5.6.1 - Primaria Municipiului Arad

Plan integrat de revitalizare a
zonei protejate din municipiul
Arad 2012
O elită economică formată din oameni potenţi financiar se conturează
tot mai pronunţat în oraş la sfârşit de secol XVIII, început de
secol XIX. Ei vor iniţia o serie de construcţii ambiţioase ignorând pe
propriul risc uneori, interdicţiile de ridicare de construcţii în zona de
siguranţă a noii cetăţi. Este cazul lui Iacob Hirschl care a construit pe
propria cheltuială în anul 1817 vechiul teatru din Arad.
Centrul oraşului în secolul XIX a fost Piaţa Avram Iancu, conturată
urbanistic încă din secolul XVIII, poziţie ocupată până în momentul
construcţiei noii primării.
Viaţa orăşenească era centrată în jurul Străzii Principale (Bulevardul
Revoluţiei), axul central al zonei noastre de investigaţie, al cărui capăt
sudic se afla în dreptul teatrului „Ioan Slavici” de astăzi. Istoria
Bulevardului Revoluţiei se întinde pe mai bine de două secole.
Acordarea rangului de oraş liber regesc Aradului în anul 1834 va da un
nou impuls dezvoltării urbanistice, concretizată prin construcţia de
noi clădiri, transformarea unora vechi şi deschiderea de noi fronturi
stradale. În această perioadă are loc construcţia hotelului „Crucea
Albă”, actualmente „Ardealul”, de către comerciantul Mahler Francisc.
Oraşul cunoaşte o adevărată explozie a dezvoltării economice
şi urbanistice, reflectate mai ales în înflorirea zonei centrale. Alături
de profesiile existente, ai căror reprezentanţi sporesc numeric, apar
îndeletniciri noi, creşte numărul magazinelor, manufacturilor şi fabricilor.
Palatul Cultural din actuala Piaţă George Enescu, construit între anii
1911-1913 reprezintă probabil cel mai important edificiu construit
la începutul secolului XX, cu puţin înaintea izbucnirii Primului Război
Mondial.
Fig.4: Arad 1752 după Emerik
Ruttkay
10