Privind aprobarea actualizării Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...

Privind aprobarea actualizării Planului Urbanistic Zonal - Primaria ... Privind aprobarea actualizării Planului Urbanistic Zonal - Primaria ...

primariaarad.ro
from primariaarad.ro More from this publisher
30.05.2014 Views

8 Aradul s-a dezvoltat ca un punct de intersectie a unor importante cai de comunicatie. Zona propusa pentru studiu face parte din zona centrala a orasului Arad si reprezinta nucleul cel mai vechi din care s-a dezvoltat in decursul secolelor XVIII si XIX centrul comercial, politic si cultural al orasului. Zona Pietei Avram Iancu reprezinta punctul de plecare din punctul de vedere istoric al axului central al orasului care este spatiul liniar al actualului bulevard al Revolutiei, avand o legatura faciala pe celalalt ax cu zona ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD

cetatii Aradului. Situat la confluenta drmurilor, Aradul si-a dezvoltat structura urban in functie de vadul comercial. Motorul devenirii urbane a Aradului a fost comertul, iar succesiunea targurilor este elementul structural definitoriu al orasului. Factorul determinant al dezvoltarii Aradului ca oras si care l-a impus in zona de vest a tarii a fost viata economica. Radacinile rurale ale Aradului se mai simt si astazi. Comertul este factorul determinant al desprinderii de ruralitate, lucru care s-a petrecut la inceputul sec. al XVIII-lea. La 1700 langa vechea Cetate care apare pe planul cartografului militar anonim cu numele „Kleine Fortification Insul”, in zona actualului cartier Dragasani, apare un cartier nou, cartierul Sarbesc. Intre acest cartier si Cetate a fost impus un spatiu neconstruit de siguranta. Inceputurile cartierului Sarbesc apar in planul din anul 1707 unde se vede nucleul de la care a pornit. Acest nucleu este spatiu liber din spatele Bisericii Sarbesti, nucleu care apare in planul Suly din anul 1753. 9 Cartierul Sarbesc este ampalsat lateral fata de drumul principal de la Timisoara avand spatiu neconstruit de siguranta. Densitatea catorva pateuri s-a obtinut artificial datorita restrictiilor de construire si datorita numarului mare de negustori sarbi care doreau sa-si aiba dughenele cat mai aproape de vadul comercial, dar mai ales datorita excentricitatii cartierului. Urmând, am putea spune, un anumit plan de sistematizare, noile construcţii concentrându-se în jurul edificiilor religioase precum: biserica ortodoxă română, biserica minorită şi biserica ortodoxă sârbă, fac ca Aradul să prezinte la finele primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea un început de aşezare urbană, după cum se vede din mai multe planuri executate între anii 1752-1753 inclusiv cel al inginerului militar cezaro crăiesc Suly. ©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD

cetatii Aradului.<br />

Situat la confluenta drmurilor, Aradul si-a dezvoltat structura urban in functie de vadul comercial. Motorul<br />

devenirii urbane a Aradului a fost comertul, iar succesiunea targurilor este elementul structural definitoriu al orasului.<br />

Factorul determinant al dezvoltarii Aradului ca oras si care l-a impus in zona de vest a tarii a fost viata<br />

economica. Radacinile rurale ale Aradului se mai simt si astazi. Comertul este factorul determinant al desprinderii de<br />

ruralitate, lucru care s-a petrecut la inceputul sec. al XVIII-lea.<br />

La 1700 langa vechea Cetate care apare pe planul cartografului militar anonim cu numele „Kleine<br />

Fortification Insul”, in zona actualului cartier Dragasani, apare un cartier nou, cartierul Sarbesc. Intre acest cartier si<br />

Cetate a fost impus un spatiu neconstruit de siguranta. Inceputurile cartierului Sarbesc apar in planul din anul 1707<br />

unde se vede nucleul de la care a pornit. Acest nucleu este spatiu liber din spatele Bisericii Sarbesti, nucleu care<br />

apare in planul Suly din anul 1753.<br />

9<br />

Cartierul Sarbesc este ampalsat lateral fata de drumul principal de la Timisoara avand spatiu neconstruit de<br />

siguranta. Densitatea catorva pateuri s-a obtinut artificial datorita restrictiilor de construire si datorita numarului mare<br />

de negustori sarbi care doreau sa-si aiba dughenele cat mai aproape de vadul comercial, dar mai ales datorita<br />

excentricitatii cartierului.<br />

Urmând, am putea spune, un anumit plan de sistematizare, noile construcţii concentrându-se în jurul edificiilor<br />

religioase precum: biserica ortodoxă română, biserica minorită şi biserica ortodoxă sârbă, fac ca Aradul să prezinte la<br />

finele primei jumătăţi a secolului al XVIII-lea un început de aşezare urbană, după cum se vede din mai multe planuri<br />

executate între anii 1752-1753 inclusiv cel al inginerului militar cezaro crăiesc Suly.<br />

©2011,. CORNELIA SILVIA TUDOR BIROU INDIVIDUAL de ARHITECTURA ARAD

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!