Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...
Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ... Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...
Din donaţii, dar în favoarea muncitorilor, este construcţia din 1912 a unui cămin P+1, aflată pe actuala stradă Paris nr. 5 în timp ce în octombrie 1913 s-a dat în folosinţă Palatul Cultural -important lăcaş de cultură, realizare arhitectonică ieşită din comun, operă a arhitectului arădean Szantay Lajos, palat realizat din donaţii şi-o mică contribuţie a statului. Fostul Cămin al Muncitorilor 18 De mari dimensiuni, amplasat într-un frumos spaţiu verde din actuala Piaţă George Enescu, Palatul cu al său plan cu multe faţade, întruneşte toate stilurile arhitectonice utilizate în construcţiile din judeţ şi oraş de-a lungul secolelor. Prin monumentalitatea sa, sediu, la acea vreme a trei instituţii de cultură şi anume Muzeu-Filarmonică şi Bibliotecă, edificiul atrage privirea prin coloanele şi turnurile sale şi, potrivit unui călător, „chiar dacă până la acea oră Szantay Lajos era un necunoscut (nu era cazul), el trebuie să intre cu a sa realizare în istoria arhitecturii (fapt ce nu s-a întâmplat). Dar oraşul primelor două decenii ale secolului al XX-lea nu se limitează doar la îmbogăţirea zestrei sale edilitare cu noi stabilimente culturale, şcolare, religioase şi sociale. Edilii săi sunt preocupaţi şi-n această perioadă de înfrumuseţarea Aradului, creând noi spaţii verzi şi înălţând statui. Palatul Cultural ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD
TENTATIVE DE REABILITARE URBANA A CENTRULUI VECHI ; Printre alte materiale, la baza acestui studiu a stat si Tema de proiectare a Concursului de idei urbanistice, organizat de Primaria Municipiului Arad, ce urmareste reabilitarea unei zone, acentrului istoric al municipiului Arad, intr-un perimetru delimitat de cele 3 piete mari ale centrului orasului, respectiv Piata Avram Iancu – Piata Catedralei – Piata Reconcilierii, care sunt coliniare, perpendiculare pe axul N-S al municipiului, respectiv Bulevardul Revolutiei – coloana vertebrala a orasului. Principalele probleme de rezolvat, care sunt exprimate si in tema de concurs sunt urmatoarele: -Refacerea coerentei urbanistice a zonei centrale in interiorul ei; -Relatiile intre fondul existent si elementele propuse, punerea in valoare a particularitatilor sitului si a vestigiilor culturii urbane anterioare; -Crearea unui cadru urban adaptat cerintelor urbanismului european axat pe punerea in valoare a spatiilor pietonale; -Organizarea circulatiei carosabile si pietonale in zona studiata si relatia cu trama majora a orasului; -Rezolvarea parcajelor supraterane si/sau subterane; -Exploatarea spatiilor din curtile interioare aflate in adiacenta zonei studiate. Zona supusa studiului este parte integranta a centrului istoric al Aradului, ansamblu urbanistic si arhitectural care are statut de monument istoric. Este o zona de interferenta a mai multor directii si zone urbane cu caracter pregnant. Din aceasta insiruire de date se deduce extrema importanta pe care o are zona pentru municipiu si caracterul ei complex, interfata intre componente de prima valoare naturale si urbanistice. Zona este traversata de o serie de traiectorii majore ale circulatiei carosabile: B-dul Revolutiei, strada Tribunul Dobra, strada Gr. Alexandrescu, strada V. Goldis, strada Ec. Teodoroiu, strada St. Cicio Pop, Academia Teologica. Din punct de vedere al traiectoriilor pietonale, se doreste ca strada Metianu sa devina principala relatie dintre Piata Avram Iancu si Piata Catedralei. Nodurile acestor retele sunt: Piata Arenei, Piata Avram Iancu, Piata Teatrului, Piata Catedralei si Piata Reconcilierii romano-maghiare. Fiecare dintre aceste spatii urbane are un caracter exprimat pregnant. 19 Scopul final al studiilor este integrarea propunerilor urbanistice şi ambientale în principalele instrumente urbanistice tradiţionale ale Municipiului Arad, precum şi integrarea propunerilor urbanistice şi ambientale în programele şi proiectele Uniunii Europene: o Hist.Urban din cadrul programului INTERREG III B CADSES- program operaţional interregional pentru aplicarea şi materializarea conceptului de dezvoltare regională de coeziune sectorială o The South East Europe Transnational Cooperation Programme- program operaţional interregional pentru proiectele de dezvoltare pe cele patru axe prioritare: Inovaţie, Mediu, Accesibilitate şi Zone de creştere sustenabilă- în acord cu Strategia de la Lisabona (Agenda Lisabona)- martie 2000 şi Strategia de la Gothenburg- 2001: ViTo- Integrated Urban Development of Vital Historic Towns as Regional Centres in South East Europe- Together for the „Cultural Arad”, pe baza Cartei de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile- 2007 Respectarea Comunicatului de presă- 2-2007 din 11 septembrie 2007 al Consiliului Arhitecţilor din Europa (CAE)- privind Strategia în Construcţii a Comisiei Europene- calitatea arhitecturii este un element esenţial al trecutului, prezentului şi viitorului oraşelor europene Traseul pietonal Turnul de Apă- Cetatea Aradului complet are următoarele componente definitorii: Turnul de Apă, str. P.I.Ceaikovski nr. 9A- ca dominantă a compoziţiei urbane şi cap de perspectivă (a fost cea mai înaltă clădire a oraşului), este monument istoric înscris în Lista monumentelor Istorice 2004 (cod AR-II-m-B-00492), construit în 1896 în stil neo-gotic- este un element romantic al ţesutului urban adiacent; ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD
- Page 1 and 2: ROMÂNIA Proiect AVIZAT : JUDEŢUL
- Page 3 and 4: Primaria Arad Arhitect şef Servici
- Page 5 and 6: Diminuarea emisiilor de gaze de eş
- Page 7 and 8: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 9 and 10: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 11 and 12: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 13 and 14: Parcul Reconcilierii Româno-Maghia
- Page 15 and 16: In zona exista spatii de utilitate
- Page 17 and 18: 7 I n a doua juamtate a secolului a
- Page 19 and 20: cetatii Aradului. Situat la conflue
- Page 21 and 22: Asadar la sfarsitul secolului al XV
- Page 23 and 24: 13 Biserica Reformată - adiacenta
- Page 25 and 26: 15 În paralel cu ridicarea de edif
- Page 27: 17 Palatul Bisericii Greco- Catolic
- Page 31 and 32: 21 • Propunere de delimitare a no
- Page 33 and 34: ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIRO
- Page 35 and 36: Strada E. Teodoroiu nr.1 CASA str.
- Page 37 and 38: Potential de dezvoltare Zona studia
- Page 39 and 40: Oglinda de apa - raul Mures, cu alb
- Page 41 and 42: Inaltimile la cornisa si la coama (
- Page 43 and 44: 33 2.6.ECHIPAREA EDILITARĂ Sistemu
- Page 45 and 46: qsp = 280 l/ persoanăzi - din care
- Page 47 and 48: Telefonie SITUATIA EXISTENTA In zon
- Page 49 and 50: PROTEJAREA ZONA PROTEJATA EXISTENTA
- Page 51 and 52: Este în concordanţă cu PUG munic
- Page 53 and 54: PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
- Page 55 and 56: demersurile trecute cu privire la r
- Page 57 and 58: monument istoric si de arhitectura
- Page 59 and 60: o actualmente, tranzitul de autoveh
- Page 61 and 62: evitalizarea zonei participa de-ase
- Page 63 and 64: monumente si ansambluri memoriale
- Page 65 and 66: Prezentul studiu urbanistic răspun
- Page 67 and 68: - Pentru Centrul Istoric, este esen
- Page 69 and 70: Politica europenă de coeziune pent
- Page 71 and 72: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 73 and 74: 2 CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIV
- Page 75 and 76: 4 REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AF
- Page 77 and 78: 6 - Ordinul ministrului culturii ş
Din donaţii, dar în favoarea muncitorilor, este construcţia din 1912 a unui cămin P+1, aflată pe actuala stradă<br />
Paris nr. 5 în timp ce în octombrie 1913 s-a dat în folosinţă Palatul Cultural -important lăcaş de cultură, realizare<br />
arhitectonică ieşită din comun, operă a arhitectului arădean Szantay Lajos, palat realizat din donaţii şi-o mică<br />
contribuţie a statului.<br />
Fostul Cămin al Muncitorilor<br />
18<br />
De mari dimensiuni, amplasat într-un frumos spaţiu verde din actuala Piaţă George Enescu, Palatul cu al său<br />
plan cu multe faţade, întruneşte toate stilurile arhitectonice utilizate în construcţiile din judeţ şi oraş de-a lungul<br />
secolelor.<br />
Prin monumentalitatea sa, sediu, la acea vreme a trei instituţii de cultură şi anume Muzeu-Filarmonică şi<br />
Bibliotecă, edificiul atrage privirea prin coloanele şi turnurile sale şi, potrivit unui călător, „chiar dacă până la acea oră<br />
Szantay Lajos era un necunoscut (nu era cazul), el trebuie să intre cu a sa realizare în istoria arhitecturii (fapt ce nu<br />
s-a întâmplat).<br />
Dar oraşul primelor două decenii ale secolului al XX-lea nu se limitează doar la îmbogăţirea zestrei sale<br />
edilitare cu noi stabilimente culturale, şcolare, religioase şi sociale. Edilii săi sunt preocupaţi şi-n această perioadă de<br />
înfrumuseţarea Aradului, creând noi spaţii verzi şi înălţând statui.<br />
Palatul Cultural<br />
©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD