Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...
Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ... Privind aprobarea actualizÄrii Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...
Ungariei se concretizează în acea prosperitate şi bunăstare ce duce la creşterea populaţiei ajunsă la cifra de 55.869 locuitori în anul 1900 în timp ce numărul apartamentelor a ajuns la 13.937 adică cu 2.666 de apartamente mai mult ca-n 1890, Rămânând şi-n continuare adepţi ai noului şi-a civilizaţiei atât arădenii cât şi notabilităţile vor trece la noi înnoiri. Astfel în 1895 se construieşte pe malul vestic al Mureşului în partea NE a oraşului uzina de apă şi nu departe de ea, pe actuala Cale Iuliu Maniu oraşul acordă pe gratis teren pentru construirea uzinei electrice făcând astfel posibil în anul 1895-1896 începerea iluminatului electric al oraşului prin cablu aerian sau îngropat. Totodată la rândul ei uzina electrică începe să acorde gratuit, în anul 1898, iluminatul public pe actualul Bulevard al Revoluţiei şi-n Piaţa Avram Iancu. În pacea şi liniştea de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor, Aradul ajunge la o dezvoltare ce depăşea cu mult celelalte oraşe de provincie, fapt sesizat adesea în presa centrală şi locală, cât şi în statistici. În acest cadru, nu trebuie să neglijăm sportul, arădenii fiind printre altele adepţii înotului şi a sporturilor nautice. Convinşi fiind de rolul benefic al apei şi al soarelui, ei pun bazele, încă la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe malul Mureşului, unui ştrand după modelul celor văzute în străinătate. Pe parcursul anilor, acesta se extinde şi devine în timpul verii un important punct de atracţie pentru arădeni, mărind astfel numărul locurilor de agrement din oraş. Dar ceea ce domină oraşul la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, este febra în construcţii a căror număr impresionant includ atât case de raport şi reşedinţe personale, cât şi biserici, sedii de bănci, şcoli, instituţii administrative şi culturale. Cererea pe piaţa imobiliară este tot mai mare iar tinerii arhitecţi arădeni întorşi de la înalte studii din străinătate aduc un suflu nou, înnoitor, ce-şi va lăsa puternic amprenta asupra personalităţii oraşului ai cărui locuitori ţinând să fie în pas cu vremea, doresc edificii în stil secession dar aceasta numai după o expectativă de mai mulţi ani a perioadei de sfârşit a secolului al XIX-lea. În această perioadă, alăturându-se confraţilor în a construi în stilurile istorice sau eclectic, tinerii tatonează terenul şi introduc elementele noului stil în construcţii familiale de mici dimensiuni aflate pe străzi lăturalnice, dând pată de culoare zonei ca în cazul: caselor de pe actuala stradă Mucius Scaevola -azi demolate, şi exemplele ar putea continua. O încercare reuşită de a da o înfăţişare secession unui edificiu vechi de mari dimensiuni, aflat în plin centru are loc în anul 1898. 16 ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD
17 Palatul Bisericii Greco- Catolice, L. Blaga 7 ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD
- Page 1 and 2: ROMÂNIA Proiect AVIZAT : JUDEŢUL
- Page 3 and 4: Primaria Arad Arhitect şef Servici
- Page 5 and 6: Diminuarea emisiilor de gaze de eş
- Page 7 and 8: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 9 and 10: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 11 and 12: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 13 and 14: Parcul Reconcilierii Româno-Maghia
- Page 15 and 16: In zona exista spatii de utilitate
- Page 17 and 18: 7 I n a doua juamtate a secolului a
- Page 19 and 20: cetatii Aradului. Situat la conflue
- Page 21 and 22: Asadar la sfarsitul secolului al XV
- Page 23 and 24: 13 Biserica Reformată - adiacenta
- Page 25: 15 În paralel cu ridicarea de edif
- Page 29 and 30: TENTATIVE DE REABILITARE URBANA A C
- Page 31 and 32: 21 • Propunere de delimitare a no
- Page 33 and 34: ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIRO
- Page 35 and 36: Strada E. Teodoroiu nr.1 CASA str.
- Page 37 and 38: Potential de dezvoltare Zona studia
- Page 39 and 40: Oglinda de apa - raul Mures, cu alb
- Page 41 and 42: Inaltimile la cornisa si la coama (
- Page 43 and 44: 33 2.6.ECHIPAREA EDILITARĂ Sistemu
- Page 45 and 46: qsp = 280 l/ persoanăzi - din care
- Page 47 and 48: Telefonie SITUATIA EXISTENTA In zon
- Page 49 and 50: PROTEJAREA ZONA PROTEJATA EXISTENTA
- Page 51 and 52: Este în concordanţă cu PUG munic
- Page 53 and 54: PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
- Page 55 and 56: demersurile trecute cu privire la r
- Page 57 and 58: monument istoric si de arhitectura
- Page 59 and 60: o actualmente, tranzitul de autoveh
- Page 61 and 62: evitalizarea zonei participa de-ase
- Page 63 and 64: monumente si ansambluri memoriale
- Page 65 and 66: Prezentul studiu urbanistic răspun
- Page 67 and 68: - Pentru Centrul Istoric, este esen
- Page 69 and 70: Politica europenă de coeziune pent
- Page 71 and 72: CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVID
- Page 73 and 74: 2 CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIV
- Page 75 and 76: 4 REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AF
17<br />
Palatul Bisericii Greco- Catolice, L. Blaga 7<br />
©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD