Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera
Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera
Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
Revistã editatã <strong>de</strong> Inspectoratul<br />
General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• NR. 1/<strong>2009</strong> • 36 PAGINI<br />
Reportaj la S.P.F. Pardina<br />
pag. 10
2<br />
13 opere <strong>de</strong> artă,<br />
predate proprietarilor <strong>de</strong> drept<br />
În data <strong>de</strong> 12 <strong>de</strong>cembrie<br />
2008, la sediul IGPF, a avut<br />
loc predarea oficialã, cãtre<br />
proprietarul <strong>de</strong> drept, a 13<br />
opere <strong>de</strong> artã <strong>de</strong> mare valoare,<br />
ce au fost furate din Spania <strong>de</strong><br />
membrii unei reåele <strong>de</strong> trafic cu<br />
bunuri culturale mobile æi au<br />
fost <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul IJPF Iaæi.<br />
Reprezentanåii PFR au<br />
predat bunurile în prezenåa<br />
ataæatului <strong>de</strong> afaceri interne din<br />
cadrul Ambasa<strong>de</strong>i Regatului<br />
Spaniei la Bucureæti, Santiago<br />
Calvo Valadares. Operele<br />
<strong>de</strong> artã înapoiate constau<br />
Dali, respectiv: „ALMA DEL QUIJOTE”,<br />
„MADONNA DE PORT LLIGAT”,<br />
„CRUCIFIX”, „MUJER DESNUDA<br />
SUBIENDO UNA ESCALERA”, „RELOJ<br />
BLANDO”, „SAN NARCISO DE LAS<br />
MOSCAS” æi „TRINITON ALADO”;<br />
æase tablouri pictate <strong>de</strong> autori celebri,<br />
respectiv: „PUERTA NO. 16”, autor Felix<br />
Tabasco, „OSCURO HECIZO 1956”,<br />
„PIANO PARA LAZAMA LIMA 1973”,<br />
„LOPEZ BERON”, „SANTOS HU” æi<br />
„SCHITA”, autor Juan Ismael.<br />
Aceste bunuri au fost <strong>de</strong>scoperite<br />
în urma unei acåiuni a poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã români æi procurorilor DIICOT,<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã în cursul anului 2007, care<br />
s-a soldat cu anihilarea unei importante<br />
reåele internaåionale <strong>de</strong> trafic cu bunuri<br />
culturale mobile <strong>de</strong> mare valoare,<br />
provenite din infracåiuni <strong>de</strong> furt <strong>de</strong> pe<br />
teritoriul Spaniei.<br />
În luna august 2007, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul IJPF<br />
Iaæi au obåinut o serie<br />
<strong>de</strong> informaåii cu privire<br />
la sãvâræirea <strong>de</strong> cãtre<br />
câåiva tineri din Iaæi<br />
a unor infracåiuni din<br />
sfera traficului cu bunuri<br />
culturale mobile <strong>de</strong> pe<br />
teritoriul unui stat strãin,<br />
în scopul comercializãrii<br />
acestora în România.<br />
Pe parcursul<br />
monitorizãrilor æi investigaåiilor sub<br />
acoperire, în data <strong>de</strong> 5 noiembrie 2007,<br />
traficanåii au fost prinæi în flagrant <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni, în cadrul unei<br />
acåiuni <strong>de</strong> livrare supravegheatã, când<br />
aceætia încercau sã le comercializeze<br />
pe „piaåa neagrã” în schimbul sumei <strong>de</strong><br />
110.000 euro. Concomitent cu momentul<br />
realizãrii flagrantului, au fost efectuate æi<br />
æase percheziåii domiciliare, în locaåii<br />
diferite din municipiul Iaæi, ocazie cu<br />
care au fost i<strong>de</strong>ntificate toate operele <strong>de</strong><br />
artã furate.<br />
Reprezentanåii PFR æi ataæatul <strong>de</strong><br />
afaceri interne din cadrul Ambasa<strong>de</strong>i<br />
Regatului Spaniei la Bucureæti, domnul<br />
Santiago Calvo Valadares æi-au exprimat<br />
aprecierea pentru buna colaborare<br />
<strong>de</strong>rulatã între instituåiile celor douã<br />
state, în ultima perioadã <strong>de</strong> timp æi au<br />
subliniat necesitatea continuãrii acesteia<br />
în scopul prevenirii æi combaterii eficiente<br />
a infracåionalitãåii transnaåionale.<br />
Începând cu data <strong>de</strong> 15.12.2008, director adjunct al Direcåiei Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Timiæoara este inspectorul principal <strong>de</strong> poliåie CUMPÃNAÆU<br />
ILIUÅÃ.<br />
Ofiåerul a <strong>de</strong>åinut anterior funcåia <strong>de</strong> æef Birou Combaterea<br />
Infracåionalitãåii Transfrontaliere din cadrul DPF Timiæoara.<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 685<br />
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />
Intranet: frontiera@igpf.net)<br />
Redactor-æef<br />
subcomisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
inspector principal Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Redactori:<br />
inspector Ætefan ANDREESCU<br />
inspector Iulian PUICÃ<br />
subinspector Elena URSACHI<br />
Fotoreporter<br />
agent Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,<br />
sector 6, Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Banii pentru abonamentele la revista<br />
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat pe plan local, în contul<br />
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,<br />
<strong>de</strong>schis la trezorerie (Legea 500/2002).<br />
Fiecare direcåie, inspectorat ju<strong>de</strong>åean,<br />
æcoalã sau alte structuri PFR au <strong>de</strong>schis la<br />
trezoreria localã un numãr <strong>de</strong> cont, care<br />
poate fi consultat personal în momentul în<br />
care banii sunt viraåi la bugetul <strong>de</strong> stat, în<br />
cazul în care acesta nu este cunoscut.<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr:<br />
Marius IONESCU<br />
Layout: Mihai BEJENARU<br />
Tipar<br />
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />
Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />
e-mail: office@ammaprint.ro<br />
Ediåia s-a încheiat la<br />
31 ianuarie <strong>2009</strong><br />
Preå: 3 lei<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei<br />
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare<br />
nu se înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit<br />
Codului penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: 1220-711X<br />
Imprimat în România<br />
<br />
F R O N T I E R A
BILANŢUL<br />
PFR<br />
2008<br />
Maråi 27 ianuarie a.c., la sediul IGPF, în prezenåa<br />
ministrului administraåiei æi internelor, Liviu Dragnea, a<br />
consilierului <strong>de</strong> stat al Departamentului Securitãåii Naåionale<br />
din cadrul Administraåiei Prezi<strong>de</strong>nåiale, general <strong>de</strong> armatã<br />
dr. Constantin Degeratu, a generalului <strong>de</strong> brigadã Florian<br />
Col<strong>de</strong>a, prim-adjunct al directorului SRI, a æefului DIICOT<br />
–procuror-æef Codruå Olaru, a secretarului <strong>de</strong> stat, chestor<br />
general dr. Anghel Andreescu-æeful Departamentului<br />
Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI, precum æi a æefilor <strong>de</strong><br />
direcåii generale æi inspectorate generale din MAI, a unor<br />
reprezentanåi ai ambasa<strong>de</strong>lor din România, cu care PFR a<br />
colaborat în mod <strong>de</strong>osebit în anul 2008 æi a altor personalitãåi<br />
ale vieåii social-politice æi reprezentanåi ai mass-media, a avut<br />
loc evaluarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã pe anul 2008.<br />
Chestorul principal <strong>de</strong> poliåie dr.Nelu Pop, inspectorul<br />
general al PFR, a prezentat activitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
pe anul 2008, când s-a urmãrit în<strong>de</strong>plinirea cu stricteåe a<br />
atribuåiilor conferite <strong>de</strong> legislaåia naåionalã în vigoare, atât<br />
în ceea ce priveæte optimizarea supravegherii æi controlului<br />
la frontierã, respectiv combaterea eficientã a infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere, cât æi în ceea ce priveæte respectarea<br />
drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti, respectiv garantarea<br />
unor servicii <strong>de</strong> bunã calitate tuturor cetãåenilor, în beneficiul<br />
cãrora PFR îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea.<br />
De asemenea, s-a urmãrit în permanenåã în<strong>de</strong>plinirea<br />
sarcinilor ce revin instituåiei în contextul angajamentelor<br />
pe care România æi le-a asumat pentru a<strong>de</strong>rarea la spaåiul<br />
Schengen, fiind <strong>de</strong>zvoltate æi implementate politici æi concepte<br />
manageriale, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare instituåionalã<br />
la nivelul standar<strong>de</strong>lor comunitare, astfel<br />
încât sã se asigure un grad înalt <strong>de</strong> securizare<br />
al frontierelor române.<br />
Pe lângã obiectivul fundamental<br />
menåionat, politica managerialã aplicatã<br />
în anul 2008 la nivelul instituåiei a vizat<br />
æi: • optimizarea procedurilor <strong>de</strong> lucru<br />
• euroconformizarea legislativã<br />
• eficientizarea æi mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
managementului poliåienesc •<br />
reorganizarea instituåionalã • optimizarea<br />
managementului resurselor umane •<br />
cooperarea interinstituåionalã internã<br />
æi externã • reducerea fenomenului<br />
criminalitãåii • <strong>de</strong>zvoltarea capacitãåii<br />
tehnico-operative.<br />
În cuvântul sãu, ministrul administraåiei<br />
æi internelor Liviu Dragnea a apreciat<br />
Continuare în pag. 4<br />
Insula K-cel mai tânãr pãmânt românesc .......................................................................... pag. 6<br />
Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR ................................................................ pag. 7<br />
„Regina gheåii” <strong>de</strong> pe Lacul Stânca-Costeæti .....................................................................pag. 9<br />
Reportaj-Pardina, Pardina! ........................................................................................ pag. 10-13<br />
Ætiri ............................................................................................................................ pag. 14-17<br />
Criminalisticã ............................................................................................................. pag. 18-19<br />
Istorie ......................................................................................................................... pag. 26-27<br />
Sport ............................................................................................................................... pag. 29<br />
Apariåii editoriale ............................................................................................................ pag. 30<br />
Acåiuni umanitare ........................................................................................................... pag. 31<br />
Ætiaåi cã ........................................................................................................................... pag. 32<br />
Documentar - Ioan C. Cantacuzino ................................................................................ pag. 33<br />
Divertisment .............................................................................................................. pag. 34-35<br />
SUMAR<br />
<br />
F R O N T I E R A 3
BILANÅUL PFR 2008<br />
Urmare din pag. 3<br />
transformarea pozitivã a PFR în domeniul combaterii corupåiei<br />
în rândul personalului propriu æi a creæterii încre<strong>de</strong>rii în<br />
structura PFR æi, totodatã, continuarea acestor eforturi pentru<br />
încre<strong>de</strong>rea societãåii civile în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã: „Prima<br />
remarcã pe care vreau sã o fac în urma prezentãrii acestui<br />
bilanå, æi nu numai, este transformarea pozitivã a Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã în ultimii ani. Aæa cum ætiåi, am fost mult timp<br />
preæedintele unui Consiliu Ju<strong>de</strong>åean <strong>de</strong> la frontiera României<br />
æi am avut ocazia sã cunosc, atât domeniul æi problematica<br />
instituåiei, cât æi, domnule inpector general, comportamentul<br />
colegilor dumneavoastrã æi modul cum lucrau, poate <strong>de</strong> multe<br />
ori mai bine <strong>de</strong>cât ætiåi, pentru cã este firesc, noi ne întâlneam<br />
cu dumnealor în fiecare zi. Nu întot<strong>de</strong>auna percepåiile mele<br />
erau unele din cele pe care le-aåi aprecia ca favorabile æi cred<br />
cã nici nu vreåi sã ætiåi foarte mult care erau. Amintiåi-vã, æi sã<br />
ne amintim cu toåii, cum era vãzutã aceastã instituåie cu mulåi<br />
ani în urmã, din pãcate, când poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, poate pe<br />
nedrept sau poate exagerat, erau consi<strong>de</strong>raåi cei mai corupåi<br />
poliåiæti din interne. Din fericire, æi o spun cu mare satisfacåie,<br />
æi ca ministru æi ca cetãåean al acestei åãri, se constatã astãzi<br />
cã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este una dintre instituåiile cu cea<br />
mai complexã activitate æi colaborare externã din acest<br />
minister. A început sã câætige în ceea ce înseamnã percepåia<br />
publicului!<br />
Este foarte important cã instituåia dumneavoastrã a început<br />
sã câætige încre<strong>de</strong>rea publicului. Este un mare obiectiv pe care<br />
l-aåi atins æi vã solicit sã faceåi tot ceea ce este necesar ca<br />
aceastã încre<strong>de</strong>re sã creascã, pentru cã încã mai este nevoie!<br />
Îi rog pe pe toåi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sã facã lucruri æi gesturi<br />
simple! Sã gân<strong>de</strong>ascã tot timpul cã, atunci când un român<br />
se întoarce în åarã, el se întoarce acasã, æi atunci când te<br />
întorci acasã îåi doreæti sã fi primit bine. Mãcar cu un zâmbet<br />
sau cu cãldurã. Poate cã eæti obiænuit sã fi primit cu rãcealã<br />
afarã, în åãri strãine, dar mãcar în åara ta sã simåi cã ai venit<br />
acasã æi cred cã nu este un efort foarte mare, pentru cã este<br />
pãcat <strong>de</strong> munca pe care o <strong>de</strong>pun colegii dumneavoastrã, <strong>de</strong><br />
profesionalismul lor, dacã nu fac æi gestul acesta, care este<br />
foarte simplu æi o sã ve<strong>de</strong>åi cã veåi avea <strong>de</strong> câætigat din acest<br />
lucru. Sunt convins, <strong>de</strong> asemenea, cã toate parteneriatele<br />
dumneavoastrã æi toate proiectele în care aåi fost implicaåi<br />
nu ar fi fost <strong>de</strong> succes æi partenerii externi nu ar fi lucrat cu<br />
dumneavoastrã în maniera asta eficientã dacã ar mai fi existat<br />
suspiciuni majore <strong>de</strong> corupåie în ceea ce priveæte instituåia<br />
dumneavoastrã. Pentru asta, vã felicit!”<br />
În continuare ministrul administraåiei æi internelor a fãcut<br />
câteva referiri la activitatea internaåionalã <strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong><br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi la efortul care trebuie <strong>de</strong>pus<br />
în ve<strong>de</strong>rea a<strong>de</strong>rãrii la SCHENGEN:<br />
„Apreciez, <strong>de</strong> asemenea, în mod <strong>de</strong>osebit æi colaborarea<br />
pe care Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã o <strong>de</strong>zvoltã cu Agenåia<br />
Europeanã FRONTEX. Cred cã cele 24 <strong>de</strong> operaåiuni<br />
comune au constituit tot atâtea oportunitãåi <strong>de</strong> specializare<br />
æi eficientizare a structurilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române.<br />
Astãzi, aceastã instituåie este în faåa unei noi provocãri:<br />
a<strong>de</strong>rarea României la spaåiul Schengen; dacã înainte <strong>de</strong><br />
2007 procesul <strong>de</strong> integrare în UE n-a fost unul uæor, nici<br />
acum lucrurile nu stau altfel, æi o ætiåi foarte bine. Ne<br />
aæteaptã o perioadã în care vom face obiectul unor evaluãri.<br />
Sunt convins cã diferenåa dintre perioada trecutã este<br />
plusul <strong>de</strong> experienåã acumulat æi capacitatea <strong>de</strong> adaptare la<br />
cooperare instituåionalã. Obiectivul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Schengen<br />
nu este obiectivul singular al dumneavoastrã, al meu sau al<br />
ministerului, este obiectivul întregii naåiuni æi pentru asta,<br />
stimate domnul inspector general, stimaåi colegi veåi avea<br />
tot sprijinul meu ca ministru al administraåiei æi internelor.<br />
Vã garantez æi sprijinul Guvernului æi al tuturor miniætrilor<br />
care sunt implicaåi în acest proces, dar, fiind un obiectiv <strong>de</strong><br />
importanåã naåionalã, nu voi accepta nici o scuzã æi nici o<br />
justificare în ceea ce priveæte o nedoritã întârziere”.<br />
Ministrul administraåiei æi internelor Liviu Dragnea a mai<br />
fãcut precizãri cu privire la rezultatele obåinute <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, la situaåia operativã menåionând faptul<br />
cã „PFR trebuie sã fie în continuare un etalon al integritãåii<br />
æi al profesionalismului, iar cei care vor <strong>de</strong>structura grupãrile<br />
organizate infracåionale sã fie recompensaåi. Analizând datele<br />
pe care le-aåi prezentat dumneavoastrã aici, se constatã o<br />
creætere a tuturor indicatorilor la care vã raportaåi, însã<br />
cred cã cel puåin doi sunt elocvenåi... æi anume numãrul<br />
<strong>de</strong> persoane care au intrat sau au ieæit din åarã æi numãrul<br />
mijloacelor <strong>de</strong> transport care au tranzitat punctele <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei. În prima situaåie vorbim <strong>de</strong> aproape dublul<br />
populaåiei României, în a doua situaåie aproape 13 milioane<br />
<strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> transport rutier naval sau aerian. De asemenea,<br />
înåeleg complexitatea æi volumul <strong>de</strong> muncã, înåeleg æi efortul<br />
dumneavoastrã æi vã cer sã-l continuaåi, dar ætiåi mai bine ca<br />
mine, domnule inspector general æi stimaåi colegi, cã acolo<br />
un<strong>de</strong> existã permisivitate infractorii îæi intensificã activitatea,<br />
acolo un<strong>de</strong> se simte fermitate, infractorii, simplu, cautã rute<br />
ocolitoare. Tot din materialul dumneavostrã reiese cã frontiera<br />
românã este åinta unor mari provocãri, este practic frontiera<br />
<strong>de</strong> est a Uniunii Europene. Vorbim <strong>de</strong> migraåie ilegalã, <strong>de</strong><br />
contrabandã cu produse contrafãcute, trafic <strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong><br />
maæini, contrabandã cu åigãri. În ceea ce priveæte cotrabanda<br />
cu åigãri s-a prezentat aici cã valoarea åigãrilor confiscate este<br />
<strong>de</strong> peste 10 milioane <strong>de</strong> euro æi este un exemplu foarte clar<br />
<strong>de</strong> ceea ce înseamnã evaziune fiscalã. Practic, aceæti<br />
Domnule inspector general, mã aætept ca Poliåia<br />
4<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
din minister æi ceilalåi comandanåi <strong>de</strong> arme, beneficiind în<br />
continuare <strong>de</strong> colaborarea <strong>de</strong>osebitã cu DIICOT, SRI, SIE,<br />
Direcåia Anticorupåie æi celelalte structuri, armonia necesarã<br />
pentru ca obiectivul principal al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã sã fie<br />
atins. Cred, <strong>de</strong> asemenea, cã trebuie sã ne gândim serios æi<br />
aætept propuneri <strong>de</strong> la dumneavoastrã în ceea ce priveæte un<br />
sistem <strong>de</strong> recompensare serioasã a celor care, prin acåiunea<br />
directã, <strong>de</strong>structureazã grupuri organizate <strong>de</strong> infractori sau<br />
<strong>de</strong>pisteazã transporturi ilegale periculoase. Mã refer aici<br />
la marile capturi <strong>de</strong> droguri, la obiecte <strong>de</strong> patrimoniu sau<br />
cantitãåi impresionante <strong>de</strong> mãrfuri contrafãcute ori, <strong>de</strong><br />
ce nu, <strong>de</strong> arme.<br />
Spre final, vreau sã mã refer la braconajul piscicol<br />
din Delta Dunãrii. Stimaåi colegi, <strong>de</strong> multe ori existã<br />
impresia cã asistãm la o luptã nedreaptã din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al logisticii sau al tehnicii avansate folositã <strong>de</strong><br />
infractori, cã s-a ajuns ca infractorii sã-i urmãreascã<br />
pe poliåiæti pentru a le cunoaæte toate miæcãrile. Vreau<br />
ca în aceastã luptã sã se implice æi Poliåia Naåionalã<br />
æi celelalte structuri ale ministerului, în special pe<br />
componenta <strong>de</strong> culegere æi valorificare a informaåiilor<br />
æi, aæa cum aåi <strong>de</strong>monstrat în acåiunile din Marea<br />
Neagrã, acea fermitate <strong>de</strong> care aåi dat dovadã acolo<br />
sã o arãtaåi æi în ceea ce priveæte Delta Dunãrii. Poliåia<br />
Deltei vreau sã fie o structurã care sã fie întãritã, pentru<br />
cã Delta Dunãrii nu este bunul nimãnui, este un bun<br />
pe care ni l-a lãsat Dumnezeu æi este pãcat sã asistãm<br />
la <strong>de</strong>vastarea acestei zone mirifice din România, pe<br />
<strong>de</strong> o parte, pe <strong>de</strong> altã parte acolo este criminalitatea<br />
economicã care ia amploare. Solicit tuturor colegilor sã ne<br />
implicãm serios în aceastã privinåã. Este evi<strong>de</strong>nt cã rezultatele<br />
pe care dumneavoastrã le-aåi obåinut, pentru care v-am<br />
felicitat, contribuie la realizarea unui climat <strong>de</strong> siguranåã în<br />
România æi care în mod firesc o sã caracterizeze graniåele<br />
åãrii, având în ve<strong>de</strong>re cã acum suntem practic monitorizaåi<br />
<strong>de</strong> cei 500 milioane <strong>de</strong> cetãåeni europeni, care aæteaptã sã ne<br />
aducem o contribuåie eficientã la protecåia dumnealor.”<br />
În finalul cuvântului sãu, ministrul Liviu Dragnea a mai<br />
precizat: „Trebuie sã vã spun în final, domnule inspector<br />
general, cã din punctul meu <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re dumneavoastrã<br />
personal vã bucuraåi <strong>de</strong> stabilitate în aceastã funcåie. Spun<br />
asta pentru cã vreau sã stopez æi sã înceteze orice fel <strong>de</strong><br />
speculaåii în sistemul pe care dumneavoastrã îl coordonaåi.<br />
Trebuie sã colaborez cu dumneavoastrã, trebuie sã aveåi<br />
stabilitate æi vreau sã aveåi limpezime în ceea ce înseamnã<br />
acåiunile pe care trebuie sã le facem în acest an. Vã cer sã<br />
abordaåi cu bãrbãåie æi sinceritate problemele reale pe care le<br />
aveåi în propriul sistem æi, împreunã cu mine æi colegii mei,<br />
sã însãnãtoæim ceea ce mai trebuie însãnãtoæit în aceastã<br />
instituåie. Eu cred în acest proiect, cred în profesionalismul æi<br />
în profesioniætii din aceastã instituåie, mã simt mândru când<br />
vãd la televizor sau citesc în presã <strong>de</strong>spre acåiunile pe care<br />
dumenavoastrã le-aåi <strong>de</strong>sfãæurat.<br />
În final, vã urez mult succes în acest an æi multã sãnãtate!<br />
Vã mulåumesc mult!”<br />
A consemnat Gabriel CRÃCIUN<br />
Un Om - un <strong>de</strong>stin<br />
La sfâræitul æedinåei <strong>de</strong> evaluare, ministrul administraåiei æi<br />
internelor, Liviu Dragnea, a înmânat comisarului-æef Ene Tudorel<br />
proaspãt pensionat din funcåia <strong>de</strong> director al Direcåiei Management<br />
Operaåional æi Cabinet o plachetã în semn <strong>de</strong> recunoætinåã pentru cei<br />
peste 35 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate în slujba instituåiei internelor.<br />
Nu existã om care sã nu fi scris o poezie, una<br />
doar...<br />
æi aceea sã spunã <strong>de</strong>spre un ritm al profesiunii<br />
<strong>de</strong>sfãæurate într-un dispozitiv <strong>de</strong> acåiune ce s-a <strong>de</strong>zvoltat<br />
pe un front <strong>de</strong> peste 35 <strong>de</strong> ani.<br />
Omul, poliåistul, cetãåeanul - æoå, tatãl æi buniculcomisar<br />
- æef Tudorel Ene – director al DPF Constanåa,<br />
iar în ultima perioadã, al Direcåiei Management<br />
Operaåional æi Cabinet din cadrul IGPFR, a predat<br />
ætafeta competenåei profesionale. Acum, viaåa îi scrie<br />
tânãrului pensionar primul rând într-o nouã paginã.<br />
Cu adagii mo<strong>de</strong>ste ne sfãtuieæte pe noi, cei care l-am<br />
cunoscut æi i-am fost colegi, sã evaluãm profesia drept<br />
cea mai înaltã cotã a conætiinåei æi dãruirii <strong>de</strong> sine.<br />
Experienåa sa <strong>de</strong> viaåã æi profesionalã poate fi o<br />
pildã, iar plãcerea sa <strong>de</strong> a înåelege semenii echivaleazã<br />
cu principiile exigenåei umane.<br />
Bilanåurile, în clipele când emoåiile sunt foarte<br />
puternice, îæi pierd registrele cu statistici æi se prind<br />
într-un tablou al perenitãåii.<br />
Dacã s-a reuæit, în cele <strong>de</strong> mai sus, sã se arunce<br />
chiar æi o privire fugitivã peste activitatea profesionalã<br />
a comisarului - æef Tudorel Ene, atunci meritul este al<br />
dumnealui!<br />
Avem onoarea sã vã salutãm æi vã dorim pensie<br />
în<strong>de</strong>lungatã!<br />
Corina GRECU<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t 5
Insula K - cel mai tânăr pământ românesc<br />
Insula K, aæa cum a fost ea <strong>de</strong>numitã <strong>de</strong> experåi, a luat<br />
naætere în Marea Neagrã, în golful Musura, la nord <strong>de</strong> gura<br />
<strong>de</strong> vãrsare a Braåului Sulina, ca urmare a unui proces <strong>de</strong><br />
acumulare a aluviunilor aduse în principal <strong>de</strong> cãtre braåul cel<br />
mai nordic al Dunãrii, Braåul Chilia æi cu aportul curenåilor<br />
circulari din Marea Neagrã.<br />
Cu o lungime <strong>de</strong> 7 km æi o lãåime <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> metri, insula<br />
pare, vãzutã <strong>de</strong> sus, o limbã <strong>de</strong> nisip. Ea a început sã se<br />
contureze în urmã cu 10-15 ani, iar acum cinci ani au apãrut<br />
æi primele forme <strong>de</strong> vegetaåie.<br />
Specialiætii din partea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, comisar-æef<br />
Miluåã Creåu, comisarul Gheorghe Râcu, subinspectorul Lesia<br />
Semeniuc, subcomisarul Cristian Sandu æi inspectorul Bogdan<br />
Hîrtopanu au participat, alãturi <strong>de</strong> specialiæti din cadrul<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã din Ucraina, la activitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat, efectuând cu aceastã ocazie mãsurãtori<br />
topogeo<strong>de</strong>zice. <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat împarte insula în douã pãråi:<br />
2 km în România æi 5 km în Ucraina.<br />
Însã, insula are <strong>de</strong>ja un alt proprietar æi asta se poate<br />
ve<strong>de</strong>a atunci când te apropii în liniæte <strong>de</strong> ea. Insula K este a<br />
pãsãrilor. Pelicanii, cormoranii, lebe<strong>de</strong>le æi pescãruæii au gãsit<br />
aici un loc i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> cuibãrit.<br />
Natura nu înceteazã niciodatã sã ne surprindã æi,<br />
totodatã, sã ne bucure.<br />
Iulian PUICÃ<br />
6<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
Sedinţa Consiliului<br />
Consultativ Superior al PFR<br />
III/2008. La activitate au participat inspectorul general al<br />
PFR, chestor principal dr. Nelu Pop, adjuncåii inspectorului<br />
general, æefii direcåiilor centrale æi teritoriale ale PFR, ai unor<br />
inspectorate ju<strong>de</strong>åene, directorii instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale<br />
PFR, preæedintele CNP din PFR æi SNPPC din IGPF. În a doua<br />
parte a æedinåei <strong>de</strong> lucru, a participat secretarul <strong>de</strong> stat, æeful<br />
Departamentului Schengen, comisarul-æef Tiberiu Florea Trifan,<br />
care a dorit sã expunã puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re punctuale vizând aspecte<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante din activitatea instituåiei noastre pentru<br />
acest an.<br />
În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lucrãrilor, inspectorul general a precizat cã,<br />
în actualele condiåii <strong>de</strong> reducere a cheltuielilor bugetare, nu<br />
existã probleme legate <strong>de</strong> asigurarea combustibilului pentru<br />
executarea misiunilor ce revin poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, MAI æi<br />
Guvernul asigurând cotele necesare.<br />
Întrucât aceastã æedinåã a fost amânatã din motive obiective,<br />
unele subiecte ale ordinii <strong>de</strong> zi au fost abordate având în ve<strong>de</strong>re<br />
evaluãri pe întreg anul 2008.<br />
Concret, temele din program au fost: direcåiile prioritare<br />
<strong>de</strong> acåiune la nivelul structurilor teritoriale pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
cooperãrii interinstituåionale în domeniile combaterii migraåiei<br />
ilegale æi controlului la frontierã analiza privind activitatea <strong>de</strong><br />
supraveghere a traficului naval, monitorizarea æi controlul navelor<br />
suspecte pe Dunãrea Interioarã, canalul Dunãre-Marea Neagrã,<br />
Dunãrea <strong>de</strong> Jos æi Marea Neagrã analiza privind modul în<br />
care este armonizat statutul personalului didactic din instituåiile<br />
furnizoare <strong>de</strong> educaåie planul <strong>de</strong> pregãtire a personalului<br />
PFR în domeniul Schengen în anul 2008 analiza activitãåii<br />
<strong>de</strong> mobilizare a structurilor PFR æi modalitãåile <strong>de</strong> transpunere<br />
în practicã a preve<strong>de</strong>rilor instrucåiunii <strong>de</strong> mobilizare analiza<br />
evenimentelor rutiere æi a consumului pe carburant pe 2008 <br />
stadiul achiziåiilor pentru lucrãrile <strong>de</strong> infrastructurã finanåate<br />
prin Facilitatea Schengen. Derularea investiåiilor finanåate <strong>de</strong> la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat stadiul <strong>de</strong>rulãrii programelor logistice, privind<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea procesului <strong>de</strong> învãåãmânt în cadrul SFICPPF<br />
Constanåa, darea în folosinåã a sediului <strong>de</strong> la Agigea activitatea<br />
PFR în grupurile <strong>de</strong> lucru UE æi <strong>de</strong> cooperare cu statele membre<br />
UE combaterea infracåiunilor la regimul dreptului <strong>de</strong> proprietate<br />
intelectualã. Analiza fenomenului, evoluåii, tendinåe, rezultate.<br />
Mãsuri adoptate <strong>de</strong> PFR.<br />
Din discuåiile purtate pe marginea temelor menåionate au<br />
rezultat urmãtoarele i<strong>de</strong>i principale: Prima acåiune <strong>de</strong> evaluare<br />
pentru a<strong>de</strong>rarea la spaåiul Schengen va fi cea din domeniul<br />
cooperãrii poliåieneæti, astfel cã æi în anul 2008 s-a avut în ve<strong>de</strong>re<br />
<strong>de</strong>zvoltarea cooperãrii, atât în plan naåional cât æi internaåional.<br />
Inspectorul general a menåionat æi exemple mai puåin fericite,<br />
imediat urmãtoare se impune luarea legãturii cu structurile <strong>de</strong><br />
colaborare <strong>de</strong> la toate nivelurile, în special <strong>de</strong> execuåie, un<strong>de</strong> se<br />
vor face evaluãri, pentru încheierea unor protocoale æi realizarea<br />
unei cooperãri concrete æi eficiente.<br />
În ce priveæte dotarea, care s-a îmbunãtãåit în mod constant<br />
în ultimii ani, este nevoie, åinând cont æi <strong>de</strong> evoluåia fenomenului<br />
infracåional, <strong>de</strong> ambarcaåiuni pneumatice pentru râul Prut æi <strong>de</strong><br />
ambarcaåiuni rapi<strong>de</strong>, capabile sã intercepteze ambarcaåiunile din<br />
ce în ce mai performante ale contrabandiætilor cu åigãri.<br />
Un aspect extrem <strong>de</strong> important avut în atenåia conducerii PFR<br />
æi MAI este cel al relocãrii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong> la frontierele<br />
interne, în contextul integrãrii în spaåiul Schengen, pentru care<br />
s-a stabilit sã se redacteze un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Aceastã concepåie<br />
va trebui discutatã æi în conducerea MAI, dupã consultarea cu<br />
Poliåia Naåionalã æi sindicatele.<br />
Comisarul Andrei Voicu, directorul Direcåiei Schengen æi<br />
Programe a menåionat cã punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al Comisiei Europene<br />
este cel în sensul cã, la aceste frontiere, mo<strong>de</strong>lul european nu<br />
preve<strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> control æi supraveghere, dupã a<strong>de</strong>rarea<br />
unui stat la Schengen, la frontierele interne ale acestuia. De<br />
asemenea, a amintit cã între 2-7 septembrie va fi evaluatã <strong>de</strong> CE<br />
cooperarea la Marea Neagrã æi cã, în ultimii 9 ani, au fost alocate<br />
106 milioane euro în dotarea PFR cu ambarcaåiuni. Comisarul<br />
Voicu a atras atenåia æi asupra colaborãrii cu Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie<br />
„Al. I. Cuza” în ce priveæte programa <strong>de</strong> învãåãmânt în domeniul<br />
legislaåiei Schengen.<br />
Discuåiile s-au purtat æi pe marginea unui aspect vizând<br />
instruirea poliåiætilor: salariile mici ale profesorilor din PFR<br />
æi pier<strong>de</strong>rea unor sporuri <strong>de</strong> cãtre poliåiætii care participã la<br />
cursuri.<br />
Cu data <strong>de</strong> 1 ianuarie s-a trecut la lucrul în 5 ture, una dintre<br />
ele fiind pentru sprijin æi pregãtire.<br />
În ce priveæte infrastructura, în cadrul lucrãrilor s-a menåionat<br />
cã toate punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei din administrarea PFR<br />
au fost prevãzute în proiecte <strong>de</strong> reabilitare.<br />
Comisarul-æef Trifan, æeful Departamentului Schengen, a<br />
<strong>de</strong>clarat cã în misiunile <strong>de</strong> autoevaluare au fost constatate multe<br />
nereguli, în special în PTF-uri, apreciind cã unele dintre acestea<br />
pot fi soluåionate numai <strong>de</strong> cãtre administratorii punctelor. Æi<br />
domnia sa a subliniat cã trebuie fãcute progrese în ce priveæte<br />
colaborarea poliåieneascã, pregãtirea în domeniul Schengen æi<br />
pregãtirea în domeniul supravegherii frontierei terestre, crearea<br />
<strong>de</strong> proceduri <strong>de</strong> lucru în acest domeniu trecut în plan secund<br />
dupã unificarea grãnicerilor cu poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Trebuie pus<br />
accent æi pe analiza <strong>de</strong> risc, aspect cãruia noul catalog îi acordã<br />
o importanåã <strong>de</strong>osebitã. (Marius IONESCU)<br />
F R O N T I E R A<br />
A n a l i z ã<br />
7
Focuri <strong>de</strong> armă<br />
pentru reţinerea, în larg, a unui<br />
pescador turcesc<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Grupului <strong>de</strong> Nave al<br />
Sectorului Constanåa au <strong>de</strong>pistat, la aproximativ 65 mile<br />
marine <strong>de</strong> Constanåa, un pescador sub pavilion Turcia,<br />
suspect <strong>de</strong> activitãåi <strong>de</strong> pescuit ilegal în apele teritoriale<br />
româneæti.<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 9 ianuarie a.c., în baza unui plan <strong>de</strong> acåiune<br />
pentru combaterea braconajului ilegal în apele maritime<br />
naåionale, nava MAI 1104, din cadrul Grupului <strong>de</strong> Nave<br />
Constanåa, a <strong>de</strong>pistat, la distanåa <strong>de</strong> 65 mile marine (130 km),<br />
în dreptul localitãåii Midia, o navã <strong>de</strong> pescuit, pavilion Turcia,<br />
la bordul cãreia au fost observate unelte <strong>de</strong> pescuit.<br />
În conformitate cu legislaåia în vigoare, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au solicitat navei oprirea pentru control. Cum aceasta nu<br />
s-a supus solicitãrii, s-a aplicat procedura specificã acestor<br />
situaåii, folosindu-se mijloacele legale <strong>de</strong> stabilire a legãturii cu<br />
pescadorul turcesc: luminoase, acustice æi semnale radio, urmate<br />
<strong>de</strong> somaåii conform legii, ulterior executându-se douã serii <strong>de</strong><br />
focuri <strong>de</strong> avertisment.<br />
La ora 23.46, pescadorul s-a supus solicitãrii navei Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã æi, sub escorta acesteia, a început <strong>de</strong>plasarea cãtre<br />
portul Constanåa.<br />
Pe parcursul <strong>de</strong>plasãrii, pescadorul turcesc a încercat sã<br />
pãrãseascã direcåia <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare stabilitã, nava MAI 1104 fiind<br />
nevoitã sã utilizeze din nou armamentul <strong>de</strong> bord, fiind efectuat<br />
un foc <strong>de</strong> avertisment printr-o serie scurtã <strong>de</strong> 5 cartuæe cal.<br />
14,5 mm <strong>de</strong> manevrã, foc în plan vertical, pescadorul turcesc<br />
conformându-se <strong>de</strong>plasãrii cãtre portul Constanåa.<br />
În data <strong>de</strong> 10 ianuarie a.c., orele 15.40, pescadorul turcesc<br />
„UYGUNGOR”, cu 8 membri <strong>de</strong> echipaj, toåi cetãåeni turci, a<br />
fost adus în portul Constanta. În urma controlului efectuat <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, la bordul navei au fost <strong>de</strong>scoperite unelte<br />
<strong>de</strong> pescuit industrial. Din verificãri s-a stabilit cã cetãåeanul turc<br />
D.Hasbi, în vârstã <strong>de</strong> 39 ani, în calitate <strong>de</strong> comandant al navei,<br />
nu avea licenåã sau autorizaåie pentru pescuit æi nici documente<br />
legale pentru conducerea navei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit comandantului navei dosar<br />
penal pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>åinere a licenåei/<br />
autorizaåiei <strong>de</strong> pescuit pentru nave æi ambarcaåiuni, <strong>de</strong>åinerea<br />
sau folosirea la pescuit <strong>de</strong> cãtre persoane neautorizate a altor<br />
tipuri <strong>de</strong> unelte <strong>de</strong> pescuit comercial æi conducerea unei nave<br />
fãrã brevet sau certificate <strong>de</strong> capacitate. Cercetãrile continuã, la<br />
finalizare urmând a fi aplicate mãsurile legale ce se impun.<br />
Menåionãm cã la data <strong>de</strong> 11 februarie 2007, pescadorul a<br />
mai fost reåinut <strong>de</strong> cãtre o navã <strong>de</strong> patrulare a Grupului <strong>de</strong> Nave<br />
Mangalia, pentru pescuit fãrã licenåã în perioada <strong>de</strong> prohibiåie æi<br />
folosirea unor tipuri <strong>de</strong> unelte <strong>de</strong> pescuit neautorizate.<br />
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF<br />
8 F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
Pe lacul Stânca-Costesti<br />
„Regina gheţii”<br />
dă <strong>de</strong> gândit infractorilor<br />
îngrozitor <strong>de</strong> friguroasã, m-am <strong>de</strong>plasat<br />
într-o misiune la SPF Stânca, unul dintre<br />
sectoarele din subordinea IJPF Botoæani.<br />
Sectorul are în responsabilitate frontiera<br />
<strong>de</strong> apã, cu excepåia punctului care<br />
face legãtura pe uscat între România æi<br />
Republica Moldova. Dar nu <strong>de</strong>spre sector<br />
sau <strong>de</strong>spre punctul <strong>de</strong> trecere vreau sã<br />
amintesc în aceste rânduri. Vreau sã vã<br />
povestesc <strong>de</strong>spre „poliåiætii marinari”,<br />
care îæi iubesc meseria æi pentru care nu<br />
conteazã nici gerul æi nici soarele arzãtor.<br />
Vreau sã vã povestesc <strong>de</strong>spre oameni care<br />
sunt pasionaåi <strong>de</strong> munca lor æi, odatã ce<br />
i-ai cunoscut, nu poåi sã nu-i admiri<br />
pentru ceea ce fac æi pasiunea cu care<br />
navigheazã pe lacul îngheåat.<br />
Æi pentru a înåelege exact <strong>de</strong> ce m-<br />
au impresionat aceæti oameni, trebuie<br />
sã vã povestesc puåin æi <strong>de</strong>spre lacul <strong>de</strong><br />
acumulare Stânca-Costeæti. În perioada <strong>de</strong><br />
iarnã, care în zona Botoæanului începe <strong>de</strong><br />
prin noiembrie, lacul îngheaåã, creând o<br />
a<strong>de</strong>vãratã cale <strong>de</strong> acces între România æi<br />
Moldova. Pe lacul îngheåat se poate trece<br />
dintr-o åarã în alta atât pe<strong>de</strong>stru cât æi cu<br />
vehicule <strong>de</strong> orice fel. Din acest motiv,<br />
pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã botoæãneni<br />
care asigurã supravegherea frontierei <strong>de</strong><br />
stat, lacul <strong>de</strong> acumulare este o zonã <strong>de</strong><br />
mare risc, fiind propice trecerilor ilegale<br />
æi mai ales comiterii <strong>de</strong> infracåiuni diverse.<br />
Pe lacul îngheåat se <strong>de</strong>sfãæoarã diverse<br />
activitãåi, unele legale, cum ar fi pescuitul<br />
la copcã, iar altele ilegale, cum ar fi<br />
contrabanda, trecerea ilegalã a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat etc. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã reuæeau<br />
sã verifice activitãåile ce se <strong>de</strong>sfãæurau pe<br />
lac foarte greu, <strong>de</strong>oarece nimeni nu putea<br />
risca sã intre pe gheaåã pentru a combate<br />
infracåionalitatea. Trebuia gãsitã o soluåie<br />
urgentã pentru a asigura zona.<br />
Dupã discuåii æi <strong>de</strong>liberãri, factorii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie <strong>de</strong> la nivelul IGPF au reuæit sã<br />
gãseascã soluåia. Era necesar ca la IJPF<br />
Botoæani, mai precis la SPF Stânca, sã<br />
fie adusã o ambarcaåiune care sã ofere<br />
siguranåa necesarã <strong>de</strong>plasãrii pe lacul<br />
îngheåat.<br />
Drept urmare, odatã i<strong>de</strong>ntificatã soluåia<br />
æi beneficiind <strong>de</strong> sprijinul tehnicienilor <strong>de</strong><br />
la IGPF, la începutul anului 2007, SPF<br />
Stânca a primit în dotare o ambarcaåiune<br />
diferitã <strong>de</strong> tot ce avea pânã atunci. Era<br />
vorba <strong>de</strong> un Hovercraft, proiect HTI 425,<br />
o ambarcaåiune <strong>de</strong>osebitã care foloseæte<br />
pentru <strong>de</strong>plasare o pernã <strong>de</strong> aer, fiind<br />
extrem <strong>de</strong> utilã acolo un<strong>de</strong> accesul unor<br />
Hovercraftul este o ambarcaåiune amfibie,<br />
produsã în Italia æi care se poate <strong>de</strong>plasa<br />
pe pãmânt, apã, mlaætinã, zãpadã æi<br />
peste orice fel <strong>de</strong> obstacole æi suprafeåe<br />
care plutesc. Tocmai pentru aceste<br />
caracteristici, aceastã ambarcaåiune a<br />
fost datã în dotarea SPF Stânca pentru a<br />
se putea asigura eficient supravegherea<br />
ambarcaåiune au fost numiåi æi câåiva<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã care se ocupã <strong>de</strong><br />
aceasta. Agenåii au fãcut cursuri la æcoala<br />
<strong>de</strong> la Giurgiu, locul un<strong>de</strong> li s-a insuflat<br />
dragostea pentru marinãrie. Acolo au<br />
asimilat cunoætinåe noi <strong>de</strong>spre aceastã<br />
ambarcaåiune misterioasã.<br />
Sã revenim însã la acea zi <strong>de</strong> ianuarie.<br />
Am observat cu uimire cã la cele -10<br />
gra<strong>de</strong> Celsius care erau indicate pe<br />
termometru, un<strong>de</strong>va la mijlocul lacului<br />
<strong>de</strong> acumulare Stânca-Costeæti, pe gheaåã,<br />
era o ambarcaåiune a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Am aflat imediat cã este vorba <strong>de</strong><br />
„regina gheåii” aæa cum îi mai spun unii<br />
Hovercraft-ului. Mai mult din curiozitate<br />
personalã, i-am întrebat pe poliåiætii care<br />
erau la bordul ambarcaåiunei cum reuæesc<br />
sã facã faåã gerului îngrozitor, vântului<br />
care sufla cu putere pe malul lacului,<br />
dar mai ales în larg.... Rãspunsul nu m-a<br />
uimit foarte tare: „Suntem marinari æi am<br />
învãåat sã iubim apa atât vara cât æi iarna.<br />
Nu ætiåi cât ne ajutã pe noi Hovercraftul. E<br />
spaima infractorilor când iese pe lac. Fãrã<br />
aceastã ambarcaåiune nu am putea pãzi<br />
aceastã zonã. Este extrem <strong>de</strong> predispusã<br />
la treceri æi contrabandã în momentul în<br />
care lacul este îngheåat”, ne-a povestit<br />
agentul æef adjunct Mîrza Dumitru. Cel<br />
mai înfocat dintre „poliåiætii marinari”<br />
este însã agentul æef adjunct Neaåã Ion.<br />
Scrutând lacul la bordul Hovercraftului,<br />
acesta ne-a spus în câteva cuvinte cum<br />
ajutã ambarcaåia la supravegherea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat. „Iarna, atunci când lacul<br />
îngheaåã, gheaåa este extrem <strong>de</strong> groasã æi<br />
rezistentã. Peste lacul îngheåat se poate<br />
trece æi cu maæina dacã cineva ar avea<br />
curajul. Mai sunt cazuri când unii riscã<br />
æi intrã pe gheaåa lacului pentru a pescui<br />
sau pentru a comite diverse infracåiuni,<br />
pornind <strong>de</strong> la contrabandã æi ajungând<br />
pânã la treceri ilegale. Cu Hovercraftul<br />
se poate naviga pe gheaåã æi nu este nici<br />
un pericol dacã mai sunt æi zone care nu<br />
sunt în totalitate îngheåate, <strong>de</strong>oarece se<br />
poate face trecerea <strong>de</strong> la gheaåã la apã.<br />
Astfel, noi putem preveni activitãåile<br />
clan<strong>de</strong>stine, <strong>de</strong>oarece suntem chiar în<br />
mijlocul evenimentelor. Oricum, <strong>de</strong><br />
regulã, prezenåa Hovercraftului pe lac dã<br />
un rol extrem <strong>de</strong> important în prevenirea<br />
comiterii infracåiunilor”, a povestit Neaåã.<br />
Colegul sãu, agentul principal Teiu Florin<br />
l-a completat: „Hovercraftul poate trece<br />
æi peste obstacole <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> centimetri,<br />
însã trebuie sã avem grijã sã protejãm<br />
fustele <strong>de</strong> la perna <strong>de</strong> aer æi corpul<br />
ambarcaåiunii”.<br />
Povestea <strong>de</strong>spre Hovercraft æi cum a<br />
ajuns acesta la IJPF Botoæani a încheiat-o<br />
chiar cel care rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> aceastã tehnicã<br />
la nivelul IJPF Botoæani. „Practic cele æase<br />
ambarcaåiuni <strong>de</strong> acest tip care existã la<br />
nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã au fost aduse<br />
pentru Delta Dunãrii, pentru a se putea<br />
naviga æi în zonele mai mlãætinoase. Însã<br />
cei <strong>de</strong> la IGPF au înåeles problema cu care<br />
ne confruntãm noi la Stânca-Costeæti pe<br />
vreme <strong>de</strong> iarnã æi ne-au dat æi nouã în<br />
dotare o astfel <strong>de</strong> ambarcaåiune. Cu<br />
ajutorul marinarilor poliåiæti care navigã<br />
cu toate ambarcaåiuniunile <strong>de</strong> la Stânca<br />
reuæim sã ne facem æi noi marinarii utili<br />
într-o zonã un<strong>de</strong> puåini s-ar aætepta sã ne<br />
gãseascã”, spune comisarul Liviu Pintea,<br />
ofiåerul <strong>de</strong> marinã care se ocupã <strong>de</strong><br />
ambarcaåiuni la nivel <strong>de</strong> IJPF Botoæani.<br />
Minodora RÃCNEA<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j 9
Pardina, Pardina !<br />
Trecere cu bacul<br />
10<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
Pentru aceia dintre dumneavoastrã<br />
care nu aåi vizitat Delta Dunãrii<br />
revenim în acest numãr cu<br />
prezentarea unei aæezãri <strong>de</strong> pe malul drept<br />
al braåului Chilia, întinsã pe o lungime <strong>de</strong> 6<br />
km, un<strong>de</strong> îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea colegi <strong>de</strong><br />
ai noætri - Pardina.<br />
La Pardina se poate ajunge fie pe calea<br />
apei, pe braåul cel mai nordic al Dunãrii, fie<br />
terestru, pe un drum „greu”, dacã în prealabil ai<br />
traversat Dunãrea la Tulcea, cu bacul, distanåa<br />
dintre Pardina æi Tulcea fiind <strong>de</strong> 37 km.<br />
Teritoriul administrativ al comunei Pardina,<br />
din ju<strong>de</strong>åul Tulcea, este inclus în Delta fluvialã<br />
a Dunãrii, în unitatea geomorfologicã a insulei<br />
Letea. În partea <strong>de</strong> sud-est a comunei se<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã Grindul Stipoc, care închi<strong>de</strong> pe la<br />
sud <strong>de</strong>presiunea Pardina. De la Pardina, braåul<br />
Chilia se <strong>de</strong>sparte în mai multe cãi <strong>de</strong> apã,<br />
constituind o <strong>de</strong>ltã interioarã, care se terminã<br />
în dreptul localitãåii Chilia-Veche.<br />
Localitatea Pardina a valorificat pentru<br />
<strong>de</strong>zvoltarea sa suprafaåa <strong>de</strong> teren feritã <strong>de</strong> inundaåii a unui grind<br />
fluvial ce însoåeæte pe direcåia S-N braåul Chilia, pe partea sa<br />
dreaptã.<br />
Originea locuitorilor comunei este strâns legatã <strong>de</strong> migraåia<br />
ruæilor-lipoveni pe teritoriul Dobrogei <strong>de</strong> pe timpul åarului Petru<br />
I æi Ecaterinei a II-a, datoritã persecuåiilor pe motive religioase.<br />
Un alt moment important pentru populaåia Dobrogei este<br />
legat <strong>de</strong> valurile migraåiei din Ucraina a cazacilor zaporojeni.<br />
Localitatea are o suprafaåã agricolã <strong>de</strong> 30.600 ha, iar<br />
populaåia se ocupã cu creæterea animalelor æi cultura agricolã.<br />
În<strong>de</strong>letnicirea tradiåionalã, pescuitul, este pe cale <strong>de</strong> dispariåie<br />
pentru cã bãtrânii pescari au murit, iar tinerii nu mai îmbrãåiæeazã<br />
aceastã meserie. Comuna este <strong>de</strong> categoria a 3-a, cu o populaåie<br />
sub 600 <strong>de</strong> persoane, singurele locuri <strong>de</strong> muncã fiind oferite <strong>de</strong><br />
primãrie, æcoalã æi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã. Instituåia <strong>de</strong> învãåãmânt are<br />
clase simultane 1-3, 2-4 æi 5-8, datoritã numãrului mic <strong>de</strong> copii.<br />
Agroturismul este slab <strong>de</strong>zvoltat , aici existã o singurã pensiune,<br />
cu 24 <strong>de</strong> locuri, dar care oferã condiåii bune <strong>de</strong> cazare.<br />
Clima este continentalã, cu veri cãlduroase, ierni geroase, cu<br />
vânturi puternice, temperatura medie anualã fiind <strong>de</strong> 11 0 C, iar<br />
cantitatea medie <strong>de</strong> precipitaåii <strong>de</strong> 440mm/mp anual.<br />
Istoric<br />
Portul Tulcea<br />
Un bei turc al cãrui nume nu se cunoaæte, a venit în plimbare<br />
în Delta Dunãrii împreunã cu soåia sa. Poposind la umbra sãlciilor<br />
puåin timp, soåia beiului æi-a uitat umbrela la o salcie. Constatând<br />
lipsa umbrelei, soåia beiului a început sã strige în limba turcã<br />
„partiæa, partiæa” adicã umbrela, umbrela.<br />
Aceastã <strong>de</strong>numire, în dialectul ucrainean, înseamnã „Pardin”.<br />
Populaåia, auzind <strong>de</strong> aceastã întâmplare a dat <strong>de</strong>numirea acelui<br />
punct un<strong>de</strong> poposise beiul <strong>de</strong> „Pardin” (<strong>de</strong>numirea ucraineanã<br />
a umbrelei), iar satul s-a numit „Pardina”. Aceasta s-a petrecut<br />
în prima jumãtate a secolului al XIX-lea.<br />
Sectorul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Pardina<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este reprezentatã în zonã <strong>de</strong> Sectorul<br />
PF Pardina.<br />
Misiunea acestei structuri constã în supravegherea æi<br />
controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat, supravegherea spaåiului<br />
aerian, combaterea fenomenului infracåional transfrontalier æi a<br />
migraåiei ilegale în zona sa <strong>de</strong> competenåã. Aceasta este dispusã<br />
între urmãtoarele repere: S.F. 1362, S.F. 1390, malul drept al<br />
canalului Tãtaru, pânã la ecluza Ignat Zabara, pânã la bifurcaåia<br />
gârlelor Gotca æi Repe<strong>de</strong>a, cota Stipoc (2,2), lacul Bãlcãneætii<br />
Mari, malul stâng al gârlei Æontea, mila maritimã 20, malul stâng<br />
Blocuri <strong>de</strong> locuinåe, în Pardina<br />
<br />
Sectorul PF Pardina<br />
F R O N T I E R A<br />
al braåelor Sulina æi Tulcea.<br />
În zona <strong>de</strong> competenåã a sectorului se<br />
gãsesc æapte localitãåi: Tudor Vladimirescu,<br />
Pãtlãgeanca, Sãlcieni, Ceatalchioi, Plaur,<br />
Pardina, Tatanir, cu un numãr <strong>de</strong> aproximativ<br />
2000 locuitori, majoritatea <strong>de</strong> naåionalitate<br />
ucraineanã, fapt care creazã premisele pentru<br />
stabilirea unor legãturi între unele persoane din<br />
zonã æi cetãåeni ai statului vecin.<br />
Media <strong>de</strong> vârstã este ridicatã, majoritatea<br />
tinerilor preferând sã pãrãseascã zona ruralã în<br />
cãutarea unor locuri <strong>de</strong> muncã la oraæ.<br />
Activitãåile economice sunt reduse,<br />
<strong>de</strong>sfãæurându-se cu prepon<strong>de</strong>renåã în agriculturã,<br />
pescuit æi turism (la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea sezonului <strong>de</strong><br />
vânãtoare æi pescuit).<br />
R e p o r t a j 11
Activitatea economicã redusã, prin lipsa<br />
locurilor <strong>de</strong> muncã æi a surselor legale <strong>de</strong> venit,<br />
genereazã sãrãcie în rândul populaåiei din zonã,<br />
fapt care favorizeazã producerea infracåiunilor<br />
prin care se urmãreæte obåinerea unor venituri<br />
sau foloase necuvenite, cum ar fi furturile<br />
<strong>de</strong> cereale, animale, obiecte din patrimoniul<br />
cultural naåional, masã lemnoasã, braconajul<br />
piscicol æi cinegetic, complicitatea la trecerea<br />
ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat æi contrabanda.<br />
Serviciul este organizat pe 4 ture, în funcåie<br />
<strong>de</strong> situaåia concretã din sector, realizându-se<br />
dispozitive <strong>de</strong> supraveghere variate, mobile.<br />
Pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor <strong>de</strong><br />
supraveghere æi control al trecerii frontierei <strong>de</strong><br />
stat, Sectorul Pardina coopereazã cu Sectoarele<br />
PF Tulcea æi Chilia, cu care se învecineazã, cu<br />
posturile <strong>de</strong> poliåie locale æi celelalte organe ale<br />
altor ministere sau instituåii cu atribuåii în zona<br />
<strong>de</strong> responsabilitate.<br />
Pe timp <strong>de</strong> iarnã, când temperatura este<br />
scãzutã, braåul Chilia îngheaåã, iar navigaåia<br />
se întrerupe.<br />
În perioada <strong>de</strong>zgheåurilor, pe fluviu<br />
curg sloiuri, fapt pentru care navigaåia este<br />
îngreunatã, impunându-se mãsuri specifice<br />
pentru evitarea acci<strong>de</strong>ntelor æi avariilor.<br />
Dispunerea foråelor æi mijloacelor tehnice<br />
<strong>de</strong> supraveghere se face în funcåie <strong>de</strong> situaåia<br />
operativã, informaåiile obåinute, caracteristicile<br />
frontierei, anotimp æi starea vremii, personalul<br />
æi tehnica avutã la dispoziåie.<br />
Misiunile executate cu ambarcaåiunile<br />
din dotarea sectorului sunt în permanentã<br />
legãturã cu misiunile executate la uscat, prin<br />
închi<strong>de</strong>rea direcåiilor <strong>de</strong> trecere, supraveghere<br />
æi intervenåie pe apã, acoperindu-se întreaga<br />
zonã <strong>de</strong> competenåã.<br />
Pe timp <strong>de</strong> noapte, misiunile se executã,<br />
<strong>de</strong> regulã, cu o ambarcaåie tip ARVOR, special<br />
dotatã în acest sens, iar pe timp <strong>de</strong> zi cu ARIurile<br />
æi ambarcaåiile cu motor ataæat (AMA).<br />
Cooperare<br />
La nivelul Sectorului existã o strânsã cooperare cu organele<br />
<strong>de</strong> poliåie, vizând serviciile judiciar, cercetãri penale æi <strong>de</strong> crimã<br />
organizatã.<br />
În în<strong>de</strong>plinirea misiunilor existã conlucrare, informare<br />
reciprocã æi acåiuni comune cu organele <strong>de</strong> specialitate ale<br />
grãnicerilor ucraineni, relaåia cu aceætia fiind bazatã pe principiul<br />
bunei vecinãtãåi æi al promovãrii normelor prevãzute în acordurile<br />
<strong>de</strong> frontierã existente.<br />
12<br />
Nissanul Terano II, în luptã cu drumurile Deltei<br />
Agenåii Cristian Leoacã æi Valentin Donose,<br />
executând post control la Podul Roæu - dig<br />
Sireasa, pe comunicaåia spre Chilia Veche<br />
Pontonul Dormitor PD 8101, aflat<br />
în grija pc. Vasile Deacu<br />
În cifre, pentru realizarea acestei bune cooperãri cu<br />
autoritãåile statului, menåionãm cã în anul 2008 au fost efectuate<br />
împreunã cu grãnicerii ucraineni urmãtoarele activitãåi: 30<br />
misiuni <strong>de</strong> diverse tipuri, trei activitãåi <strong>de</strong> cercetare în comun,<br />
douã activitãåi <strong>de</strong> predare-primire bunuri, o activitate <strong>de</strong> predareprimire<br />
corespon<strong>de</strong>nåã precum æi 36 informãri reciproce.<br />
Au fost organizate æi executate activitãåi preventive, constând<br />
în 240 acåiuni specifice pentru combaterea migraåiei ilegale æi<br />
criminalitãåii transfrontaliere, dintre care 145 cu organele <strong>de</strong><br />
cooperare, posturile <strong>de</strong> poliåie din zona <strong>de</strong> competenåã, cu<br />
Romsilva, I.S.U., D.S.V., A.R.B.D.D æi cu organele <strong>de</strong> graniåã ale<br />
statului vecin, având la bazã suportul informativ necesar pentru<br />
prevenirea æi contracararea acestor fenomene.<br />
F R O N T I E R A<br />
Subzona Ceatalchioi<br />
Rezultate<br />
Pe parcursul anului 2008 s-au întocmit æi înregistrat 18<br />
lucrãri penale, cu 23 persoane implicate.<br />
La nivelul SPF Pardina nu au fost constatate lucrãri<br />
penale cu autori necunoscuåi. S-au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat<br />
activitãåi <strong>de</strong> sprijin æi îndrumare, atât pentru pregãtirea<br />
æi perfecåionarea lucrãtorilor, cât æi pentru prevenirea<br />
tendinåelor æi fenomenelor negative ce ar putea apãrea în<br />
cadrul sectorului.<br />
Sectorul P.F. Pardina are în dotare patru autospeciale<br />
Nissan Terrano II, patru A.T.V. Arctic Cat, trei ambarcaåii<br />
rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong> intervenåie Harpoon Open 550, douã ambarcaåii<br />
cu motor ataæabil tip RR 42 æi o ambarcaåie ARVOR 215<br />
R æi chiar patru câini <strong>de</strong> serviciu din rasa ciobãnesc<br />
german.<br />
Aceste mijloace sunt repartizate în funcåie <strong>de</strong><br />
R e p o r t a j
necesitãåile operative, atât la sediul sectorului cât æi la subzona<br />
Ceatalchioi.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
În acest sector îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea 124 <strong>de</strong> poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã, procentul <strong>de</strong> încadrare fiind <strong>de</strong> 89%. Cei care<br />
lucreazã în turele <strong>de</strong> serviciu stau o sãptãmânã la Pardina æi<br />
una acasã, „la mal”. În perioada în care sunt la sector, stau<br />
cu chirie în localitate.<br />
Condiåiile în care executã misiunile sunt tipice zonei <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>ltã - veri tori<strong>de</strong>, asezonate cu åânåari æi ierni cu vânt puternic<br />
æi perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> izolare din cauza zãpezii æi a îngheåului.<br />
Clãdirea în care se aflã sediul sectorului este un exemplu<br />
<strong>de</strong> ce înseamnã sã munceæti în inima <strong>de</strong>ltei. Zugrãvitã æi<br />
reparatã din fonduri, <strong>de</strong> cele mai multe ori proprii, prin grija<br />
celor <strong>de</strong> aici, clãdirea nu oferã nici <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte condiåii fireæti <strong>de</strong><br />
muncã pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Sobele <strong>de</strong> teracotã aflate<br />
doar în câteva încãperi se strãduiesc din greu sã încãlzeascã<br />
spaåiile reci æi neprimitoare ale acestei clãdiri. „Toaleta” a<br />
rãmas aceeaæi sinistrã groapã în pãmânt, la umplerea cãreia au<br />
contribuit generaåii <strong>de</strong> militari în termen. Fostul grajd <strong>de</strong> porci,<br />
alãturi <strong>de</strong> pivniåa <strong>de</strong> cartofi æi carburanåi din curtea sectorului,<br />
vin sã completeze imaginea <strong>de</strong>primantã a sectorului Pardina.<br />
Din pãcate, sectoarele din aceastã zonã a åãrii nu s-au bucurat<br />
<strong>de</strong> finanåare externã æi au rãmas la mila bugetului, din pãcate<br />
insuficient.<br />
Æeful Sectorului Pardina, subinspectorul Iulian Albãceanu,<br />
cunoscut cititorilor revistei <strong>Frontiera</strong> pentru activitatea sa<br />
sportivã dar æi pentru organizarea competiåiilor <strong>de</strong> free fight,<br />
a încercat, sprijinit fiind <strong>de</strong> conducerea inspectoratului, sã<br />
îmbunãtãåeascã condiåiile <strong>de</strong> muncã <strong>de</strong> aici æi acest lucru<br />
începe sã se vadã. Însã adversarul cu care se aflã acum în ringlipsa<br />
fondurilor- se dove<strong>de</strong>æte a fi unul redutabil.<br />
În luna <strong>de</strong>cembrie, o comisie <strong>de</strong> specialiæti din<br />
IGPF s-a <strong>de</strong>plasat aici, dând speranåe cã acest<br />
sector va intra într-un proces <strong>de</strong> reabilitare. Dar,<br />
cum anul acesta este prefigurat drept unul al unei<br />
crize financiare majore, speranåele sunt minime.<br />
Se aæteaptã dotarea cu module containerizate,<br />
pentru a fi amplasate în locurile în care se face post<br />
control permanent la întretãierea comunicaåiilor æi<br />
a digurilor, <strong>de</strong> exemplu la Podul Roæu.<br />
Mai sunt probleme cu apa potabilã... La<br />
subzona Ceatalchioi apa se aduce <strong>de</strong> la o distanåã<br />
<strong>de</strong> 3km, din localitatea Plaur.<br />
Însã Dunãrea curge, viaåa în frontierã merge<br />
mai <strong>de</strong>parte iar poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sunt la post<br />
ceas <strong>de</strong> ceas, indiferent <strong>de</strong> anotimp.<br />
Iulian PUICÃ<br />
Un aspect care pune multe semne <strong>de</strong> întrebare æi care s-a aflat,<br />
<strong>de</strong>altfel, æi pe agenda Consiliului Consultativ Superior al IGPF, îl<br />
reprezintã navigaåia internaåionalã pe Braåul Chilia. Deæi conform<br />
Convenåiei <strong>de</strong> la Belgrad din 1948 privind regimul <strong>de</strong> navigaåie pe<br />
Dunãre, circulaåia internaåionalã trebuie sã se <strong>de</strong>sfãæoare pe Braåul<br />
Sulina, nave aflate sub diferite pavilioane preferã sã intre din Marea<br />
Neagrã, prin Canalul Bâstroe æi apoi în Braåul Chilia spre, Tulcea, Brãila<br />
sau Galaåi. În mod normal, pe Chilia au dreptul sã navigheze nave<br />
aparåinând doar åãrilor riverane, România æi Ucraina. Ruta aceasta este<br />
preferatã însã celei stabilite <strong>de</strong> lege, Sulina, pentru cã taxele percepute<br />
<strong>de</strong> Ucraina sunt mult mai mici æi, dupã câte se pare, æi controalele<br />
sunt mai relaxate.<br />
Circulaåia unor astfel <strong>de</strong> nave pe braåul Chilia constituie însã<br />
un major factor <strong>de</strong> risc, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al criminalitãåii<br />
transfrontaliere, dar æi al poluãrii mediului.<br />
De aceea, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a sesizat în repetate rânduri forurile<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie abilitate în ve<strong>de</strong>rea stopãrii traficului internaåional pe braåul<br />
Chilia. În acest sens, la IGPF este în lucru redactarea unei concepåii<br />
privind reglementarea acestei situaåii.<br />
Ag. Nicoleta Uzub, ag. Valentin<br />
Tolciu æi ag. æef adj. Vasile Popovici<br />
Subcomisarul Aurel Ivanov, adjunctul æefului <strong>de</strong> sector æi<br />
ag.æef adj. Dan Ipate, la dispeceratul sectorului<br />
Subcomisar Costel Oprea æi ag.<br />
Daniel Zibileanu, în misiune în<br />
zona canalului Mila 36<br />
Æeful <strong>de</strong> sector, sinsp. Iulian<br />
Albãceanu, în sala <strong>de</strong> sport a<br />
sectorului<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j 13
22<br />
georgieni, afgani si<br />
pakistanezi, reţinuţi<br />
la frontiera cu Ucraina<br />
maramureæeni au <strong>de</strong>pistat æi reåinut douã grupuri <strong>de</strong> migranåi<br />
care au trecut ilegal frontiera <strong>de</strong> stat, din Ucraina în România,<br />
cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge în vestul Europei.<br />
În baza datelor æi informaåiilor <strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF<br />
Maramureæ cu privire la prezenåa unor grupuri masive <strong>de</strong> cetãåeni<br />
<strong>de</strong> origine asiaticã pe teritoriul Ucrainei, care intenåioneazã sã<br />
treacã ilegal frontiera în România, lucrãtorii IJPF Maramureæ<br />
au organizat mai multe acåiuni pe linia combaterii migraåiei<br />
ilegale.<br />
Primul grup, format din doi cetãåeni georgieni, a fost <strong>de</strong>pistat<br />
pe data <strong>de</strong> 1 ianuarie a.c., în jurul orei 15.00, în apropierea<br />
liniei <strong>de</strong> frontierã, pe direcåia localitãåii Poienile <strong>de</strong> sub Munte.<br />
Persoanele în cauzã au <strong>de</strong>clarat cã au trecut ilegal frontiera <strong>de</strong><br />
stat, din Ucraina în România, cu scopul <strong>de</strong> a ajunge într-o åarã<br />
din Uniunea Europeanã. Aceætia au cãlãtorit cu diferite mijloace<br />
<strong>de</strong> transport pânã în localitatea Zelene (Ucraina), în apropierea<br />
21 la Nădlac<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã arã<strong>de</strong>ni au <strong>de</strong>scoperit, în data <strong>de</strong> 19<br />
<strong>de</strong>cembrie 2008, ascunæi în remorca unui autocamion, 21<br />
cetãåeni afgani, care intenåionau sã ajungã ilegal în Italia.<br />
<strong>de</strong> migranţi<br />
afgani, <strong>de</strong>scoperiţi<br />
La P.T.F. Nãdlac - jud. Arad, s-a prezentat pentru a ieæi<br />
din åarã cetãåeanul grec M. Tsoukalas, în vârstã <strong>de</strong> 41 ani,<br />
conducãtor al unui autocamion care se <strong>de</strong>plasa, fãrã încãrcãturã,<br />
ilegal frontiera <strong>de</strong> stat la o altitudine <strong>de</strong> 1600 m. Pentru a nu<br />
se rãtãci, cei doi s-au folosit <strong>de</strong> ajutorul unor hãråi æi busole. În<br />
ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor æi luãrii mãsurilor care se impun,<br />
persoanele în cauzã au fost predate autoritãåilor <strong>de</strong> frontierã din<br />
Ucraina.<br />
Cel <strong>de</strong>-al doilea grup, format din 20 <strong>de</strong> persoane, a fost<br />
<strong>de</strong>pistat æi reåinut pe data <strong>de</strong> 2 ianuarie a.c., în jurul orei 23.00,<br />
pe direcåia localitãåii Sighetu Marmaåiei, la aproximativ 200 m <strong>de</strong><br />
malul râului Tisa. Persoanele în cauzã nu vorbeau limba românã<br />
æi nu aveau acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate asupra lor. Din primele cercetãri<br />
s-a stabilit cã grupul este format din 12 cetãåeni pakistanezi æi<br />
8 afgani, cu vârste cuprinse între 17 æi 26 <strong>de</strong> ani. Persoanele în<br />
cauzã au <strong>de</strong>clarat cã au trecut ilegal frontiera din Ucraina în<br />
România cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge într-un stat din vestul Europei.<br />
Aceætia au traversat râul Tisa cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />
În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
maramureæeni au reuæit i<strong>de</strong>ntificarea unei cãlãuze, cetãåean<br />
ucrainean.<br />
În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> constituire a unui grup infracåional organizat.<br />
Întrucât cele 20 <strong>de</strong> persoane au solicitat acordarea statutului <strong>de</strong><br />
refugiat în România, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au luat mãsura predãrii<br />
acestora cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri Maramureæ.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre procurorul DIICOT-<br />
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni<br />
<strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre acesta, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii tuturor membrilor<br />
grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale. Totodatã,<br />
au fost informate autoritãåile <strong>de</strong> frontierã din Ucraina, în ve<strong>de</strong>rea<br />
cercetãrii în comun a evenimentului.<br />
Iulia UTAN<br />
din Grecia spre Italia. Æoferul era însoåit<br />
<strong>de</strong> un conaåional, K. Pisimisis, în vârstã<br />
<strong>de</strong> 31 ani.<br />
În baza unei analize <strong>de</strong> risc, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã au efectuat un control amãnunåit<br />
al mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu<br />
care au sesizat, în partea din faåã a<br />
compartimentului marfã, un loc special<br />
amenajat (perete dublu sudat æi etajat),<br />
suspect a ascun<strong>de</strong> persoane sau bunuri în<br />
scopul tranzitãrii ilegale a frontierei.<br />
Procedându-se la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea locaæului, lucrãtorii noætri au<br />
<strong>de</strong>scoperit ascunse, în interior, 21 <strong>de</strong> persoane.<br />
Din primele verificãri æi <strong>de</strong>claraåii, a rezultat cã migranåii<br />
sunt cetãåeni afgani, toåi bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 12 æi<br />
21 <strong>de</strong> ani, aceætia <strong>de</strong>åineau asupra lor documente eliberate <strong>de</strong><br />
autoritãåile elene pentru solicitanåii <strong>de</strong> azil æi au recurs la aceastã<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele constatate, s-a<br />
Cercetãrile sunt continuate în ve<strong>de</strong>rea<br />
14<br />
F R O N T I E R A<br />
Mihaela LEÆ<br />
Æ t i r i
Reţea <strong>de</strong> migraţie ilegală,<br />
<strong>de</strong>structurată <strong>de</strong> poliţistii <strong>de</strong> frontieră mehedinţeni<br />
ai DPF Timiæoara æi SIIPI Mehedinåi, sub coordonarea DIICOT<br />
– Biroul Teritorial Mehedinåi, au reuæit <strong>de</strong>structurarea unei reåele<br />
<strong>de</strong> migraåie ilegalã, ce acåiona pe relaåia România – Italia;<br />
Gruparea era condusã <strong>de</strong> doi cetãåeni români æi avea ca<br />
„obiect <strong>de</strong> activitate” racolarea <strong>de</strong> cetãåeni strãini proveniåi<br />
din state cu tendinåã <strong>de</strong> migrare, cazarea acestora pe teritoriul<br />
României, punerea la dispoziåie <strong>de</strong> documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate false<br />
æi transportul lor pânã în åara <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie – Italia sau Franåa;<br />
Pentru „serviciile” oferite, traficanåii primeau <strong>de</strong> la fiecare<br />
migrant câte 1.500 euro, bani care, în majoritatea cazurilor,<br />
erau plãtiåi, la <strong>de</strong>stinaåie, <strong>de</strong> ru<strong>de</strong>le strãinilor;<br />
În urma unor acåiuni simultane <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã, au fost reåinuåi atât organizatorii reåelei cât æi æapte<br />
migranåi, aceætia fiind prezentaåi în faåa instanåei pentru a<br />
dispune mãsurile legale ce se impun;<br />
Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, traficanåii riscã o pe<strong>de</strong>apsã cu<br />
închisoarea cuprinsã între 2 æi 7 ani.<br />
INFORMAÅIA<br />
În luna noiembrie a anului 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul IGPF (DCMI) au intrat în posesia unor informaåii potrivit<br />
cãrora, la nivelul ju<strong>de</strong>åului Mehedinåi, acåioneazã un grup<br />
infracåional organizat care se ocupã cu traficul <strong>de</strong> migranåi pe<br />
relaåia România – Italia.<br />
Pentru i<strong>de</strong>ntificarea æi reåinerea, în flagrant, a membrilor<br />
reåelei, s-a realizat un schimb operativ <strong>de</strong> date æi informaåii,<br />
atât între structura centralã a PFR æi IJPF Mehedinåi, cât æi la<br />
nivel local, între structurile teritoriale PF (DPF Timiæoara, IJPF<br />
Mehedinåi), respectiv SIIPI Mehedinåi, scopul fiind probarea<br />
întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspun<strong>de</strong>re a celor<br />
vinovaåi.<br />
De asemenea, a fost fãcut un schimb <strong>de</strong> informaåii æi cu<br />
lucrãtori <strong>de</strong> poliåie judiciarã din cadrul Inspectoratului <strong>de</strong> Poliåie<br />
al Ju<strong>de</strong>åului Csongrad (R. Ungaria), în ve<strong>de</strong>rea acåionãrii în comun<br />
pentru prin<strong>de</strong>rea grupãrii, dacã situaåia ar fi impus-o.<br />
Astfel, s-a stabilit cã numiåii F. Ætefan, în vârstã <strong>de</strong> 35 ani æi<br />
B. Marius, <strong>de</strong> 37 ani, din localitatea Scãpãu, ju<strong>de</strong>åul Mehedinåi,<br />
sunt li<strong>de</strong>rii reåelei <strong>de</strong> migraåie ilegale, aceætia organizând întreaga<br />
activitate <strong>de</strong> racolare, gãzduire æi transport al migranåilor<br />
– cetãåeni strãini, aflaåi pe teritoriul României – din åara noastrã<br />
cãtre state vest-europene.<br />
Drept urmare, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, în colaborare cu<br />
reprezentanåi ai SIIPI Mehedinåi æi sub coordonarea DIICOT–Biroul<br />
Teritorial Mehedinåi au procedat la monitorizarea traficanåilor,<br />
acåiune ce urma sã se finalizeze cu prin<strong>de</strong>rea acestora în flagrant,<br />
împreunã cu persoanele traficate.<br />
REÅEAUA<br />
În urma investigaåiilor efectuate æi a monitorizãrii grupãrii,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au stabilit cã traficanåii - F. Ætefan æi B.<br />
Mihai - având contacte în mediile infracåionale, se <strong>de</strong>plasau<br />
în Bucureæti, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, cu ajutorul a diverse persoane, racolau<br />
cetãåeni strãini – proveniåi din state cu potenåial migrator æi dornici<br />
sã ajungã în spaåiul Schengen – æi îi transportau la domiciliile lor<br />
(în Mehedinåi), un<strong>de</strong> erau cazaåi pânã la organizarea <strong>de</strong>plasãrii<br />
ilegale.<br />
Ulterior, confecåionau æi puneau la dispoziåia migranåilor cãråi<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate româneæti false æi îi transportau cu autoturismele<br />
personale, în grupuri mici, cãtre frontierã, pentru a nu da <strong>de</strong><br />
bãnuit autoritãåilor.<br />
Pentru «serviciile» oferite, traficanåii se «înåelegeau» cu fiecare<br />
migrant ca, odatã ajuns la <strong>de</strong>stinaåie, respectiv în Italia sau Franåa,<br />
sã le înmâneze suma <strong>de</strong> 1.500 euro (bani puæi la dispoziåie <strong>de</strong><br />
ru<strong>de</strong>le migranåilor).<br />
La începutul lunii <strong>de</strong>cembrie a.c., cei doi români au racolat<br />
din Bucureæti æase cetãåeni indieni æi un marocan, intraåi legal în<br />
åara noastrã æi care doreau sã ajungã în mod fraudulos în Italia,<br />
la ru<strong>de</strong>. Migranåii au fost transportaåi æi gãzduiåi la domiciliile<br />
personale ale traficanåilor, un<strong>de</strong> au aæteptat organizarea<br />
<strong>de</strong>plasãrii.<br />
FLAGRANTUL<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong>cembrie 2008, F. Ætefan i-a îmbarcat<br />
pe trei dintre cei æase cetãåeni indieni în autoturismul personal æi<br />
s-au <strong>de</strong>plasat pe ruta Drobeta Turnu Severin – Timiæoara - Cenad,<br />
cu scopul <strong>de</strong> a-i trece ilegal frontiera în Ungaria æi, ulterior, <strong>de</strong><br />
a continua cãlãtoria cãtre Italia.<br />
Aceætia s-au prezentat pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã la PTF Cenad<br />
– jud. Timiæ, legitimându-se cu cãråi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate româneæti æi<br />
<strong>de</strong>clarând cã se <strong>de</strong>plaseazã în Ungaria, în scop turistic.<br />
În urma controlului documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã timiæoreni au stabilit cã trei dintre acestea sunt false,<br />
respectiv, cele cu care s-au legitimat cetãåenii indieni. Drept<br />
urmare, celor patru li s-a întrerupt cãlãtoria, fiind predaåi colegilor<br />
din Mehedinåi, pentru continuarea cercetãrilor.<br />
Simultan cu reåinerea lui F. Ætefan æi a celor trei cetãåeni<br />
indieni, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni au efectuat percheziåii<br />
în trei locaåii aparåinând lui B. Marius æi F. Ætefan, din localitatea<br />
Scãpãu, un<strong>de</strong> au fost <strong>de</strong>scoperiåi ceilalåi trei cetãåeni indieni æi<br />
un cetãåean marocan, care urmau sã fie transportaåi æi cãlãuziåi<br />
peste frontierã la o datã ulterioarã.<br />
PEDEAPSA<br />
Pe numele celor doi traficanåi români s-a întocmit dosar penal<br />
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> migranåi, tentativã<br />
la ieæirea ilegalã din åarã, complicitate la sãvâræirea infracåiunilor<br />
<strong>de</strong> uz <strong>de</strong> fals, fals privind i<strong>de</strong>ntitatea æi fals material în înscrisuri<br />
oficiale æi constituirea <strong>de</strong> grup infracåional organizat.<br />
D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Mehedinåi a dispus faåã <strong>de</strong><br />
aceætia mãsura reåinerii pentru 24 <strong>de</strong> ore, urmând ca douã zile<br />
mai târziu sã fie prezentaåi instanåei competente, cu propunerea<br />
<strong>de</strong> arestare preventivã pentru 29 <strong>de</strong> zile.<br />
Cei æapte cetãåeni strãini, care au vârste cuprinse între 25 æi<br />
30 ani, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> tentativã<br />
<strong>de</strong> ieæirea ilegalã din åarã, fals, uz <strong>de</strong> fals, fals privind i<strong>de</strong>ntitatea,<br />
complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi constituirea<br />
<strong>de</strong> grup infracåional organizat.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni continuã cercetãrile, sub<br />
directa supraveghere a DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinåi, în<br />
ve<strong>de</strong>rea documentãrii întregii activitãåi infracåionale.<br />
Teodora CÃLUÆERIU<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i 15
Grupare <strong>de</strong> criminalitate<br />
organizată transfrontalieră<br />
- <strong>de</strong>structurată prin cooperarea<br />
mai multor instituţii<br />
Pe raza <strong>de</strong> competenåã a DIICOT- Cluj-<br />
Napoca, începând cu primãvara anului 2008, s-<br />
a observat un aflux <strong>de</strong> migranåi ilegali <strong>de</strong> origine<br />
asiaticã, provenind din India æi Pakistan. Din<br />
primele informaåii obåinute, poliåiætii au stabilit<br />
cã aceætia pãtrun<strong>de</strong>au ilegal în România, în<br />
special pe frontiera comunã cu Ucraina.<br />
Sub coordonarea procurorilor DIICOT<br />
– Serviciul Teritorial Cluj, poliåiætii Brigãzii <strong>de</strong><br />
Combatere a Criminalitãåii Organizate Cluj-<br />
Napoca, lucrãtori ai IJPF Maramureæ æi lucrãtori<br />
din cadrul Serviciului <strong>de</strong> Informaåii æi Protecåie<br />
Internã Maramureæ au <strong>de</strong>marat activitãåi<br />
<strong>de</strong> documentare, monitorizare æi cercetare<br />
a activitãåilor infracåionale ale unei grupãri <strong>de</strong> criminalitate<br />
organizatã transfrontalierã.<br />
Gruparea criminalã era, în fapt, formatã din douã reåele<br />
interconectate.<br />
O reåea era compusã din cetãåenii români P.C., <strong>de</strong> 31 ani,<br />
C.L., <strong>de</strong> 38 ani, R.A., <strong>de</strong> 23 ani, D.A., <strong>de</strong> 28 ani æi alåii, toåi din<br />
Sighetu Marmaåiei, care, sub coordonarea lui M.I., <strong>de</strong> 36 ani,<br />
cu dublã cetãåenie, românã æi ucraineanã, introduceau ilegal<br />
în åarã migranåii prin trecerea clan<strong>de</strong>stinã, pe timpul nopåii, a<br />
frontierei româno-ucraineanã. Din aceastã grupare fãcea parte<br />
æi un agent din cadrul IJPF Maramureæ, U.P., <strong>de</strong> 36 ani, care<br />
participa personal la activitãåile criminale ale grupãrii, respectiv<br />
supraveghea trecerea ilegalã a frontierei æi transportarea<br />
migranåilor în interiorul åãrii.<br />
Cea <strong>de</strong> a doua reåea infracåionalã era formatã din cetãåeni<br />
slovaci, a cãror misiune era aceea <strong>de</strong> a scoate ilegal migranåii<br />
din România æi <strong>de</strong> a-i transporta cãtre åãrile <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie (Italia,<br />
Spania, Anglia etc). Coordonatorul acestei reåele, cel care recruta<br />
æoferii care efectuau aceste transporturi, era un cetãåean slovac,<br />
M.M.<br />
Cu privire la implicarea poliåistului <strong>de</strong> frontierã, precum æi a<br />
încã trei membri ai acestei reåele, respectiv M.I., P.C. æi P.D., IJPF<br />
Maramureæ a întocmit un dosar penal cu privire la constituirea<br />
unui grup infracåional organizat, axat pe trafic <strong>de</strong> migranåi, format<br />
din cetãåeni români æi ucraineni, dosar care a fost <strong>de</strong>clinat cãtre<br />
DIICOT Serviciul Teritorial Cluj æi conexat la un altul, iniåiat <strong>de</strong><br />
cãtre procurori.<br />
Dupã trecerea ilegalã a frontierei, migranåii erau cazaåi pânã<br />
a doua zi în case aparåinând unora dintre membrii grupãrii ori<br />
16<br />
complici ai acestora sau în aceeaæi noapte<br />
erau îmbarcaåi în autoturisme æi transportaåi<br />
pânã în afara razei <strong>de</strong> competenåã a Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã (pentru a nu fi returnaåi în<br />
Ucraina), iar în zona localitãåilor Dej<br />
sau Nãsãud erau abandonaåi. Conform<br />
instrucåiunilor primite, migranåii se<br />
prezentau la cel mai apropiat post <strong>de</strong> poliåie<br />
æi solicitau azil în România.<br />
La data <strong>de</strong> 26 noiembrie 2008, sub<br />
Cluj-Napoca, sprijiniåi <strong>de</strong> luptãtori din cadrul Grupãrii Mobile<br />
<strong>de</strong> Jandarmi Cluj æi IJPF Maramureæ, au organizat în localitatea<br />
Buciumi, din ju<strong>de</strong>åul<br />
Maramureæ, un dispozitiv<br />
<strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re în flagrant a trei<br />
dintre suspecåi, respectiv<br />
U.P., P.C. æi R.A., care<br />
transportau 20 <strong>de</strong> migranåi<br />
în trei autoturisme.<br />
Suspecåii nu au oprit<br />
la semnalele poliåiætilor æi<br />
au foråat barajul instituit.<br />
Douã autoturisme, conduse<br />
<strong>de</strong> P.C. æi R.A., au reuæit sã<br />
spargã dispozitivul æi sã îæi<br />
continue drumul.<br />
Cel <strong>de</strong> al treilea<br />
autoturism, condus <strong>de</strong> U.P., a pãrãsit partea carosabilã, oprinduse<br />
în æanåul <strong>de</strong> pe marginea drumului european E58, fiind<br />
paråial avariat. Conducãtorul auto a fost imobilizat æi reåinut, în<br />
autoturism fiind <strong>de</strong>scoperiåi 7 migranåi.<br />
Echipaje formate din poliåiæti æi jandarmi au pornit în urmãrirea<br />
celorlalte douã autoturisme, iar la scurt timp s-a reuæit localizarea<br />
autoturismului condus <strong>de</strong> R.A., ulterior fiind i<strong>de</strong>ntificat æi prins æi<br />
conducãtorul auto, în zona localitãåii Valea Chioarului.<br />
Din cauza vitezei excesive, dupã localitatea Letca din ju<strong>de</strong>åul<br />
Sãlaj, P.C. a pierdut controlul autoturismului sãu, izbindu-se<br />
violent <strong>de</strong> o conductã <strong>de</strong> gaz, care a fost ruptã pe o poråiune<br />
<strong>de</strong> aproximativ 8 metri, autovehiculul fiind avariat în proporåie<br />
<strong>de</strong> 80%. Pânã la sosirea organelor <strong>de</strong> cercetarea penalã,<br />
conducãtorul auto, P.C., cu toate cã a suferit unele traumatisme,<br />
a reuæit sã disparã în pãdurea din apropiere.<br />
Ulterior, s-a stabilit cã tânãrul a abandonat pe drum migranåii<br />
aflaåi în autoturismul sãu, aceætia fiind i<strong>de</strong>ntificaåi æi recuperaåi<br />
<strong>de</strong> poliåiæti.<br />
La data <strong>de</strong> 27 noiembrie 2008, U.P. æi R.A. au fost reåinuåi <strong>de</strong><br />
procurorii DIICOT, a doua zi fiind prezentaåi Tribunalului Baia<br />
Mare, care a emis pe numele lor mandate <strong>de</strong> arestare preventivã<br />
pe o perioadã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> zile.<br />
În baza probelor administrate la dosar, la propunerea DIICOT,<br />
la data <strong>de</strong> 15 noiembrie 2008 aceeaæi instanåã a emis pe numele<br />
lui M.I. æi P.C. mandate <strong>de</strong> arestare în lipsã pe o perioadã <strong>de</strong> 30<br />
<strong>de</strong> zile, cei doi fiind daåi în urmãrire naåionalã.<br />
La finalizarea cu succes a acestei operaåiuni au contribuit<br />
DGCCO, prin Direcåia <strong>de</strong> Combatere a Traficului <strong>de</strong> Persoane,<br />
care a oferit sprijin profesional, logistic æi uman, precum æi sprijin<br />
în colaborarea cu autoritãåile din Ungaria æi Slovacia.<br />
Lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ, anume <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong><br />
procurorii DIICOT, au efectuat acte <strong>de</strong> urmãrire penalã, precum<br />
æi alte activitãåi specifice <strong>de</strong> monitorizare a grupãrii din zona<br />
Ju<strong>de</strong>åului Maramureæ. De asemenea, inspectoratele ju<strong>de</strong>åene ale<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Satu Mare æi Ora<strong>de</strong>a au <strong>de</strong>pistat mai multe<br />
transporturi <strong>de</strong> migranåi ce încercau sã pãrãseascã ilegal teritoriul<br />
României, transportatorii fiind toåi <strong>de</strong> naåionalitate slovacã.<br />
Majoritatea dosarelor iniåiate <strong>de</strong> aceste structuri au fost preluate<br />
spre cercetare <strong>de</strong> DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj æi conexate<br />
la dosarul <strong>de</strong> bazã.<br />
Un sprijin important în ceea ce priveæte activitatea <strong>de</strong><br />
documentare æi monitorizare a grupãrii infracåionale a fost<br />
acordat <strong>de</strong> cãtre SRI, prin Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã <strong>de</strong> Informaåii<br />
Maramureæ.<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
25 <strong>de</strong> armă<br />
grup <strong>de</strong> migranåi format din 25 cetãåeni <strong>de</strong> origine pakistanezã,<br />
afganã, indianã æi tibetanã, în timp ce treceau ilegal frontiera<br />
<strong>de</strong> stat din Ucraina în România. Pentru reåinerea grupului s-au<br />
tras 11 focuri <strong>de</strong> avertisment în plan vertical.<br />
<strong>de</strong> migranţi,<br />
reţinuţi cu focuri<br />
În baza unor date æi informaåii<br />
<strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF Maramureæ cu<br />
privire la prezenåa unor grupuri masive<br />
<strong>de</strong> cetãåeni <strong>de</strong> origine asiaticã pe<br />
teritoriul Ucrainei, care intenåioneazã sã<br />
treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat în România,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au<br />
organizat mai multe acåiuni pe linia<br />
combaterii migraåiei ilegale.<br />
Astfel, în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 24<br />
ianuarie a.c., la ora 03.30, pe direcåia localitãåii Teceu Mic,<br />
lucrãtorii IJPF Maramureæ au surprins un grup <strong>de</strong> persoane în timp<br />
ce intra ilegal pe teritoriul åãrii noastre, în zona <strong>de</strong> competenåã<br />
a SPF Sarasãu, pe la „frontiera ver<strong>de</strong>”. Deoarece persoanele<br />
în cauzã nu s-au supus somaåiilor legale æi, în acelaæi timp,<br />
au încercat sã se disperseze pe mai multe direcåii, s-a folosit<br />
armamentul din dotare, fiind trase 11 focuri <strong>de</strong> avertisment, în<br />
plan vertical. În acest fel, s-a reuæit reåinerea întregului grup,<br />
format din 25 <strong>de</strong> persoane.<br />
În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate s-a stabilit cã<br />
grupul este format din 15 cetãåeni din Pakistan, cu vârste cuprinse<br />
între 23 æi 65 <strong>de</strong> ani, 5 cetãåeni din Afganistan, cu vârste cuprinse<br />
între 24 æi 64 <strong>de</strong> ani, 4 cetãåeni din India, cu vârste între 19 æi<br />
37 <strong>de</strong> ani, precum æi un cetãåean tibetan, <strong>de</strong> 35 ani.<br />
Persoanelor în cauzã li s-a întocmit dosar penal sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong><br />
stat. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au luat mãsura predãrii<br />
acestora autoritãåilor ucrainene <strong>de</strong> frontierã în ve<strong>de</strong>rea continuãrii<br />
cercetãrilor æi luãrii mãsurilor care se impun.<br />
De la începutul acestui an, este cel mai mare grup <strong>de</strong> migranti<br />
ilegali, suprins æi reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, dupã intrarea<br />
frauduloasã în åara noastrã.<br />
Cu barca, peste Tisa<br />
un grup <strong>de</strong> migranåi format din trei cetãåeni georgieni, care au<br />
trecut ilegal frontiera <strong>de</strong> stat, din Ucraina în România, peste apa<br />
râului Tisa, cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />
În baza unor date æi informaåii, lucrãtori din cadrul IJPF<br />
Maramureæ æi DPF Sighetu Marmaåiei au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat<br />
o acåiune pe linia combaterii migraåiei ilegale. Astfel, în ziua<br />
<strong>de</strong> 19 ianuarie a.c., în jurul orei 09.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
<strong>de</strong>pistat, pe raza localitãåii<br />
Sarasãu, un autoturism<br />
taximetru în care se aflau<br />
trei persoane.<br />
Din primele cercetãri<br />
s-a constatat cã persoanele<br />
în cauzã nu vorbeau limba<br />
românã, nu aveau acte <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate asupra lor æi nu-æi<br />
justificau prezenåa în zonã.<br />
Aprofundând cercetãrile, s-a<br />
stabilit cã cele trei persoane<br />
sunt cetãåeni georgieni cu<br />
vârste cuprinse între 19 æi<br />
26 <strong>de</strong> ani.<br />
În urma verificãrilor<br />
efectuate, s-a constatat<br />
cã georgienii au trecut<br />
ilegal frontiera din<br />
intenåia <strong>de</strong> a ajunge într-un stat din spaåiul Schengen. La locul<br />
Cetãåenilor georgieni li s-a<br />
Pagini realizate <strong>de</strong> Iulia UTAN<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
17
Paæaport Albania mo<strong>de</strong>l nou, fila<br />
informatizatã contrafãcutã<br />
VALABIL<br />
Diferenåe <strong>de</strong> nuanåã <strong>de</strong><br />
culoare ale hârtiei æi<br />
lipsa firelor æi a tuæului<br />
fluorescent ce apar în cazul<br />
expunerii la UV<br />
FALSIFICAT<br />
VALABIL<br />
VALABIL<br />
FALSIFICAT<br />
Se observã cã, pentru<br />
falsificarea <strong>de</strong>senului<br />
<strong>de</strong> fond, s-a utilizat o<br />
imprimantã ink-jet, iar<br />
microtextul lipseæte la<br />
paæaportul falsificat<br />
Detaliul <strong>de</strong> pe fotografie care ne aratã<br />
diferenåa <strong>de</strong> imprimare<br />
VALABIL<br />
FALSIFICAT<br />
Detaliul<br />
<strong>de</strong>senului <strong>de</strong><br />
fond æi foilor <strong>de</strong><br />
hârtie aplicate.<br />
FALSIFICAT<br />
18<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã
Paæaport Malaezia mo<strong>de</strong>l nou, coperte<br />
interioare contrafãcute<br />
VALABIL<br />
Diferenåe <strong>de</strong> nuanåã <strong>de</strong><br />
culoare a tuæului fluorescent<br />
ce apar în cazul expunerii la<br />
UV<br />
FALSIFICAT<br />
VALABIL<br />
FALSIFICAT<br />
Detaliul <strong>de</strong> pe fotografie<br />
care ne aratã diferenåa<br />
<strong>de</strong> imprimare æi faptul<br />
cã paæaportul autentic<br />
conåine un I.P.I. -<br />
CODER pe fotografie<br />
VALABIL<br />
FALSIFICAT<br />
Vizualizarea fibrelor autentice æi<br />
a celor reproduse la UV, precum<br />
æi a punctelor reziduale <strong>de</strong><br />
cernealã fluorescentã rãmase la<br />
paæaportul falsificat<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Pagini realizate cu sprijinul<br />
Serviciului Expertizã a<br />
Documentelor <strong>de</strong> Cãlãtorie æi<br />
Criminalisticã al IGPF<br />
C r i m i n a l i s t i c ã 19
Ţigări confiscate<br />
<strong>de</strong> frontieră mehedinţeni<br />
În cadrul unei acåiuni <strong>de</strong>sfãæurate<br />
pe linia combaterii traficului ilicit <strong>de</strong><br />
åigãri netimbrate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie<br />
al IJPF Mehedinåi au oprit, în dimineaåa<br />
zilei <strong>de</strong> 13 ianuarie a.c, ora 05.30, la un<br />
filtru organizat la intrarea în municipiul<br />
Oræova douã autoturisme (Audi æi Skoda)<br />
<strong>de</strong>spre care <strong>de</strong>åineau date cã se ocupã cu<br />
traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri netimbrate.<br />
La controlul autoturismelor aparåinând<br />
lui B. Valentin, în vârstã <strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> ani æi<br />
B. Alin, în vârstã <strong>de</strong> 34 ani, ambii din<br />
municipiul Craiova, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au <strong>de</strong>pistat în portbagaje, pe banchetele<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sãtmãreni<br />
au <strong>de</strong>scoperit, într-o autocisternã ce<br />
transporta cereale din România pentru<br />
o firmã din Polonia, 75.500 pachete cu<br />
åigãri <strong>de</strong> contrabandã, în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> aproximativ 75.500 euro.<br />
În data <strong>de</strong> 19 ianuarie a.c., în jurul orei<br />
7.00, la PTF Petea, ju<strong>de</strong>åul Satu Mare, s-a<br />
prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul<br />
polonez N. Andrzej, în vârstã <strong>de</strong> 43 ani,<br />
20<br />
din spate, portiere æi sub scaunele<br />
acestora cantitatea <strong>de</strong> 27.580 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri mãrcile Marble, Fast æi Ashima,<br />
pentru care cei doi doljeni nu aveau acte<br />
<strong>de</strong> provenienåã a mãrfii.<br />
Craiovenii au <strong>de</strong>clarat cã au cumpãrat<br />
åigãrile din municipiul Timiæoara, cu<br />
suma <strong>de</strong> 13.000 euro, cu scopul <strong>de</strong> a<br />
le comercializa în satele æi comunele din<br />
ju<strong>de</strong>åul Dolj. Din comercializarea ilegalã<br />
a åigãrilor, B. Valentin æi B. Alin urmau<br />
sã obåinã un „beneficiu” în valoare <strong>de</strong><br />
4.000 euro.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au sancåionat<br />
pe cei doi cu amenzi în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> 3.000 lei, iar cantitatea <strong>de</strong><br />
åigãri, în valoare <strong>de</strong> 28.000<br />
euro, a fost indisponibilizatã<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
Un alt caz a fost<br />
înregistrat în dimineaåa zilei <strong>de</strong><br />
16 ianuarie a.c., la ora 03.30,<br />
când poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul SPF Turnu Severin<br />
au oprit pentru control, la<br />
intrarea în municipiul Oræova,<br />
douã autoturisme, <strong>de</strong>spre care<br />
se <strong>de</strong>åineau date cã se ocupã<br />
cu traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri<br />
netimbrate.<br />
La controlul primului<br />
care conducea o autocisternã încãrcatã,<br />
conform documentelor <strong>de</strong> însoåire a<br />
mãrfii, cu 20 tone cereale (porumb), din<br />
Sighetu Marmaåiei, pentru o societate<br />
comercialã din Polonia.<br />
Acåionând în baza analizei <strong>de</strong><br />
risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au verificat<br />
încãrcãtura cu ajutorul aparaturii din<br />
dotare, ocazie cu care au constatat cã în<br />
cereale se aflau ascunse mai multe baxuri<br />
autoturism, aparåinând lui S. Florin,<br />
în vârstã <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> ani, din localitatea<br />
Corabia, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au <strong>de</strong>pistat<br />
în portbagaj, pe bancheta din spate, în<br />
portiere æi sub scaune, cantitatea <strong>de</strong> 4.150<br />
pachete <strong>de</strong> åigãri mãrcile Marble, Fast æi<br />
Ashima, pentru care olteanul nu avea<br />
acte <strong>de</strong> provenienåã a mãrfii.<br />
În cel <strong>de</strong>-al doilea autovehicul, un<br />
autofurgon Merce<strong>de</strong>s, aparåinând lui<br />
O. Ionuå, în vârstã <strong>de</strong> 28 <strong>de</strong> ani, din<br />
municipiul Craiova, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au gãsit cantitatea <strong>de</strong> 49.260 pachete<br />
<strong>de</strong> åigãri mãrcile Pall Mall, Marble, Fast<br />
æi Ashima, pentru care acesta nu avea<br />
acte <strong>de</strong> provenienåã a mãrfii. Cei doi<br />
au <strong>de</strong>clarat cã au cumpãrat åigãrile din<br />
municipiul Timiæoara, cu scopul <strong>de</strong> a le<br />
comercializa în localitãåile <strong>de</strong> domiciliu.<br />
Din vânzarea ilegalã a åigãrilor, S. Florin<br />
æi O. Ionuå urmau sã obåinã un „beneficiu”<br />
în valoare <strong>de</strong> 25.000 euro.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, în valoare<br />
<strong>de</strong> 54.000 euro, a fost indisponibilizatã<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, fiind sesizaåi<br />
reprezentanåii Gãrzii Financiare<br />
Mehedinåi, în ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor<br />
legale.<br />
Teodora CÃLUÆERIU<br />
75.000 pachete „LM” ascunse printre cereale<br />
<strong>de</strong> åigãri.<br />
Ca urmare a acestui fapt, a fost solicitat<br />
sprijinul inspectorilor vamali, în ve<strong>de</strong>rea<br />
efectuãrii unui control amãnunåit al<br />
autovehiculului.<br />
În urma acestuia, au fost <strong>de</strong>scoperite,<br />
ascunse în cereale, 151 baxuri <strong>de</strong> åigãri<br />
„LM” <strong>de</strong> provenienåã ucraineanã (75.500<br />
pachete åigãri) pentru care æoferul nu<br />
poseda documente justificative <strong>de</strong><br />
provenienåã æi transport.<br />
Valoarea pe piaåã a åigãrilor<br />
se ridicã la aproximativ<br />
75.500 euro.<br />
Åigãrile æi autovehiculul<br />
au fost indisponibilizate,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
continuând cercetãrile<br />
în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
provenienåei bunurilor<br />
æi <strong>de</strong>pistãrii persoanelor<br />
implicate.<br />
Oana TOTOREAN<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
Capturi impresionante<br />
<strong>de</strong> ţigări, în Zona<br />
Liberă Constanţa-Sud<br />
si Stamora Moraviţa<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
Direcåiei Combaterea Infracåionalitãåii<br />
Tranfrontaliere din IGPF, împreunã<br />
cu ofiåeri specializaåi din cadrul DPF<br />
Constanåa æi Timiæoara, au <strong>de</strong>pistat,<br />
la începutul acestui an, cel mai mare<br />
transport <strong>de</strong> åigãri contrafãcute care urmau<br />
sã fie comercializate prin intermediul<br />
magazinelor duty-free;<br />
În urma acåiunilor <strong>de</strong>clanæate, au<br />
fost <strong>de</strong>pistate, în Zona Liberã Constanåa<br />
Sud æi într-un magazin duty-free din PTF<br />
Stamora-Moraviåa, peste 315.000 pachete<br />
åigãri, susceptibile a fi contrafãcute, a<br />
cãror valoare <strong>de</strong> comercializare este <strong>de</strong><br />
aproximativ un milion <strong>de</strong> euro.<br />
În urma expertizei, reprezentantul<br />
legal al titularului <strong>de</strong> marcã a confirmat<br />
faptul cã åigãrile sunt contrafãcute, fapt<br />
pentru care a <strong>de</strong>pus plângere penalã<br />
pentru douã societãåi comerciale din<br />
Bucureæti, care au efectuat importul<br />
æi comercializarea produselor,<br />
administratorii celor douã firme fiind<br />
cercetaåi penal <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã.<br />
La sfâræitul anului trecut, acåionând în<br />
baza unor informaåii conform cãrora în<br />
România va ajunge un transport important<br />
<strong>de</strong> åigãri contrafãcute care urmeazã<br />
a fi comercializate prin intermediul<br />
magazinelor duty-free, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul DCIT - IGPF, DPF<br />
Constanåa æi DPF Timiæoara au <strong>de</strong>clanæat<br />
o amplã acåiune pe linia prevenirii æi<br />
combaterii infracåiunilor <strong>de</strong> contrafacere<br />
a unor mãrci protejate.<br />
Ca urmare a acestui fapt, în data <strong>de</strong><br />
9 ianuarie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
împreunã cu lucrãtorii vamali din cadrul<br />
Biroului Vamal Constanåa, au efectuat un<br />
control amãnunåit al mãrfurilor dintr-un<br />
container, sosit în Zona Liberã Constanåa,<br />
Un maramureæean a fost <strong>de</strong>pistat<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã salontani cu<br />
maæina burduæitã <strong>de</strong> åigãri, „cadouri” cu<br />
filtru pentru francezi amatori <strong>de</strong> tabac<br />
românesc, cu ocazia sãrbãtorilor <strong>de</strong><br />
iarnã.<br />
Astfel, în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 3<br />
<strong>de</strong>cembrie 2008, ora 03.50, la PTF<br />
Salonta, jud. Bihor, s-a prezentat, pe<br />
sensul <strong>de</strong> ieæire din România, bãimãreanul<br />
Dãnuå Mircea T., <strong>de</strong> 47 <strong>de</strong> ani, conducãtor<br />
auto al unei autoutilitare marca „Peugeot<br />
Boxer”, înmatriculatã în Bucureæti.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au avut mai<br />
multe suspiciuni cu privire la scopul<br />
din Dubai, încãrcat, conform<br />
documentelor însoåitoare, cu<br />
åigarete pentru o societate<br />
comercialã din Bucureæti.<br />
Cu aceastã ocazie, au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite 500 baxuri ce<br />
conåineau 250.000 pachete<br />
cu åigãri, produse susceptibile<br />
a aduce atingere dreptului <strong>de</strong><br />
marcã.<br />
Din verificãri, s-a stabilit cã întreaga<br />
cantitate <strong>de</strong> marfã fusese vândutã <strong>de</strong><br />
cãtre importator unei alte societãåi<br />
comerciale din Bucureæti æi o parte din<br />
încãrcãtura containerului fusese <strong>de</strong>ja<br />
transportatã la Stamora Moraviåa, pentru<br />
a fi comercializatã în regim duty-free.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au extins<br />
cercetãrile æi, în aceeaæi zi, au efectuat, în<br />
colaborare cu lucrãtorii vamali din cadrul<br />
Biroului Vamal Oraviåa, un control la un<br />
punct <strong>de</strong> lucru al societãåii comerciale<br />
bucureætene, ce funcåiona în regim dutyfree,<br />
<strong>de</strong>schis în PTF Stamora Moraviåa.<br />
În urma controlului, au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite 65.080 pachete cu åigãri<br />
netimbrate, din acelaæi transport,<br />
susceptibile a fi contrafãcute, ce urmau a<br />
Cadouri întârziate<br />
<strong>de</strong>clarat al cãlãtoriei celui în cauzã<br />
(lipsa bagajelor, precum æi faptul cã, <strong>de</strong>æi<br />
autoturismul era achiziåionat foarte recent<br />
– octombrie 2008, purta urmele unor<br />
lucrãri <strong>de</strong> recondiåionare a tinichigeriei<br />
- autoutilitara având platforma goalã,<br />
modificatã, cu fund dublu), fapt pentru<br />
care, pe baza unei analize a factorilor<br />
<strong>de</strong> risc, a fost condus la sediul SPF<br />
Salonta pentru efectuarea unui control<br />
amãnunåit.<br />
În urma acestui control, suspiciunile<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã aveau sã se<br />
confirme, fiind <strong>de</strong>pistatã, ascunsã întrun<br />
locaæ special amenajat în caroseria<br />
fi comercializate.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, a cãror<br />
valoare <strong>de</strong> comercializare pe piaåa<br />
Uniunii Europene <strong>de</strong>pãæeæte un milion<br />
<strong>de</strong> euro (4 euro/pachet), a fost ridicatã în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, produsele fiind trimise<br />
spre expertizare.<br />
În data <strong>de</strong> 15 ianuarie a.c.,<br />
reprezentantul titularului <strong>de</strong> marcã din<br />
România a informat IGPF cã a <strong>de</strong>pus<br />
Totodatã, reprezentantul titularului <strong>de</strong><br />
celor douã societãåi comerciale un<br />
prejudiciu <strong>de</strong> 945.240 lei æi daune morale<br />
<strong>de</strong> 500.000 lei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit pe<br />
numele administratorilor celor douã<br />
societãåi comerciale lucrare penalã pentru<br />
sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> contrafacere<br />
sau punere în circulaåie fãrã drept a unui<br />
produs purtând o marcã i<strong>de</strong>nticã sau<br />
similarã cu o marcã înregistratã pentru<br />
produse i<strong>de</strong>ntice sau similare, care<br />
prejudiciazã pe titularul mãrcii.<br />
Cercetãrile continuã, la finalizare<br />
urmând a fi luate mãsurile legale ce se<br />
impun.<br />
Serviciul Presã æi Comunicare din<br />
cadrul IGPF<br />
autoutilitarei, cantitatea <strong>de</strong> 13.250<br />
pachete åigãri cu timbru românesc, în<br />
valoare totalã <strong>de</strong> 83.475 lei (10.750<br />
pachete „Marlboro”, 1.000 pachete<br />
„Marlboro Light” æi 1.500 pachete<br />
„Kent”). Conducãtorul auto a <strong>de</strong>clarat cã<br />
intenåiona sã transporte ilegal åigãrile în<br />
Franåa. O echipã a Gãrzii Financiare Bihor<br />
l-a sancåionat contravenåional cu suma <strong>de</strong><br />
20.000 lei, iar întreaga cantitate <strong>de</strong> bunuri<br />
a fost ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
Mircea CHIOREAN<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
21
Zeci <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> marfă contrafăcută,<br />
<strong>de</strong>scoperite la Vârsand<br />
Politiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la PTF<br />
Vâræand au <strong>de</strong>scoperit, în<br />
seara zilei <strong>de</strong> 10 <strong>de</strong>cembrie<br />
2008, un autocamion plin<br />
cu 10 tone <strong>de</strong> parfumuri æi confecåii<br />
contrafãcute.<br />
Astfel, în jurul orei 17.30, pe sensul<br />
<strong>de</strong> ieæire din åarã, s-a prezentat în acest<br />
punct cetãåeanul turc Nihat B., <strong>de</strong> 32 ani,<br />
conducând un autocamion înmatriculat<br />
în Turcia. Conform documentelor,<br />
19<br />
tone<br />
<strong>de</strong> parfumuri<br />
susceptibile a fi<br />
contrafãcute, ce urmau sã<br />
ajungã în Germania, au fost <strong>de</strong>scoperite<br />
în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 20 ianuarie a.c., în<br />
jurul orei 10.00, la PTF Vãræand, pe sensul<br />
<strong>de</strong> ieæire din åarã, într-un autocamion<br />
înmatriculat în Turcia, condus <strong>de</strong><br />
cetãåeanul turc T. Canverdi, în vârstã <strong>de</strong><br />
65 ani. Conform documentelor <strong>de</strong> însoåire<br />
a mãrfii, tirul trebuia sã fie încãrcat cu 19<br />
tone <strong>de</strong> materiale textile din Turcia pentru<br />
o societate din Germania.<br />
Acåionând în baza unei analize <strong>de</strong><br />
risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au solicitat<br />
inspectorilor vamali din cadrul DJAOV<br />
Arad sprijinul pentru efectuarea unui<br />
control amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong><br />
transport, ocazie cu care au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong> carton<br />
automarfarul era încãrcat cu saci cu<br />
îmbrãcãminte æi cutii cu sãpun care urmau<br />
a fi transportate din Turcia în Franåa.<br />
Acåionând în baza unei analize <strong>de</strong><br />
risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au verificat atent<br />
mijlocul <strong>de</strong> transport, constatând faptul<br />
cã, în carnetul TIR, era specificat<br />
sigiliul aplicat <strong>de</strong> autoritãåile<br />
bulgãresti, iar, în realitate, uæile<br />
acestuia erau sigilate cu un sigiliu<br />
turcesc, care prezenta æi urme <strong>de</strong><br />
violare.<br />
În aceste condiåii, s-a trecut<br />
la efectuarea unui control<br />
amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong><br />
transport, ocazie cu care au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong><br />
carton ambalate în saci <strong>de</strong> rafie,<br />
ce conåineau flacoane cu apã <strong>de</strong><br />
parfum, precum æi saci din rafie<br />
cu diverse tipuri <strong>de</strong> confecåii,<br />
purtând însemnele distinctive<br />
ale unor mãrci <strong>de</strong> profil (Chanell,<br />
Giorgio Armani, Calvin Klein<br />
etc.), susceptibile a aduce atingere<br />
dreptului <strong>de</strong> proprietate intelectualã. La<br />
o primã evaluare, s-a estimat cã greutatea<br />
totalã a produselor contrafãcute se ridicã<br />
ambalate în saci <strong>de</strong> rafie, ce conåineau<br />
flacoane cu apã <strong>de</strong> parfum, purtând<br />
însemnele distinctive ale unor mãrci <strong>de</strong><br />
profil (Dior, Nina Ricci, Gucci, Givenchi<br />
etc.) susceptibile a aduce atingere asupra<br />
dreptului <strong>de</strong> proprietate intelectualã.<br />
La o primã evaluare, s-a estimat cã<br />
greutatea totalã a produselor contrafãcute<br />
se ridicã la aproximativ 19<br />
tone.<br />
Bunurile au fost reåinute<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong><br />
cãtre autoritatea vamalã.<br />
De asemenea, cetãåeanul<br />
turc a fost sancåionat<br />
contravenåional, conform<br />
legislaåiei în<br />
vigoare.<br />
Câteva<br />
ore mai târziu,<br />
la acelaæi Punct<br />
<strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei, s-a<br />
prezentat pentru<br />
a ieæi din åarã,<br />
conducând un autovehiculul<br />
înmatriculat în Polonia, un<br />
cetãåean polonez, Szczepan<br />
T., în vârstã <strong>de</strong> 29 ani, însoåit<br />
<strong>de</strong> conaåionalul Andrej M., în<br />
vârstã <strong>de</strong> 37 ani.<br />
Tot în baza unei analize <strong>de</strong><br />
risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
efectuat controlul amãnunåit al<br />
mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu care au<br />
fost <strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong> carton<br />
ce conåineau flacoane cu apã <strong>de</strong> parfum<br />
22 F R O N T I E R A<br />
la peste 10 tone.<br />
Cu privire la cele constatate au fost<br />
informaåi inspectorii vamali din cadrul<br />
Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene pentru Accize æi<br />
Operaåiuni Vamale Timiæoara, care au<br />
ridicat bunurile în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii,<br />
iar firma transportatoare a fost sancåionatã<br />
contravenåional conform legislaåiei în<br />
vigoare.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã<br />
cercetãrile în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pistãrii<br />
persoanelor implicate æi a întregii activitãåi<br />
infracåionale.<br />
ascunse în dulapurile rulotei æi sub paturi.<br />
Parfumurile purtau însemnele distinctive<br />
ale unor mãrci <strong>de</strong> profil (Dior, Nina Ricci,<br />
Gucci, Givenchi etc.) fiind susceptibile<br />
a aduce atingere asupra dreptului <strong>de</strong><br />
proprietate intelectualã.<br />
La inventarierea conåinutului cutiilor s-<br />
a constatat cã numãrul total al flacoanelor<br />
cu apã <strong>de</strong> parfum se ridicã la 1652 bucãåi,<br />
în valoare <strong>de</strong> aproximativ 355.180 lei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã<br />
cercetãrile în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
autenticitãåii produselor transportate æi<br />
i<strong>de</strong>ntificãrii persoanelor implicate în<br />
cauzã, la finalizare urmând a fi luate<br />
mãsurile legale ce se impun.<br />
Paginã realizatã <strong>de</strong> Mihaela LEÆ<br />
Æ t i r i
Tineri reţinuţi pentru trafic <strong>de</strong> droguri<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni, sub coordonarea<br />
procuroului æef D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial<br />
Maramureæ, au prins în flagrant patru tineri din<br />
Sighetu Marmaåiei, care ofereau spre vânzare,<br />
într-un local din localitate, hasiæ, cannabis æi pastile MDMA<br />
– ecstasy.<br />
În perioada februarie 2008 - ianuarie<br />
risc æi <strong>de</strong> mare risc.<br />
Grupul era format din tineri cu vârste cuprinse între 17-28 <strong>de</strong><br />
ani, majoritatea dintre ei fiind elevi la diferite licee din municipiul<br />
Sighetu Marmaåiei.<br />
În data <strong>de</strong> 14 ianuarie <strong>2009</strong>, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, sub<br />
coordonarea procurorului - æef al Biroului Teritorial Maramureæ<br />
din cadrul DIICOT, au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat o acåiune <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re<br />
în flagrant a traficanåilor, la un local din Sighetu Marmaåiei. Astfel,<br />
au fost reåinuåi patru<br />
dintre distribuitorii<br />
<strong>de</strong> droguri <strong>de</strong> risc æi<br />
<strong>de</strong> mare risc, asupra<br />
cãrora s-au gãsit<br />
diverse cantitãåi<br />
<strong>de</strong> hasiæ, cannabis<br />
æi pastile MDMA<br />
– ecstasy.<br />
În cauzã s-au<br />
întocmit dosare<br />
penale, iar Tribunalul<br />
Maramureæ a emis<br />
pe numele lui P.<br />
A<strong>de</strong>lin, <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani<br />
æi F. I. Bogdan, <strong>de</strong><br />
21 <strong>de</strong> ani, ambii din<br />
Sighetu Marmaåiei,<br />
mandate <strong>de</strong> arestare<br />
pe o perioadã <strong>de</strong> 29<br />
zile pentru sãvâræirea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong><br />
trafic <strong>de</strong> droguri <strong>de</strong><br />
risc æi <strong>de</strong> mare risc,<br />
conform Legii nr.<br />
143/2000. Împotriva celorlalåi doi sigheteni, æi anume K. M.,<br />
<strong>de</strong> 19 ani, æi S. I. S., <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> ani, tot din Sighetu Marmaåiei s-a<br />
luat mãsura interdicåiei <strong>de</strong> a pãrãsi åara pe o perioadã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />
zile.<br />
Urmãrirea penalã este continuatã <strong>de</strong> cãtre procurorul - æef al<br />
Biroului Teritorial Maramureæ din cadrul D.I.I.C.O.T æi lucrãtori<br />
ai IJPF Maramureæ <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre acesta, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii<br />
întregului grup infracåional organizat æi tragerea la rãspun<strong>de</strong>re a<br />
celor vinovaåi.<br />
Iulia UTAN<br />
„Tăria” din podul unui vagon CFR<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtorii<br />
vamali <strong>de</strong> la Moraviåa au <strong>de</strong>scoperit,<br />
în podul unui vagon al trenului<br />
Belgrad – Bucureæti, 1.200 <strong>de</strong> litri <strong>de</strong><br />
lichid incolor, susceptibil a fi alcool, în<br />
valoare <strong>de</strong> aproximativ 15.000 <strong>de</strong> lei.<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 12 ianuarie a.c.,<br />
echipa <strong>de</strong> control formatã din lucrãtori<br />
vamali æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
PTF Moraviåa æi Biroul Vamal Moraviåa a<br />
observat urme <strong>de</strong> foråare a plafonului unui<br />
vagon aparåinând garniturii trenului rapid<br />
care circulã pe ruta Belgrad – Bucureæti,<br />
staåionat în gara Moraviåa, pe sensul <strong>de</strong><br />
intrare în România.<br />
Echipa <strong>de</strong> control a procedat la<br />
<strong>de</strong>sfacerea plafonului vagonului, ocazie<br />
cu care a <strong>de</strong>scoperit 1.200 litri <strong>de</strong> lichid<br />
incolor, susceptibil a fi alcool, cu puritate<br />
98%, <strong>de</strong> provenienåã sârbeascã, ambalat<br />
în flacoane din plastic <strong>de</strong> 1 litru æi în<br />
bidoane <strong>de</strong> 20 litri.<br />
Marfa, a cãrei valoare a fost estimatã<br />
la aproximativ 15.000 <strong>de</strong> lei, nu a fost<br />
revendicatã <strong>de</strong> nici un cãlãtor, fiind<br />
reåinutã <strong>de</strong> cãtre autoritatea vamalã în<br />
ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor, urmând<br />
ca la finalizarea acestora sã fie dispuse<br />
mãsurile legale care se impun.<br />
Aceasta este cea <strong>de</strong> a doua capturã <strong>de</strong><br />
alcool realizatã <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frotierã æi<br />
lucrãtorii vamali, dupã ce cu o sãptãmânã<br />
în urmã, în aceeaæi garniturã feroviarã,<br />
au mai fost <strong>de</strong>scoperiåi 480 <strong>de</strong> litri <strong>de</strong><br />
alcool.<br />
Ciprian GAIC<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
23
Sclavie mo<strong>de</strong>rnă<br />
Biroului CTP – DPF Timiæoara s-au sesizat din oficiu cu privire<br />
la un grup infracåional organizat, specializat în <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong><br />
operaåiuni <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane, ce acåiona pe relaåia România<br />
– Irlanda.<br />
Sub coordonarea procurorilor DIICOT Timiæ, cu sprijinul<br />
SRI Timiæ æi SIIPI Timiæ, lucrãtorii noætri au stabilit cã li<strong>de</strong>rul<br />
æi coordonatorul reåelei este Remus F., zis „Kaika”, care era<br />
sprijinit în activitatea infracåionalã <strong>de</strong> cãtre membrii familiei sale,<br />
respectiv Sergiu F., Doina F., Zoran F., Alexandru F., toåi din<br />
localitatea Gottlob, ju<strong>de</strong>åul Timiæ.<br />
Din cercetãri æi din mijloacele <strong>de</strong><br />
probã administrate pânã în prezent,<br />
beneficiind æi <strong>de</strong> sprijinul CCPI, rezultã<br />
faptul cã, în perioada 2006 – 2008,<br />
traficanåii au racolat aproximativ<br />
100 <strong>de</strong> persoane, pe care le-au<br />
transportat în Irlanda, pe care le-au<br />
plasat în diferite locaåii din regiunea<br />
Enniscorthy – Bree, Olight sau<br />
Wexford, intermediindu-le obåinerea<br />
<strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncã, în schimbul sumei<br />
<strong>de</strong> 2.500 euro/persoanã.<br />
Ajunse în Irlanda, persoanele<br />
racolate au reuæit sã plãteascã<br />
membrilor reåelei „datoria”, fiind<br />
însã obligate <strong>de</strong> cãtre aceætia, prin ameninåãri æi violenåã, sã<br />
plãteascã în continuare pe toatã perioada æe<strong>de</strong>rii lor în aceastã<br />
åarã, indiferent <strong>de</strong> câte cãlãtorii întreprind acolo, un „comision”<br />
<strong>de</strong> 30% din întregul venit încasat în fiecare zi <strong>de</strong> la locurile <strong>de</strong><br />
muncã un<strong>de</strong> prestau diferite servicii.<br />
Membrii reåelei erau implicaåi în falsificarea <strong>de</strong> documente,<br />
atât pentru ei înæiæi, cât æi pentru persoanele pe care le exploatau<br />
(permise <strong>de</strong> conducere irlan<strong>de</strong>ze, asigurãri auto obligatorii<br />
irlan<strong>de</strong>ze, împuterniciri pentru permiterea ieæirii din åarã a<br />
minorilor etc.).<br />
Lucrãtorii noætri estimeazã cã, în urma activitãåilor ilegale,<br />
membrii reåelei ar fi obåinut venituri <strong>de</strong> peste 100.000 <strong>de</strong> euro.<br />
Au fost i<strong>de</strong>ntificate aproximativ 100 persoane, fiind audiate<br />
32 în calitate <strong>de</strong> pãråi vãtãmate, 20 în calitate <strong>de</strong> martori, dintre<br />
care æapte persoane audiate sub o altã i<strong>de</strong>ntitate. Din cauza<br />
presiunilor æi ameninåãrilor constante din partea traficanåilor,<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni au <strong>de</strong>scoperit æi confiscat,<br />
în ziua <strong>de</strong> 12 ianuarie a.c., peste 300 litri bãuturi spirtoase<br />
æi 1660 pachete åigãri netimbrate, toate fãrã documente <strong>de</strong><br />
provenienåã.<br />
Acåionând în baza unor informaåii, conform cãrora foarte<br />
multe cârciumi din mediul rural vând åigãri netimbrate, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie al IJPF<br />
multe dintre victime au refuzat sã <strong>de</strong>punã<br />
mãrturie.<br />
Majoritatea victimelor i<strong>de</strong>ntificate æi audiate<br />
în acest dosar au fost introduse în programe<br />
<strong>de</strong> reinseråie socialã æi consiliere psihologicã<br />
<strong>de</strong> cãtre Agenåia Naåionalã Împotriva Traficului <strong>de</strong> Persoane,<br />
întocmindu-se pentru fiecare parte vãtãmatã asistatã rapoarte<br />
<strong>de</strong> consiliere psiho-socialã.<br />
În data <strong>de</strong> 15 iulie 2008, DIICOT – Serviciul Teritorial<br />
Timiæoara a dispus punerea în miæcare a acåiunii penale împotriva<br />
membrilor reåelei, pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong><br />
persoane, efectuându-se simultan percheziåii domiciliare în patru<br />
locaåii, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> au fost ridicate mai multe bunuri æi înscrisuri,<br />
suma <strong>de</strong> 20.720 lei, 500 euro æi un pistol cu bile pentru care<br />
Remus F. nu <strong>de</strong>åinea documentele<br />
legale necesare.<br />
Concomitent cu activitãåile<br />
procedurale <strong>de</strong>sfãæurate în România, au<br />
fost efectuate percheziåii domiciliare æi<br />
în Irlanda, la locurile <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nåã<br />
ale membrilor reåelei din oraæul<br />
Enniscorthy, <strong>de</strong> cãtre lucrãtorii poliåiei<br />
locale, iar bunurile æi obiectele reåinute<br />
au fãcut obiectul unei comisii rogatorii<br />
înaintate organelor <strong>de</strong> cercetare penalã<br />
române.<br />
Prezentaåi magistraåilor, Remus F.,<br />
Sergiu F. æi Alexandru F., au primit<br />
mandate <strong>de</strong> arestare preventivã, pentru<br />
o perioadã <strong>de</strong> 29 zile, mãsurã prelungitã<br />
ulterior <strong>de</strong> instanåa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã <strong>de</strong> cinci<br />
ori.<br />
Cu ocazia extin<strong>de</strong>rii cercetãrilor, ulterior s-a pus în miæcare<br />
acåiunea penalã faåã <strong>de</strong> inculpatul Remus F., pentru nerespectarea<br />
regimului armelor æi muniåiilor.<br />
În data <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong>cembrie 2008, în cauzã a fost prezentat<br />
rechizitoriul, inculpaåii fiind trimiæi în ju<strong>de</strong>catã în stare <strong>de</strong> arest,<br />
prima fazã a ju<strong>de</strong>cãåii fiind prevãzutã data <strong>de</strong> 6 februarie a.c.<br />
De asemenea, datoritã faptului cã, pe timpul procesului<br />
penal, învinuiåii Doina F., Zoran F., Mirela Cerasela F., Iasmina<br />
F. æi Vasile F., au exercitat presiuni psihice æi ameninåãri chiar<br />
cu moartea asupra martorilor æi pãråilor vãtãmate, s-a dispus<br />
disjungerea cauzei faåã <strong>de</strong> aceste persoane sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane æi încercarea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina<br />
mãrturia mincinoasã.<br />
Teodora CÃLUÆERIU<br />
Băuturi spirtoase si ţigări netimbrate, la Călărasi<br />
Cãlãraæi au oprit pentru control, în apropierea localitãåii Bu<strong>de</strong>æti,<br />
în noaptea <strong>de</strong> 11/12 ianuarie a.c., un autoturism marca Peugeot,<br />
condus <strong>de</strong> F. Ionuå, în vârstã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani, din Bucureæti, care<br />
avea interiorul maæinii burduæit cu baxuri <strong>de</strong> åigãri æi alcool<br />
îmbuteliat în sticle <strong>de</strong> plastic.<br />
Maæina a fost condusã la sediul inspectoratului, iar în<br />
urma verificãrilor s-a constatat cã în habitaclul acesteia erau<br />
transportate 1.660 <strong>de</strong> pachete åigãri mãrcile MARLBORO,<br />
VICEROY, RONSON, PLUGARUL æi 320 litri bãuturi alcoolice cu<br />
diferite arome, netimbrate æi fãrã documente <strong>de</strong> provenienåã.<br />
Æoferul a <strong>de</strong>clarat cã a cumpãrat marfa din Piaåa Obor, <strong>de</strong><br />
la un cetãåean a cãrui i<strong>de</strong>ntitate nu o cunoaæte æi intenåiona s-o<br />
vândã la un preå mai mare, prin cârciumile din localitãåile <strong>de</strong> pe<br />
raza ju<strong>de</strong>åului Cãlãraæi.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> alcool precum æi åigãrile, în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> 11790 lei, au fost ridicate <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, iar fãptuitorul a fost sancåionat contravenåional<br />
cu amendã în valoare <strong>de</strong> 1000 lei, în conformitate cu Legea 12<br />
privind protejarea populaåiei împotriva unor activitãåi comerciale<br />
ilicite.<br />
24<br />
F R O N T I E R A<br />
Vasile CHIRU<br />
Æ t i r i
„MATELOŢII”<br />
FLAGRANTUL ÆI PERCHEZIÅIILE<br />
În data <strong>de</strong> 23 ianuarie a.c., în jurul orei 01.00,<br />
Galaåi æi cu sprijinul consistent al SRI Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã<br />
Galaåi, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã gãlãåeni, au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong><br />
contrabandã cu åigãri, ce acåiona la nivelul ju<strong>de</strong>åului;<br />
Timp <strong>de</strong> 9 luni <strong>de</strong> zile, oamenii legii au <strong>de</strong>rulat o amplã<br />
operaåiune pentru documentarea activitãåii infracåionale<br />
a reåelei æi strângerea <strong>de</strong> probe – intitulatã Operaåiunea<br />
„MATELOÅII”;<br />
În data <strong>de</strong> 23 ianuarie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au acåionat<br />
æi realizat atât flagrantul, în momentul acostãrii ambarcaåiunilor<br />
æi transferului åigãrilor, cât æi nouã percheziåii domiciliare;<br />
Au fost reåinute pentru cercetãri nouã persoane, patru dintre<br />
ele primind mandat <strong>de</strong> arestare preventivã pentru 29 <strong>de</strong> zile,<br />
cercetãrile fiind extinse æi asupra altor cetãåeni români.<br />
INVESTIGAÅIA<br />
Investigaåiile au scos în evi<strong>de</strong>nåã faptul cã gruparea<br />
infracåionalã era foarte bine organizatã pe nivele ierarhice,<br />
li<strong>de</strong>rul grupãrii atribuind persoanelor pe care<br />
le coordona sarcini precise privind modul <strong>de</strong><br />
operare æi acåiune în zona <strong>de</strong> frontierã.<br />
Åigãrile <strong>de</strong> contrabandã erau procurate <strong>de</strong><br />
persoane din R. Moldova, în baza unor comenzi<br />
telefonice, iar preluarea acestora se fãcea, <strong>de</strong><br />
regulã, în partea a doua a nopåii, <strong>de</strong> la râul Prut.<br />
„Marfa” era transportatã pe fluviul Dunãrea,<br />
<strong>de</strong>plasarea efectuându-se cu antemergãtor<br />
æi în mare vitezã pânã la un loc <strong>de</strong> acostare<br />
improvizat.<br />
De aici, erau încãrcate în mijloace auto<br />
æi transportate spre domiciliile persoanelor<br />
implicate, care se ocupau <strong>de</strong> distribuirea<br />
åigãrilor, spre diferite oraæe ale åãrii, în ve<strong>de</strong>rea<br />
comercializãrii la negru.<br />
Sub directa coordonare a procurorului<br />
DIICOT - Biroul Teritorial Galaåi æi cu sprijinul SRI - Direcåia<br />
Ju<strong>de</strong>åeanã <strong>de</strong> Informaåii Galaåi, au fost i<strong>de</strong>ntificaåi toåi membrii<br />
reåelei, procedându-se la monitorizarea acestora în ve<strong>de</strong>rea<br />
probãrii activitãåii infracåionale.<br />
Astfel, s-a stabilit cã aceætia foloseau între ei „termeni<br />
codificaåi” pentru stabilirea operaåiunii, locului <strong>de</strong> întâlnire,<br />
cantitãåii æi mãrcilor <strong>de</strong> åigãri ce urmau a fi preluate æi, în plus,<br />
organizau acåiuni „tip momealã” în scopul verificãrii modului<br />
<strong>de</strong> acåiune al poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, respectiv încercãrii <strong>de</strong><br />
distragere a atenåiei acestora <strong>de</strong> la transporturile mari cu åigãri.<br />
De asemenea, existau „echipaje” care monitorizau întreaga<br />
operaåiune <strong>de</strong> preluare/transport a åigãrilor, având rolul <strong>de</strong> a-æi<br />
informa colegii cu privire la existenåa în zonã <strong>de</strong> oameni ai legii,<br />
care le-ar fi putut „încurca” acåiunea.<br />
marca „Plugarul”, în valoare <strong>de</strong> 6.250 euro, dupã ce au fost<br />
preluate <strong>de</strong> la malul stâng al râului Prut, <strong>de</strong> la cetãåeni din R.<br />
Moldova, au fost transportate pe râul Prut æi Dunãre pânã la locul<br />
Transportul åigãrilor era realizat cu<br />
Concomitent cu reåinerea<br />
reæedinåele fãptuitorilor, fiind ridicate ca mijloace <strong>de</strong> probã<br />
diferite înscrisuri, mijloace <strong>de</strong> telecomunicaåii æi arme albe,<br />
totodatã fiind supuse sechestrului asiguratoriu: un apartament<br />
în valoare <strong>de</strong> 40.000 euro, un autoturism marca „Audi A8”, în<br />
valoare <strong>de</strong> 70.000 euro; au fost ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii<br />
trei ambarcaåiuni æi o autoutilitarã marca „Dacia”, carosatã, în<br />
valoare totalã <strong>de</strong> 20.000 euro.<br />
Åigãrile au fost ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii æi urmeazã a fi<br />
<strong>de</strong>puse la camera <strong>de</strong> corpuri <strong>de</strong>licte a IJPF Galaåi.<br />
ANCHETA<br />
Sub directa coordonare a procurorilor DIICOT Biroul<br />
Teritorial Galaåi, cu sprijinul poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã se efectueazã<br />
cercetãri sub aspectul savâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> „instigare la<br />
contrabandã”, „constituirea unui grup infracåional<br />
organizat” æi „instigare la trecerea ilegalã a frontierei<br />
<strong>de</strong> stat”.<br />
Din cercetãri, a rezultat cã gruparea a introdus în<br />
România, în mod ilegal, numai în perioada noiembrie<br />
2008-ianuarie <strong>2009</strong>, åigãri în valoare <strong>de</strong> 125.000 euro,<br />
iar în prezent se efectueazã cercetãri pentru stabilirea<br />
prejudiciului adus statului român prin neplata accizelor<br />
æi a altor taxe.<br />
La Tribunalul Galaåi au fost prezentate 9 persoane,<br />
dispunându-se mãsura arestãrii preventive pentru o<br />
perioadã <strong>de</strong> 29 zile pentru 4 persoane.<br />
Marcel ANTOHE<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
25
26<br />
Pilule istorice - februarie <strong>2009</strong><br />
Materiale realizate <strong>de</strong><br />
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI<br />
1 februarie 1944 - Tancurile sovietice<br />
au pãtruns în Transnistria, <strong>de</strong>terminând<br />
retragerea administraåiei civile româneæti<br />
din regiune.<br />
2 februarie 1943 - Armata sovieticã <strong>de</strong><br />
sub comanda mareæalului Jukov a obåinut<br />
victoria în<br />
Bãtãlia <strong>de</strong> la<br />
Stalingrad.<br />
A r m a t a<br />
germanã,<br />
comandatã<br />
<strong>de</strong> mareæalul<br />
Paulus, a<br />
capitulat.<br />
B ã t ã l i a<br />
a marcat<br />
pier<strong>de</strong>rea<br />
totalã a<br />
iniåiativei<br />
armatei germane pe frontul sovietic.<br />
5 februarie 1945 - În Bucureæti<br />
comuniætii au organizat manifestaåii <strong>de</strong><br />
stradã împotriva guvernului oficial al<br />
României, condus <strong>de</strong> generalul Nicolae<br />
Rã<strong>de</strong>scu.<br />
8 februarie 1856 - Domnitorul<br />
Barbu Ætirbei a <strong>de</strong>sfiinåat robia în Åara<br />
Româneascã.<br />
Într-o Europã cu o atmosferã<br />
agitatã, dominatã <strong>de</strong> norii ameninåãtori<br />
ai <strong>de</strong>clanæãrii unei noi conflagraåii,<br />
regimurile dictatoriale s-au impus în nouã<br />
åãri <strong>de</strong> pe continent. Între ele “strãluceau”<br />
guvernãrile<br />
din Germania<br />
nazistã,<br />
din URSS<br />
comunistã<br />
æi din Italia<br />
fascistã.<br />
Acestea<br />
primejduiau<br />
direct sau<br />
mediat statele<br />
un<strong>de</strong> se pãstra<br />
un regim<br />
<strong>de</strong>mocratic.<br />
În unele åãri<br />
cu regim <strong>de</strong>mocratic, potentaåii politici,<br />
simåindu-se loviåi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>le <strong>de</strong> dreapta,<br />
au socotit cã se pot salva adoptând æi<br />
impunând un regim autoritar, dictatorial.<br />
A fost æi cazul Regatului România.<br />
Regele Carol al II-lea (8 iunie 1930 - 6<br />
septembrie 1940) a încercat sã încheie o<br />
convenåie cu partidul Totul pentru Åarã,<br />
în fruntea cãruia se afla un carismatic<br />
conducãtor, un avocat, “cãpitanul”<br />
Corneliu Zelea Codreanu. Monarhul<br />
Carol al II-lea i-a propus lui Corneliu<br />
9 februarie 1904 - A început<br />
rãzboiul ruso-japonez. S-a terminat cu<br />
o victorie categoricã a<br />
japonezilor.<br />
9 februarie 1934<br />
- Semnarea, la Atena,<br />
<strong>de</strong> cãtre reprezentanåii<br />
României, Iugoslaviei,<br />
Greciei æi Turciei a<br />
Pactului Înåelegerii<br />
Balcanice, cu un<br />
protocol æi o anexã<br />
secretã. Acesta<br />
stabilea cã statele<br />
semnatare garanteazã<br />
mutual securitatea<br />
frontierelor balcanice.<br />
Ele se obligau, totodatã, sã nu întreprindã<br />
nicio acåiune politicã faåã <strong>de</strong> alte state<br />
balcanice, indiferent dacã acestea<br />
erau sau nu parte la Înåelegere, în lipsa<br />
avizului mutual prealabil al celorlalte<br />
state semnatare. În acelaæi timp, statele<br />
trebuiau sã se abåinã <strong>de</strong> la a-æi asuma<br />
obligaåii faåã <strong>de</strong> oricare alt stat balcanic,<br />
fãrã încunoætinåarea prealabilã a<br />
celorlalte pãråi. Bulgaria nu a acceptat sã<br />
facã parte din aceastã Înåelegere.<br />
10 februarie 1947 - Paris, România<br />
semneazã tratatul <strong>de</strong> pace cu Naåiunile<br />
Unite.<br />
11 februarie 1938 - Regele Carol al<br />
II-lea a instaurat dictatura regalã.<br />
12 februarie 1938 - Germania <strong>de</strong>clarã<br />
Anschluss-ul, ca urmare a<br />
ocupãrii Austriei. Astfel, se<br />
încãlca Tratatul <strong>de</strong> pace <strong>de</strong><br />
la Versailles.<br />
16 februarie 1923<br />
- se semneazã pactul<br />
Micii Înåelegeri din care<br />
fãceau parte România,<br />
Cehoslovacia æi Iugoslavia.<br />
16 februarie 1933 -<br />
încep luptele muncitorilor<br />
C.F.R.-iæti æi petroliæti.<br />
17 februarie 2008<br />
- Provincia Kosovo æi-a<br />
<strong>de</strong>clarat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa faåã<br />
<strong>de</strong> statul din care fãcea parte, Serbia.<br />
18 februarie 1941 - Generalul<br />
Ion Antonescu militarizeazã toate<br />
Instaurarea dictaturii regale în România<br />
Zelea Codreanu sã accepte sã fie el noul<br />
preæedinte <strong>de</strong> onoare al partidului Totul<br />
pentru Åarã. A fost refuzat. Situaåia a<br />
stârnit mânia regelui, dar nu a putut face<br />
nimic în primul moment. Era îngrãdit <strong>de</strong><br />
legile åãrii.<br />
Au trebuit sã fie organizate alegeri<br />
generale la 20 <strong>de</strong>cembrie 1937. Regele<br />
a sperat într-o înfrângere rãsunãtoare a<br />
lui Corneliu Zelea Codreanu. Dar nu a<br />
ju<strong>de</strong>cat bine situaåia <strong>de</strong> pe scena politicã<br />
româneascã.<br />
Partidul care<br />
fusese pânã atunci la<br />
guvernare, P.N.L., cu<br />
toate cã beneficiase<br />
<strong>de</strong> sprijinul aparatului<br />
<strong>de</strong> propagandã al<br />
statului, a eæuat.<br />
Gheorghe Tãtãrescu,<br />
fostul premier, a<br />
reuæit sã obåinã<br />
numai 35,6% din<br />
voturi. Astfel, a<br />
pierdut posibilitatea<br />
<strong>de</strong> a obåine prima<br />
electoralã care i-<br />
ar fi revenit dacã<br />
alegãtorii i-ar fi<br />
dat 40% din sufragii. Potrivit acesteia,<br />
partidul câætigãtor ar fi obåinut 51 %<br />
din mandatele din cele douã camere ale<br />
parlamentului, <strong>de</strong>ci ar fi avut o guvernare<br />
majoritarã. A fost o loviturã pentru<br />
liberali, implicit pentru o bunã parte a<br />
oligarhiei financiare, aflatã în spatele<br />
acelui partid.<br />
La rândul lui, P.N.Å. nu a strãlucit.<br />
A însumat 27% din totalul voturilor<br />
exprimate. Æi, pentru conducãtorii<br />
åãrãniæti I. Maniu, I. Mihalache, acest<br />
rezultat a reprezentat un duæ rece.<br />
În schimb, partidul condus <strong>de</strong><br />
Corneliu Zelea Codreanu a<br />
încheiat alegerile cu o situaåie<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bunã: 15,5% din<br />
totalul voturilor numãrate.<br />
Succesul era notabil. Pentru<br />
acel partid, al legionarilor, au<br />
votat tineri, muncitori <strong>de</strong> la<br />
S.T.B., <strong>de</strong> la C.F.R.-Griviåa, <strong>de</strong><br />
la Malaxa etc. æi mulåi åãrani, în<br />
special olteni æi macedoneni.<br />
Mulåi dintre intelectualii<br />
tineri <strong>de</strong> viitor s-au alãturat<br />
legionarilor, participând la<br />
campania electoralã pentru<br />
ei. S-a ajuns astfel ca acel<br />
partid sã fie al treilea din<br />
åarã, prin prisma preferinåelor<br />
electoratului român.<br />
Regelui Carol al II-lea nu i-a convenit<br />
situaåia. Chiar l-a acuzat pe ministrul <strong>de</strong><br />
interne din guvernul liberal, pe Richard<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
întreprin<strong>de</strong>rile din åarã, indiferent <strong>de</strong> tipul<br />
<strong>de</strong> proprietate.<br />
21 februarie 1941 - În Transilvania,<br />
ocupatã prin diktat-ul <strong>de</strong> la Viena,<br />
guvernul Ungariei, condus <strong>de</strong> amiralul<br />
Miklos Horthy, dispune anularea reformei<br />
agrare româneæti din 1921, precum æi a<br />
tuturor achiziåiilor fãcute <strong>de</strong> români între<br />
anii 1918-1940.<br />
23 februarie 1919 - În Italia, Mussolini<br />
fon<strong>de</strong>azã Partidul Fascist.<br />
24 februarie 1945 - În Bucureæti<br />
a avut loc o manifestaåie popularã în<br />
timpul cãreia agitatori comuniæti au tras<br />
în armatã æi în manifestanåi. Evenimentul<br />
i-a permis lui A. Vâæinski sã impunã<br />
guvernul Dr. Petru Groza.<br />
H a i s ă d ă m m â n ă<br />
c u m â n ă !<br />
Dr. Petru Groza<br />
Franasovici, cã nu ætie cum se câætigã<br />
alegerile. Apoi a adus la cârma statului<br />
un partid mic, Liga Apãrãrii Naåional-<br />
Creætine, care obåinuse 9% din voturi.<br />
Aceastã formaåiune politicã, în frunte cu<br />
Octavian Goga, a preluat guvernarea la<br />
29 <strong>de</strong>cembrie 1937. Zilele noului guvern<br />
erau numãrate. La data <strong>de</strong> 9 februarie<br />
1938, în “Clubul miliardarilor” <strong>de</strong> pe<br />
Calea Victoriei din Bucureæti (astãzi<br />
restaurantul Mãrul <strong>de</strong> Aur), fruntaæii<br />
industriaæilor æi bancherilor români l-au<br />
asigurat pe rege cã-l vor sprijini dacã va<br />
da lovitura <strong>de</strong> stat. În consecinåã, la 10<br />
februarie 1938, regele a <strong>de</strong>mis guvernul<br />
Goga, numind în locul acestuia, la 11<br />
februarie, un guvern consultativ, în frunte<br />
cu patriarhul Miron Cristea.<br />
Pentru a-æi justifica acåiunile, regele a<br />
cerut eminentului avocat Istrate Micescu<br />
sã elaboreze o nouã Constituåie a åãrii.<br />
În timp <strong>de</strong> o sãptãmânã, pânã la 20<br />
februarie 1938, noua lege fundamentalã<br />
a României a fost isprãvitã. Astfel, se<br />
instala dictatura regelui Carol al II-lea.<br />
Guvernarea lui a avut un caracter <strong>de</strong><br />
dictaturã personalã, nefiind nici fascistã,<br />
nici nazistã, cum a fost caracterizatã,<br />
fãrã argumente, în trecut. Regele a cãutat<br />
sã-æi asigure conducerea autoritarã,<br />
dictatorialã, personalã, dar nu a avut o<br />
doctrinã proprie, cum exista în alte åãri<br />
cu regim autoritar. Ce a realizat regele<br />
atunci? Modul în care a guvernat rãmâne<br />
sã fie discutat cu o altã ocazie.<br />
„Hai sã dãm mânã cu mânã cei cu<br />
inima românã...” !<br />
Acordurile Horei Unirii, compusã <strong>de</strong><br />
Alexandru Flechtemacher pe versuri <strong>de</strong><br />
Vasile Alecsandri, au rãsunat vineri 23<br />
ianuarie a.c. în curtea IGPF.<br />
Cu faåa spre harta României, din<br />
ansamblul arhitectural Terra Mirabilis,<br />
alãturi <strong>de</strong> care strãjuieæte statuia<br />
domnitorului unirii Alexandru Ioan<br />
Cuza, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din IGPF au<br />
sãrbãtorit ziua <strong>de</strong> 24 Ianuarie.<br />
Actul solemn al acestui eveniment<br />
crucial, Unirea Principatelor Române,<br />
Moldova æi Muntenia a avut loc la 24<br />
ianuarie 1859, la Bucureæti. Atunci,<br />
domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost<br />
ales domn al Åãrii Româneæti, dupã ce,<br />
la 5 ianuarie 1859, fusese ales domn al<br />
Moldovei, înfãptuindu-se astfel unirea<br />
celor douã åãri române.<br />
În alocuåiunea sa, inspectorul<br />
general al IGPF a precizat: „Ce s-a<br />
întâmplat la 5 ianuarie 1859, alegerea<br />
colonelului Cuza ca domn al Moldovei<br />
æi la 24 ianuarie, ca domnitor al Åãrii<br />
Româneæti, a fost un act <strong>de</strong> dreptate,<br />
un act <strong>de</strong> împlinire spiritualã, pentru<br />
toate sufletele care au simåit æi au trãit<br />
româneæte în acea vreme în åara <strong>de</strong><br />
acasã – România.”<br />
Momentul istoric a fost marcat la<br />
IGPF prin <strong>de</strong>punerea unei coroane<br />
<strong>de</strong> flori la statuia domnitorului. Apoi,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã s-au prins în Hora<br />
Unirii, printre ei inspectorul general al<br />
PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop,<br />
precum æi adjuncåii acestuia, chestorul<br />
Vasile Moåoc æi chestorul Ioan Buda.<br />
Iulian PUICÃ<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e<br />
27
Donaţie impresionantă, făcută <strong>de</strong> seful Muzeului PFR<br />
În ziua <strong>de</strong> 9 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />
a avut loc, la Muzeul Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Giurgiu, inaugurarea Sãlii<br />
„Mihai Viteazul” æi vernisajul picturii<br />
„Bãtãlia <strong>de</strong> la Cãlugãreni”.<br />
Bãtãlia <strong>de</strong> la Cãlugãreni a avut<br />
loc la 13/23 august 1595, fiind<br />
una dintre cele mai importante<br />
evenimente din istoria militarã a<br />
poporului român. Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã, prin asemenea evenimente,<br />
cinsteæte înaintaæii pentru eroismul<br />
æi <strong>de</strong>votamentul lor faåã <strong>de</strong> åarã æi<br />
popor.<br />
Pictura este realizatã în ulei pe pânzã æi a fost donatã<br />
<strong>de</strong> comisarul-æef Cristian Fiera, æeful Casei <strong>de</strong> Culturã æi al<br />
Muzeului PFR. Opera a fost realizatã <strong>de</strong> Petra Æerbãnescu<br />
Tãnase æi Florin Grofu pe parcursul a opt luni, fiind rezultatul<br />
colaborãrii dintre Muzeul Ju<strong>de</strong>åean Teoharie Antonescu<br />
– Giurgiu æi Muzeul PFR.<br />
Pictura are dimensiuni impresionante, æi anume 6,5 m pe<br />
1,5 m, iar la realizarea sa au fost folosite surse <strong>de</strong> inspiraåie<br />
din cadrul Muzeului Militar Bucureæti, dar æi altele, istorice,<br />
la care artiætii au avut acces.<br />
Lucrarea este prima dintr-o colecåie pe care comisarul -<br />
æef Cristian Fiera intenåioneazã sã o realizeze în aceastã salã.<br />
Acesta mai are în proiect completarea sãlii Mihai Vitezul cu<br />
alte picturi reprezentând domnitori români, cum ar fi Mircea<br />
cel Bãtrân sau Vlad Åepeæ.<br />
Manuela NICOARÃ<br />
Scrisoare <strong>de</strong> mulţumire<br />
În drum spre serviciu, un poliåist <strong>de</strong> frontierã a gãsit o geantã <strong>de</strong> mânã, în care se<br />
gãseau acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, 8.000 euro æi 30.000 lei, pe care a restituit-o pãgubitului.<br />
În dimineaåa zilei <strong>de</strong> 13 ianuarie a.c., în timp ce se <strong>de</strong>plasa la serviciu, agentul<br />
I.M., <strong>de</strong> la S.P.F. Valea lui Mihai, a gãsit pe o stradã din centrul oraæului o geantã <strong>de</strong><br />
mânã în care se afla o sumã mare <strong>de</strong> bani æi documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate.<br />
Odatã ajuns la sediul sectorului, agentul poliåiei <strong>de</strong> frontierã a predat geanta æefului<br />
<strong>de</strong> sector. Pe baza documentelor, a fost i<strong>de</strong>ntificatã persoana care o pierduse, L. Ioan,<br />
cetãåean român cu domiciliul în localitatea Valea lui Mihai.<br />
Nu micã i-a fost mirarea cetãåeanului L. Ioan când a fost invitat la sediul sectorului<br />
pentru a i se restitui geanta pierdutã. Era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bucuros pentru cã banii respectivi<br />
dorea sã-i investeascã în achiziåionarea unor utilaje agricole.<br />
Impresionat <strong>de</strong> gestul agentului poliåiei <strong>de</strong> frontierã, L. Ioan a adresat mulåumiri<br />
IJPF Bihor pentru gestul <strong>de</strong> care a dat dovadã angajatul nostru.<br />
Dan LAZÃR<br />
Locotenent-colonel (r) Mihai Mije<br />
Cu regret anunåãm trecerea în nefiinåã a colegului nostru, locotenent-colonel (r) Mije Mihai.<br />
Acesta a <strong>de</strong>cedat în ziua <strong>de</strong> 5 ianuarie a.c.<br />
S-a nãscut la 6 ianuarie 1954. A absolvit Æcoala <strong>de</strong> ofiåeri „Ioan Vodã” din Sibiu, promoåia<br />
1975. Æi-a <strong>de</strong>sfãæurat activitatea, în primii ani, în Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Jimbolia, dupã care a<br />
în<strong>de</strong>plinit diferite funcåii pe linie tehnicã, ocupând în perioada 1992-1999 funcåia <strong>de</strong> locåiitor<br />
tehnic la Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Turnu Mãgurele. Apoi a lucrat ca ofiåer în domeniul tehnic în<br />
cadrul IJPF Teleorman, pânã în aprilie 2007, când s-a pensionat. S-a remarcat drept un ofiåer<br />
respectat pentru profesionalismul æi <strong>de</strong>osebita probitate <strong>de</strong> care a dat dovadã în activitate.<br />
Colectivul IJPF Teleorman transmite sincere condoleanåe întregii familii.<br />
Dumnezeu sã-l odihneascã!<br />
28 <br />
F R O N T I E R A
Turneu <strong>de</strong> fotbal, organizat<br />
în Maramures<br />
din Sighetu Marmaåiei, <strong>de</strong> cãtre I.P.A. Regiunea a II –a Maramureæ<br />
æi A.C.S. “TISA”, din cadrul IJPF Maramureæ, un turneu <strong>de</strong> fotbal la<br />
care au participat echipe ale sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi IJPF<br />
Maramureæ, Inspectoratului pentru Situaåii <strong>de</strong> Urgenåã Maramureæ,<br />
invitatã <strong>de</strong> onoare fiind echipa <strong>de</strong> fotbal “Cetina” din Baia<br />
Mare.<br />
Locul întâi i-a revenit echipei <strong>de</strong> fotbal „Cetina”, iar locurile 2<br />
æi 3 au fost ocupate <strong>de</strong> SPF Sarasãu, respectiv Inspectoratul pentru<br />
Situaåii <strong>de</strong> Urgenåã Maramureæ.<br />
Decernarea premiilor a avut loc la Casa <strong>de</strong> Culturã a MAI din<br />
Sighetu Marmaåiei, în prezenåa domnului Liviu Bute, adjunct al<br />
æefului IJPF Maramureæ æi, totodatã, preæedinte al A.C.S. „Tisa” æi<br />
Sorin Ble<strong>de</strong>a, preæedinte al I.P.A. Regiunea a- II- a Maramureæ.<br />
Iulia UTAN<br />
„Îngerii zăpezii”<br />
În perioada 19-23 ianuarie a.c., IGPF, IJPF Maramureæ æi<br />
Asociaåia Club Sportiv „Tisa” Sighetu Marmaåiei, care funcåioneazã<br />
pe lângã IJPF Maramureæ au organizat, la Boræa, etapa finalã a<br />
Campionatului <strong>de</strong> Schi al PFR. La aceastã competiåie au participat<br />
55 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã. Concurenåii au avut douã probe, una<br />
pentru schi <strong>de</strong> fond æi cea <strong>de</strong>-a doua pentru schi alpin. Datoritã<br />
participanåilor æi rezultatelor <strong>de</strong>osebite, lotul a primit porecla <strong>de</strong><br />
„Îngerii Zãpezii”.<br />
Clasamentul, pe categorii, a fost urmãtorul: sub 35 ani<br />
bãrbaåi, schi alpin: agent Bogdan Ciubotaru, IJPF Botoæani;<br />
subinspector Alin Ciubotaru, IJPF Botoæani; subinspector Marius<br />
Dan Mihai, PPF Bacãu.<br />
La categoria peste 35 ani bãrbaåi, schi alpin: agent Ioan<br />
La categoria sub 35 ani bãrbaåi, schi fond:<br />
La categoria peste 35 ani bãrbaåi, schi fond:<br />
La categoria femei, schi alpin: agent Alina Kiss,<br />
Coordonatorul concursului, subcomisarul<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
F R O N T I E R A<br />
S p o r t<br />
29
DPF Iai propune colegilor,<br />
spre studiu, aprofundare i<br />
utilizare în activitatea <strong>de</strong> zi cu<br />
zi, Ghidul <strong>de</strong> conversaţie românenglez-rus.<br />
Autorii ghidului, subinspector <strong>de</strong><br />
poliåie Obadã Tamara æi agent <strong>de</strong><br />
poliåie Antohi Bogdan, oferã poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã un instrument în<strong>de</strong>obæte<br />
lingvistic, dar æi un îndrumar <strong>de</strong> civilizaåie<br />
æi comportament necesar creãrii unui<br />
cadru <strong>de</strong> normalitate necesar <strong>de</strong>sfãæurãrii<br />
controlului la frontierã.<br />
Noåiunile <strong>de</strong> foneticã, gramaticã æi<br />
vocabular cât æi cele trei sute <strong>de</strong> expresii<br />
sunt cele strict necesare unei comunicãri<br />
concise, clare, dar care trebuie exersatã<br />
prin ascultarea æi repetarea expresiilor<br />
înregistrate.<br />
Eficienåa lucrãrii este datã <strong>de</strong> abordarea<br />
formãrii æi folosirii pronunåiei, prezentã<br />
în douã forme: grafic, prin transcrierea<br />
foneticã a expresiilor selectate æi<br />
explicarea alfabetului fonetic la începutul<br />
fiecãrei secåiuni æi audio (mp3), prin<br />
CD-ul ataæat, care conåine înregistrãrile<br />
expresiilor în limbile englezã æi rusã.<br />
Formatul grafic æi cel audio al lucrãrii<br />
oferã mobilitate æi o gamã generoasã <strong>de</strong><br />
echipamente electronice necesare redãrii<br />
(mp3/mp4/ DVD/ CD-player/PC).<br />
conversaåie român-englez-rus este <strong>de</strong> 5<br />
lei, iar cei interesaåi se pot adresa în scris<br />
la Direcåia Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi.<br />
Lucrarea „Strãinul rezi<strong>de</strong>nt în România”, sub semnãtura<br />
colegului nostru dr. Adrian Constantin Tãtar, consilier juridic în<br />
cadrul Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã Iaæi, prezintã, într-o<br />
manierã cuprinzãtoare, regimul juridic al strãinului în România,<br />
fiind scoase în evi<strong>de</strong>nåã noile condiåii <strong>de</strong> reglementare a acestei<br />
instituåii în contextul a<strong>de</strong>rãrii României la UE. Ea este alcãtuitã<br />
din douã pãråi, prima intitulatã „Drept material general aplicabil<br />
în materia condiåiei juridice a strãinului”, iar cea <strong>de</strong>-a doua<br />
„Reglementãri speciale aplicabile regimului juridic al strãinilor”.<br />
Semnal<br />
Casa bunicii -<br />
Chiar æi muæcatele<br />
Aratã bãtrâne<br />
Haiku este un gen <strong>de</strong> poezie cu formã fixã, tradiåional japonezã (limba japonezã<br />
fiind o limbã silabicã), alcãtuitã din 17 silabe repartizate pe 3 „versuri” formate<br />
din 5, 7, 5 silabe.<br />
Colaborator vechi al revistei <strong>Frontiera</strong>, Constantin Stroe a publicat la editura<br />
Societatea Scriitorilor Militari volumul <strong>de</strong> Haiku intitulat „Casa Bunicii”.<br />
Volumul bilingv conåine 172 <strong>de</strong> aceste mici poeme, pline <strong>de</strong> esenåã æi<br />
sensibilitate, grupate în 10 capitole din care amintim: „Minunea primãverii”,<br />
„Varã fierbinte”, „Teiul æi Eminescu”.<br />
Cartea beneficiazã <strong>de</strong> o graficã <strong>de</strong>osebitã, realizatã în creion <strong>de</strong> autor.<br />
„Cartea sa se numãrã printre acelea la care dupã ce ai închis-o simåi nevoia<br />
cã vei mai reveni peste o vreme, ca la un izvor cu apã proaspãtã <strong>de</strong> care åi se face<br />
din când în când sete, adicã dor,” scrie în prefaåa volumului colonelul (r.) Vasile<br />
Moldovan fost redactor al revistei <strong>Frontiera</strong>, æi-i dãm cu siguranåã dreptate.<br />
Coæuri fumegând / numai casa bunicii / mereu fãrã foc<br />
Joi 18.12.2008, la Rin Grand Hotel din Bucureæti,<br />
a avut loc lansarea revistei ,,SNPPC.RO”, organul<br />
<strong>de</strong> presã al sindicatului nostru. La lansare au fost<br />
invitate persoane din conducerile MAI, IGPF, IGPR,<br />
direcåii generale ale MAI, personalitãåi din mass<br />
media æi din show bizz-ul românesc, reprezentanåi<br />
ai audio-vizualului æi presei scrise, redactorii æefi ai<br />
publicaåiilor din MAI etc.<br />
Prezentarea evenimentului, presãratã cu picante<br />
momente umoristice, a fost asiguratã <strong>de</strong> Ioan Ghiuri<br />
Pascu, împreunã cu formaåia sa ,,Blue workers”, iar<br />
introducerea în atmosfera sãrbãtorilor <strong>de</strong> iarnã a<br />
fost asiguratã <strong>de</strong> grupul <strong>de</strong> colindãtori al Biroului<br />
Teritorial al SNPPC din IPJ Mureæ, prilej cu care<br />
colegii noætri au lansat al treilea CD intitulat ,,Din<br />
an în an ... “.<br />
Prin apariåia revistei, Biroul Executiv<br />
Central a venit în întâmpinarea unei<br />
dorinåe mai vechi a membrilor noætri,<br />
aceea <strong>de</strong> a se regãsi, ca sindicaliæti,<br />
în paginile unei publicaåii, <strong>de</strong> a avea<br />
acces la informaåii absolut necenzurate.<br />
Evenimentul constituie în acelaæi timp<br />
o nouã provocare în complexitatea<br />
activitãåilor sindicale, începutul unui nou<br />
drum pe care ni-l dorim cât mai lung æi mai<br />
ales cu multe popasuri plãcute æi utile.<br />
Coordonatorii acestei publicaåii îæi doresc, în<br />
primul rând, ca revista sã fie cititã.<br />
Nãdãjduim, sã gãsiåi în paginile revistei<br />
informaåiile necesare formãrii æi <strong>de</strong>sãvâræirii culturii<br />
sindicale precum æi rãspunsuri la întrebãrile pe care<br />
vi le puneåi în legãturã cu <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåilor<br />
profesionale <strong>de</strong> zi cu zi.<br />
Dorim ca revista sã trãiascã prin dumneavoastrã,<br />
iar paginile ei sã fie locul în care sã vã puteåi<br />
<strong>de</strong>stãinui, fãrã complexe sau reåineri, atunci când<br />
sunteåi, sau vi se pare cã sunteåi, lezaåi în drepturile<br />
dumneavoastrã, locul în care sã comunicaåi cu<br />
zecile <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> colegi æi un<strong>de</strong> sã vã gãsiåi prieteni<br />
æi parteneri întru rezolvarea problemelor cu care vã<br />
confruntaåi. Mai concis spus, ne dorim ca revista sã<br />
Colectivul redacåional este conætient<br />
Dãnuå DOBREANU –<br />
vicepreæedinte SNPPC<br />
30 F R O N T I E R A
Acţiune umanitară<br />
Un alt mod <strong>de</strong> a te simåi împlinit...<br />
În sãptãmâna premergãtoare Sãrbãtorii Naæterii<br />
Mântuitorului, pãstrând tradiåia anilor trecuåi, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã arã<strong>de</strong>ni au venit în ajutorul copiilor <strong>de</strong> la Æcoala<br />
Specialã Æiria.<br />
Astfel, nelipsitul Moæ Crãciun, atât <strong>de</strong> aæteptat <strong>de</strong> cei<br />
mici, a fost încãrcat cu îngeraæi æi moæii <strong>de</strong> ciocolatã, fructe,<br />
cozonaci æi alte dulciuri pe placul micuåilor. Cu aceastã<br />
ocazie, peste 70 <strong>de</strong> copii cu vârste cuprinse între 3 æi 15 ani<br />
au beneficiat <strong>de</strong> aceste bucurii, dulciuri æi atenåie.<br />
Nici nu poate fi exprimatã bucuria pe care am trãit-o în<br />
momentul în care am fost întâmpinatã <strong>de</strong> cei mici, nerãbdãtori<br />
<strong>de</strong> a începe cât mai repe<strong>de</strong> programul artistic pregãtit pentru<br />
a ve<strong>de</strong>a ce le-a lãsat iubitul Moæ în punguliåã.<br />
Åin foarte mult sã mulåumesc colectivului care m-a<br />
<strong>de</strong>semnat a fi purtãtoarea mesajului lor cãtre micuåele suflete<br />
iarnã, sã aducã un strop <strong>de</strong> alinare æi bucurie unor<br />
persoane greu încercate <strong>de</strong> viaåã. A fost ales Centrul<br />
Medical Clinic <strong>de</strong> Recuperare Neuropsihomotorie<br />
pentru Copii Dr. Nicolae Robãnescu æi, în data <strong>de</strong> 23<br />
<strong>de</strong>cembrie 2008, colegele din Compartimentul Tradiåii<br />
al IGPF, comisar Florica Breazu æi agent Liliana Frunzã,<br />
au împãråit trei saci cu jucãrii copiilor instituåionalizaåi<br />
din cadrul Centrului. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din IGPF au<br />
donat æi o sumã <strong>de</strong> bani în contul acestei instituåii <strong>de</strong><br />
recuperare, a cãrei misiune este <strong>de</strong> a oferi îngrijiri <strong>de</strong><br />
sãnãtate personalizate care sã rezolve patologia copiilor<br />
cu <strong>de</strong>ficienåe neuro æi locomotorii , dar æi <strong>de</strong> a promova<br />
<strong>de</strong>zvoltarea cercetãrii ætiinåifice <strong>de</strong> profil în domeniul<br />
recuperãrii copilului.<br />
Marius IONESCU<br />
Mihaela LEÆ<br />
Ajutor pentru copiii<br />
instituåionalizaåi æi bãtrâni<br />
În pragul sãrbãtorilor <strong>de</strong> iarnã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au dat<br />
Colindători la DPF Sighetu Marmaţiei<br />
i IJPF Maramure<br />
Primii vestitori ai sãrbãtorilor <strong>de</strong><br />
iarnã care au trecut pragul DPF Sighetu<br />
Marmaåiei æi IJPF Maramureæ au fost<br />
copiii <strong>de</strong> la Grãdiniåa nr. 9 din Sighetu<br />
Marmaåiei, însoåiåi <strong>de</strong> educatoarea Maria<br />
Chiran.<br />
Îmbrãcaåi în port tradiåional, frumoæi<br />
æi îmbujoraåi, micuåii ne-au umplut<br />
holurile cu colin<strong>de</strong>le lor cristaline,<br />
încântându-ne prin mesajele æi urãrile<br />
<strong>de</strong> bine pentru noul an.<br />
Cu promisiunea cã vor veni æi anul<br />
viitor, Moæul i-a rãsplãtit la final cu<br />
cadouri.<br />
Iulia UTAN<br />
Iulia UTAN<br />
F R O N T I E R A<br />
T r a d i å i i 31
32<br />
„G o o g l e ” - ind<br />
prin G o o g l e<br />
<br />
motorul <strong>de</strong> cãutare pe Internet cu acelaæi nume. Google a început<br />
ca un proiect <strong>de</strong> cercetare al lui Larry Page æi al lui Sergey Brin<br />
(doctoranzi la Universitatea Stanford), când aceætia aveau 24 æi<br />
respectiv 23 <strong>de</strong> ani, în 1996. Google oferã o metodã simplã æi<br />
rapidã <strong>de</strong> gãsire a informaåiilor pe web, având o bazã <strong>de</strong> date <strong>de</strong><br />
peste 8 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> site-uri.<br />
• Domeniul „google.com”<br />
a fost înregistrat pe 15<br />
septembrie 1997, iar primul<br />
birou s-a <strong>de</strong>schis în garajul<br />
unei prietene din Menlo Park,<br />
California.<br />
• Oamenii cheie în<br />
companie sunt Eric E.<br />
Schmidt (director general din<br />
2001), Sergey Brin (preæedinte<br />
pe tehnologii) æi Larry Page<br />
(preæedinte pe produse).<br />
• Numele <strong>de</strong> Google este<br />
o greæealã <strong>de</strong> ortografie. Iniåial<br />
Eric E. Schmidt, Sergey Brin æi Larry Page<br />
reprezintã numãrul 1 urmat <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> zerouri. Termenul a fost<br />
inventat <strong>de</strong> Milton Sirotta, nepotul <strong>de</strong> 9 ani al matematicianului<br />
american Edward Kasner. Motorul <strong>de</strong> cãutare urma sã primeascã<br />
acest nume datoritã rolului pe care-l are: <strong>de</strong> a organiza cantitatea<br />
imensã <strong>de</strong> informaåie disponibilã pe web.<br />
• Marele sãu succes se explicã prin inovaåia în maniera <strong>de</strong><br />
sortare; astfel, o paginã este clasificatã în funcåie <strong>de</strong> importanåa<br />
sa acumulatã, ce se calculeazã dupã numãrul <strong>de</strong> linkuri cãtre<br />
ea <strong>de</strong> pe alte pagini.<br />
• În anul 2007, ar dura 5.707 ani pentru ca o persoanã sã<br />
caute în toate paginile motorului <strong>de</strong> cãutare Google. Software-ul<br />
Google o face în 0.5 secun<strong>de</strong>.<br />
• Recent, verbul „to google” a intrat în Oxford English<br />
Dictionary, însemnând „a folosi motorul <strong>de</strong> cãutare Google<br />
pentru a obåine informaåii <strong>de</strong> pe internet”.<br />
• Prima paginã Google este atât <strong>de</strong> goalã pentru cã fondatorul<br />
nu ætia HTML æi voia doar o interfaåã rapidã. Datoritã faptului cã<br />
prima paginã este atât <strong>de</strong> liberã, cei care nu sunt obiænuiåi cu ea<br />
stau æi astãzi în faåa ecranului æi aæteaptã sã mai aparã ceva.<br />
• Google a primit în 2007 peste 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> cereri în<br />
fiecare zi, din toatã lumea, inclusiv Antarctica æi Vatican. Pagina<br />
<strong>de</strong> început apare în 116 limbi diferite, inclusiv în latinã, urdu<br />
æi yoruba.<br />
• Unul din motivele pentru care angajaåii Google îæi apreciazã<br />
atât <strong>de</strong> mult compania este atmosfera <strong>de</strong> „campus stu<strong>de</strong>nåesc”<br />
din sediile companiei. Sediul central Google din Mountain View,<br />
California, <strong>de</strong>numit Googleplex este vestit<br />
pentru facilitãåile oferite angajaåilor: piscine<br />
(cu salvamari!), teren <strong>de</strong> volei în aer liber, sãli<br />
<strong>de</strong> distracåie (biliard, jocuri mecanice etc.), sãli<br />
<strong>de</strong> relaxare (masaj, camere <strong>de</strong> relaxare etc.),<br />
cafenele, frizerii etc., mâncare gratuitã.<br />
• Pentru cele aproximativ 3000 <strong>de</strong> posturi<br />
disponibile în 2007, Google a primit peste<br />
750.000 <strong>de</strong> CV-uri, conform Fortune.<br />
• Angajaåii Google care recomandã un<br />
cunoscut pentru un job, iar ulterior acesta<br />
este angajat, primesc 2000 $, dacã el rãmâne<br />
angajat timp <strong>de</strong> minim 2 luni.<br />
• Printre miturile care înconjoarã Google<br />
este „Google 15”, un<strong>de</strong> numãrul reprezintã<br />
greutatea suplimentarã (în „pounds”, aproximativ 7 kilograme)<br />
pe care un „noogler” (nou angajat Google) o capãtã. Larry Page ar<br />
fi <strong>de</strong>clarat cã nici un angajat nu trebuie sã se afle la mai mult <strong>de</strong><br />
150 <strong>de</strong> picioare (aproximativ 45 <strong>de</strong> metri) <strong>de</strong> o sursã <strong>de</strong> hranã.<br />
• Google a fost <strong>de</strong>clarat, la sfâræitul lui 2007, ca fiind<br />
compania americanã cu cea mai bunã reputaåie, mai ales datoritã<br />
modului în care îæi trateazã angajaåii.<br />
• „Dont`t be Evil” (Nu fi rãu) reprezintã motto-ul neoficial<br />
al Google. Acesta reprezintã angajamentul pe termen lung, pe<br />
care compania æi-l asumã în faåa clienåilor sãi, conform cãruia<br />
profiturile imeditate nu trebuie sã primeze în faåa reputaåiei æi<br />
încre<strong>de</strong>rii brand-ului pe termen lung.<br />
• Existã un serviciu care vã permite sã efectuaåi cãutãri<br />
Google în mod anonim æi fãrã a fi obligaåi sã vizualizaåi reclamele<br />
Google. Serviciul, numit „Scroogle” este gratuit si utilizat <strong>de</strong><br />
• Serviciul Street View oferit <strong>de</strong> Google în Google Maps<br />
•<br />
un logo customizat/special <strong>de</strong>senat pentru a marca o zi/un<br />
eveniment important din acea zi, <strong>de</strong>numite Google Doodle.<br />
Aici puteåi ve<strong>de</strong>a o colecåie pe ani a tuturor logo-urilor speciale<br />
Google, fiind creeat æi un muzeu online, în care se gãsesc toate<br />
logourile care au fost puse pânã acum, cu anumite ocazii. Ele<br />
au fost create <strong>de</strong> Dennis Hwang, un artist <strong>de</strong> origine coreanã<br />
stabilit în USA.<br />
• 99 la sutã din veniturile Google sunt <strong>de</strong>rivate <strong>de</strong> la<br />
programele <strong>de</strong> publicitate.<br />
• Firma Keyhole, care se ocupã cu achiziåia <strong>de</strong> imagini<br />
din satelit, pe care Google a cumpãrat-o în octombrie 2004,<br />
a fost fondatã <strong>de</strong> CIA. Tehnologia acestei firme face posibilã<br />
funcåionarea programului Google Earth, o tehnologie ce permite<br />
utilizatorilor sã exploreze spaåiul æi sã priveascã pãmântul <strong>de</strong> la<br />
înãlåime pânã în <strong>de</strong>taliu.<br />
• Existã un site, numit Google Moon, care cartografiazã<br />
suprafaåa lunarã æi indicã locul exact un<strong>de</strong> a aselenizat naveta<br />
Apollo.<br />
• În noiembrie 2006, Google a achiziåionat „YouTube” pentru<br />
1,65 miliar<strong>de</strong> $. „YouTube” este un site web un<strong>de</strong> utilizatorii pot<br />
încãrca æi vizualiza vi<strong>de</strong>oclipuri.<br />
• Cu interfaåa sa uæor <strong>de</strong> folosit, YouTube a fãcut posibil<br />
ca oricine care poate folosi un calculator sã poatã urca un<br />
vi<strong>de</strong>oclip, care, în câteva minute, poate fi vãzut <strong>de</strong> milioane<br />
<strong>de</strong> persoane. Este cel mai cunoscut site <strong>de</strong> acest gen. Marea<br />
varietate <strong>de</strong> subiecte acoperite <strong>de</strong> YouTube a transformat urcãrile<br />
Googleplex<br />
o l e Acest material nu<br />
reprezintã<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
Google.inc,<br />
sursa acestuia fiind<br />
world wi<strong>de</strong> web<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
F R O N T I E R A Æ t i a å i c ã . . .
Ioan C. Cantacuzino<br />
medic, bacteriolog si savant<br />
145 ani <strong>de</strong> la naæterea lui Ioan C.<br />
Cantacuzino, medic, bacteriolog æi<br />
savant, fondator al Æcolii Româneæti<br />
<strong>de</strong> Microbiologie æi Medicinã<br />
Experimentalã (25 noiembrie 1863<br />
- 14 ianuarie 1934)<br />
Ioan C. Cantacuzino, savant român,<br />
medic æi bacteriolog, prin calitãåile<br />
sale <strong>de</strong> cercetãtor, organizator æi<br />
animator, a realizat în åarã o operã<br />
foarte importantã în domeniul<br />
bacteriologiei, imunologiei,<br />
epi<strong>de</strong>miologiei æi igienei sociale,<br />
contribuind, în acelaæi timp, la<br />
afirmarea ætiinåei româneæti pe plan<br />
internaåional.<br />
S-a nãscut pe 25 noiembrie<br />
1863, la Bucureæti, a urmat, la Paris,<br />
cursurile liceului „Louis le Grand” æi<br />
pe cele ale facultãåilor <strong>de</strong> filozofie<br />
(1882-1891), ætiinåe naturale (1886<br />
-1891) æi medicinã (1887-1894).<br />
A obåinut titlul <strong>de</strong> doctor, cu<br />
teza „Recherches sur le mo<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>struction du vibrion cholerique<br />
dans l’organisme” (Cercetãri<br />
asupra modului <strong>de</strong> distrugere a<br />
vibrionului holeric în organism) æi<br />
a fost asistentul biologului rus Ilija<br />
Mecinikov (1845-1916), laureat al<br />
premiului Nobel pentru medicinã.<br />
Întors în åarã, este numit profesor<br />
<strong>de</strong> Medicinã experimentalã la<br />
Facultatea <strong>de</strong> Medicinã din<br />
Bucureæti (1901-1934) æi Director<br />
general al Serviciului Sanitar din<br />
România (1907-.1910). Vocaåia sa<br />
<strong>de</strong> fondator æi organizator a fost<br />
<strong>de</strong>monstratã prin înfiinåarea unor<br />
instituåii ca „Institutul <strong>de</strong> Seruri æi<br />
Vaccinuri” (1921), care astãzi îi<br />
poartã numele, a Laboratorului <strong>de</strong><br />
„Medicinã Experimentalã” (1901) din<br />
cadrul Facultãåii <strong>de</strong> Medicinã, precum<br />
æi a unor reviste <strong>de</strong> specialitate, „Revista<br />
Ætiinåelor Medicale” (1905), „Annales<br />
<strong>de</strong> Biologie” (1911) æi „Archives<br />
roumaines <strong>de</strong> pathologie expérimentale<br />
et <strong>de</strong> microbiologie”. A fost membru al<br />
Aca<strong>de</strong>miei Române æi fondator al Æcolii<br />
române mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> microbiologie æi<br />
medicinã experimentalã.<br />
Ca director general al Serviciului<br />
Sanitar (1908-1910) luptã împotriva<br />
tuberculozei, organizeazã servicii<br />
sanitare mo<strong>de</strong>l în opt ju<strong>de</strong>åe æi<br />
laboratoare <strong>de</strong> bacteriologie în<br />
principalele oraæe ale åãrii. Sintetizeazã<br />
i<strong>de</strong>ile mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> medicinã curativã æi<br />
preventivã, pe care le raporteazã la<br />
nevoile æi posibilitãåile åãrii din acea<br />
perioadã în legea sanitarã din 1910<br />
(legea „Cantacuzino”).<br />
Cantacuzino continuã cercetãrile<br />
fostului sãu profesor, Mecinikov, în<br />
problema fagocitozei, a imunitãåii<br />
mecanismului <strong>de</strong> apãrare a organismului<br />
împotriva agenåilor patogeni.<br />
Implicându-se în studiul holerei,<br />
tifosului exantematic, tuberculozei,<br />
aduce contribuåii remarcante. A creat<br />
noåiunea <strong>de</strong> imunitate prin contact. În<br />
campania din 1913 a iniåiat mãsurile<br />
<strong>de</strong> combatere a epi<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> holerã,<br />
iar în primul rãzboi mondial, în calitate<br />
<strong>de</strong> conducãtor al serviciilor sanitare<br />
militare æi civile, a luat mãsurile <strong>de</strong><br />
combatere a marii epi<strong>de</strong>mii <strong>de</strong> tifos<br />
exantematic.<br />
Desfãæoarã o bogatã activitate <strong>de</strong><br />
cercetare privind vibrionul holeric æi<br />
vaccinarea antiholericã, imunizarea<br />
activã, împotriva dizenteriei æi<br />
febrei tifoi<strong>de</strong>, etiologia æi patologia<br />
scarlatinei. Pe baza cercetãrilor sale<br />
privind vibrionul holeric, Cantacuzino<br />
a pus la punct o metodã <strong>de</strong> vaccinare<br />
antiholericã, numitã „Metoda<br />
Cantacuzino”, folositã æi astãzi în åãrile<br />
un<strong>de</strong> se mai semnaleazã cazuri<br />
De asemenea, a organizat æi<br />
Medic, bacteriolog, profesor<br />
al Ligii Naåiunilor (1923), al Societãåii<br />
<strong>de</strong> Biologie, al Societãåii <strong>de</strong> Patologie<br />
Exoticã æi al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ætiinåe, din<br />
Paris.<br />
Aplecat asupra studiului filozofiei,<br />
fiziologiei, ætiinåelor naturale æi<br />
medicinei, face parte din cea <strong>de</strong>-a<br />
treia generaåie <strong>de</strong> biologi materialiæti,<br />
alãturi <strong>de</strong> E. Racoviåã, D. Voinov æi P.<br />
Bujor. A <strong>de</strong>cedat pe 14 ianuarie 1934,<br />
în Bucureæti.<br />
Doru MOISIN<br />
F R O N T I E R A<br />
D o c u m e n t a r<br />
33
34<br />
B<br />
:-)<br />
A<br />
N<br />
<br />
Un ascultãtor sunã la un post <strong>de</strong> radio.<br />
-Bunã ziua! Vã ascultãm.<br />
-Am gãsit un portofel care conåine 15.000 dolari æi un buletin<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate pe numele Popovici Mihai. Îi doresc multã sãnãtate<br />
æi aæ vrea sã îi ofer o <strong>de</strong>dicaåie muzicalã...<br />
C<br />
Pe perioada crizei economice guvernul român va asigura<br />
slujbe pentru æomeri. Ele vor fi oficiate <strong>de</strong> preoåi, episcopi æi<br />
mitropoliåi.<br />
Se întâlnesc doi viermi. Spune unul:<br />
- Mã, un<strong>de</strong> e tac’tu?<br />
- A plecat la pescuit.<br />
Douã blon<strong>de</strong> mergeau pe stradã, iar una dintre ele<br />
exclamã:<br />
-Uitã-te la câinele ãla cu un singur ochi!<br />
Cealaltã blondã îæi acoperã un ochi æi întreabã:<br />
-Un<strong>de</strong>? Un<strong>de</strong>?<br />
Electricianul spitalului intrã la Reanimare æi le spune<br />
bolnavilor cu masca <strong>de</strong> oxigen pe faåã:<br />
- Luaåi o gurã mare <strong>de</strong> aer cã tre’ sã schimb niæte siguranåe...<br />
Un avion rusesc se prãbuæeæte în Alaska. Pilotul se salveazã<br />
dar îl prind americanii. La sediul CIA, interogatoriu:<br />
-Bãi tavarisci, ce sistem <strong>de</strong> radiolocaåie folosiåi voi?<br />
-!?!<br />
-Bãi tavarisci, ce sistem <strong>de</strong> propulsie aveåi, bãi?<br />
-!?!<br />
-Bãi tavarisci, dacã nu ne <strong>de</strong>scrii aparatura <strong>de</strong> bord... te fac<br />
aræice!<br />
Îl iau doi malaci la tãbãcit, dar rusul nimic. Dupã o vreme,<br />
când la un schimb <strong>de</strong> prizonieri ajunge rusul acasã, îl întreabã<br />
colegii:<br />
- Ia spune Ivane, cum a fost în captivitate la americani?<br />
-Bãi bãieåi, puneåi mâna pe carte æi învãåaåi aparatura <strong>de</strong> bord,<br />
cã dacã vã prind americanii æi nu ætiåi, vã tãbãcesc zilnic!<br />
Dupã o zi <strong>de</strong> æcoalã ajunge Gigel acasã:<br />
- Tatã, am luat 4 la Mate..<br />
Jap, o palmã !<br />
- Tatã, am luat 4 la Fizicã!<br />
Jap, încã o palmã !<br />
- Am luat 10 la Muzicã !<br />
Jap, altã palmã .<br />
- Dar am luat 10 !<br />
- Bã, da îåi mai ar<strong>de</strong> æi <strong>de</strong> cântat!<br />
Tinerii cãsãtoriåi:<br />
Ea: - Dragã, te gân<strong>de</strong>æti toatã ziua la sex. Nu am putea sã<br />
discutãm puåin æi <strong>de</strong>spre artã, <strong>de</strong>spre literaturã?...<br />
-Bine... l-ai citit pe Balzac?<br />
U<br />
R<br />
-Nu.<br />
-OK, atunci hai în pat!<br />
O barzã zbura cu un bãtrânel<br />
în cioc. La un moment dat întreabã<br />
bãtrânelul:<br />
-Auzi, barzo, nu crezi cã ne-am<br />
rãtãcit?<br />
I<br />
O fetiåã ve<strong>de</strong> pe stradã un<br />
cãåel care tocmai fãcea vrute æi<br />
nevrute cu o cãåeluæã æi îl întreabã<br />
pe tatãl sãu ce fac. Tatãl, jenat, îi<br />
rãspun<strong>de</strong>:<br />
- Cãåeluæa nu vrea sã meargã<br />
acasã æi câinele încearcã sã o ia<br />
cu foråa.<br />
- Ahaa...e ca ieri cu mama, noroc<br />
cã se åinea bine <strong>de</strong> chiuvetã, altfel<br />
poætaæul o ducea în mod sigur la<br />
poætã...<br />
La tribunal un el æi o ea se<br />
ceartã pentru custodia fiicei lor.<br />
-Eu am adus-o pe lume cu<br />
durere, mie mi se cuvine custodia.<br />
Ju<strong>de</strong>cãtorul cãtre soå:<br />
-Argumentul dumneavoastrã<br />
care este?<br />
Omul reflecteazã un moment,<br />
apoi zice calm:<br />
-Domnule ju<strong>de</strong>cãtor, dacã<br />
dumneavoastrã bãgaåi o monedã<br />
într-un automat <strong>de</strong> rãcoritoare æi<br />
iese o sticlã <strong>de</strong> suc, a cui e sticla, a<br />
maæinii sau a dumneavoastrã?<br />
F R O N T I E R A<br />
:-)<br />
:-)<br />
Bulã æi taicã-sãu:<br />
-Ce mai e nou pe la æcoalã,<br />
fiule ?<br />
-Nimic ! Mi-au prelungit contractul pentru clasa a VI-a !<br />
Ce s-a ales <strong>de</strong> lumea asta, domnule! Stãteam duminicã în<br />
bisericã la slujba, când o doamnã <strong>de</strong> lângã mine scoate åigara,<br />
o aprin<strong>de</strong> æi începe sã fumeze. Sã-mi scape berea din mânã, nu<br />
alta!<br />
Æi vreåi sã spuneåi cã soåul dumneavoastrã s-a spânzurat? O<br />
întreabã ju<strong>de</strong>cãtorul pe tânãra vãduvã.<br />
-Da, domnule ju<strong>de</strong>cãtor, rãspun<strong>de</strong> acesta.<br />
-Æi cum explicaåi atunci mulåimea <strong>de</strong> cucuie pe care le are?<br />
-S-a spânzurat cu un elastic…<br />
Regula cifrei unice:<br />
presupune<br />
completarea<br />
careului <strong>de</strong> 81<br />
cãsuåe dupã<br />
O SINGURÃ<br />
REGULÃ: orice<br />
rând, orice coloanã<br />
<strong>de</strong> 9 cãsuåe æi<br />
oricare pãtrat<br />
<strong>de</strong> 3X3 cãsuåe sã<br />
conåinã o singurã<br />
datã fiecare cifrã<br />
cuprinsã între 1<br />
æi 9.<br />
D i v e r t i s m e n t
:-)<br />
ANOTIMP<br />
POFTIM!<br />
DEBUT PE<br />
PANTÃ!<br />
SPORT<br />
ACAR!<br />
OMÃT<br />
CICO<br />
SPORT<br />
NIVEL DE<br />
TRAI<br />
CELOFAN<br />
CURMÃTURÃ<br />
Galeria a cu zâmbete!<br />
e SUFLET DE<br />
POET!<br />
ASALT<br />
:-)<br />
SPORTURI R DE IARNÃ <strong>de</strong> Dumitru MOCANU<br />
PATINUARE<br />
NATURALE<br />
LATRÃ ÎN<br />
DELTÃ(PL)<br />
CÃLUÅ<br />
ALUMINIU<br />
(SIMB)<br />
LAC (SF...)<br />
NICOVALE<br />
UN LOCAL<br />
BÃTUT LA<br />
HOCHEI<br />
SERIALE DE<br />
LUNI<br />
DOTAT<br />
OMUL<br />
SULTANULUI<br />
CALCIU<br />
(SIMB)<br />
LOCAÆ<br />
NU<br />
TÂNÃR<br />
GRAVÃ<br />
USTUROI<br />
BATE PUCUL<br />
BIS!<br />
SPORT<br />
BANUL<br />
ÆAHULUI<br />
FAPT<br />
NEÂMPLINIT!<br />
PRIMELE ÎN<br />
CLUB!<br />
FINALE LA<br />
TRAMBULINÃ!<br />
CODIFICAT<br />
CAMPIONI<br />
„MATERIAL”<br />
PENTRU<br />
PATINAJ<br />
ÎN CERC!<br />
NEGAÅIE<br />
TRAGE AÅA<br />
SPORT<br />
CIOCNIRE<br />
PE PÂRTIE<br />
POMADÃ<br />
MOLDOVENCEI<br />
A<br />
OVAÅIONA<br />
VOTUL POLITIC<br />
Plimbându-se pe stradã, un æef <strong>de</strong><br />
partid politic a fost acci<strong>de</strong>ntat <strong>de</strong> un<br />
camion æi a <strong>de</strong>cedat. Sufletul sãu s-a<br />
ridicat la cer (probabil dintr-o eroare) æi<br />
iatã-l faåã în faåã cu Sfântu’ Petru.<br />
-Bine ai venit! Foarte rar un politician<br />
<strong>de</strong> talia ta ajunge aici æi nu prea ætim ce<br />
sã facem cu tine, dar vei petrece o zi în<br />
Iad, una în Rai æi-åi vom permite sã alegi<br />
locul un<strong>de</strong> sã-åi petreci eternitatea.<br />
A fost condus la ascensor, coborând<br />
pânã-n Iad. S-a trezit în mijlocul unui<br />
luxos teren <strong>de</strong> golf, mai <strong>de</strong>parte un club,<br />
iar în faåã foætii colegi <strong>de</strong> partid æi parteneri<br />
<strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>cedaåi, îmbrãcaåi în<br />
haine elegante æi foarte fericiåi.<br />
Au alergat sã-l salute, s-au îmbrãåiæat æi<br />
au început sã-æi aminteascã <strong>de</strong> timpurile<br />
bune, când se îmbogãåeau pe spinarea<br />
poporului. Au jucat o partidã <strong>de</strong> golf,<br />
au cântat împreunã la club, <strong>de</strong>lectânduse<br />
cu manguste æi caviar, iar noaptea<br />
în compania unor tinere frumoase æi<br />
libertine. S-a întâlnit chiar cu Diavolul cel<br />
mare, care era un tip simpatic, distractiv<br />
pus pe glume æi pe dans. A fost atât <strong>de</strong><br />
bine, dar s-a fãcut ora <strong>de</strong> plecare æi toåi<br />
l-au condus la ascensor. A urcat, pânã la<br />
poarta Paradisului, un<strong>de</strong> Sfântu’ Petru îl<br />
aætepta:<br />
- Acum e momentul sã intri în<br />
Paradis!<br />
Omul politic a petrecut urmãtoarele<br />
ore <strong>de</strong> pe un noriæor pe altul, atingând<br />
harpa æi cântând. Cele 24 <strong>de</strong> ore au<br />
zburat, iar Sfântu’ Petru a venit:<br />
-Ai petrecut o zi în Iad æi una în Rai,<br />
acum e momentul sã alegi!<br />
- Raiul este chiar frumos, dar cred cã<br />
mai bine m-aæ simåi în Iad.<br />
Sfântu’ Petru l-a însoåit la ascensor<br />
æi l-a coborât în Infern. Când s-au<br />
<strong>de</strong>schis uæile, s-a trezit în mijlocul unui<br />
teren uscat, plin <strong>de</strong> mizerii. Æi-a vãzut<br />
prietenii îmbrãcaåi în zdrenåe, chinuiåi æi<br />
scotocind prin gunoaie. Diavolul cel mare<br />
îl întâmpinã æi-l bãtu pe umãr.<br />
-Nnnnu-nåeleg, bâigui politicianul, ieri<br />
am fost aici æi erau femei frumoase, teren<br />
<strong>de</strong> golf, bunãtãåi, ne-am distrat <strong>de</strong> minune<br />
æi... æi... acum tot ce aveåi este un teren<br />
uscat, plin <strong>de</strong> porcãrii, iar prietenii mei<br />
sunt niæte amãrâåi.<br />
Diavolul cel mare, zâmbi æi zise:<br />
-Ieri eram în campanie electoralã! AZI<br />
AI VOTAT !<br />
:-)<br />
LUAT LA<br />
MIJLOC!<br />
PROBÃ LA<br />
SCHII<br />
FLOARE<br />
ORNAMENTALÃ<br />
A MÃRUNÅI<br />
F R O N T I E R A<br />
D i v e r t i s m e n t<br />
Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU<br />
35
„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,<br />
Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!
SINTEZA ACTIVITÃÅII<br />
POLIÅIEI DE FRONTIERÃ<br />
2008<br />
- documentul poate fi consultat æi pe site-ul <strong>de</strong> intranet al PFR -<br />
1. Mo<strong>de</strong>rnizarea politicii<br />
manageriale la nivelul PFR<br />
Obiectivul fundamental pentru perfecåionarea<br />
managementului l-a reprezentat creæterea capacitãåii<br />
instituåionale <strong>de</strong> optimizare a supravegherii æi controlului<br />
frontierei precum æi <strong>de</strong> combatere eficientã a infracåionalitãåii<br />
transnaåionale<br />
Alte obiective prioritare: Optimizarea procedurilor<br />
<strong>de</strong> lucru, Euroconformizarea legislativã; Eficientizarea æi<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea managementului poliåienesc; Reorganizarea<br />
instituåionalã; Optimizarea managementului resurselor<br />
umane; Cooperarea interinstituåionalã internã æi externã;<br />
Reducerea fenomenului criminalitãåii; Dezvoltarea<br />
capacitãåii tehnico-operative.<br />
2. Armonizarea legislativã<br />
Principalele activitãåi<br />
a) analizarea æi prezentarea propunerilor <strong>de</strong> avizare<br />
pentru 134 proiecte <strong>de</strong> acte normative care vizau atât<br />
activitãåile specifice ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã/M.A.I. cât æi<br />
pe cele în sarcina altor instituåii;<br />
b) iniåierea æi promovarea a 6 proiecte <strong>de</strong> acte normative<br />
vizând activitãåi specifice Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã;<br />
c) au fost analizate æi formulate puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re asupra<br />
unui numãr <strong>de</strong> peste 44 <strong>de</strong> materiale în domeniul relaåiilor<br />
internaåionale, fiind <strong>de</strong> menåionat, aici, atât documente<br />
care privesc proiectele <strong>de</strong> acorduri cu diferite state aflate în<br />
proces <strong>de</strong> negociere, cât æi înscrisuri întocmite în procesul<br />
<strong>de</strong> monitorizare a modului <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinire a obiectivelor<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã asumate în procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare a<br />
României la spaåiul Schengen;<br />
d) a fost asiguratã reprezentarea intereselor<br />
Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi<br />
Ministerului Administraåiei æi Internelor în cauzele civile<br />
æi administrative aflate în diferite stadii <strong>de</strong> soluåionare, fiind<br />
necesarã prezenåa consilierilor juridici la aproximativ 74<br />
termene (la nivelul Serviciului Juridic au fost înregistrate<br />
738 acte procedurale-citaåii, comunicãri etc.).<br />
Principalele acte normative care au stat la baza<br />
<strong>de</strong>sfãæurãrii activitãåii lucrãtorilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române:<br />
• ACORDUL din 14 iunie 1985 între guvernele statelor<br />
Uniunii Economice Benelux, Republicii Fe<strong>de</strong>rale Germania<br />
æi Republicii Franceze privind eliminarea gradualã a<br />
controalelor la frontierele comune, încheiat la Schengen,<br />
la 14 iunie 1985<br />
• CONVENÅIA DE APLICARE A ACORDULUI<br />
SCHENGEN din 14 iunie 1985 între guvernele statelor<br />
din Uniunea Economicã Benelux, Republicii Fe<strong>de</strong>rale<br />
Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã<br />
a controalelor la frontierele lor comune<br />
• REGULAMENTUL (CE) NR. 562/2006 AL<br />
PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL CONSILIULUI din<br />
15 martie 2006 <strong>de</strong> instituire a unui Cod comunitar privind<br />
regimul <strong>de</strong> trecere a frontierelor <strong>de</strong> cãtre persoane (Codul<br />
Frontierelor Schengen)<br />
• RECOMANDARE A COMISIEI 6/11/2006 <strong>de</strong> instituire<br />
a unui „Manual practic pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
(Manualul Schengen)” comun, <strong>de</strong> utilizat <strong>de</strong> cãtre<br />
autoritãåile competente ale statelor membre în cadrul<br />
efectuãrii controlului la frontierã asupra persoanelor<br />
• LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei<br />
circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate, cu modificãrile<br />
æi completãrile ulterioare<br />
• Strategiei naåionalã privind a<strong>de</strong>rarea la spaåiul<br />
Schengen<br />
• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 104 din 27<br />
iunie 2001 privind organizarea æi funcåionarea Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Române, cu modificãrile æi completãrile<br />
ulterioare<br />
• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 105 din 27 iunie<br />
2001 privind Frontierã <strong>de</strong> stat a României, cu modificãrile<br />
æi completãrile ulterioare<br />
• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 194 din 12<br />
<strong>de</strong>cembrie 2002 privind regimul strãinilor în România, cu<br />
modificãrile æi completãrile ulterioare<br />
3. Asigurarea resurselor umane în<br />
anul 2008<br />
Managementul resurselor umane a vizat atât<br />
îmbunãtãåirea mediului <strong>de</strong> lucru, cât æi creæterea<br />
ataæamentului personalului faåã <strong>de</strong> instituåie, prin mãsuri<br />
manageriale complexe, cum ar fi: evaluãri psihosociale,<br />
analize ale mediului intern, recompense etc.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />
1
Activitatea <strong>de</strong> management resurse umane a urmãrit<br />
atingerea obiectivelor strategice ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, astfel:<br />
1. Asigurarea resurselor umane a<strong>de</strong>cvate, din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re cantitativ æi calitativ;<br />
În anul 2008, la nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
au fost ocupate 448 posturi, din care:<br />
- ofiåeri : 217<br />
- agenåi : 179<br />
- personal contractual : 52<br />
La nivelul instituåiei noastre gradul <strong>de</strong> încadrare a<br />
posturilor este <strong>de</strong> 93,17% la frontiera externã æi 92,92%<br />
la frontiera internã.<br />
2. Creæterea rãspun<strong>de</strong>rii la nivelul sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române, prin sporirea competenåei profesionale<br />
a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã în aplicarea legii, implementarea<br />
procedurilor prevãzute în Regulamentul nr. 562/2006 al<br />
Parlamentului European æi al Consiliului din 15.03.2006,<br />
privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce<br />
stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere<br />
æi din „Manualul practic pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã” întrun<br />
sistem motivaåional aplicat diferenåiat pe categorii <strong>de</strong><br />
personal;<br />
3. S-a implementat în integralitate Programa Comunã<br />
<strong>de</strong> instruire elaboratã <strong>de</strong> FRONTEX<br />
4. Perfecåionarea sistemului <strong>de</strong> formare æi pregãtire<br />
continuã a personalului.<br />
Atfel, în ceea ce priveæte pregãtirea personalului, s-a<br />
avut în ve<strong>de</strong>re intensificarea acesteia pe toate palierele <strong>de</strong><br />
interes pentru instituåie (acquis Schengen, limbi strãine,<br />
specializare pe linia combaterii fenomenelor infracåionale<br />
transfrontaliere, cooperare poliåieneascã etc.).<br />
În perioada <strong>de</strong> referinåã, au fost pregãtiåi 528 ofiåeri<br />
æi 4.315 agenåi, din care 498 ofiåeri æi 4.098 agenåi în<br />
cadrul instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale PFR æi 130 ofiåeri æi<br />
217 agenåi în unitãåile <strong>de</strong> învãåãmânt ale MAI pe diferite<br />
domenii <strong>de</strong> combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere,<br />
informaticã æi limbi strãine.<br />
Aproximativ 5.300 ofiåeri æi agenåi au fost pregãtiåi<br />
pentru aplicarea acquis-ului Schengen æi 1.713 poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã în cadrul conceptului „Poliåia <strong>de</strong> proximitate”.<br />
În luna februarie 2008, a fost încheiat un acord cadru <strong>de</strong><br />
parteneriat pe probleme <strong>de</strong> pregãtire între IGPF æi Agenåia<br />
FRONTEX, prin care Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />
a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi a fost certificatã ca<br />
Aca<strong>de</strong>mie partenerã FRONTEX (Partenership Aca<strong>de</strong>my).<br />
La nivelul acestei instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt a PFR, au fost<br />
organizate cursuri <strong>de</strong> pregãtire a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din<br />
diverse state europene, sub egida FRONTEX, respectiv:<br />
- 3 sesiuni <strong>de</strong> pregãtire Mid Level - 45 ofiåeri din diferite<br />
state membre U.E.;<br />
- 3 sesiuni <strong>de</strong> pregãtire RABIT - 60 ofiåeri din diferite<br />
state membre U.E.<br />
4. Sistemul integrat <strong>de</strong> securizare a<br />
frontierei (SISF)<br />
În cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, instituåia direct<br />
responsabilã cu securizarea frontierei (supravegherea æi<br />
controlul frontierei), au fost iniåiate clarificãri conceptuale<br />
care au <strong>de</strong>terminat mãsuri concrete <strong>de</strong> asigurare a unei<br />
integrãri legislative, organizaåionale, operaåionale, <strong>de</strong> suport<br />
logistic, management al resurselor umane, atât endogen (în<br />
interior) cât æi exogen (în exterior), cu instituåiile naåionale<br />
cu atribuåii la frontierã, cu åãrile vecine, åãri europene æi<br />
alte åãri, situând pe primul plan specificitatea naåionalã,<br />
dar îmbinând armonios æi realizãrile pe plan european æi<br />
mondial.<br />
Obiectivele percepute prin prisma implementãrii<br />
sistemului integrat <strong>de</strong> securitate a frontierei æi în perspectiva<br />
combaterii eficiente a criminalitãåii transfrontaliere sunt:<br />
• realizarea æi perfecåionarea cadrului legal æi<br />
administrativ <strong>de</strong> planificare æi coordonare operaåionalã<br />
unitarã æi coerentã, la nivel naåional æi local a fenomenelor<br />
transfrontaliere;<br />
• reglementarea prin lege a cadrului <strong>de</strong> colaborare<br />
dintre instituåiile naåionale cu atribuåii în domeniul<br />
managementului integrat al frontierei României;<br />
• armonizarea <strong>de</strong>plinã a legislaåiei naåionale specifice<br />
acquis-ul Uniunii Europene privind protecåia frontierelor,<br />
migraåia æi azilul;<br />
• finalizarea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a capacitãåii<br />
administrative a instituåiilor cu responsabilitãåi la frontierã<br />
prin a<strong>de</strong>cvarea pregãtirii specifice unitare a resurselor<br />
umane;<br />
• realizarea infrastructurii corespunzãtoare la frontierã,<br />
finalizarea subsistemelor <strong>de</strong> comunicaåii, tehnologia<br />
informaåiei, supraveghere æi control adaptate specificului<br />
frontierelor (terestrã, aerianã, fluvialã æi maritimã) æi<br />
asigurarea interconectãrii æi interfaåãrii echipamentelor<br />
necesare în sistem integrat;<br />
• amplificarea cooperãrii internaåionale în domeniul<br />
managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii<br />
Europene, åãrile vecine, precum æi cu alte åãri;<br />
• realizarea æi utilizarea efectivã a unui mecanism<br />
eficient <strong>de</strong> monitorizare æi evaluare a managementului<br />
integrat al frontierei la toate nivelurile.<br />
Elementele cheie ale sistemului integrat sunt:<br />
• canalele æi fluxurile informaåionale;<br />
• relaåiile ce se stabilesc între structurile responsabile;<br />
• schimburile reciproce <strong>de</strong> informaåii;<br />
• analizele <strong>de</strong> risc (analizele integrate <strong>de</strong> risc);<br />
• prevenirea comiterii infracåiunilor transfrontaliere;<br />
• acåiunile concrete <strong>de</strong> combatere a infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere <strong>de</strong> cãtre fiecare dintre instituåii sau în<br />
cooperare;<br />
• înlãturarea urmãrilor provocate <strong>de</strong> infracåionalitatea<br />
transfrontalierã.<br />
5. Fonduri financiare<br />
În perioada analizatã activitatea structurii financiare<br />
a fost organizatã æi s-a <strong>de</strong>sfãæurat în scopul armonizãrii<br />
obiectivelor profesionale <strong>de</strong> specialitate cu realizarea<br />
obiectivului strategic <strong>de</strong> securizare a frontierelor României<br />
æi <strong>de</strong> compatibilizare cu structurile similare europene.<br />
Bugetul <strong>de</strong>stinat cheltuielilor pentru bunuri æi servicii a<br />
fost <strong>de</strong> 66.120 mii lei<br />
Bugetul <strong>de</strong>stinat cheltuielilor pentru Ordine æi Siguranåã<br />
Naåionalã cheltuieli <strong>de</strong> personal a fost <strong>de</strong> 703.106 mii<br />
lei<br />
Bugetul <strong>de</strong> achiziåii pentru IGPF a fost <strong>de</strong> 83.499 mii<br />
lei<br />
2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>
6. Continuarea întãririi capacitãåii<br />
<strong>de</strong> analizã a riscului<br />
Structura <strong>de</strong> Analizã <strong>de</strong> risc pune în practicã<br />
recomandãrile Uniunii Europene cu privire la utilizarea<br />
analizei <strong>de</strong> risc ca instrument <strong>de</strong> management al<br />
frontierei.<br />
La nivel instituåional, putem vorbi <strong>de</strong>spre trei niveluri:<br />
• tactic (la nivel local),<br />
• operaåional (la nivel regional),<br />
• strategic (nivel naåional).<br />
7. Dezvoltarea cooperãrii cu<br />
agenåia FRONTEX<br />
Anul 2008 a reprezentat pentru agenåie o creætere a<br />
numãrului activitãåilor, au fost <strong>de</strong>finite noi concepte pentru<br />
fazele operaåionale æi s-au fãcut <strong>de</strong>mersuri în ve<strong>de</strong>rea unei<br />
strânse cooperãri cu statele teråe. În acest context, Poliåia<br />
<strong>de</strong> Frontierã Românã este caracterizatã <strong>de</strong> agenåie ca<br />
un partener important, ce sprijinã activ æi participã la<br />
realizarea proiectelor FRONTEX, în ve<strong>de</strong>rea securizãrii<br />
frontierelor externe ale UE.<br />
În acest an, PFR a participat la urmãtoarele activitãåi<br />
FRONTEX<br />
• 24 operaåiuni comune sau proiecte pilot în care<br />
România a fost implicatã în anul 2008<br />
• La frontiera ver<strong>de</strong>: 15 ( 6 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã”)<br />
• La frontiera albastrã: 4 (1 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã”)<br />
- EUXINE 2008 prima operaåiune coordonatã <strong>de</strong> Agenåia<br />
FRONTEX la Marea Neagrã<br />
• La frontiera aerianã: 5 (2 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã).<br />
8. Colaborare internaåionalã<br />
• 22 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã românii au <strong>de</strong>sfãæurat activitãåi<br />
specifice în aeroporturile din Italia<br />
• În perioada 7 - 29 iunie 2008, a Campionatului<br />
European <strong>de</strong> Fotbal 2008, instituåia noastrã a <strong>de</strong>taæat 10<br />
experåi în cadrul structurilor <strong>de</strong> poliåie din Austria pentru<br />
misiuni <strong>de</strong> sprijin<br />
• poliåiæti <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi <strong>de</strong> sprijin la<br />
Consulatul României din Chiæinãu<br />
MISIUNI INTERNAÅIONALE DE MENÅINERE A PÃCII<br />
• 5 misiuni <strong>de</strong> menåinere a pãcii la care au participat<br />
13 lucrãtori din PFR<br />
9. Colaborare internã<br />
Colaborarea se efectueazã în special cu:<br />
• structurile Ministerului Administraåiei æi Internelor,<br />
prin cooperare permanentã, acåiuni comune æi schimb <strong>de</strong><br />
informaåii;<br />
• în domeniul justiåiei, prin informare reciprocã,<br />
culegere æi schimb <strong>de</strong> date <strong>de</strong> interes operativ;<br />
• Ministerul Apãrãrii Naåionale, Serviciul Român <strong>de</strong><br />
Informaåii, Serviciul <strong>de</strong> Informaåii Externe, Ministerul<br />
Sãnãtãåii, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul <strong>de</strong><br />
Protecåie æi Pazã referitor la sprijinul reciproc æi schimbul<br />
<strong>de</strong> date æi informaåii;<br />
• Ministerul Mediului, pentru acåiunile comune pe<br />
linia braconajului piscicol, sprijinul reciproc æi schimbul<br />
<strong>de</strong> informaåii,<br />
• Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii prin<br />
protocoale <strong>de</strong> colaborare æi acåiuni comune cu structurile<br />
subordonate acestui minister;<br />
• Agenåia Naåionalã pentru Protecåia Drepturilor<br />
Copilului.<br />
10. Integrare europeanã<br />
În domeniul controlului frontierelor au fost organizate<br />
10 misiuni <strong>de</strong> pregãtire pentru a<strong>de</strong>rare la spaåiul Schengen,<br />
din care 8 misiuni <strong>de</strong> autoevaluare cu experåi naåionali æi<br />
2 misiuni <strong>de</strong> pre-evaluare cu sprijinul unor experåi strãini<br />
(slovaci æi lituanieni). Misiunile au fost efectuate atât sub<br />
egida Comisiei mixte <strong>de</strong> evaluare Schengen pentru porturi<br />
æi aeroporturi internaåionale, cât æi prin foråe proprii.<br />
Aceste misiuni au acoperit toate structurile teritoriale ale<br />
PFR, fiind consi<strong>de</strong>rat un instrument <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important<br />
în pregãtirea structurilor pentru misiunile propriu-zise ce<br />
vor avea loc în perioada <strong>2009</strong>- 2010.<br />
Asistenåã tehnicã pentru pregãtirea condiåiilor necesare<br />
implementãrii ulterioare a sistemelor FADO æi APIS (75.000<br />
euro)<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii PFR, prin reabilitarea a 33<br />
<strong>de</strong> sedii operative (44 milioane euro).<br />
Întãrirea supravegherii frontierelor externe ale UE, prin<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> mobilitate navalã æi terestrã<br />
(116 milioane euro)<br />
11. Direcåia pentru implementarea<br />
sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a<br />
frontierei - UMP<br />
UMP-DISISF coordoneazã æi monitorizeazã realizarea æi<br />
implementarea Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securitate a Frontierei<br />
(SISF) ca principal obiectiv æi instrument <strong>de</strong> exercitare a<br />
managementului integrat al frontierei <strong>de</strong> stat a României,<br />
prin Contractul încheiat între MAI æi firma EADS.<br />
În perioada <strong>de</strong> referinåã, s-au <strong>de</strong>sfãæurat æedinåe <strong>de</strong><br />
coordonare între managerii EADS æi MAI. Acestea au<br />
avut ca scop coordonarea activitãåilor <strong>de</strong> realizare a<br />
proiectelor tehnice, implementare a subsistemului IT Backup<br />
precum æi clarificarea altor aspecte privind realizarea æi<br />
implementarea SISF.<br />
Au fost întocmite rapoarte periodice (sãptãmânale,<br />
lunare sau la cerere) privind progresele Proiectului <strong>de</strong><br />
implementare a SISF, pentru informarea structurilor æi<br />
conducerii IGPF æi MAI.<br />
Pentru realizarea æi implementarea proiectelor tehnice<br />
aferente subsistemelor SISF au fost organizate æi <strong>de</strong>sfãæurate<br />
æedinåe <strong>de</strong> lucru comune la nivel <strong>de</strong> specialiæti MAI, EADS<br />
æi alte structuri, încheiate cu note <strong>de</strong> discuåii (minute).<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />
3
12. Componenta navalã a PFR<br />
Participarea la 4 operaåiuni organizate <strong>de</strong> Agenåia<br />
FRONTEX: Nautilus 2008; Hermes; Indalo 2008; EUXINE<br />
2008.<br />
Participarea în cadrul exerciåiilor naåionale æi<br />
internaåionale <strong>de</strong>sfãæurate în comun cu åãrile riverane<br />
Mãrii Negre: Black Sea Hawk; ARION 2008; TOMIS 2008;<br />
JACKAL STONE etc.<br />
13. Combaterea migraåiei ilegale<br />
Combaterea infracåiunilor la regimul drepturilor <strong>de</strong><br />
proprietate intelectualã<br />
În anul 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã împreunã cu<br />
lucrãtorii vamali au <strong>de</strong>pistat la frontierele României bunuri<br />
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, dupã<br />
cum urmeazã:<br />
• 973.327 bucãåi articole <strong>de</strong> îmbrãcãminte æi lenjerie<br />
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate;<br />
• 426.863 bucãåi produse <strong>de</strong> parfumerie contrafãcute;<br />
• 311.873 perechi încãlåãminte;<br />
• 13.176 bucãåi unitãåi optice <strong>de</strong> stocare<br />
Traficul cu åigãri<br />
În perioada analizatã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au reåinut în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 9.537.657 pachete åigãri, cu o valoare<br />
aproximativã <strong>de</strong> 45.448.723 lei.<br />
Traficul cu autoturisme furate din strãinãtate<br />
Au fost <strong>de</strong>scoperite 129 autoturisme furate din<br />
strãinãtate.<br />
În anul 2008 au fost <strong>de</strong>pistate 546 grupuri <strong>de</strong> migranåi,<br />
în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 232 traficanåi æi 1.628 migranåi,<br />
dintre acestea, 39 grupuri (143 traficanåi æi 252 migranåi)<br />
fiind organizate în ve<strong>de</strong>rea sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trafic<br />
<strong>de</strong> migranåi, conform Legii 39/2003.<br />
Situaåia pe secåiuni <strong>de</strong> frontierã a cãlãuzelor reåinute se<br />
prezintã astfel:<br />
Traficul cu droguri<br />
În anul 2008, a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea <strong>de</strong> 393,986<br />
kg droguri (386,976 kg heroinã, 0,432 kg canabis, 0,134 kg<br />
cocainã æi 6,444 kg haæiæ) fiind întocmite dosare penale faåã<br />
<strong>de</strong> 99 persoane. Peste 660 kg <strong>de</strong> droguri au fost confiscate<br />
pe teritoriul altor state, pe baza informaåiilor transmise <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români.<br />
Persoanele implicate în traficul <strong>de</strong> droguri provin din<br />
Turcia, Serbia, Ungaria, Ucraina, Siria, Bulgaria, Belgia,<br />
Iran, Spania, China æi România.<br />
16. Concluzii<br />
14. Combaterea traficului <strong>de</strong><br />
persoane<br />
În anul 2008, au fost înregistrate 184 cazuri <strong>de</strong> trafic<br />
<strong>de</strong> fiinåe umane în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 393 traficanåi<br />
æi 511 victime, din care 40 grupuri organizate în ve<strong>de</strong>rea<br />
sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane (160 traficanåi<br />
æi 195 victime).<br />
15. Combaterea infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere<br />
Contrabanda<br />
S-a continuat æi <strong>de</strong>zvoltat relaåia dintre România æi<br />
Agenåia FRONTEX.<br />
Gradul <strong>de</strong> încadrare a posturilor este <strong>de</strong> 91,75 %.<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea politicii manageriale<br />
Migraåie ilegalã – creætere cu 67 % a infracåiunilor<br />
<strong>de</strong>pistate<br />
Cãlãuze reåinute – creætere <strong>de</strong> 3,65 ori<br />
Traficul <strong>de</strong> fiinåe umane - creætere cu 24 % a cazurilor<br />
<strong>de</strong>pistate.<br />
Grupurile <strong>de</strong> migranåi, <strong>de</strong>scoperite - creætere cu 49 %.<br />
Autoturisme furate <strong>de</strong>scoperite - creætere cu aproximativ<br />
7%.<br />
Droguri <strong>de</strong>scoperite - creæterea <strong>de</strong> peste 3 ori, iar peste<br />
660 kg <strong>de</strong> droguri au fost confiscate pe teritoriul altor state<br />
pe baza informaåiilor transmise <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
români.<br />
Prin contractele încheiate vor fi efectuate întreåineri<br />
generale la autospecialele <strong>de</strong> termoviziune din dotarea<br />
P.F.R.<br />
La nivelul fiecãrui Sector PF sunt organizate sesiuni<br />
lunare <strong>de</strong> pregãtire cu formatorii în domeniul Schengen,<br />
axate în special pe implementarea corectã a procedurilor<br />
Schengen æi informaåii cu caracter general din domeniul<br />
Schengen necesar a fi însuæite <strong>de</strong> cãtre personalul<br />
PF implicat în domeniul controlului æi supravegherii<br />
frontierelor.<br />
4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>
A fost elaboratã Planificarea cursurilor <strong>de</strong> pregãtire<br />
pentru anul <strong>2009</strong> la Æcolile PFR, cu secåiune specialã ce<br />
abor<strong>de</strong>azã cerinåele Catalogului Schengen în domeniu.<br />
S-a implementat în integralitate Programa Comunã <strong>de</strong><br />
instruire elaboratã <strong>de</strong> FRONTEX.<br />
LEGISLATIV<br />
17. Obiective<br />
• Elaborarea unor studii necesare <strong>de</strong>talierii anumitor<br />
preve<strong>de</strong>ri din documentele Schengen, în ve<strong>de</strong>rea<br />
implementãrii unitare a reglementãrilor acestora<br />
• Reglementarea cooperãrii æi coordonãrii<br />
responsabilitãåilor diferitelor structuri æi agenåii interne æi<br />
externe (ex. Memorandum <strong>de</strong> cooperare).<br />
INSTITUÅIONAL<br />
• Finalizarea Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securizare a<br />
Frontierei æi implementarea lui la nivel naåional.<br />
• Asigurarea pregãtirii la nivelul structurilor teritoriale<br />
ale PFR a misiunilor <strong>de</strong> auto-evaluare Schengen æi<br />
participarea în cadrul echipelor mixte conform Hotãrârilor<br />
Comisiei Naåionale <strong>de</strong> Auto-evaluare Schengen.<br />
• Asigurarea unor mecanisme <strong>de</strong> implementare a<br />
mãsurilor necesare în procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la spaåiul<br />
Schengen, cu sarcini æi termene pentru fiecare structurã<br />
a PFR.<br />
• Implementarea sistemului e-learning la nivelul<br />
structurilor PFR<br />
• Monitorizarea în<strong>de</strong>plinirii mãsurilor din cadrul<br />
rapoartelor <strong>de</strong> evaluare / auto-evaluare Schengen.<br />
• Implementarea Concepåiei integrate <strong>de</strong> pregãtire în<br />
domeniul Schengen aprobatã <strong>de</strong> Comisia Naåionalã <strong>de</strong><br />
Auto-evaluare Schengen.<br />
• Asigurarea compatibilitãåii æi interoperabilitãåii<br />
sistemului informatic cu sistemele existente la nivel<br />
european (VIS, SIS, EURODAC, INTERPOL, EUROPOL,<br />
AFIS).<br />
• Asigurarea infrastructurii, în punctele <strong>de</strong> trecere a<br />
frontierei, conform cerinåelor Schengen (fluxuri <strong>de</strong> pasageri<br />
separate pentru UE / non UE, infrastructurã <strong>de</strong> comunicaåii<br />
etc.).<br />
• Efectuarea <strong>de</strong>mersurilor pentru curãåarea æi întreåinerea<br />
culoarului <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> cãtre administraåiile publice<br />
locale.<br />
• Realizarea interoperabilitãåii Sistemului Complex <strong>de</strong><br />
Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã - SCOMAR - cu<br />
sistemele <strong>de</strong> supraveghere la Marea Neagrã implementate<br />
<strong>de</strong> Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii, VTS / AIS,<br />
Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul Agriculturii,<br />
Pãdurilor æi Dezvoltãrii Rurale, sistemul <strong>de</strong> monitorizare<br />
prin satelit a navelor <strong>de</strong> pescuit.<br />
OPERATIV<br />
• Continuarea procesului <strong>de</strong> profesionalizare /<br />
specializare a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din structurile <strong>de</strong><br />
combatere a infracåionalitãåii transnaåionale în ve<strong>de</strong>rea<br />
implementãrii specifice fiecãrei linii <strong>de</strong> muncã æi crearea<br />
unui mod <strong>de</strong> lucru unitar.<br />
• Continuarea æi finalizarea procesului <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />
structuralã a formaåiunilor operative ale PFR în ve<strong>de</strong>rea<br />
asigurãrii compatibilitãåii <strong>de</strong>pline cu structurile similare<br />
din U.E.<br />
• Intensificarea acåiunilor concrete <strong>de</strong> cooperare<br />
poliåieneascã interinstituåionalã internã æi internaåionalã.<br />
• Ridicarea nivelului calitativ în activitatea <strong>de</strong> culegere<br />
a informaåiilor privind combaterea infracåionalitãåii<br />
transnaåionale.<br />
• Intensificarea cooperãrii internaåionale în domeniul<br />
analizei <strong>de</strong> risc prin participarea activã la întâlnirile FRAN<br />
(Reåeaua <strong>de</strong> analizã <strong>de</strong> risc a Agenåiei FRONTEX).<br />
• Creæterea nivelului <strong>de</strong> monitorizare a fluxurilor<br />
migratorii ilegale ce afecteazã România, prin intensificarea<br />
cooperãrii cu autoritãåile competente naåionale æi<br />
internaåionale.<br />
• În<strong>de</strong>plinirea activitãåilor din responsabilitatea PFR,<br />
din Planul Naåional <strong>de</strong> Acåiune 2008 – 2010 pentru<br />
implementarea Strategiei Naåionale Împotriva Traficului<br />
<strong>de</strong> Persoane<br />
• Finalizarea implementãrii Sistemului FADO privind<br />
documentele <strong>de</strong> cãlãtorie æi a sistemului IMAGETRAK,<br />
privind sistemul <strong>de</strong> recunoaætere facialã<br />
Retrospectiva 2008 - cazuri <strong>de</strong>osebite<br />
Combaterea migraåiei ilegale æi traficului cu persoane<br />
1. Cetãåeni indieni, reåinuåi la frontiera cu Ucraina<br />
În cursul lunii martie 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
maramureæeni, în colaborare cu lucrãtori din cadrul S.R.I.<br />
Maramureæ, au reåinut pe raza localitãåii Tisa, ju<strong>de</strong>åul<br />
Maramureæ, la aproximativ 100 metri <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> frontierã,<br />
41 cetãåeni indieni, care au intrat ilegal în România,<br />
traversând râul Tisa cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />
Pentru reåinerea grupului, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au fost<br />
nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase<br />
æase focuri <strong>de</strong> avertisment în plan vertical, cu respectarea<br />
procedurilor legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã<br />
nu fie încãlcat teritoriul statului vecin. Din verificãrile<br />
efectuate, a rezultat cã persoanele în cauzã sunt <strong>de</strong> origine<br />
indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între 16 æi 53 <strong>de</strong> ani æi<br />
intenåionau sã ajungã în vestul Europei.<br />
Ca urmare a faptului cã toate persoanele au solicitat<br />
acordarea statutului <strong>de</strong> refugiat în România, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã au luat mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul<br />
Român pentru Imigrãri Maramureæ.<br />
2. Traficanåi <strong>de</strong> români pentru Marea Britanie æi Israel,<br />
reåinuåi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />
În luna septembrie 2008, patru români - Udrea O.,<br />
Cristina O, Lucian F. æi Zaharia B. - au fost trimiæi în<br />
ju<strong>de</strong>catã pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> racolare,<br />
îndrumare æi cãlãuzire <strong>de</strong> persoane în ve<strong>de</strong>rea trecerii<br />
frauduloase a frontierei unui stat strãin, precum æi pentru<br />
constituirea unei asocieri în acest sens.<br />
Cei în cauzã au fost <strong>de</strong>pistaåi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Direcåiei <strong>de</strong> Combatere a Migraåiei Ilegale - IGPF,<br />
sub coordonarea unui procuror din cadrul D.I.I.C.O.T.,<br />
fiind prezentaåi în faåa instanåei pentru a rãspun<strong>de</strong> pentru<br />
faptele comise.<br />
Timp <strong>de</strong> 4 ani, traficanåii au pãcãlit mai multe persoane<br />
- cetãåeni români, dornici sã lucreze în Marea Britanie æi<br />
Israel - obåinând <strong>de</strong> la acestea sume impresionante <strong>de</strong> bani,<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />
5
<strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> euro. Pe parcursul investigaåiilor fãcute,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au stabilit cã, sub „o acoperire” aparent<br />
legalã - înfiinåarea unei firme <strong>de</strong> transport aerian - li<strong>de</strong>rul<br />
grupãrii emitea o serie <strong>de</strong> documente false, care atestau<br />
calitatea <strong>de</strong> piloåi sau însoåitori <strong>de</strong> bord pentru persoanele<br />
dornice sã ajungã ilegal în Marea Britanie. Ulterior, le<br />
obåinea vize <strong>de</strong> tranzit aeroportuar pentru Anglia, tranzit<br />
pe care migranåii nu-l mai efectuau, rãmânând ilegal pe<br />
teritoriul britanic.<br />
În urma instrumentãrii dosarului penal, sub coordonarea<br />
procurorului D.I.I.C.O.T., numiåii Udrea O., Cristina O,<br />
Lucian F. æi Zaharia B. au fost prezentaåi instanåei, fiind<br />
învinuiåi <strong>de</strong> sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> racolare, îndrumare<br />
æi cãlãuzire <strong>de</strong> persoane în ve<strong>de</strong>rea trecerii frauduloase a<br />
frontierei unui stat strãin, precum æi pentru constituirea unei<br />
asocieri în acest sens.<br />
3. Reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> fiinåe umane, <strong>de</strong>structuratã <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni<br />
În luna septembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
D.P.F. Iaæi æi poliåiæti ai B.C.C.O. Iaæi, sub coordonarea unui<br />
procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaæi,<br />
au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> carne vie, care acåiona<br />
pe relaåia România-Spania.<br />
Din verificãrile efectuate, s-a stabilit cã reåeaua a<br />
acåionat timp <strong>de</strong> 5 ani <strong>de</strong> zile (în perioada 2003 - 2008),<br />
ocupându-se <strong>de</strong> racolarea <strong>de</strong> tinere (inclusiv, minore) æi<br />
transportarea lor, în mod legal, pânã în Spania, un<strong>de</strong> erau<br />
obligate sã practice prostituåia în beneficiul traficanåilor.<br />
Prin exploatarea sexualã a fetelor, traficanåii au obåinut<br />
sume importante <strong>de</strong> bani.<br />
Au fost efectuate mai multe percheziåii domiciliare æi<br />
<strong>de</strong>scin<strong>de</strong>ri, ocazie cu care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi cetãåenii<br />
români R.A., <strong>de</strong> 30 ani din jud. Giurgiu, T. C., <strong>de</strong> 35 ani<br />
din jud. Botoæani, R. F., <strong>de</strong> 30 ani æi C. T., <strong>de</strong> 28 ani ,<br />
ambii din municipiul Iaæi, membri ai reåelei <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong><br />
persoane.<br />
De asemenea, în cauzã, au fost dispuse mãsuri<br />
asigurãtorii asupra sumei <strong>de</strong> 25.000 euro, 500 gr. bijuterii<br />
din aur, douã autoturisme (BMW æi Audi A6), în valoare<br />
aproximativã <strong>de</strong> 50.000 euro æi un apartament cu trei<br />
camere, <strong>de</strong>spre care existau indicii cã ar proveni din<br />
produsul infracåiunii.<br />
Trafic cu substanåe stupefiante<br />
1. Capturã impresionantã <strong>de</strong> heroinã la frontiera cu<br />
Ucraina<br />
La începutul lunii ianuarie 2008, în urma unor ample<br />
investigaåii, în cooperare cu autoritãåile germane, ofiåerii<br />
antidrog din cadrul I.G.P.F., cu sprijinul lucrãtorilor vamali<br />
æi sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. , au fãcut una<br />
dintre cele mai importante capturi <strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong>stinate<br />
pieåei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere din Europa <strong>de</strong> Vest.<br />
În urma operaåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate, au fost capturate,<br />
în apropierea frontierei cu Ucraina (P.T.F. Halmeu, jud.<br />
Satu Mare) aproximativ 132 kg <strong>de</strong> heroinã, ascunse în<br />
æasiul unui automãrfar condus <strong>de</strong> cetãåeanul turc Mehmet<br />
Ozaktas, în vârstã <strong>de</strong> 47 ani.<br />
Suspiciunile autoritãåilor au apãrut atât <strong>de</strong> la traseul<br />
parcurs <strong>de</strong> æofer (Ucraina - România), cât æi <strong>de</strong> la faptul<br />
cã acesta a <strong>de</strong>clarat, ulterior, cã nu cunoaæte <strong>de</strong>stinaåia<br />
exactã a cãlãtoriei. În urma controlului amãnunåit, au fost<br />
<strong>de</strong>scoperite, în ascunzãtori confecåionate direct în æasiul<br />
automarfãrului, 254 pachete ce conåineau o substanåã <strong>de</strong><br />
culoare cafenie. În urma testelor preliminare, substanåa,<br />
în greutate totalã <strong>de</strong> aproximativ 131,4 kg., a reacåionat<br />
pozitiv la heroinã. Valoarea drogurilor, pe piaåa <strong>de</strong> consum,<br />
a fost estimatã la peste 10 milioane <strong>de</strong> euro.<br />
2. Aproximativ 108 kg. <strong>de</strong> heroinã, ascunse într-un TIR<br />
încãrcat cu mobilã<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul I.G.P.F. - D.C.I.T. æi<br />
D.P.F. Ora<strong>de</strong>a, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T.,<br />
au <strong>de</strong>scoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu mobilã,<br />
aproximativ 108 kg <strong>de</strong> heroinã, ce urmau sã ajungã pe<br />
„piaåa <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere” din Europa <strong>de</strong> Vest.<br />
În luna mai 2008, la P.T.F. Petea, jud. Satu Mare, s-a<br />
prezentat pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã cetãåeanul român<br />
Marian T., în vârstã <strong>de</strong> 55 ani, din Bucureæti, æofer al<br />
unui automãrfar ce transporta, conform documentelor <strong>de</strong><br />
însoåire, mobilier pentru o firmã din Uniunea Europeanã.<br />
În baza analizei <strong>de</strong> risc, folosind câinele antidrog æi<br />
aparatura pentru <strong>de</strong>tectarea æi analiza drogurilor, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au procedat la efectuarea unui control<br />
amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu care, întrun<br />
locaæ special amenajat - între coletele cu mobilã - au<br />
fost <strong>de</strong>scoperite mai multe sacoæe <strong>de</strong> rafie, în care se aflau<br />
216 calupuri, ce conåineau 108 kg substanåã <strong>de</strong> culoare<br />
maronie. În urma testãrii cu aparatura din dotare, substanåa<br />
a reacåionat ca fiind heroinã.<br />
3. Un bucureætean, cãutat <strong>de</strong> 13 ani <strong>de</strong> autoritãåile<br />
australiene pentru trafic <strong>de</strong> droguri din America Latinã<br />
cãtre Australia æi alte state vest-europene, a fost reåinut<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />
Cetãåeanul român - T. Vasile, <strong>de</strong> 45 ani din Bucureæti<br />
- li<strong>de</strong>rul unei importante organizaåii <strong>de</strong> criminalitate<br />
transfrontalierã ce se ocupa cu traficul <strong>de</strong> droguri din åãri<br />
ale Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene<br />
(printre care æi Olanda), a fost reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã români, în luna octombrie 2008.<br />
Alãturi <strong>de</strong> acesta, au fost i<strong>de</strong>ntificaåi æi reåinuåi alåi doi<br />
români, „locotenenåi” ai acestuia - Alexandru Z., <strong>de</strong> 25<br />
ani æi Laura K., <strong>de</strong> 31 ani - care aveau rolul <strong>de</strong> a racola<br />
cãrãuæi români æi a-i trimite în åãri din America <strong>de</strong> Sud<br />
pentru preluarea æi transportul mãrfii cãtre state din sudul<br />
æi vestul Europei. Din investigaåiile efectuate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã æi datele obåinute <strong>de</strong> la partenerii strãini - D.E.A.<br />
- S.U.A. æi autoritãåile din Olanda æi Australia - s-a stabilit<br />
cã li<strong>de</strong>rul reåelei era cãutat <strong>de</strong> 13 ani <strong>de</strong> cãtre autoritãåile<br />
australiene, <strong>de</strong>oarece se sustrãgea <strong>de</strong> la executarea unei<br />
pe<strong>de</strong>pse privative <strong>de</strong> libertate pentru fapte privind importul<br />
æi posesia <strong>de</strong> cocainã.<br />
Începând din anul 1995, gruparea infracåionalã<br />
coordonatã <strong>de</strong> român organizase cel puåin 18 transporturi<br />
<strong>de</strong> cocainã din America Latinã cãtre Australia, sumele <strong>de</strong><br />
bani vehiculate pentru facilitarea transporturilor <strong>de</strong>pãæind<br />
1 milion <strong>de</strong> dolari.<br />
Rolul bucureæteanului era <strong>de</strong> a intermedia vânzarea<br />
- cumpãrarea drogurilor, având legãturi directe atât cu<br />
furnizorii din America <strong>de</strong> Sud cât æi cu „beneficiarii” din<br />
Australia, Olanda, Germania, Italia etc. Pentru a nu risca,<br />
acesta nu se implica în transportul „mãrfii” în åãrile <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>stinaåie, sarcina revenindu-le „cãrãuæilor” din subordinea<br />
sa, în majoritate cetãåeni români. Cãrãuæii erau racolaåi æi<br />
„prelucraåi” (erau trimiæi sã preia droguri din America <strong>de</strong><br />
Sud æi învãåaåi cum æi un<strong>de</strong> sã le transporte în statele <strong>de</strong><br />
6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>
<strong>de</strong>stinaåie), <strong>de</strong> cei doi „locotenenåi” ai sãi, cu care li<strong>de</strong>rul<br />
menåinea o legãturã permanentã.<br />
4. Reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> cocainã dinspre Republica<br />
Dominicanã cãtre Europa <strong>de</strong> Vest, <strong>de</strong>structuratã <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã antidrog din I.G.P.F. - D.C.I.T. æi<br />
D.P.F. Constaåa, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Serviciul<br />
Teritorial Constanåa æi cu sprijinul S.R.I. - Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã<br />
Constanåa, au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong> traficanåi <strong>de</strong> droguri,<br />
ce se ocupa cu transportul <strong>de</strong> cocainã din Republica<br />
Dominicanã cãtre Europa <strong>de</strong> Vest.<br />
Metoda uzitatã <strong>de</strong> cãrãuæi (majoritatea cetãåeni români)<br />
era una ineditã pentru conaåionalii noætri, respectiv<br />
înghiåirea <strong>de</strong> pelete cu cocainã, folosirea corpului propriu<br />
drept „mijloc <strong>de</strong> transport”. Pentru fiecare peletã înghiåitã<br />
æi transportatã la <strong>de</strong>stinaåie, un cãrãuæ primea câte 50 euro<br />
(suma totalã pentru un transport era <strong>de</strong> aproximativ 5.000<br />
euro). Persoanele care acceptau aceasta propunere erau<br />
transportate în Republica Dominicanã, un<strong>de</strong>, iniåial, pentru<br />
o anumitã perioadã <strong>de</strong> timp, erau supuse unor „exerciåii”<br />
menite sã le <strong>de</strong>zvolte <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile necesare transportului<br />
<strong>de</strong> droguri prin acestã metodã.<br />
În luna noiembrie 2008, pe Aeroportul Aurel Vlaicu,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români au reuæit reåinerea li<strong>de</strong>rului<br />
reåelei, cetãåeanul român Cristian C, în vârstã <strong>de</strong> 22 ani.<br />
Alåi trei români, care înghiåiserã fiecare aproximativ 1 kg<br />
<strong>de</strong> cocainã, au fost reåinuåi <strong>de</strong> autoritãåile franceze, în baza<br />
informaåiilor furnizate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români.<br />
Trafic cu åigãri<br />
1. IAÆI (iulie 2008)<br />
O importantã grupare infracåionalã, ce avea ca obiect<br />
<strong>de</strong> activitate contrabanda cu åigãri, a fost anihilatã în urma<br />
acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi<br />
procurorii D.I.I.C.O.T., în colaborare cu Serviciul Român<br />
<strong>de</strong> Informaåii.<br />
Gruparea era formatã din cinci membri - trei cetãåeni<br />
români (printre care æi Æeful Biroului Vamal Albiåa),<br />
un moldovean æi unul cu dublã cetãåenie românã æi<br />
moldoveanã - æi era structuratã pe mai multe niveluri, cu<br />
roluri bine stabilite pentru fiecare membru.<br />
În data <strong>de</strong> 17.07.2008, în urma unei <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>ri efectuate<br />
la o societate comercialã <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>åului Constanåa,<br />
a fost <strong>de</strong>pistat un transport în care se gãseau ascunse, prin<br />
metoda capac, 1.100 baxuri åigãri, încãrcate cu peste<br />
600.000 pachete <strong>de</strong> åigãri. Acesta era cel <strong>de</strong>-al cincilea<br />
transport monitorizat æi reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
în cursul lunii aprilie, în cadrul aceleiaæi acåiuni, fiind<br />
<strong>de</strong>pistate patru autocisterne încãrcate cu peste 456.000<br />
pachete <strong>de</strong> åigãri provenienåã R. Moldova.<br />
La data <strong>de</strong> 18 iulie 2008, procurorii D.I.I.C.O.T.<br />
- Serviciul Teritorial Iaæi au dispus reåinerea celor cinci<br />
membri ai grupãrii <strong>de</strong> crimã organizatã, sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> iniåiere, constituire, a<strong>de</strong>rare sau<br />
sprijinire a unui grup infracåional organizat, prezentare la<br />
autoritatea vamalã <strong>de</strong> documente comerciale æi <strong>de</strong> transport<br />
ce se referã la alte mãrfuri <strong>de</strong>cât cele prezentate în vamã,<br />
înæelãciune æi nerespectarea dispoziåiilor privind operaåiuni<br />
<strong>de</strong> import sau export.<br />
2. CONSTANÅA (iulie 2008):<br />
Una dintre cele mai mari grupãri infracåionale ce avea<br />
ca obiect <strong>de</strong> activitate, pe teritoriul României, contrabanda<br />
cu åigãri, iar la nivel internaåional traficul <strong>de</strong> droguri,<br />
spãlare <strong>de</strong> bani æi contrabandã, a fost anihilatã în urma<br />
acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, în<br />
colaborare cu Serviciul Român <strong>de</strong> Informaåii, D.G.I.P.I.,<br />
Garda Financiarã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor,<br />
precum æi structurile <strong>de</strong> luptã antidrog ale Statelor Unite<br />
æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.<br />
Reåeaua era coordonatã <strong>de</strong> un cetãåean ucrainean,<br />
rezi<strong>de</strong>nt la New York, care, este arestat în S.U.A. pentru<br />
sãvâræirea unor infracåiuni <strong>de</strong> criminalitate organizatã<br />
(trafic <strong>de</strong> droguri, spãlare <strong>de</strong> bani, contrabandã), activitatea<br />
infracåionalã a membrilor reåelei fiind extinsã pe teritoriul<br />
mai multor state europene, un<strong>de</strong> membrii acesteia aveau<br />
puncte <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare æi pieåe <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere.<br />
Pe teritoriul României, reåeaua avea ca obiect <strong>de</strong> activitate<br />
traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri, autoritãåile române interceptând mai<br />
multe transporturi <strong>de</strong> åigãri, fiind confiscate peste 700.000<br />
pachete <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> contrabandã. Dacã åigãrile ajungeau pe<br />
piaåa neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere, profitul traficanåilor ar fi <strong>de</strong>pãæit<br />
suma <strong>de</strong> 700.000 euro.<br />
Pentru asociere în ve<strong>de</strong>rea comiterii <strong>de</strong> infracåiuni<br />
circumscrise crimei organizate, în România, au fost<br />
trimise în instanåã 16 persoane, dintre care 14 români,<br />
una cu dublã cetãåenie românã æi germanã æi un cetãåean<br />
moldovean.<br />
Trafic cu arme<br />
În urma activitãåilor <strong>de</strong> cooperare cu Drug Enforcement<br />
Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la<br />
reåinerea, în luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar -<br />
cãutat pentru sãvâræirea unor acte <strong>de</strong> terorism, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul I.G.P.F. - D.C.I.T. au fost solicitaåi <strong>de</strong><br />
autoritãåile americane pentru a fi sprijinite în i<strong>de</strong>ntificarea æi<br />
reåinerea unuia dintre cei mai mari traficanåi <strong>de</strong> armament<br />
din lume - Viktor Bout.<br />
Timp <strong>de</strong> douã sãptãmâni <strong>de</strong> zile, ofiåeri din cadrul<br />
Direcåiei <strong>de</strong> Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere<br />
- I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au<br />
<strong>de</strong>sfãæurat acåiuni specifice informativ-operative în ve<strong>de</strong>rea<br />
localizãrii traficantului æi probãrii acåiunilor sale ilegale <strong>de</strong><br />
trafic internaåional <strong>de</strong> armament.<br />
Alãturi <strong>de</strong> colegii <strong>de</strong> la D.E.A., veniåi în Bucureæti,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români au stabilit mai multe variante<br />
<strong>de</strong> acåiune pentru prin<strong>de</strong>rea lui Bout <strong>de</strong>spre care existau<br />
informaåii cã ar fi interesat sã se întâlneascã cu niæte<br />
„beneficiari <strong>de</strong> armament” (cetãåeni strãini), inclusiv în<br />
România. În acest sens, sub coordonarea procurorilor, au<br />
fost monitorizate discuåiile purtate între Bout, unul dintre<br />
„locotenenåii” sãi æi investigatorii sub acoperire cu privire la<br />
efectuarea unui transport <strong>de</strong> arme în Columbia (în valoare<br />
<strong>de</strong> 5 milioane $), încercându-se, totodatã, „atragerea” lui<br />
în åara noastrã pentru a fi reåinut.<br />
Din investigaåii, a rezultat cã armele urmau a fi<br />
procurate æi vândute <strong>de</strong> traficantul Viktor Bout grupãrii<br />
F.A.R.C. (Foråele Armate Revoluåionare Columbiene).<br />
Probele obåinute în urma activitãåilor informativ operative<br />
<strong>de</strong>sfãæurate în România, cu sprijinul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Române, au condus la arestarea æi incriminarea lui Viktor<br />
Bout pentru savarsirea infractiunii <strong>de</strong> conspiratie æi asociere<br />
în ve<strong>de</strong>rea traficãrii ilegale <strong>de</strong> armament cãtre organizaåii<br />
teroriste strãine. Viktor Bout, cãutat <strong>de</strong> Interpol pentru<br />
cã a încãlcat embargourile O.N.U. privind comeråul cu<br />
armament din mai multe åãri, a fost reåinut, în data <strong>de</strong><br />
06.03.2008, la Bangkok, <strong>de</strong> Poliåia thailan<strong>de</strong>zã în baza<br />
mandatului <strong>de</strong> arestare american.<br />
Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />
7