere a populaţiei urbane in detrimentul celei rurale, iar
in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scădere pronunţată a populaţiei urbane cu 8,32%, urmata de o
stagnare in 2003, creştere pronunţată in 2004, datorita transformării unor comune in oraşe, si o uşoara
scădere in 2005, urmata din nou de o creştere a populaţiei in 2006.
Privind evoluţia populaţiei feminine trendul acesteia este in aceeaşi direcţie cu trendul populaţiei
la nivel urban. Populaţia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest
fenomen de migraţie a populaţiei dinspre oraş spre sat a apărut ca o necesitate a unei parţi a populaţiei
de a-si asigura condiţii de subzistenta, in condiţiile disponibilizărilor masive din sectorul industrial (situate
preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.
In anul 2006, regiunea are o densitate medie de 101,3 locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel
superior mediei pe tara (90,5 locuitori/kmp). Judeţul cu cea mai mare densitate este Iaşi cu 150,5
locuitori/kmp si cu cea mai mica densitate Suceava cu 82,5 locuitori/kmp.
In anul 2006, sporul natural in regiunea Nord-Est este 0,8 la mia de locuitori, fiind singura regiune
din România care încă înregistrează o valoare pozitiva. In schimb, rata mortalităţii infantile in anul 2006
este, in regiunea noastră, una dintre cele mai ridicate din tara, atingând 15,3 decese (la vârsta sub un
an) la 1000 de locuitori, fata de media naţională de 13,9. Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat
de sărăcie, mai ales in mediul rural, si insuficienta educaţie privind sănătatea si condiţiile minime de
igiena.
Structura pe sexe a populaţiei la nivel global, pe regiune, evidenţiază o repartizare echilibrata a
populaţiei in regiunea Nord-Est, 49,45% din populata totala a regiunii fiind bărbaţi, iar 50,55% femei.
Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsa intre 15-34 ani este reprezentativa (31,80%), dar se
observa si un procent mai ridicat al populaţiei îmbătrânite, cu vârsta de 65 ani si peste, 14,77% din total
situându-se la acest nivel.
Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate.
După datele recensământului din 2002 din totalul populaţiei, 97,9% este reprezentat de romani, 0,1%
maghiarii, 1,2% romii, 0,2% rusii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii.
Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei a regiunii este de religie ortodoxa
(89,61%), aspect care se afla intr-o strânsă corelaţie cu structura etnica. Celelalte religii deţin ponderi
mai mici, după cum urmează: romano-catolica 6,44%, penticostala 1,80%, adventista 0,41% si alte religii
0,16%.
INDIC.
Populatie
I.1 Populaţie totală
(cifre absolute)
Populaţia urbana
(%)
Tabelul 3: Indicatori de caracterizare a populatiei la nivelul anului 2005
REGIUNE
JUDETELE
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
3.734.546 723.518 459.900 813.943 570.682 705.752 460.751 21.623.849
43,4 46,2 41,8 46,2 38,6 43,3 41,6 54,9
Populaţia rurala (%) 56,6 53,8 58,2 53,8 61,4 56,7 58,4 45,1
Sold migrator -4.783 -730 -576 -1.128 -987 -484 -1.328 -7.234
Sursa: site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului
NIVELUL JUDEŢEAN
La nivel de judeţ, structura populaţiei pe grupe de vârstă, este caracterizată printr-o bază de
pornire foarte mică. Grupele de vârstă 0 – 4 ani şi 5 – 9 ani reprezintă cca. 6% din numărul total al
locuitorilor. Aceasta înseamnă o rezervă demografică scăzută pentru următorii 10 – 20 ani.
Concomitent, grupele de vârsta a III-a (60 – 64 ani, 65 – 69 ani, 70 – 74 ani, 75 ani şi peste)
reprezintă în medie cca. 5% din numărul total al locuitorilor. Anomalia este cu atât mai pertinentă cu cât
grupa de vârstă 35 – 39 ani are acelaşi procent vis – a – vis de numărul total de persoane.
Tabelul 4: Ponderile grupelor de vârstă enunţate mai sus, comparativ, la recensămintele din anii 1992 şi
2002
Grupe de vârstă Recensământ 1992 Recensământ 2002
% %
0 – 4 ani 7,9 5,9
5 – 9 ani 7,8 6,2
35 – 39 ani 7,2 5,5
60 – 64 ani 4,9 5,2
65 – 69 ani 3,9 5,0
70 – 74 ani 2,0 4,0
75 ani şi peste 3,4 4,3
În concluzie, piramida populaţiei în faza ei actuală semnalizează tendinţe accentuate de
îmbătrânire a numărului de locuitori, cu efecte semnificative în următorii 10 – 15 ani.
RO
4