27.05.2014 Views

Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera

Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera

Nr. 1/2009 - Politia de Frontiera

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />

Revistã editatã <strong>de</strong> Inspectoratul<br />

General<br />

al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

• NR. 1/<strong>2009</strong> • 36 PAGINI<br />

Reportaj la S.P.F. Pardina<br />

pag. 10


2<br />

13 opere <strong>de</strong> artă,<br />

predate proprietarilor <strong>de</strong> drept<br />

În data <strong>de</strong> 12 <strong>de</strong>cembrie<br />

2008, la sediul IGPF, a avut<br />

loc predarea oficialã, cãtre<br />

proprietarul <strong>de</strong> drept, a 13<br />

opere <strong>de</strong> artã <strong>de</strong> mare valoare,<br />

ce au fost furate din Spania <strong>de</strong><br />

membrii unei reåele <strong>de</strong> trafic cu<br />

bunuri culturale mobile æi au<br />

fost <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã din cadrul IJPF Iaæi.<br />

Reprezentanåii PFR au<br />

predat bunurile în prezenåa<br />

ataæatului <strong>de</strong> afaceri interne din<br />

cadrul Ambasa<strong>de</strong>i Regatului<br />

Spaniei la Bucureæti, Santiago<br />

Calvo Valadares. Operele<br />

<strong>de</strong> artã înapoiate constau<br />

Dali, respectiv: „ALMA DEL QUIJOTE”,<br />

„MADONNA DE PORT LLIGAT”,<br />

„CRUCIFIX”, „MUJER DESNUDA<br />

SUBIENDO UNA ESCALERA”, „RELOJ<br />

BLANDO”, „SAN NARCISO DE LAS<br />

MOSCAS” æi „TRINITON ALADO”;<br />

æase tablouri pictate <strong>de</strong> autori celebri,<br />

respectiv: „PUERTA NO. 16”, autor Felix<br />

Tabasco, „OSCURO HECIZO 1956”,<br />

„PIANO PARA LAZAMA LIMA 1973”,<br />

„LOPEZ BERON”, „SANTOS HU” æi<br />

„SCHITA”, autor Juan Ismael.<br />

Aceste bunuri au fost <strong>de</strong>scoperite<br />

în urma unei acåiuni a poliåiætilor <strong>de</strong><br />

frontierã români æi procurorilor DIICOT,<br />

<strong>de</strong>sfãæuratã în cursul anului 2007, care<br />

s-a soldat cu anihilarea unei importante<br />

reåele internaåionale <strong>de</strong> trafic cu bunuri<br />

culturale mobile <strong>de</strong> mare valoare,<br />

provenite din infracåiuni <strong>de</strong> furt <strong>de</strong> pe<br />

teritoriul Spaniei.<br />

În luna august 2007, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã din cadrul IJPF<br />

Iaæi au obåinut o serie<br />

<strong>de</strong> informaåii cu privire<br />

la sãvâræirea <strong>de</strong> cãtre<br />

câåiva tineri din Iaæi<br />

a unor infracåiuni din<br />

sfera traficului cu bunuri<br />

culturale mobile <strong>de</strong> pe<br />

teritoriul unui stat strãin,<br />

în scopul comercializãrii<br />

acestora în România.<br />

Pe parcursul<br />

monitorizãrilor æi investigaåiilor sub<br />

acoperire, în data <strong>de</strong> 5 noiembrie 2007,<br />

traficanåii au fost prinæi în flagrant <strong>de</strong> cãtre<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni, în cadrul unei<br />

acåiuni <strong>de</strong> livrare supravegheatã, când<br />

aceætia încercau sã le comercializeze<br />

pe „piaåa neagrã” în schimbul sumei <strong>de</strong><br />

110.000 euro. Concomitent cu momentul<br />

realizãrii flagrantului, au fost efectuate æi<br />

æase percheziåii domiciliare, în locaåii<br />

diferite din municipiul Iaæi, ocazie cu<br />

care au fost i<strong>de</strong>ntificate toate operele <strong>de</strong><br />

artã furate.<br />

Reprezentanåii PFR æi ataæatul <strong>de</strong><br />

afaceri interne din cadrul Ambasa<strong>de</strong>i<br />

Regatului Spaniei la Bucureæti, domnul<br />

Santiago Calvo Valadares æi-au exprimat<br />

aprecierea pentru buna colaborare<br />

<strong>de</strong>rulatã între instituåiile celor douã<br />

state, în ultima perioadã <strong>de</strong> timp æi au<br />

subliniat necesitatea continuãrii acesteia<br />

în scopul prevenirii æi combaterii eficiente<br />

a infracåionalitãåii transnaåionale.<br />

Începând cu data <strong>de</strong> 15.12.2008, director adjunct al Direcåiei Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Timiæoara este inspectorul principal <strong>de</strong> poliåie CUMPÃNAÆU<br />

ILIUÅÃ.<br />

Ofiåerul a <strong>de</strong>åinut anterior funcåia <strong>de</strong> æef Birou Combaterea<br />

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din cadrul DPF Timiæoara.<br />

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />

• Serie nouã - nr. 685<br />

www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />

REDACÅIA<br />

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,<br />

Intranet: frontiera@igpf.net)<br />

Redactor-æef<br />

subcomisar Marius IONESCU<br />

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />

Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />

inspector principal Gabriel CRÃCIUN<br />

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />

Redactori:<br />

inspector Ætefan ANDREESCU<br />

inspector Iulian PUICÃ<br />

subinspector Elena URSACHI<br />

Fotoreporter<br />

agent Mihai BEJENARU<br />

Abonamente, difuzare<br />

Elena URSACHI<br />

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,<br />

sector 6, Bucureæti, cod 050507;<br />

TEL./FAX: 021-316.84.32;<br />

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />

Banii pentru abonamentele la revista<br />

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la<br />

bugetul <strong>de</strong> stat pe plan local, în contul<br />

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,<br />

<strong>de</strong>schis la trezorerie (Legea 500/2002).<br />

Fiecare direcåie, inspectorat ju<strong>de</strong>åean,<br />

æcoalã sau alte structuri PFR au <strong>de</strong>schis la<br />

trezoreria localã un numãr <strong>de</strong> cont, care<br />

poate fi consultat personal în momentul în<br />

care banii sunt viraåi la bugetul <strong>de</strong> stat, în<br />

cazul în care acesta nu este cunoscut.<br />

Responsabil <strong>de</strong> numãr:<br />

Marius IONESCU<br />

Layout: Mihai BEJENARU<br />

Tipar<br />

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti<br />

Tel./fax: 021 - 344 10 74<br />

e-mail: office@ammaprint.ro<br />

Ediåia s-a încheiat la<br />

31 ianuarie <strong>2009</strong><br />

Preå: 3 lei<br />

Reproducerea materialelor din cuprins<br />

este permisã numai cu menåionarea<br />

sursei<br />

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />

Materialele primite spre publicare<br />

nu se înapoiazã.<br />

Responsabilitatea juridicã pentru<br />

conåinutul articolului æi informaåiile<br />

cuprinse aparåine, potrivit<br />

Codului penal, autorului.<br />

I.S.S.N.: 1220-711X<br />

Imprimat în România<br />

<br />

F R O N T I E R A


BILANŢUL<br />

PFR<br />

2008<br />

Maråi 27 ianuarie a.c., la sediul IGPF, în prezenåa<br />

ministrului administraåiei æi internelor, Liviu Dragnea, a<br />

consilierului <strong>de</strong> stat al Departamentului Securitãåii Naåionale<br />

din cadrul Administraåiei Prezi<strong>de</strong>nåiale, general <strong>de</strong> armatã<br />

dr. Constantin Degeratu, a generalului <strong>de</strong> brigadã Florian<br />

Col<strong>de</strong>a, prim-adjunct al directorului SRI, a æefului DIICOT<br />

–procuror-æef Codruå Olaru, a secretarului <strong>de</strong> stat, chestor<br />

general dr. Anghel Andreescu-æeful Departamentului<br />

Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI, precum æi a æefilor <strong>de</strong><br />

direcåii generale æi inspectorate generale din MAI, a unor<br />

reprezentanåi ai ambasa<strong>de</strong>lor din România, cu care PFR a<br />

colaborat în mod <strong>de</strong>osebit în anul 2008 æi a altor personalitãåi<br />

ale vieåii social-politice æi reprezentanåi ai mass-media, a avut<br />

loc evaluarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã pe anul 2008.<br />

Chestorul principal <strong>de</strong> poliåie dr.Nelu Pop, inspectorul<br />

general al PFR, a prezentat activitatea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

pe anul 2008, când s-a urmãrit în<strong>de</strong>plinirea cu stricteåe a<br />

atribuåiilor conferite <strong>de</strong> legislaåia naåionalã în vigoare, atât<br />

în ceea ce priveæte optimizarea supravegherii æi controlului<br />

la frontierã, respectiv combaterea eficientã a infracåionalitãåii<br />

transfrontaliere, cât æi în ceea ce priveæte respectarea<br />

drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti, respectiv garantarea<br />

unor servicii <strong>de</strong> bunã calitate tuturor cetãåenilor, în beneficiul<br />

cãrora PFR îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea.<br />

De asemenea, s-a urmãrit în permanenåã în<strong>de</strong>plinirea<br />

sarcinilor ce revin instituåiei în contextul angajamentelor<br />

pe care România æi le-a asumat pentru a<strong>de</strong>rarea la spaåiul<br />

Schengen, fiind <strong>de</strong>zvoltate æi implementate politici æi concepte<br />

manageriale, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare instituåionalã<br />

la nivelul standar<strong>de</strong>lor comunitare, astfel<br />

încât sã se asigure un grad înalt <strong>de</strong> securizare<br />

al frontierelor române.<br />

Pe lângã obiectivul fundamental<br />

menåionat, politica managerialã aplicatã<br />

în anul 2008 la nivelul instituåiei a vizat<br />

æi: • optimizarea procedurilor <strong>de</strong> lucru<br />

• euroconformizarea legislativã<br />

• eficientizarea æi mo<strong>de</strong>rnizarea<br />

managementului poliåienesc •<br />

reorganizarea instituåionalã • optimizarea<br />

managementului resurselor umane •<br />

cooperarea interinstituåionalã internã<br />

æi externã • reducerea fenomenului<br />

criminalitãåii • <strong>de</strong>zvoltarea capacitãåii<br />

tehnico-operative.<br />

În cuvântul sãu, ministrul administraåiei<br />

æi internelor Liviu Dragnea a apreciat<br />

Continuare în pag. 4<br />

Insula K-cel mai tânãr pãmânt românesc .......................................................................... pag. 6<br />

Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR ................................................................ pag. 7<br />

„Regina gheåii” <strong>de</strong> pe Lacul Stânca-Costeæti .....................................................................pag. 9<br />

Reportaj-Pardina, Pardina! ........................................................................................ pag. 10-13<br />

Ætiri ............................................................................................................................ pag. 14-17<br />

Criminalisticã ............................................................................................................. pag. 18-19<br />

Istorie ......................................................................................................................... pag. 26-27<br />

Sport ............................................................................................................................... pag. 29<br />

Apariåii editoriale ............................................................................................................ pag. 30<br />

Acåiuni umanitare ........................................................................................................... pag. 31<br />

Ætiaåi cã ........................................................................................................................... pag. 32<br />

Documentar - Ioan C. Cantacuzino ................................................................................ pag. 33<br />

Divertisment .............................................................................................................. pag. 34-35<br />

SUMAR<br />

<br />

F R O N T I E R A 3


BILANÅUL PFR 2008<br />

Urmare din pag. 3<br />

transformarea pozitivã a PFR în domeniul combaterii corupåiei<br />

în rândul personalului propriu æi a creæterii încre<strong>de</strong>rii în<br />

structura PFR æi, totodatã, continuarea acestor eforturi pentru<br />

încre<strong>de</strong>rea societãåii civile în Poliåia <strong>de</strong> Frontierã: „Prima<br />

remarcã pe care vreau sã o fac în urma prezentãrii acestui<br />

bilanå, æi nu numai, este transformarea pozitivã a Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã în ultimii ani. Aæa cum ætiåi, am fost mult timp<br />

preæedintele unui Consiliu Ju<strong>de</strong>åean <strong>de</strong> la frontiera României<br />

æi am avut ocazia sã cunosc, atât domeniul æi problematica<br />

instituåiei, cât æi, domnule inpector general, comportamentul<br />

colegilor dumneavoastrã æi modul cum lucrau, poate <strong>de</strong> multe<br />

ori mai bine <strong>de</strong>cât ætiåi, pentru cã este firesc, noi ne întâlneam<br />

cu dumnealor în fiecare zi. Nu întot<strong>de</strong>auna percepåiile mele<br />

erau unele din cele pe care le-aåi aprecia ca favorabile æi cred<br />

cã nici nu vreåi sã ætiåi foarte mult care erau. Amintiåi-vã, æi sã<br />

ne amintim cu toåii, cum era vãzutã aceastã instituåie cu mulåi<br />

ani în urmã, din pãcate, când poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, poate pe<br />

nedrept sau poate exagerat, erau consi<strong>de</strong>raåi cei mai corupåi<br />

poliåiæti din interne. Din fericire, æi o spun cu mare satisfacåie,<br />

æi ca ministru æi ca cetãåean al acestei åãri, se constatã astãzi<br />

cã Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este una dintre instituåiile cu cea<br />

mai complexã activitate æi colaborare externã din acest<br />

minister. A început sã câætige în ceea ce înseamnã percepåia<br />

publicului!<br />

Este foarte important cã instituåia dumneavoastrã a început<br />

sã câætige încre<strong>de</strong>rea publicului. Este un mare obiectiv pe care<br />

l-aåi atins æi vã solicit sã faceåi tot ceea ce este necesar ca<br />

aceastã încre<strong>de</strong>re sã creascã, pentru cã încã mai este nevoie!<br />

Îi rog pe pe toåi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sã facã lucruri æi gesturi<br />

simple! Sã gân<strong>de</strong>ascã tot timpul cã, atunci când un român<br />

se întoarce în åarã, el se întoarce acasã, æi atunci când te<br />

întorci acasã îåi doreæti sã fi primit bine. Mãcar cu un zâmbet<br />

sau cu cãldurã. Poate cã eæti obiænuit sã fi primit cu rãcealã<br />

afarã, în åãri strãine, dar mãcar în åara ta sã simåi cã ai venit<br />

acasã æi cred cã nu este un efort foarte mare, pentru cã este<br />

pãcat <strong>de</strong> munca pe care o <strong>de</strong>pun colegii dumneavoastrã, <strong>de</strong><br />

profesionalismul lor, dacã nu fac æi gestul acesta, care este<br />

foarte simplu æi o sã ve<strong>de</strong>åi cã veåi avea <strong>de</strong> câætigat din acest<br />

lucru. Sunt convins, <strong>de</strong> asemenea, cã toate parteneriatele<br />

dumneavoastrã æi toate proiectele în care aåi fost implicaåi<br />

nu ar fi fost <strong>de</strong> succes æi partenerii externi nu ar fi lucrat cu<br />

dumneavoastrã în maniera asta eficientã dacã ar mai fi existat<br />

suspiciuni majore <strong>de</strong> corupåie în ceea ce priveæte instituåia<br />

dumneavoastrã. Pentru asta, vã felicit!”<br />

În continuare ministrul administraåiei æi internelor a fãcut<br />

câteva referiri la activitatea internaåionalã <strong>de</strong>sfãæuratã <strong>de</strong><br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi la efortul care trebuie <strong>de</strong>pus<br />

în ve<strong>de</strong>rea a<strong>de</strong>rãrii la SCHENGEN:<br />

„Apreciez, <strong>de</strong> asemenea, în mod <strong>de</strong>osebit æi colaborarea<br />

pe care Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã o <strong>de</strong>zvoltã cu Agenåia<br />

Europeanã FRONTEX. Cred cã cele 24 <strong>de</strong> operaåiuni<br />

comune au constituit tot atâtea oportunitãåi <strong>de</strong> specializare<br />

æi eficientizare a structurilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române.<br />

Astãzi, aceastã instituåie este în faåa unei noi provocãri:<br />

a<strong>de</strong>rarea României la spaåiul Schengen; dacã înainte <strong>de</strong><br />

2007 procesul <strong>de</strong> integrare în UE n-a fost unul uæor, nici<br />

acum lucrurile nu stau altfel, æi o ætiåi foarte bine. Ne<br />

aæteaptã o perioadã în care vom face obiectul unor evaluãri.<br />

Sunt convins cã diferenåa dintre perioada trecutã este<br />

plusul <strong>de</strong> experienåã acumulat æi capacitatea <strong>de</strong> adaptare la<br />

cooperare instituåionalã. Obiectivul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Schengen<br />

nu este obiectivul singular al dumneavoastrã, al meu sau al<br />

ministerului, este obiectivul întregii naåiuni æi pentru asta,<br />

stimate domnul inspector general, stimaåi colegi veåi avea<br />

tot sprijinul meu ca ministru al administraåiei æi internelor.<br />

Vã garantez æi sprijinul Guvernului æi al tuturor miniætrilor<br />

care sunt implicaåi în acest proces, dar, fiind un obiectiv <strong>de</strong><br />

importanåã naåionalã, nu voi accepta nici o scuzã æi nici o<br />

justificare în ceea ce priveæte o nedoritã întârziere”.<br />

Ministrul administraåiei æi internelor Liviu Dragnea a mai<br />

fãcut precizãri cu privire la rezultatele obåinute <strong>de</strong> cãtre<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, la situaåia operativã menåionând faptul<br />

cã „PFR trebuie sã fie în continuare un etalon al integritãåii<br />

æi al profesionalismului, iar cei care vor <strong>de</strong>structura grupãrile<br />

organizate infracåionale sã fie recompensaåi. Analizând datele<br />

pe care le-aåi prezentat dumneavoastrã aici, se constatã o<br />

creætere a tuturor indicatorilor la care vã raportaåi, însã<br />

cred cã cel puåin doi sunt elocvenåi... æi anume numãrul<br />

<strong>de</strong> persoane care au intrat sau au ieæit din åarã æi numãrul<br />

mijloacelor <strong>de</strong> transport care au tranzitat punctele <strong>de</strong> trecere<br />

a frontierei. În prima situaåie vorbim <strong>de</strong> aproape dublul<br />

populaåiei României, în a doua situaåie aproape 13 milioane<br />

<strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> transport rutier naval sau aerian. De asemenea,<br />

înåeleg complexitatea æi volumul <strong>de</strong> muncã, înåeleg æi efortul<br />

dumneavoastrã æi vã cer sã-l continuaåi, dar ætiåi mai bine ca<br />

mine, domnule inspector general æi stimaåi colegi, cã acolo<br />

un<strong>de</strong> existã permisivitate infractorii îæi intensificã activitatea,<br />

acolo un<strong>de</strong> se simte fermitate, infractorii, simplu, cautã rute<br />

ocolitoare. Tot din materialul dumneavostrã reiese cã frontiera<br />

românã este åinta unor mari provocãri, este practic frontiera<br />

<strong>de</strong> est a Uniunii Europene. Vorbim <strong>de</strong> migraåie ilegalã, <strong>de</strong><br />

contrabandã cu produse contrafãcute, trafic <strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong><br />

maæini, contrabandã cu åigãri. În ceea ce priveæte cotrabanda<br />

cu åigãri s-a prezentat aici cã valoarea åigãrilor confiscate este<br />

<strong>de</strong> peste 10 milioane <strong>de</strong> euro æi este un exemplu foarte clar<br />

<strong>de</strong> ceea ce înseamnã evaziune fiscalã. Practic, aceæti<br />

Domnule inspector general, mã aætept ca Poliåia<br />

4<br />

F R O N T I E R A<br />

E v e n i m e n t


din minister æi ceilalåi comandanåi <strong>de</strong> arme, beneficiind în<br />

continuare <strong>de</strong> colaborarea <strong>de</strong>osebitã cu DIICOT, SRI, SIE,<br />

Direcåia Anticorupåie æi celelalte structuri, armonia necesarã<br />

pentru ca obiectivul principal al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã sã fie<br />

atins. Cred, <strong>de</strong> asemenea, cã trebuie sã ne gândim serios æi<br />

aætept propuneri <strong>de</strong> la dumneavoastrã în ceea ce priveæte un<br />

sistem <strong>de</strong> recompensare serioasã a celor care, prin acåiunea<br />

directã, <strong>de</strong>structureazã grupuri organizate <strong>de</strong> infractori sau<br />

<strong>de</strong>pisteazã transporturi ilegale periculoase. Mã refer aici<br />

la marile capturi <strong>de</strong> droguri, la obiecte <strong>de</strong> patrimoniu sau<br />

cantitãåi impresionante <strong>de</strong> mãrfuri contrafãcute ori, <strong>de</strong><br />

ce nu, <strong>de</strong> arme.<br />

Spre final, vreau sã mã refer la braconajul piscicol<br />

din Delta Dunãrii. Stimaåi colegi, <strong>de</strong> multe ori existã<br />

impresia cã asistãm la o luptã nedreaptã din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re al logisticii sau al tehnicii avansate folositã <strong>de</strong><br />

infractori, cã s-a ajuns ca infractorii sã-i urmãreascã<br />

pe poliåiæti pentru a le cunoaæte toate miæcãrile. Vreau<br />

ca în aceastã luptã sã se implice æi Poliåia Naåionalã<br />

æi celelalte structuri ale ministerului, în special pe<br />

componenta <strong>de</strong> culegere æi valorificare a informaåiilor<br />

æi, aæa cum aåi <strong>de</strong>monstrat în acåiunile din Marea<br />

Neagrã, acea fermitate <strong>de</strong> care aåi dat dovadã acolo<br />

sã o arãtaåi æi în ceea ce priveæte Delta Dunãrii. Poliåia<br />

Deltei vreau sã fie o structurã care sã fie întãritã, pentru<br />

cã Delta Dunãrii nu este bunul nimãnui, este un bun<br />

pe care ni l-a lãsat Dumnezeu æi este pãcat sã asistãm<br />

la <strong>de</strong>vastarea acestei zone mirifice din România, pe<br />

<strong>de</strong> o parte, pe <strong>de</strong> altã parte acolo este criminalitatea<br />

economicã care ia amploare. Solicit tuturor colegilor sã ne<br />

implicãm serios în aceastã privinåã. Este evi<strong>de</strong>nt cã rezultatele<br />

pe care dumneavoastrã le-aåi obåinut, pentru care v-am<br />

felicitat, contribuie la realizarea unui climat <strong>de</strong> siguranåã în<br />

România æi care în mod firesc o sã caracterizeze graniåele<br />

åãrii, având în ve<strong>de</strong>re cã acum suntem practic monitorizaåi<br />

<strong>de</strong> cei 500 milioane <strong>de</strong> cetãåeni europeni, care aæteaptã sã ne<br />

aducem o contribuåie eficientã la protecåia dumnealor.”<br />

În finalul cuvântului sãu, ministrul Liviu Dragnea a mai<br />

precizat: „Trebuie sã vã spun în final, domnule inspector<br />

general, cã din punctul meu <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re dumneavoastrã<br />

personal vã bucuraåi <strong>de</strong> stabilitate în aceastã funcåie. Spun<br />

asta pentru cã vreau sã stopez æi sã înceteze orice fel <strong>de</strong><br />

speculaåii în sistemul pe care dumneavoastrã îl coordonaåi.<br />

Trebuie sã colaborez cu dumneavoastrã, trebuie sã aveåi<br />

stabilitate æi vreau sã aveåi limpezime în ceea ce înseamnã<br />

acåiunile pe care trebuie sã le facem în acest an. Vã cer sã<br />

abordaåi cu bãrbãåie æi sinceritate problemele reale pe care le<br />

aveåi în propriul sistem æi, împreunã cu mine æi colegii mei,<br />

sã însãnãtoæim ceea ce mai trebuie însãnãtoæit în aceastã<br />

instituåie. Eu cred în acest proiect, cred în profesionalismul æi<br />

în profesioniætii din aceastã instituåie, mã simt mândru când<br />

vãd la televizor sau citesc în presã <strong>de</strong>spre acåiunile pe care<br />

dumenavoastrã le-aåi <strong>de</strong>sfãæurat.<br />

În final, vã urez mult succes în acest an æi multã sãnãtate!<br />

Vã mulåumesc mult!”<br />

A consemnat Gabriel CRÃCIUN<br />

Un Om - un <strong>de</strong>stin<br />

La sfâræitul æedinåei <strong>de</strong> evaluare, ministrul administraåiei æi<br />

internelor, Liviu Dragnea, a înmânat comisarului-æef Ene Tudorel<br />

proaspãt pensionat din funcåia <strong>de</strong> director al Direcåiei Management<br />

Operaåional æi Cabinet o plachetã în semn <strong>de</strong> recunoætinåã pentru cei<br />

peste 35 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate în slujba instituåiei internelor.<br />

Nu existã om care sã nu fi scris o poezie, una<br />

doar...<br />

æi aceea sã spunã <strong>de</strong>spre un ritm al profesiunii<br />

<strong>de</strong>sfãæurate într-un dispozitiv <strong>de</strong> acåiune ce s-a <strong>de</strong>zvoltat<br />

pe un front <strong>de</strong> peste 35 <strong>de</strong> ani.<br />

Omul, poliåistul, cetãåeanul - æoå, tatãl æi buniculcomisar<br />

- æef Tudorel Ene – director al DPF Constanåa,<br />

iar în ultima perioadã, al Direcåiei Management<br />

Operaåional æi Cabinet din cadrul IGPFR, a predat<br />

ætafeta competenåei profesionale. Acum, viaåa îi scrie<br />

tânãrului pensionar primul rând într-o nouã paginã.<br />

Cu adagii mo<strong>de</strong>ste ne sfãtuieæte pe noi, cei care l-am<br />

cunoscut æi i-am fost colegi, sã evaluãm profesia drept<br />

cea mai înaltã cotã a conætiinåei æi dãruirii <strong>de</strong> sine.<br />

Experienåa sa <strong>de</strong> viaåã æi profesionalã poate fi o<br />

pildã, iar plãcerea sa <strong>de</strong> a înåelege semenii echivaleazã<br />

cu principiile exigenåei umane.<br />

Bilanåurile, în clipele când emoåiile sunt foarte<br />

puternice, îæi pierd registrele cu statistici æi se prind<br />

într-un tablou al perenitãåii.<br />

Dacã s-a reuæit, în cele <strong>de</strong> mai sus, sã se arunce<br />

chiar æi o privire fugitivã peste activitatea profesionalã<br />

a comisarului - æef Tudorel Ene, atunci meritul este al<br />

dumnealui!<br />

Avem onoarea sã vã salutãm æi vã dorim pensie<br />

în<strong>de</strong>lungatã!<br />

Corina GRECU<br />

F R O N T I E R A<br />

E v e n i m e n t 5


Insula K - cel mai tânăr pământ românesc<br />

Insula K, aæa cum a fost ea <strong>de</strong>numitã <strong>de</strong> experåi, a luat<br />

naætere în Marea Neagrã, în golful Musura, la nord <strong>de</strong> gura<br />

<strong>de</strong> vãrsare a Braåului Sulina, ca urmare a unui proces <strong>de</strong><br />

acumulare a aluviunilor aduse în principal <strong>de</strong> cãtre braåul cel<br />

mai nordic al Dunãrii, Braåul Chilia æi cu aportul curenåilor<br />

circulari din Marea Neagrã.<br />

Cu o lungime <strong>de</strong> 7 km æi o lãåime <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> metri, insula<br />

pare, vãzutã <strong>de</strong> sus, o limbã <strong>de</strong> nisip. Ea a început sã se<br />

contureze în urmã cu 10-15 ani, iar acum cinci ani au apãrut<br />

æi primele forme <strong>de</strong> vegetaåie.<br />

Specialiætii din partea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, comisar-æef<br />

Miluåã Creåu, comisarul Gheorghe Râcu, subinspectorul Lesia<br />

Semeniuc, subcomisarul Cristian Sandu æi inspectorul Bogdan<br />

Hîrtopanu au participat, alãturi <strong>de</strong> specialiæti din cadrul<br />

poliåiei <strong>de</strong> frontierã din Ucraina, la activitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare<br />

a frontierei <strong>de</strong> stat, efectuând cu aceastã ocazie mãsurãtori<br />

topogeo<strong>de</strong>zice. <strong>Frontiera</strong> <strong>de</strong> stat împarte insula în douã pãråi:<br />

2 km în România æi 5 km în Ucraina.<br />

Însã, insula are <strong>de</strong>ja un alt proprietar æi asta se poate<br />

ve<strong>de</strong>a atunci când te apropii în liniæte <strong>de</strong> ea. Insula K este a<br />

pãsãrilor. Pelicanii, cormoranii, lebe<strong>de</strong>le æi pescãruæii au gãsit<br />

aici un loc i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> cuibãrit.<br />

Natura nu înceteazã niciodatã sã ne surprindã æi,<br />

totodatã, sã ne bucure.<br />

Iulian PUICÃ<br />

6<br />

F R O N T I E R A<br />

E v e n i m e n t


Sedinţa Consiliului<br />

Consultativ Superior al PFR<br />

III/2008. La activitate au participat inspectorul general al<br />

PFR, chestor principal dr. Nelu Pop, adjuncåii inspectorului<br />

general, æefii direcåiilor centrale æi teritoriale ale PFR, ai unor<br />

inspectorate ju<strong>de</strong>åene, directorii instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale<br />

PFR, preæedintele CNP din PFR æi SNPPC din IGPF. În a doua<br />

parte a æedinåei <strong>de</strong> lucru, a participat secretarul <strong>de</strong> stat, æeful<br />

Departamentului Schengen, comisarul-æef Tiberiu Florea Trifan,<br />

care a dorit sã expunã puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re punctuale vizând aspecte<br />

<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante din activitatea instituåiei noastre pentru<br />

acest an.<br />

În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lucrãrilor, inspectorul general a precizat cã,<br />

în actualele condiåii <strong>de</strong> reducere a cheltuielilor bugetare, nu<br />

existã probleme legate <strong>de</strong> asigurarea combustibilului pentru<br />

executarea misiunilor ce revin poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, MAI æi<br />

Guvernul asigurând cotele necesare.<br />

Întrucât aceastã æedinåã a fost amânatã din motive obiective,<br />

unele subiecte ale ordinii <strong>de</strong> zi au fost abordate având în ve<strong>de</strong>re<br />

evaluãri pe întreg anul 2008.<br />

Concret, temele din program au fost: direcåiile prioritare<br />

<strong>de</strong> acåiune la nivelul structurilor teritoriale pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />

cooperãrii interinstituåionale în domeniile combaterii migraåiei<br />

ilegale æi controlului la frontierã analiza privind activitatea <strong>de</strong><br />

supraveghere a traficului naval, monitorizarea æi controlul navelor<br />

suspecte pe Dunãrea Interioarã, canalul Dunãre-Marea Neagrã,<br />

Dunãrea <strong>de</strong> Jos æi Marea Neagrã analiza privind modul în<br />

care este armonizat statutul personalului didactic din instituåiile<br />

furnizoare <strong>de</strong> educaåie planul <strong>de</strong> pregãtire a personalului<br />

PFR în domeniul Schengen în anul 2008 analiza activitãåii<br />

<strong>de</strong> mobilizare a structurilor PFR æi modalitãåile <strong>de</strong> transpunere<br />

în practicã a preve<strong>de</strong>rilor instrucåiunii <strong>de</strong> mobilizare analiza<br />

evenimentelor rutiere æi a consumului pe carburant pe 2008 <br />

stadiul achiziåiilor pentru lucrãrile <strong>de</strong> infrastructurã finanåate<br />

prin Facilitatea Schengen. Derularea investiåiilor finanåate <strong>de</strong> la<br />

bugetul <strong>de</strong> stat stadiul <strong>de</strong>rulãrii programelor logistice, privind<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea procesului <strong>de</strong> învãåãmânt în cadrul SFICPPF<br />

Constanåa, darea în folosinåã a sediului <strong>de</strong> la Agigea activitatea<br />

PFR în grupurile <strong>de</strong> lucru UE æi <strong>de</strong> cooperare cu statele membre<br />

UE combaterea infracåiunilor la regimul dreptului <strong>de</strong> proprietate<br />

intelectualã. Analiza fenomenului, evoluåii, tendinåe, rezultate.<br />

Mãsuri adoptate <strong>de</strong> PFR.<br />

Din discuåiile purtate pe marginea temelor menåionate au<br />

rezultat urmãtoarele i<strong>de</strong>i principale: Prima acåiune <strong>de</strong> evaluare<br />

pentru a<strong>de</strong>rarea la spaåiul Schengen va fi cea din domeniul<br />

cooperãrii poliåieneæti, astfel cã æi în anul 2008 s-a avut în ve<strong>de</strong>re<br />

<strong>de</strong>zvoltarea cooperãrii, atât în plan naåional cât æi internaåional.<br />

Inspectorul general a menåionat æi exemple mai puåin fericite,<br />

imediat urmãtoare se impune luarea legãturii cu structurile <strong>de</strong><br />

colaborare <strong>de</strong> la toate nivelurile, în special <strong>de</strong> execuåie, un<strong>de</strong> se<br />

vor face evaluãri, pentru încheierea unor protocoale æi realizarea<br />

unei cooperãri concrete æi eficiente.<br />

În ce priveæte dotarea, care s-a îmbunãtãåit în mod constant<br />

în ultimii ani, este nevoie, åinând cont æi <strong>de</strong> evoluåia fenomenului<br />

infracåional, <strong>de</strong> ambarcaåiuni pneumatice pentru râul Prut æi <strong>de</strong><br />

ambarcaåiuni rapi<strong>de</strong>, capabile sã intercepteze ambarcaåiunile din<br />

ce în ce mai performante ale contrabandiætilor cu åigãri.<br />

Un aspect extrem <strong>de</strong> important avut în atenåia conducerii PFR<br />

æi MAI este cel al relocãrii Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã <strong>de</strong> la frontierele<br />

interne, în contextul integrãrii în spaåiul Schengen, pentru care<br />

s-a stabilit sã se redacteze un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Aceastã concepåie<br />

va trebui discutatã æi în conducerea MAI, dupã consultarea cu<br />

Poliåia Naåionalã æi sindicatele.<br />

Comisarul Andrei Voicu, directorul Direcåiei Schengen æi<br />

Programe a menåionat cã punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al Comisiei Europene<br />

este cel în sensul cã, la aceste frontiere, mo<strong>de</strong>lul european nu<br />

preve<strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> control æi supraveghere, dupã a<strong>de</strong>rarea<br />

unui stat la Schengen, la frontierele interne ale acestuia. De<br />

asemenea, a amintit cã între 2-7 septembrie va fi evaluatã <strong>de</strong> CE<br />

cooperarea la Marea Neagrã æi cã, în ultimii 9 ani, au fost alocate<br />

106 milioane euro în dotarea PFR cu ambarcaåiuni. Comisarul<br />

Voicu a atras atenåia æi asupra colaborãrii cu Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie<br />

„Al. I. Cuza” în ce priveæte programa <strong>de</strong> învãåãmânt în domeniul<br />

legislaåiei Schengen.<br />

Discuåiile s-au purtat æi pe marginea unui aspect vizând<br />

instruirea poliåiætilor: salariile mici ale profesorilor din PFR<br />

æi pier<strong>de</strong>rea unor sporuri <strong>de</strong> cãtre poliåiætii care participã la<br />

cursuri.<br />

Cu data <strong>de</strong> 1 ianuarie s-a trecut la lucrul în 5 ture, una dintre<br />

ele fiind pentru sprijin æi pregãtire.<br />

În ce priveæte infrastructura, în cadrul lucrãrilor s-a menåionat<br />

cã toate punctele <strong>de</strong> trecere a frontierei din administrarea PFR<br />

au fost prevãzute în proiecte <strong>de</strong> reabilitare.<br />

Comisarul-æef Trifan, æeful Departamentului Schengen, a<br />

<strong>de</strong>clarat cã în misiunile <strong>de</strong> autoevaluare au fost constatate multe<br />

nereguli, în special în PTF-uri, apreciind cã unele dintre acestea<br />

pot fi soluåionate numai <strong>de</strong> cãtre administratorii punctelor. Æi<br />

domnia sa a subliniat cã trebuie fãcute progrese în ce priveæte<br />

colaborarea poliåieneascã, pregãtirea în domeniul Schengen æi<br />

pregãtirea în domeniul supravegherii frontierei terestre, crearea<br />

<strong>de</strong> proceduri <strong>de</strong> lucru în acest domeniu trecut în plan secund<br />

dupã unificarea grãnicerilor cu poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Trebuie pus<br />

accent æi pe analiza <strong>de</strong> risc, aspect cãruia noul catalog îi acordã<br />

o importanåã <strong>de</strong>osebitã. (Marius IONESCU)<br />

F R O N T I E R A<br />

A n a l i z ã<br />

7


Focuri <strong>de</strong> armă<br />

pentru reţinerea, în larg, a unui<br />

pescador turcesc<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Grupului <strong>de</strong> Nave al<br />

Sectorului Constanåa au <strong>de</strong>pistat, la aproximativ 65 mile<br />

marine <strong>de</strong> Constanåa, un pescador sub pavilion Turcia,<br />

suspect <strong>de</strong> activitãåi <strong>de</strong> pescuit ilegal în apele teritoriale<br />

româneæti.<br />

În seara zilei <strong>de</strong> 9 ianuarie a.c., în baza unui plan <strong>de</strong> acåiune<br />

pentru combaterea braconajului ilegal în apele maritime<br />

naåionale, nava MAI 1104, din cadrul Grupului <strong>de</strong> Nave<br />

Constanåa, a <strong>de</strong>pistat, la distanåa <strong>de</strong> 65 mile marine (130 km),<br />

în dreptul localitãåii Midia, o navã <strong>de</strong> pescuit, pavilion Turcia,<br />

la bordul cãreia au fost observate unelte <strong>de</strong> pescuit.<br />

În conformitate cu legislaåia în vigoare, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

au solicitat navei oprirea pentru control. Cum aceasta nu<br />

s-a supus solicitãrii, s-a aplicat procedura specificã acestor<br />

situaåii, folosindu-se mijloacele legale <strong>de</strong> stabilire a legãturii cu<br />

pescadorul turcesc: luminoase, acustice æi semnale radio, urmate<br />

<strong>de</strong> somaåii conform legii, ulterior executându-se douã serii <strong>de</strong><br />

focuri <strong>de</strong> avertisment.<br />

La ora 23.46, pescadorul s-a supus solicitãrii navei Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã æi, sub escorta acesteia, a început <strong>de</strong>plasarea cãtre<br />

portul Constanåa.<br />

Pe parcursul <strong>de</strong>plasãrii, pescadorul turcesc a încercat sã<br />

pãrãseascã direcåia <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare stabilitã, nava MAI 1104 fiind<br />

nevoitã sã utilizeze din nou armamentul <strong>de</strong> bord, fiind efectuat<br />

un foc <strong>de</strong> avertisment printr-o serie scurtã <strong>de</strong> 5 cartuæe cal.<br />

14,5 mm <strong>de</strong> manevrã, foc în plan vertical, pescadorul turcesc<br />

conformându-se <strong>de</strong>plasãrii cãtre portul Constanåa.<br />

În data <strong>de</strong> 10 ianuarie a.c., orele 15.40, pescadorul turcesc<br />

„UYGUNGOR”, cu 8 membri <strong>de</strong> echipaj, toåi cetãåeni turci, a<br />

fost adus în portul Constanta. În urma controlului efectuat <strong>de</strong><br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, la bordul navei au fost <strong>de</strong>scoperite unelte<br />

<strong>de</strong> pescuit industrial. Din verificãri s-a stabilit cã cetãåeanul turc<br />

D.Hasbi, în vârstã <strong>de</strong> 39 ani, în calitate <strong>de</strong> comandant al navei,<br />

nu avea licenåã sau autorizaåie pentru pescuit æi nici documente<br />

legale pentru conducerea navei.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit comandantului navei dosar<br />

penal pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>åinere a licenåei/<br />

autorizaåiei <strong>de</strong> pescuit pentru nave æi ambarcaåiuni, <strong>de</strong>åinerea<br />

sau folosirea la pescuit <strong>de</strong> cãtre persoane neautorizate a altor<br />

tipuri <strong>de</strong> unelte <strong>de</strong> pescuit comercial æi conducerea unei nave<br />

fãrã brevet sau certificate <strong>de</strong> capacitate. Cercetãrile continuã, la<br />

finalizare urmând a fi aplicate mãsurile legale ce se impun.<br />

Menåionãm cã la data <strong>de</strong> 11 februarie 2007, pescadorul a<br />

mai fost reåinut <strong>de</strong> cãtre o navã <strong>de</strong> patrulare a Grupului <strong>de</strong> Nave<br />

Mangalia, pentru pescuit fãrã licenåã în perioada <strong>de</strong> prohibiåie æi<br />

folosirea unor tipuri <strong>de</strong> unelte <strong>de</strong> pescuit neautorizate.<br />

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF<br />

8 F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i


Pe lacul Stânca-Costesti<br />

„Regina gheţii”<br />

dă <strong>de</strong> gândit infractorilor<br />

îngrozitor <strong>de</strong> friguroasã, m-am <strong>de</strong>plasat<br />

într-o misiune la SPF Stânca, unul dintre<br />

sectoarele din subordinea IJPF Botoæani.<br />

Sectorul are în responsabilitate frontiera<br />

<strong>de</strong> apã, cu excepåia punctului care<br />

face legãtura pe uscat între România æi<br />

Republica Moldova. Dar nu <strong>de</strong>spre sector<br />

sau <strong>de</strong>spre punctul <strong>de</strong> trecere vreau sã<br />

amintesc în aceste rânduri. Vreau sã vã<br />

povestesc <strong>de</strong>spre „poliåiætii marinari”,<br />

care îæi iubesc meseria æi pentru care nu<br />

conteazã nici gerul æi nici soarele arzãtor.<br />

Vreau sã vã povestesc <strong>de</strong>spre oameni care<br />

sunt pasionaåi <strong>de</strong> munca lor æi, odatã ce<br />

i-ai cunoscut, nu poåi sã nu-i admiri<br />

pentru ceea ce fac æi pasiunea cu care<br />

navigheazã pe lacul îngheåat.<br />

Æi pentru a înåelege exact <strong>de</strong> ce m-<br />

au impresionat aceæti oameni, trebuie<br />

sã vã povestesc puåin æi <strong>de</strong>spre lacul <strong>de</strong><br />

acumulare Stânca-Costeæti. În perioada <strong>de</strong><br />

iarnã, care în zona Botoæanului începe <strong>de</strong><br />

prin noiembrie, lacul îngheaåã, creând o<br />

a<strong>de</strong>vãratã cale <strong>de</strong> acces între România æi<br />

Moldova. Pe lacul îngheåat se poate trece<br />

dintr-o åarã în alta atât pe<strong>de</strong>stru cât æi cu<br />

vehicule <strong>de</strong> orice fel. Din acest motiv,<br />

pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã botoæãneni<br />

care asigurã supravegherea frontierei <strong>de</strong><br />

stat, lacul <strong>de</strong> acumulare este o zonã <strong>de</strong><br />

mare risc, fiind propice trecerilor ilegale<br />

æi mai ales comiterii <strong>de</strong> infracåiuni diverse.<br />

Pe lacul îngheåat se <strong>de</strong>sfãæoarã diverse<br />

activitãåi, unele legale, cum ar fi pescuitul<br />

la copcã, iar altele ilegale, cum ar fi<br />

contrabanda, trecerea ilegalã a frontierei<br />

<strong>de</strong> stat etc. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã reuæeau<br />

sã verifice activitãåile ce se <strong>de</strong>sfãæurau pe<br />

lac foarte greu, <strong>de</strong>oarece nimeni nu putea<br />

risca sã intre pe gheaåã pentru a combate<br />

infracåionalitatea. Trebuia gãsitã o soluåie<br />

urgentã pentru a asigura zona.<br />

Dupã discuåii æi <strong>de</strong>liberãri, factorii <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>cizie <strong>de</strong> la nivelul IGPF au reuæit sã<br />

gãseascã soluåia. Era necesar ca la IJPF<br />

Botoæani, mai precis la SPF Stânca, sã<br />

fie adusã o ambarcaåiune care sã ofere<br />

siguranåa necesarã <strong>de</strong>plasãrii pe lacul<br />

îngheåat.<br />

Drept urmare, odatã i<strong>de</strong>ntificatã soluåia<br />

æi beneficiind <strong>de</strong> sprijinul tehnicienilor <strong>de</strong><br />

la IGPF, la începutul anului 2007, SPF<br />

Stânca a primit în dotare o ambarcaåiune<br />

diferitã <strong>de</strong> tot ce avea pânã atunci. Era<br />

vorba <strong>de</strong> un Hovercraft, proiect HTI 425,<br />

o ambarcaåiune <strong>de</strong>osebitã care foloseæte<br />

pentru <strong>de</strong>plasare o pernã <strong>de</strong> aer, fiind<br />

extrem <strong>de</strong> utilã acolo un<strong>de</strong> accesul unor<br />

Hovercraftul este o ambarcaåiune amfibie,<br />

produsã în Italia æi care se poate <strong>de</strong>plasa<br />

pe pãmânt, apã, mlaætinã, zãpadã æi<br />

peste orice fel <strong>de</strong> obstacole æi suprafeåe<br />

care plutesc. Tocmai pentru aceste<br />

caracteristici, aceastã ambarcaåiune a<br />

fost datã în dotarea SPF Stânca pentru a<br />

se putea asigura eficient supravegherea<br />

ambarcaåiune au fost numiåi æi câåiva<br />

poliåiæti <strong>de</strong> frontierã care se ocupã <strong>de</strong><br />

aceasta. Agenåii au fãcut cursuri la æcoala<br />

<strong>de</strong> la Giurgiu, locul un<strong>de</strong> li s-a insuflat<br />

dragostea pentru marinãrie. Acolo au<br />

asimilat cunoætinåe noi <strong>de</strong>spre aceastã<br />

ambarcaåiune misterioasã.<br />

Sã revenim însã la acea zi <strong>de</strong> ianuarie.<br />

Am observat cu uimire cã la cele -10<br />

gra<strong>de</strong> Celsius care erau indicate pe<br />

termometru, un<strong>de</strong>va la mijlocul lacului<br />

<strong>de</strong> acumulare Stânca-Costeæti, pe gheaåã,<br />

era o ambarcaåiune a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />

Am aflat imediat cã este vorba <strong>de</strong><br />

„regina gheåii” aæa cum îi mai spun unii<br />

Hovercraft-ului. Mai mult din curiozitate<br />

personalã, i-am întrebat pe poliåiætii care<br />

erau la bordul ambarcaåiunei cum reuæesc<br />

sã facã faåã gerului îngrozitor, vântului<br />

care sufla cu putere pe malul lacului,<br />

dar mai ales în larg.... Rãspunsul nu m-a<br />

uimit foarte tare: „Suntem marinari æi am<br />

învãåat sã iubim apa atât vara cât æi iarna.<br />

Nu ætiåi cât ne ajutã pe noi Hovercraftul. E<br />

spaima infractorilor când iese pe lac. Fãrã<br />

aceastã ambarcaåiune nu am putea pãzi<br />

aceastã zonã. Este extrem <strong>de</strong> predispusã<br />

la treceri æi contrabandã în momentul în<br />

care lacul este îngheåat”, ne-a povestit<br />

agentul æef adjunct Mîrza Dumitru. Cel<br />

mai înfocat dintre „poliåiætii marinari”<br />

este însã agentul æef adjunct Neaåã Ion.<br />

Scrutând lacul la bordul Hovercraftului,<br />

acesta ne-a spus în câteva cuvinte cum<br />

ajutã ambarcaåia la supravegherea<br />

frontierei <strong>de</strong> stat. „Iarna, atunci când lacul<br />

îngheaåã, gheaåa este extrem <strong>de</strong> groasã æi<br />

rezistentã. Peste lacul îngheåat se poate<br />

trece æi cu maæina dacã cineva ar avea<br />

curajul. Mai sunt cazuri când unii riscã<br />

æi intrã pe gheaåa lacului pentru a pescui<br />

sau pentru a comite diverse infracåiuni,<br />

pornind <strong>de</strong> la contrabandã æi ajungând<br />

pânã la treceri ilegale. Cu Hovercraftul<br />

se poate naviga pe gheaåã æi nu este nici<br />

un pericol dacã mai sunt æi zone care nu<br />

sunt în totalitate îngheåate, <strong>de</strong>oarece se<br />

poate face trecerea <strong>de</strong> la gheaåã la apã.<br />

Astfel, noi putem preveni activitãåile<br />

clan<strong>de</strong>stine, <strong>de</strong>oarece suntem chiar în<br />

mijlocul evenimentelor. Oricum, <strong>de</strong><br />

regulã, prezenåa Hovercraftului pe lac dã<br />

un rol extrem <strong>de</strong> important în prevenirea<br />

comiterii infracåiunilor”, a povestit Neaåã.<br />

Colegul sãu, agentul principal Teiu Florin<br />

l-a completat: „Hovercraftul poate trece<br />

æi peste obstacole <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> centimetri,<br />

însã trebuie sã avem grijã sã protejãm<br />

fustele <strong>de</strong> la perna <strong>de</strong> aer æi corpul<br />

ambarcaåiunii”.<br />

Povestea <strong>de</strong>spre Hovercraft æi cum a<br />

ajuns acesta la IJPF Botoæani a încheiat-o<br />

chiar cel care rãspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> aceastã tehnicã<br />

la nivelul IJPF Botoæani. „Practic cele æase<br />

ambarcaåiuni <strong>de</strong> acest tip care existã la<br />

nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã au fost aduse<br />

pentru Delta Dunãrii, pentru a se putea<br />

naviga æi în zonele mai mlãætinoase. Însã<br />

cei <strong>de</strong> la IGPF au înåeles problema cu care<br />

ne confruntãm noi la Stânca-Costeæti pe<br />

vreme <strong>de</strong> iarnã æi ne-au dat æi nouã în<br />

dotare o astfel <strong>de</strong> ambarcaåiune. Cu<br />

ajutorul marinarilor poliåiæti care navigã<br />

cu toate ambarcaåiuniunile <strong>de</strong> la Stânca<br />

reuæim sã ne facem æi noi marinarii utili<br />

într-o zonã un<strong>de</strong> puåini s-ar aætepta sã ne<br />

gãseascã”, spune comisarul Liviu Pintea,<br />

ofiåerul <strong>de</strong> marinã care se ocupã <strong>de</strong><br />

ambarcaåiuni la nivel <strong>de</strong> IJPF Botoæani.<br />

Minodora RÃCNEA<br />

F R O N T I E R A<br />

R e p o r t a j 9


Pardina, Pardina !<br />

Trecere cu bacul<br />

10<br />

F R O N T I E R A<br />

R e p o r t a j


Pentru aceia dintre dumneavoastrã<br />

care nu aåi vizitat Delta Dunãrii<br />

revenim în acest numãr cu<br />

prezentarea unei aæezãri <strong>de</strong> pe malul drept<br />

al braåului Chilia, întinsã pe o lungime <strong>de</strong> 6<br />

km, un<strong>de</strong> îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea colegi <strong>de</strong><br />

ai noætri - Pardina.<br />

La Pardina se poate ajunge fie pe calea<br />

apei, pe braåul cel mai nordic al Dunãrii, fie<br />

terestru, pe un drum „greu”, dacã în prealabil ai<br />

traversat Dunãrea la Tulcea, cu bacul, distanåa<br />

dintre Pardina æi Tulcea fiind <strong>de</strong> 37 km.<br />

Teritoriul administrativ al comunei Pardina,<br />

din ju<strong>de</strong>åul Tulcea, este inclus în Delta fluvialã<br />

a Dunãrii, în unitatea geomorfologicã a insulei<br />

Letea. În partea <strong>de</strong> sud-est a comunei se<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã Grindul Stipoc, care închi<strong>de</strong> pe la<br />

sud <strong>de</strong>presiunea Pardina. De la Pardina, braåul<br />

Chilia se <strong>de</strong>sparte în mai multe cãi <strong>de</strong> apã,<br />

constituind o <strong>de</strong>ltã interioarã, care se terminã<br />

în dreptul localitãåii Chilia-Veche.<br />

Localitatea Pardina a valorificat pentru<br />

<strong>de</strong>zvoltarea sa suprafaåa <strong>de</strong> teren feritã <strong>de</strong> inundaåii a unui grind<br />

fluvial ce însoåeæte pe direcåia S-N braåul Chilia, pe partea sa<br />

dreaptã.<br />

Originea locuitorilor comunei este strâns legatã <strong>de</strong> migraåia<br />

ruæilor-lipoveni pe teritoriul Dobrogei <strong>de</strong> pe timpul åarului Petru<br />

I æi Ecaterinei a II-a, datoritã persecuåiilor pe motive religioase.<br />

Un alt moment important pentru populaåia Dobrogei este<br />

legat <strong>de</strong> valurile migraåiei din Ucraina a cazacilor zaporojeni.<br />

Localitatea are o suprafaåã agricolã <strong>de</strong> 30.600 ha, iar<br />

populaåia se ocupã cu creæterea animalelor æi cultura agricolã.<br />

În<strong>de</strong>letnicirea tradiåionalã, pescuitul, este pe cale <strong>de</strong> dispariåie<br />

pentru cã bãtrânii pescari au murit, iar tinerii nu mai îmbrãåiæeazã<br />

aceastã meserie. Comuna este <strong>de</strong> categoria a 3-a, cu o populaåie<br />

sub 600 <strong>de</strong> persoane, singurele locuri <strong>de</strong> muncã fiind oferite <strong>de</strong><br />

primãrie, æcoalã æi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã. Instituåia <strong>de</strong> învãåãmânt are<br />

clase simultane 1-3, 2-4 æi 5-8, datoritã numãrului mic <strong>de</strong> copii.<br />

Agroturismul este slab <strong>de</strong>zvoltat , aici existã o singurã pensiune,<br />

cu 24 <strong>de</strong> locuri, dar care oferã condiåii bune <strong>de</strong> cazare.<br />

Clima este continentalã, cu veri cãlduroase, ierni geroase, cu<br />

vânturi puternice, temperatura medie anualã fiind <strong>de</strong> 11 0 C, iar<br />

cantitatea medie <strong>de</strong> precipitaåii <strong>de</strong> 440mm/mp anual.<br />

Istoric<br />

Portul Tulcea<br />

Un bei turc al cãrui nume nu se cunoaæte, a venit în plimbare<br />

în Delta Dunãrii împreunã cu soåia sa. Poposind la umbra sãlciilor<br />

puåin timp, soåia beiului æi-a uitat umbrela la o salcie. Constatând<br />

lipsa umbrelei, soåia beiului a început sã strige în limba turcã<br />

„partiæa, partiæa” adicã umbrela, umbrela.<br />

Aceastã <strong>de</strong>numire, în dialectul ucrainean, înseamnã „Pardin”.<br />

Populaåia, auzind <strong>de</strong> aceastã întâmplare a dat <strong>de</strong>numirea acelui<br />

punct un<strong>de</strong> poposise beiul <strong>de</strong> „Pardin” (<strong>de</strong>numirea ucraineanã<br />

a umbrelei), iar satul s-a numit „Pardina”. Aceasta s-a petrecut<br />

în prima jumãtate a secolului al XIX-lea.<br />

Sectorul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Pardina<br />

Poliåia <strong>de</strong> Frontierã este reprezentatã în zonã <strong>de</strong> Sectorul<br />

PF Pardina.<br />

Misiunea acestei structuri constã în supravegherea æi<br />

controlul trecerii frontierei <strong>de</strong> stat, supravegherea spaåiului<br />

aerian, combaterea fenomenului infracåional transfrontalier æi a<br />

migraåiei ilegale în zona sa <strong>de</strong> competenåã. Aceasta este dispusã<br />

între urmãtoarele repere: S.F. 1362, S.F. 1390, malul drept al<br />

canalului Tãtaru, pânã la ecluza Ignat Zabara, pânã la bifurcaåia<br />

gârlelor Gotca æi Repe<strong>de</strong>a, cota Stipoc (2,2), lacul Bãlcãneætii<br />

Mari, malul stâng al gârlei Æontea, mila maritimã 20, malul stâng<br />

Blocuri <strong>de</strong> locuinåe, în Pardina<br />

<br />

Sectorul PF Pardina<br />

F R O N T I E R A<br />

al braåelor Sulina æi Tulcea.<br />

În zona <strong>de</strong> competenåã a sectorului se<br />

gãsesc æapte localitãåi: Tudor Vladimirescu,<br />

Pãtlãgeanca, Sãlcieni, Ceatalchioi, Plaur,<br />

Pardina, Tatanir, cu un numãr <strong>de</strong> aproximativ<br />

2000 locuitori, majoritatea <strong>de</strong> naåionalitate<br />

ucraineanã, fapt care creazã premisele pentru<br />

stabilirea unor legãturi între unele persoane din<br />

zonã æi cetãåeni ai statului vecin.<br />

Media <strong>de</strong> vârstã este ridicatã, majoritatea<br />

tinerilor preferând sã pãrãseascã zona ruralã în<br />

cãutarea unor locuri <strong>de</strong> muncã la oraæ.<br />

Activitãåile economice sunt reduse,<br />

<strong>de</strong>sfãæurându-se cu prepon<strong>de</strong>renåã în agriculturã,<br />

pescuit æi turism (la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea sezonului <strong>de</strong><br />

vânãtoare æi pescuit).<br />

R e p o r t a j 11


Activitatea economicã redusã, prin lipsa<br />

locurilor <strong>de</strong> muncã æi a surselor legale <strong>de</strong> venit,<br />

genereazã sãrãcie în rândul populaåiei din zonã,<br />

fapt care favorizeazã producerea infracåiunilor<br />

prin care se urmãreæte obåinerea unor venituri<br />

sau foloase necuvenite, cum ar fi furturile<br />

<strong>de</strong> cereale, animale, obiecte din patrimoniul<br />

cultural naåional, masã lemnoasã, braconajul<br />

piscicol æi cinegetic, complicitatea la trecerea<br />

ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat æi contrabanda.<br />

Serviciul este organizat pe 4 ture, în funcåie<br />

<strong>de</strong> situaåia concretã din sector, realizându-se<br />

dispozitive <strong>de</strong> supraveghere variate, mobile.<br />

Pentru în<strong>de</strong>plinirea misiunilor <strong>de</strong><br />

supraveghere æi control al trecerii frontierei <strong>de</strong><br />

stat, Sectorul Pardina coopereazã cu Sectoarele<br />

PF Tulcea æi Chilia, cu care se învecineazã, cu<br />

posturile <strong>de</strong> poliåie locale æi celelalte organe ale<br />

altor ministere sau instituåii cu atribuåii în zona<br />

<strong>de</strong> responsabilitate.<br />

Pe timp <strong>de</strong> iarnã, când temperatura este<br />

scãzutã, braåul Chilia îngheaåã, iar navigaåia<br />

se întrerupe.<br />

În perioada <strong>de</strong>zgheåurilor, pe fluviu<br />

curg sloiuri, fapt pentru care navigaåia este<br />

îngreunatã, impunându-se mãsuri specifice<br />

pentru evitarea acci<strong>de</strong>ntelor æi avariilor.<br />

Dispunerea foråelor æi mijloacelor tehnice<br />

<strong>de</strong> supraveghere se face în funcåie <strong>de</strong> situaåia<br />

operativã, informaåiile obåinute, caracteristicile<br />

frontierei, anotimp æi starea vremii, personalul<br />

æi tehnica avutã la dispoziåie.<br />

Misiunile executate cu ambarcaåiunile<br />

din dotarea sectorului sunt în permanentã<br />

legãturã cu misiunile executate la uscat, prin<br />

închi<strong>de</strong>rea direcåiilor <strong>de</strong> trecere, supraveghere<br />

æi intervenåie pe apã, acoperindu-se întreaga<br />

zonã <strong>de</strong> competenåã.<br />

Pe timp <strong>de</strong> noapte, misiunile se executã,<br />

<strong>de</strong> regulã, cu o ambarcaåie tip ARVOR, special<br />

dotatã în acest sens, iar pe timp <strong>de</strong> zi cu ARIurile<br />

æi ambarcaåiile cu motor ataæat (AMA).<br />

Cooperare<br />

La nivelul Sectorului existã o strânsã cooperare cu organele<br />

<strong>de</strong> poliåie, vizând serviciile judiciar, cercetãri penale æi <strong>de</strong> crimã<br />

organizatã.<br />

În în<strong>de</strong>plinirea misiunilor existã conlucrare, informare<br />

reciprocã æi acåiuni comune cu organele <strong>de</strong> specialitate ale<br />

grãnicerilor ucraineni, relaåia cu aceætia fiind bazatã pe principiul<br />

bunei vecinãtãåi æi al promovãrii normelor prevãzute în acordurile<br />

<strong>de</strong> frontierã existente.<br />

12<br />

Nissanul Terano II, în luptã cu drumurile Deltei<br />

Agenåii Cristian Leoacã æi Valentin Donose,<br />

executând post control la Podul Roæu - dig<br />

Sireasa, pe comunicaåia spre Chilia Veche<br />

Pontonul Dormitor PD 8101, aflat<br />

în grija pc. Vasile Deacu<br />

În cifre, pentru realizarea acestei bune cooperãri cu<br />

autoritãåile statului, menåionãm cã în anul 2008 au fost efectuate<br />

împreunã cu grãnicerii ucraineni urmãtoarele activitãåi: 30<br />

misiuni <strong>de</strong> diverse tipuri, trei activitãåi <strong>de</strong> cercetare în comun,<br />

douã activitãåi <strong>de</strong> predare-primire bunuri, o activitate <strong>de</strong> predareprimire<br />

corespon<strong>de</strong>nåã precum æi 36 informãri reciproce.<br />

Au fost organizate æi executate activitãåi preventive, constând<br />

în 240 acåiuni specifice pentru combaterea migraåiei ilegale æi<br />

criminalitãåii transfrontaliere, dintre care 145 cu organele <strong>de</strong><br />

cooperare, posturile <strong>de</strong> poliåie din zona <strong>de</strong> competenåã, cu<br />

Romsilva, I.S.U., D.S.V., A.R.B.D.D æi cu organele <strong>de</strong> graniåã ale<br />

statului vecin, având la bazã suportul informativ necesar pentru<br />

prevenirea æi contracararea acestor fenomene.<br />

F R O N T I E R A<br />

Subzona Ceatalchioi<br />

Rezultate<br />

Pe parcursul anului 2008 s-au întocmit æi înregistrat 18<br />

lucrãri penale, cu 23 persoane implicate.<br />

La nivelul SPF Pardina nu au fost constatate lucrãri<br />

penale cu autori necunoscuåi. S-au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat<br />

activitãåi <strong>de</strong> sprijin æi îndrumare, atât pentru pregãtirea<br />

æi perfecåionarea lucrãtorilor, cât æi pentru prevenirea<br />

tendinåelor æi fenomenelor negative ce ar putea apãrea în<br />

cadrul sectorului.<br />

Sectorul P.F. Pardina are în dotare patru autospeciale<br />

Nissan Terrano II, patru A.T.V. Arctic Cat, trei ambarcaåii<br />

rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong> intervenåie Harpoon Open 550, douã ambarcaåii<br />

cu motor ataæabil tip RR 42 æi o ambarcaåie ARVOR 215<br />

R æi chiar patru câini <strong>de</strong> serviciu din rasa ciobãnesc<br />

german.<br />

Aceste mijloace sunt repartizate în funcåie <strong>de</strong><br />

R e p o r t a j


necesitãåile operative, atât la sediul sectorului cât æi la subzona<br />

Ceatalchioi.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

În acest sector îæi <strong>de</strong>sfãæoarã activitatea 124 <strong>de</strong> poliåiæti<br />

<strong>de</strong> frontierã, procentul <strong>de</strong> încadrare fiind <strong>de</strong> 89%. Cei care<br />

lucreazã în turele <strong>de</strong> serviciu stau o sãptãmânã la Pardina æi<br />

una acasã, „la mal”. În perioada în care sunt la sector, stau<br />

cu chirie în localitate.<br />

Condiåiile în care executã misiunile sunt tipice zonei <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>ltã - veri tori<strong>de</strong>, asezonate cu åânåari æi ierni cu vânt puternic<br />

æi perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> izolare din cauza zãpezii æi a îngheåului.<br />

Clãdirea în care se aflã sediul sectorului este un exemplu<br />

<strong>de</strong> ce înseamnã sã munceæti în inima <strong>de</strong>ltei. Zugrãvitã æi<br />

reparatã din fonduri, <strong>de</strong> cele mai multe ori proprii, prin grija<br />

celor <strong>de</strong> aici, clãdirea nu oferã nici <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte condiåii fireæti <strong>de</strong><br />

muncã pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. Sobele <strong>de</strong> teracotã aflate<br />

doar în câteva încãperi se strãduiesc din greu sã încãlzeascã<br />

spaåiile reci æi neprimitoare ale acestei clãdiri. „Toaleta” a<br />

rãmas aceeaæi sinistrã groapã în pãmânt, la umplerea cãreia au<br />

contribuit generaåii <strong>de</strong> militari în termen. Fostul grajd <strong>de</strong> porci,<br />

alãturi <strong>de</strong> pivniåa <strong>de</strong> cartofi æi carburanåi din curtea sectorului,<br />

vin sã completeze imaginea <strong>de</strong>primantã a sectorului Pardina.<br />

Din pãcate, sectoarele din aceastã zonã a åãrii nu s-au bucurat<br />

<strong>de</strong> finanåare externã æi au rãmas la mila bugetului, din pãcate<br />

insuficient.<br />

Æeful Sectorului Pardina, subinspectorul Iulian Albãceanu,<br />

cunoscut cititorilor revistei <strong>Frontiera</strong> pentru activitatea sa<br />

sportivã dar æi pentru organizarea competiåiilor <strong>de</strong> free fight,<br />

a încercat, sprijinit fiind <strong>de</strong> conducerea inspectoratului, sã<br />

îmbunãtãåeascã condiåiile <strong>de</strong> muncã <strong>de</strong> aici æi acest lucru<br />

începe sã se vadã. Însã adversarul cu care se aflã acum în ringlipsa<br />

fondurilor- se dove<strong>de</strong>æte a fi unul redutabil.<br />

În luna <strong>de</strong>cembrie, o comisie <strong>de</strong> specialiæti din<br />

IGPF s-a <strong>de</strong>plasat aici, dând speranåe cã acest<br />

sector va intra într-un proces <strong>de</strong> reabilitare. Dar,<br />

cum anul acesta este prefigurat drept unul al unei<br />

crize financiare majore, speranåele sunt minime.<br />

Se aæteaptã dotarea cu module containerizate,<br />

pentru a fi amplasate în locurile în care se face post<br />

control permanent la întretãierea comunicaåiilor æi<br />

a digurilor, <strong>de</strong> exemplu la Podul Roæu.<br />

Mai sunt probleme cu apa potabilã... La<br />

subzona Ceatalchioi apa se aduce <strong>de</strong> la o distanåã<br />

<strong>de</strong> 3km, din localitatea Plaur.<br />

Însã Dunãrea curge, viaåa în frontierã merge<br />

mai <strong>de</strong>parte iar poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sunt la post<br />

ceas <strong>de</strong> ceas, indiferent <strong>de</strong> anotimp.<br />

Iulian PUICÃ<br />

Un aspect care pune multe semne <strong>de</strong> întrebare æi care s-a aflat,<br />

<strong>de</strong>altfel, æi pe agenda Consiliului Consultativ Superior al IGPF, îl<br />

reprezintã navigaåia internaåionalã pe Braåul Chilia. Deæi conform<br />

Convenåiei <strong>de</strong> la Belgrad din 1948 privind regimul <strong>de</strong> navigaåie pe<br />

Dunãre, circulaåia internaåionalã trebuie sã se <strong>de</strong>sfãæoare pe Braåul<br />

Sulina, nave aflate sub diferite pavilioane preferã sã intre din Marea<br />

Neagrã, prin Canalul Bâstroe æi apoi în Braåul Chilia spre, Tulcea, Brãila<br />

sau Galaåi. În mod normal, pe Chilia au dreptul sã navigheze nave<br />

aparåinând doar åãrilor riverane, România æi Ucraina. Ruta aceasta este<br />

preferatã însã celei stabilite <strong>de</strong> lege, Sulina, pentru cã taxele percepute<br />

<strong>de</strong> Ucraina sunt mult mai mici æi, dupã câte se pare, æi controalele<br />

sunt mai relaxate.<br />

Circulaåia unor astfel <strong>de</strong> nave pe braåul Chilia constituie însã<br />

un major factor <strong>de</strong> risc, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al criminalitãåii<br />

transfrontaliere, dar æi al poluãrii mediului.<br />

De aceea, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a sesizat în repetate rânduri forurile<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie abilitate în ve<strong>de</strong>rea stopãrii traficului internaåional pe braåul<br />

Chilia. În acest sens, la IGPF este în lucru redactarea unei concepåii<br />

privind reglementarea acestei situaåii.<br />

Ag. Nicoleta Uzub, ag. Valentin<br />

Tolciu æi ag. æef adj. Vasile Popovici<br />

Subcomisarul Aurel Ivanov, adjunctul æefului <strong>de</strong> sector æi<br />

ag.æef adj. Dan Ipate, la dispeceratul sectorului<br />

Subcomisar Costel Oprea æi ag.<br />

Daniel Zibileanu, în misiune în<br />

zona canalului Mila 36<br />

Æeful <strong>de</strong> sector, sinsp. Iulian<br />

Albãceanu, în sala <strong>de</strong> sport a<br />

sectorului<br />

F R O N T I E R A<br />

R e p o r t a j 13


22<br />

georgieni, afgani si<br />

pakistanezi, reţinuţi<br />

la frontiera cu Ucraina<br />

maramureæeni au <strong>de</strong>pistat æi reåinut douã grupuri <strong>de</strong> migranåi<br />

care au trecut ilegal frontiera <strong>de</strong> stat, din Ucraina în România,<br />

cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge în vestul Europei.<br />

În baza datelor æi informaåiilor <strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF<br />

Maramureæ cu privire la prezenåa unor grupuri masive <strong>de</strong> cetãåeni<br />

<strong>de</strong> origine asiaticã pe teritoriul Ucrainei, care intenåioneazã sã<br />

treacã ilegal frontiera în România, lucrãtorii IJPF Maramureæ<br />

au organizat mai multe acåiuni pe linia combaterii migraåiei<br />

ilegale.<br />

Primul grup, format din doi cetãåeni georgieni, a fost <strong>de</strong>pistat<br />

pe data <strong>de</strong> 1 ianuarie a.c., în jurul orei 15.00, în apropierea<br />

liniei <strong>de</strong> frontierã, pe direcåia localitãåii Poienile <strong>de</strong> sub Munte.<br />

Persoanele în cauzã au <strong>de</strong>clarat cã au trecut ilegal frontiera <strong>de</strong><br />

stat, din Ucraina în România, cu scopul <strong>de</strong> a ajunge într-o åarã<br />

din Uniunea Europeanã. Aceætia au cãlãtorit cu diferite mijloace<br />

<strong>de</strong> transport pânã în localitatea Zelene (Ucraina), în apropierea<br />

21 la Nădlac<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã arã<strong>de</strong>ni au <strong>de</strong>scoperit, în data <strong>de</strong> 19<br />

<strong>de</strong>cembrie 2008, ascunæi în remorca unui autocamion, 21<br />

cetãåeni afgani, care intenåionau sã ajungã ilegal în Italia.<br />

<strong>de</strong> migranţi<br />

afgani, <strong>de</strong>scoperiţi<br />

La P.T.F. Nãdlac - jud. Arad, s-a prezentat pentru a ieæi<br />

din åarã cetãåeanul grec M. Tsoukalas, în vârstã <strong>de</strong> 41 ani,<br />

conducãtor al unui autocamion care se <strong>de</strong>plasa, fãrã încãrcãturã,<br />

ilegal frontiera <strong>de</strong> stat la o altitudine <strong>de</strong> 1600 m. Pentru a nu<br />

se rãtãci, cei doi s-au folosit <strong>de</strong> ajutorul unor hãråi æi busole. În<br />

ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor æi luãrii mãsurilor care se impun,<br />

persoanele în cauzã au fost predate autoritãåilor <strong>de</strong> frontierã din<br />

Ucraina.<br />

Cel <strong>de</strong>-al doilea grup, format din 20 <strong>de</strong> persoane, a fost<br />

<strong>de</strong>pistat æi reåinut pe data <strong>de</strong> 2 ianuarie a.c., în jurul orei 23.00,<br />

pe direcåia localitãåii Sighetu Marmaåiei, la aproximativ 200 m <strong>de</strong><br />

malul râului Tisa. Persoanele în cauzã nu vorbeau limba românã<br />

æi nu aveau acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate asupra lor. Din primele cercetãri<br />

s-a stabilit cã grupul este format din 12 cetãåeni pakistanezi æi<br />

8 afgani, cu vârste cuprinse între 17 æi 26 <strong>de</strong> ani. Persoanele în<br />

cauzã au <strong>de</strong>clarat cã au trecut ilegal frontiera din Ucraina în<br />

România cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge într-un stat din vestul Europei.<br />

Aceætia au traversat râul Tisa cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />

În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

maramureæeni au reuæit i<strong>de</strong>ntificarea unei cãlãuze, cetãåean<br />

ucrainean.<br />

În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii<br />

infracåiunilor <strong>de</strong> constituire a unui grup infracåional organizat.<br />

Întrucât cele 20 <strong>de</strong> persoane au solicitat acordarea statutului <strong>de</strong><br />

refugiat în România, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au luat mãsura predãrii<br />

acestora cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri Maramureæ.<br />

Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre procurorul DIICOT-<br />

Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni<br />

<strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre acesta, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii tuturor membrilor<br />

grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale. Totodatã,<br />

au fost informate autoritãåile <strong>de</strong> frontierã din Ucraina, în ve<strong>de</strong>rea<br />

cercetãrii în comun a evenimentului.<br />

Iulia UTAN<br />

din Grecia spre Italia. Æoferul era însoåit<br />

<strong>de</strong> un conaåional, K. Pisimisis, în vârstã<br />

<strong>de</strong> 31 ani.<br />

În baza unei analize <strong>de</strong> risc, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã au efectuat un control amãnunåit<br />

al mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu<br />

care au sesizat, în partea din faåã a<br />

compartimentului marfã, un loc special<br />

amenajat (perete dublu sudat æi etajat),<br />

suspect a ascun<strong>de</strong> persoane sau bunuri în<br />

scopul tranzitãrii ilegale a frontierei.<br />

Procedându-se la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea locaæului, lucrãtorii noætri au<br />

<strong>de</strong>scoperit ascunse, în interior, 21 <strong>de</strong> persoane.<br />

Din primele verificãri æi <strong>de</strong>claraåii, a rezultat cã migranåii<br />

sunt cetãåeni afgani, toåi bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 12 æi<br />

21 <strong>de</strong> ani, aceætia <strong>de</strong>åineau asupra lor documente eliberate <strong>de</strong><br />

autoritãåile elene pentru solicitanåii <strong>de</strong> azil æi au recurs la aceastã<br />

Având în ve<strong>de</strong>re cele constatate, s-a<br />

Cercetãrile sunt continuate în ve<strong>de</strong>rea<br />

14<br />

F R O N T I E R A<br />

Mihaela LEÆ<br />

Æ t i r i


Reţea <strong>de</strong> migraţie ilegală,<br />

<strong>de</strong>structurată <strong>de</strong> poliţistii <strong>de</strong> frontieră mehedinţeni<br />

ai DPF Timiæoara æi SIIPI Mehedinåi, sub coordonarea DIICOT<br />

– Biroul Teritorial Mehedinåi, au reuæit <strong>de</strong>structurarea unei reåele<br />

<strong>de</strong> migraåie ilegalã, ce acåiona pe relaåia România – Italia;<br />

Gruparea era condusã <strong>de</strong> doi cetãåeni români æi avea ca<br />

„obiect <strong>de</strong> activitate” racolarea <strong>de</strong> cetãåeni strãini proveniåi<br />

din state cu tendinåã <strong>de</strong> migrare, cazarea acestora pe teritoriul<br />

României, punerea la dispoziåie <strong>de</strong> documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate false<br />

æi transportul lor pânã în åara <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie – Italia sau Franåa;<br />

Pentru „serviciile” oferite, traficanåii primeau <strong>de</strong> la fiecare<br />

migrant câte 1.500 euro, bani care, în majoritatea cazurilor,<br />

erau plãtiåi, la <strong>de</strong>stinaåie, <strong>de</strong> ru<strong>de</strong>le strãinilor;<br />

În urma unor acåiuni simultane <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã, au fost reåinuåi atât organizatorii reåelei cât æi æapte<br />

migranåi, aceætia fiind prezentaåi în faåa instanåei pentru a<br />

dispune mãsurile legale ce se impun;<br />

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, traficanåii riscã o pe<strong>de</strong>apsã cu<br />

închisoarea cuprinsã între 2 æi 7 ani.<br />

INFORMAÅIA<br />

În luna noiembrie a anului 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />

cadrul IGPF (DCMI) au intrat în posesia unor informaåii potrivit<br />

cãrora, la nivelul ju<strong>de</strong>åului Mehedinåi, acåioneazã un grup<br />

infracåional organizat care se ocupã cu traficul <strong>de</strong> migranåi pe<br />

relaåia România – Italia.<br />

Pentru i<strong>de</strong>ntificarea æi reåinerea, în flagrant, a membrilor<br />

reåelei, s-a realizat un schimb operativ <strong>de</strong> date æi informaåii,<br />

atât între structura centralã a PFR æi IJPF Mehedinåi, cât æi la<br />

nivel local, între structurile teritoriale PF (DPF Timiæoara, IJPF<br />

Mehedinåi), respectiv SIIPI Mehedinåi, scopul fiind probarea<br />

întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspun<strong>de</strong>re a celor<br />

vinovaåi.<br />

De asemenea, a fost fãcut un schimb <strong>de</strong> informaåii æi cu<br />

lucrãtori <strong>de</strong> poliåie judiciarã din cadrul Inspectoratului <strong>de</strong> Poliåie<br />

al Ju<strong>de</strong>åului Csongrad (R. Ungaria), în ve<strong>de</strong>rea acåionãrii în comun<br />

pentru prin<strong>de</strong>rea grupãrii, dacã situaåia ar fi impus-o.<br />

Astfel, s-a stabilit cã numiåii F. Ætefan, în vârstã <strong>de</strong> 35 ani æi<br />

B. Marius, <strong>de</strong> 37 ani, din localitatea Scãpãu, ju<strong>de</strong>åul Mehedinåi,<br />

sunt li<strong>de</strong>rii reåelei <strong>de</strong> migraåie ilegale, aceætia organizând întreaga<br />

activitate <strong>de</strong> racolare, gãzduire æi transport al migranåilor<br />

– cetãåeni strãini, aflaåi pe teritoriul României – din åara noastrã<br />

cãtre state vest-europene.<br />

Drept urmare, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, în colaborare cu<br />

reprezentanåi ai SIIPI Mehedinåi æi sub coordonarea DIICOT–Biroul<br />

Teritorial Mehedinåi au procedat la monitorizarea traficanåilor,<br />

acåiune ce urma sã se finalizeze cu prin<strong>de</strong>rea acestora în flagrant,<br />

împreunã cu persoanele traficate.<br />

REÅEAUA<br />

În urma investigaåiilor efectuate æi a monitorizãrii grupãrii,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au stabilit cã traficanåii - F. Ætefan æi B.<br />

Mihai - având contacte în mediile infracåionale, se <strong>de</strong>plasau<br />

în Bucureæti, <strong>de</strong> un<strong>de</strong>, cu ajutorul a diverse persoane, racolau<br />

cetãåeni strãini – proveniåi din state cu potenåial migrator æi dornici<br />

sã ajungã în spaåiul Schengen – æi îi transportau la domiciliile lor<br />

(în Mehedinåi), un<strong>de</strong> erau cazaåi pânã la organizarea <strong>de</strong>plasãrii<br />

ilegale.<br />

Ulterior, confecåionau æi puneau la dispoziåia migranåilor cãråi<br />

<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate româneæti false æi îi transportau cu autoturismele<br />

personale, în grupuri mici, cãtre frontierã, pentru a nu da <strong>de</strong><br />

bãnuit autoritãåilor.<br />

Pentru «serviciile» oferite, traficanåii se «înåelegeau» cu fiecare<br />

migrant ca, odatã ajuns la <strong>de</strong>stinaåie, respectiv în Italia sau Franåa,<br />

sã le înmâneze suma <strong>de</strong> 1.500 euro (bani puæi la dispoziåie <strong>de</strong><br />

ru<strong>de</strong>le migranåilor).<br />

La începutul lunii <strong>de</strong>cembrie a.c., cei doi români au racolat<br />

din Bucureæti æase cetãåeni indieni æi un marocan, intraåi legal în<br />

åara noastrã æi care doreau sã ajungã în mod fraudulos în Italia,<br />

la ru<strong>de</strong>. Migranåii au fost transportaåi æi gãzduiåi la domiciliile<br />

personale ale traficanåilor, un<strong>de</strong> au aæteptat organizarea<br />

<strong>de</strong>plasãrii.<br />

FLAGRANTUL<br />

În seara zilei <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong>cembrie 2008, F. Ætefan i-a îmbarcat<br />

pe trei dintre cei æase cetãåeni indieni în autoturismul personal æi<br />

s-au <strong>de</strong>plasat pe ruta Drobeta Turnu Severin – Timiæoara - Cenad,<br />

cu scopul <strong>de</strong> a-i trece ilegal frontiera în Ungaria æi, ulterior, <strong>de</strong><br />

a continua cãlãtoria cãtre Italia.<br />

Aceætia s-au prezentat pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã la PTF Cenad<br />

– jud. Timiæ, legitimându-se cu cãråi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate româneæti æi<br />

<strong>de</strong>clarând cã se <strong>de</strong>plaseazã în Ungaria, în scop turistic.<br />

În urma controlului documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã timiæoreni au stabilit cã trei dintre acestea sunt false,<br />

respectiv, cele cu care s-au legitimat cetãåenii indieni. Drept<br />

urmare, celor patru li s-a întrerupt cãlãtoria, fiind predaåi colegilor<br />

din Mehedinåi, pentru continuarea cercetãrilor.<br />

Simultan cu reåinerea lui F. Ætefan æi a celor trei cetãåeni<br />

indieni, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni au efectuat percheziåii<br />

în trei locaåii aparåinând lui B. Marius æi F. Ætefan, din localitatea<br />

Scãpãu, un<strong>de</strong> au fost <strong>de</strong>scoperiåi ceilalåi trei cetãåeni indieni æi<br />

un cetãåean marocan, care urmau sã fie transportaåi æi cãlãuziåi<br />

peste frontierã la o datã ulterioarã.<br />

PEDEAPSA<br />

Pe numele celor doi traficanåi români s-a întocmit dosar penal<br />

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> migranåi, tentativã<br />

la ieæirea ilegalã din åarã, complicitate la sãvâræirea infracåiunilor<br />

<strong>de</strong> uz <strong>de</strong> fals, fals privind i<strong>de</strong>ntitatea æi fals material în înscrisuri<br />

oficiale æi constituirea <strong>de</strong> grup infracåional organizat.<br />

D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Mehedinåi a dispus faåã <strong>de</strong><br />

aceætia mãsura reåinerii pentru 24 <strong>de</strong> ore, urmând ca douã zile<br />

mai târziu sã fie prezentaåi instanåei competente, cu propunerea<br />

<strong>de</strong> arestare preventivã pentru 29 <strong>de</strong> zile.<br />

Cei æapte cetãåeni strãini, care au vârste cuprinse între 25 æi<br />

30 ani, sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> tentativã<br />

<strong>de</strong> ieæirea ilegalã din åarã, fals, uz <strong>de</strong> fals, fals privind i<strong>de</strong>ntitatea,<br />

complicitate la fals material în înscrisuri oficiale æi constituirea<br />

<strong>de</strong> grup infracåional organizat.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni continuã cercetãrile, sub<br />

directa supraveghere a DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinåi, în<br />

ve<strong>de</strong>rea documentãrii întregii activitãåi infracåionale.<br />

Teodora CÃLUÆERIU<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i 15


Grupare <strong>de</strong> criminalitate<br />

organizată transfrontalieră<br />

- <strong>de</strong>structurată prin cooperarea<br />

mai multor instituţii<br />

Pe raza <strong>de</strong> competenåã a DIICOT- Cluj-<br />

Napoca, începând cu primãvara anului 2008, s-<br />

a observat un aflux <strong>de</strong> migranåi ilegali <strong>de</strong> origine<br />

asiaticã, provenind din India æi Pakistan. Din<br />

primele informaåii obåinute, poliåiætii au stabilit<br />

cã aceætia pãtrun<strong>de</strong>au ilegal în România, în<br />

special pe frontiera comunã cu Ucraina.<br />

Sub coordonarea procurorilor DIICOT<br />

– Serviciul Teritorial Cluj, poliåiætii Brigãzii <strong>de</strong><br />

Combatere a Criminalitãåii Organizate Cluj-<br />

Napoca, lucrãtori ai IJPF Maramureæ æi lucrãtori<br />

din cadrul Serviciului <strong>de</strong> Informaåii æi Protecåie<br />

Internã Maramureæ au <strong>de</strong>marat activitãåi<br />

<strong>de</strong> documentare, monitorizare æi cercetare<br />

a activitãåilor infracåionale ale unei grupãri <strong>de</strong> criminalitate<br />

organizatã transfrontalierã.<br />

Gruparea criminalã era, în fapt, formatã din douã reåele<br />

interconectate.<br />

O reåea era compusã din cetãåenii români P.C., <strong>de</strong> 31 ani,<br />

C.L., <strong>de</strong> 38 ani, R.A., <strong>de</strong> 23 ani, D.A., <strong>de</strong> 28 ani æi alåii, toåi din<br />

Sighetu Marmaåiei, care, sub coordonarea lui M.I., <strong>de</strong> 36 ani,<br />

cu dublã cetãåenie, românã æi ucraineanã, introduceau ilegal<br />

în åarã migranåii prin trecerea clan<strong>de</strong>stinã, pe timpul nopåii, a<br />

frontierei româno-ucraineanã. Din aceastã grupare fãcea parte<br />

æi un agent din cadrul IJPF Maramureæ, U.P., <strong>de</strong> 36 ani, care<br />

participa personal la activitãåile criminale ale grupãrii, respectiv<br />

supraveghea trecerea ilegalã a frontierei æi transportarea<br />

migranåilor în interiorul åãrii.<br />

Cea <strong>de</strong> a doua reåea infracåionalã era formatã din cetãåeni<br />

slovaci, a cãror misiune era aceea <strong>de</strong> a scoate ilegal migranåii<br />

din România æi <strong>de</strong> a-i transporta cãtre åãrile <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie (Italia,<br />

Spania, Anglia etc). Coordonatorul acestei reåele, cel care recruta<br />

æoferii care efectuau aceste transporturi, era un cetãåean slovac,<br />

M.M.<br />

Cu privire la implicarea poliåistului <strong>de</strong> frontierã, precum æi a<br />

încã trei membri ai acestei reåele, respectiv M.I., P.C. æi P.D., IJPF<br />

Maramureæ a întocmit un dosar penal cu privire la constituirea<br />

unui grup infracåional organizat, axat pe trafic <strong>de</strong> migranåi, format<br />

din cetãåeni români æi ucraineni, dosar care a fost <strong>de</strong>clinat cãtre<br />

DIICOT Serviciul Teritorial Cluj æi conexat la un altul, iniåiat <strong>de</strong><br />

cãtre procurori.<br />

Dupã trecerea ilegalã a frontierei, migranåii erau cazaåi pânã<br />

a doua zi în case aparåinând unora dintre membrii grupãrii ori<br />

16<br />

complici ai acestora sau în aceeaæi noapte<br />

erau îmbarcaåi în autoturisme æi transportaåi<br />

pânã în afara razei <strong>de</strong> competenåã a Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã (pentru a nu fi returnaåi în<br />

Ucraina), iar în zona localitãåilor Dej<br />

sau Nãsãud erau abandonaåi. Conform<br />

instrucåiunilor primite, migranåii se<br />

prezentau la cel mai apropiat post <strong>de</strong> poliåie<br />

æi solicitau azil în România.<br />

La data <strong>de</strong> 26 noiembrie 2008, sub<br />

Cluj-Napoca, sprijiniåi <strong>de</strong> luptãtori din cadrul Grupãrii Mobile<br />

<strong>de</strong> Jandarmi Cluj æi IJPF Maramureæ, au organizat în localitatea<br />

Buciumi, din ju<strong>de</strong>åul<br />

Maramureæ, un dispozitiv<br />

<strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re în flagrant a trei<br />

dintre suspecåi, respectiv<br />

U.P., P.C. æi R.A., care<br />

transportau 20 <strong>de</strong> migranåi<br />

în trei autoturisme.<br />

Suspecåii nu au oprit<br />

la semnalele poliåiætilor æi<br />

au foråat barajul instituit.<br />

Douã autoturisme, conduse<br />

<strong>de</strong> P.C. æi R.A., au reuæit sã<br />

spargã dispozitivul æi sã îæi<br />

continue drumul.<br />

Cel <strong>de</strong> al treilea<br />

autoturism, condus <strong>de</strong> U.P., a pãrãsit partea carosabilã, oprinduse<br />

în æanåul <strong>de</strong> pe marginea drumului european E58, fiind<br />

paråial avariat. Conducãtorul auto a fost imobilizat æi reåinut, în<br />

autoturism fiind <strong>de</strong>scoperiåi 7 migranåi.<br />

Echipaje formate din poliåiæti æi jandarmi au pornit în urmãrirea<br />

celorlalte douã autoturisme, iar la scurt timp s-a reuæit localizarea<br />

autoturismului condus <strong>de</strong> R.A., ulterior fiind i<strong>de</strong>ntificat æi prins æi<br />

conducãtorul auto, în zona localitãåii Valea Chioarului.<br />

Din cauza vitezei excesive, dupã localitatea Letca din ju<strong>de</strong>åul<br />

Sãlaj, P.C. a pierdut controlul autoturismului sãu, izbindu-se<br />

violent <strong>de</strong> o conductã <strong>de</strong> gaz, care a fost ruptã pe o poråiune<br />

<strong>de</strong> aproximativ 8 metri, autovehiculul fiind avariat în proporåie<br />

<strong>de</strong> 80%. Pânã la sosirea organelor <strong>de</strong> cercetarea penalã,<br />

conducãtorul auto, P.C., cu toate cã a suferit unele traumatisme,<br />

a reuæit sã disparã în pãdurea din apropiere.<br />

Ulterior, s-a stabilit cã tânãrul a abandonat pe drum migranåii<br />

aflaåi în autoturismul sãu, aceætia fiind i<strong>de</strong>ntificaåi æi recuperaåi<br />

<strong>de</strong> poliåiæti.<br />

La data <strong>de</strong> 27 noiembrie 2008, U.P. æi R.A. au fost reåinuåi <strong>de</strong><br />

procurorii DIICOT, a doua zi fiind prezentaåi Tribunalului Baia<br />

Mare, care a emis pe numele lor mandate <strong>de</strong> arestare preventivã<br />

pe o perioadã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> zile.<br />

În baza probelor administrate la dosar, la propunerea DIICOT,<br />

la data <strong>de</strong> 15 noiembrie 2008 aceeaæi instanåã a emis pe numele<br />

lui M.I. æi P.C. mandate <strong>de</strong> arestare în lipsã pe o perioadã <strong>de</strong> 30<br />

<strong>de</strong> zile, cei doi fiind daåi în urmãrire naåionalã.<br />

La finalizarea cu succes a acestei operaåiuni au contribuit<br />

DGCCO, prin Direcåia <strong>de</strong> Combatere a Traficului <strong>de</strong> Persoane,<br />

care a oferit sprijin profesional, logistic æi uman, precum æi sprijin<br />

în colaborarea cu autoritãåile din Ungaria æi Slovacia.<br />

Lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ, anume <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong><br />

procurorii DIICOT, au efectuat acte <strong>de</strong> urmãrire penalã, precum<br />

æi alte activitãåi specifice <strong>de</strong> monitorizare a grupãrii din zona<br />

Ju<strong>de</strong>åului Maramureæ. De asemenea, inspectoratele ju<strong>de</strong>åene ale<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Satu Mare æi Ora<strong>de</strong>a au <strong>de</strong>pistat mai multe<br />

transporturi <strong>de</strong> migranåi ce încercau sã pãrãseascã ilegal teritoriul<br />

României, transportatorii fiind toåi <strong>de</strong> naåionalitate slovacã.<br />

Majoritatea dosarelor iniåiate <strong>de</strong> aceste structuri au fost preluate<br />

spre cercetare <strong>de</strong> DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj æi conexate<br />

la dosarul <strong>de</strong> bazã.<br />

Un sprijin important în ceea ce priveæte activitatea <strong>de</strong><br />

documentare æi monitorizare a grupãrii infracåionale a fost<br />

acordat <strong>de</strong> cãtre SRI, prin Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã <strong>de</strong> Informaåii<br />

Maramureæ.<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i


25 <strong>de</strong> armă<br />

grup <strong>de</strong> migranåi format din 25 cetãåeni <strong>de</strong> origine pakistanezã,<br />

afganã, indianã æi tibetanã, în timp ce treceau ilegal frontiera<br />

<strong>de</strong> stat din Ucraina în România. Pentru reåinerea grupului s-au<br />

tras 11 focuri <strong>de</strong> avertisment în plan vertical.<br />

<strong>de</strong> migranţi,<br />

reţinuţi cu focuri<br />

În baza unor date æi informaåii<br />

<strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF Maramureæ cu<br />

privire la prezenåa unor grupuri masive<br />

<strong>de</strong> cetãåeni <strong>de</strong> origine asiaticã pe<br />

teritoriul Ucrainei, care intenåioneazã sã<br />

treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat în România,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au<br />

organizat mai multe acåiuni pe linia<br />

combaterii migraåiei ilegale.<br />

Astfel, în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 24<br />

ianuarie a.c., la ora 03.30, pe direcåia localitãåii Teceu Mic,<br />

lucrãtorii IJPF Maramureæ au surprins un grup <strong>de</strong> persoane în timp<br />

ce intra ilegal pe teritoriul åãrii noastre, în zona <strong>de</strong> competenåã<br />

a SPF Sarasãu, pe la „frontiera ver<strong>de</strong>”. Deoarece persoanele<br />

în cauzã nu s-au supus somaåiilor legale æi, în acelaæi timp,<br />

au încercat sã se disperseze pe mai multe direcåii, s-a folosit<br />

armamentul din dotare, fiind trase 11 focuri <strong>de</strong> avertisment, în<br />

plan vertical. În acest fel, s-a reuæit reåinerea întregului grup,<br />

format din 25 <strong>de</strong> persoane.<br />

În urma cercetãrilor æi verificãrilor efectuate s-a stabilit cã<br />

grupul este format din 15 cetãåeni din Pakistan, cu vârste cuprinse<br />

între 23 æi 65 <strong>de</strong> ani, 5 cetãåeni din Afganistan, cu vârste cuprinse<br />

între 24 æi 64 <strong>de</strong> ani, 4 cetãåeni din India, cu vârste între 19 æi<br />

37 <strong>de</strong> ani, precum æi un cetãåean tibetan, <strong>de</strong> 35 ani.<br />

Persoanelor în cauzã li s-a întocmit dosar penal sub<br />

aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong><br />

stat. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au luat mãsura predãrii<br />

acestora autoritãåilor ucrainene <strong>de</strong> frontierã în ve<strong>de</strong>rea continuãrii<br />

cercetãrilor æi luãrii mãsurilor care se impun.<br />

De la începutul acestui an, este cel mai mare grup <strong>de</strong> migranti<br />

ilegali, suprins æi reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, dupã intrarea<br />

frauduloasã în åara noastrã.<br />

Cu barca, peste Tisa<br />

un grup <strong>de</strong> migranåi format din trei cetãåeni georgieni, care au<br />

trecut ilegal frontiera <strong>de</strong> stat, din Ucraina în România, peste apa<br />

râului Tisa, cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />

În baza unor date æi informaåii, lucrãtori din cadrul IJPF<br />

Maramureæ æi DPF Sighetu Marmaåiei au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat<br />

o acåiune pe linia combaterii migraåiei ilegale. Astfel, în ziua<br />

<strong>de</strong> 19 ianuarie a.c., în jurul orei 09.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />

<strong>de</strong>pistat, pe raza localitãåii<br />

Sarasãu, un autoturism<br />

taximetru în care se aflau<br />

trei persoane.<br />

Din primele cercetãri<br />

s-a constatat cã persoanele<br />

în cauzã nu vorbeau limba<br />

românã, nu aveau acte <strong>de</strong><br />

i<strong>de</strong>ntitate asupra lor æi nu-æi<br />

justificau prezenåa în zonã.<br />

Aprofundând cercetãrile, s-a<br />

stabilit cã cele trei persoane<br />

sunt cetãåeni georgieni cu<br />

vârste cuprinse între 19 æi<br />

26 <strong>de</strong> ani.<br />

În urma verificãrilor<br />

efectuate, s-a constatat<br />

cã georgienii au trecut<br />

ilegal frontiera din<br />

intenåia <strong>de</strong> a ajunge într-un stat din spaåiul Schengen. La locul<br />

Cetãåenilor georgieni li s-a<br />

Pagini realizate <strong>de</strong> Iulia UTAN<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i<br />

17


Paæaport Albania mo<strong>de</strong>l nou, fila<br />

informatizatã contrafãcutã<br />

VALABIL<br />

Diferenåe <strong>de</strong> nuanåã <strong>de</strong><br />

culoare ale hârtiei æi<br />

lipsa firelor æi a tuæului<br />

fluorescent ce apar în cazul<br />

expunerii la UV<br />

FALSIFICAT<br />

VALABIL<br />

VALABIL<br />

FALSIFICAT<br />

Se observã cã, pentru<br />

falsificarea <strong>de</strong>senului<br />

<strong>de</strong> fond, s-a utilizat o<br />

imprimantã ink-jet, iar<br />

microtextul lipseæte la<br />

paæaportul falsificat<br />

Detaliul <strong>de</strong> pe fotografie care ne aratã<br />

diferenåa <strong>de</strong> imprimare<br />

VALABIL<br />

FALSIFICAT<br />

Detaliul<br />

<strong>de</strong>senului <strong>de</strong><br />

fond æi foilor <strong>de</strong><br />

hârtie aplicate.<br />

FALSIFICAT<br />

18<br />

F R O N T I E R A<br />

C r i m i n a l i s t i c ã


Paæaport Malaezia mo<strong>de</strong>l nou, coperte<br />

interioare contrafãcute<br />

VALABIL<br />

Diferenåe <strong>de</strong> nuanåã <strong>de</strong><br />

culoare a tuæului fluorescent<br />

ce apar în cazul expunerii la<br />

UV<br />

FALSIFICAT<br />

VALABIL<br />

FALSIFICAT<br />

Detaliul <strong>de</strong> pe fotografie<br />

care ne aratã diferenåa<br />

<strong>de</strong> imprimare æi faptul<br />

cã paæaportul autentic<br />

conåine un I.P.I. -<br />

CODER pe fotografie<br />

VALABIL<br />

FALSIFICAT<br />

Vizualizarea fibrelor autentice æi<br />

a celor reproduse la UV, precum<br />

æi a punctelor reziduale <strong>de</strong><br />

cernealã fluorescentã rãmase la<br />

paæaportul falsificat<br />

<br />

F R O N T I E R A<br />

Pagini realizate cu sprijinul<br />

Serviciului Expertizã a<br />

Documentelor <strong>de</strong> Cãlãtorie æi<br />

Criminalisticã al IGPF<br />

C r i m i n a l i s t i c ã 19


Ţigări confiscate<br />

<strong>de</strong> frontieră mehedinţeni<br />

În cadrul unei acåiuni <strong>de</strong>sfãæurate<br />

pe linia combaterii traficului ilicit <strong>de</strong><br />

åigãri netimbrate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie<br />

al IJPF Mehedinåi au oprit, în dimineaåa<br />

zilei <strong>de</strong> 13 ianuarie a.c, ora 05.30, la un<br />

filtru organizat la intrarea în municipiul<br />

Oræova douã autoturisme (Audi æi Skoda)<br />

<strong>de</strong>spre care <strong>de</strong>åineau date cã se ocupã cu<br />

traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri netimbrate.<br />

La controlul autoturismelor aparåinând<br />

lui B. Valentin, în vârstã <strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> ani æi<br />

B. Alin, în vârstã <strong>de</strong> 34 ani, ambii din<br />

municipiul Craiova, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

au <strong>de</strong>pistat în portbagaje, pe banchetele<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sãtmãreni<br />

au <strong>de</strong>scoperit, într-o autocisternã ce<br />

transporta cereale din România pentru<br />

o firmã din Polonia, 75.500 pachete cu<br />

åigãri <strong>de</strong> contrabandã, în valoare totalã<br />

<strong>de</strong> aproximativ 75.500 euro.<br />

În data <strong>de</strong> 19 ianuarie a.c., în jurul orei<br />

7.00, la PTF Petea, ju<strong>de</strong>åul Satu Mare, s-a<br />

prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul<br />

polonez N. Andrzej, în vârstã <strong>de</strong> 43 ani,<br />

20<br />

din spate, portiere æi sub scaunele<br />

acestora cantitatea <strong>de</strong> 27.580 pachete<br />

<strong>de</strong> åigãri mãrcile Marble, Fast æi Ashima,<br />

pentru care cei doi doljeni nu aveau acte<br />

<strong>de</strong> provenienåã a mãrfii.<br />

Craiovenii au <strong>de</strong>clarat cã au cumpãrat<br />

åigãrile din municipiul Timiæoara, cu<br />

suma <strong>de</strong> 13.000 euro, cu scopul <strong>de</strong> a<br />

le comercializa în satele æi comunele din<br />

ju<strong>de</strong>åul Dolj. Din comercializarea ilegalã<br />

a åigãrilor, B. Valentin æi B. Alin urmau<br />

sã obåinã un „beneficiu” în valoare <strong>de</strong><br />

4.000 euro.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au sancåionat<br />

pe cei doi cu amenzi în valoare totalã<br />

<strong>de</strong> 3.000 lei, iar cantitatea <strong>de</strong><br />

åigãri, în valoare <strong>de</strong> 28.000<br />

euro, a fost indisponibilizatã<br />

în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />

Un alt caz a fost<br />

înregistrat în dimineaåa zilei <strong>de</strong><br />

16 ianuarie a.c., la ora 03.30,<br />

când poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />

cadrul SPF Turnu Severin<br />

au oprit pentru control, la<br />

intrarea în municipiul Oræova,<br />

douã autoturisme, <strong>de</strong>spre care<br />

se <strong>de</strong>åineau date cã se ocupã<br />

cu traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri<br />

netimbrate.<br />

La controlul primului<br />

care conducea o autocisternã încãrcatã,<br />

conform documentelor <strong>de</strong> însoåire a<br />

mãrfii, cu 20 tone cereale (porumb), din<br />

Sighetu Marmaåiei, pentru o societate<br />

comercialã din Polonia.<br />

Acåionând în baza analizei <strong>de</strong><br />

risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au verificat<br />

încãrcãtura cu ajutorul aparaturii din<br />

dotare, ocazie cu care au constatat cã în<br />

cereale se aflau ascunse mai multe baxuri<br />

autoturism, aparåinând lui S. Florin,<br />

în vârstã <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> ani, din localitatea<br />

Corabia, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au <strong>de</strong>pistat<br />

în portbagaj, pe bancheta din spate, în<br />

portiere æi sub scaune, cantitatea <strong>de</strong> 4.150<br />

pachete <strong>de</strong> åigãri mãrcile Marble, Fast æi<br />

Ashima, pentru care olteanul nu avea<br />

acte <strong>de</strong> provenienåã a mãrfii.<br />

În cel <strong>de</strong>-al doilea autovehicul, un<br />

autofurgon Merce<strong>de</strong>s, aparåinând lui<br />

O. Ionuå, în vârstã <strong>de</strong> 28 <strong>de</strong> ani, din<br />

municipiul Craiova, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

au gãsit cantitatea <strong>de</strong> 49.260 pachete<br />

<strong>de</strong> åigãri mãrcile Pall Mall, Marble, Fast<br />

æi Ashima, pentru care acesta nu avea<br />

acte <strong>de</strong> provenienåã a mãrfii. Cei doi<br />

au <strong>de</strong>clarat cã au cumpãrat åigãrile din<br />

municipiul Timiæoara, cu scopul <strong>de</strong> a le<br />

comercializa în localitãåile <strong>de</strong> domiciliu.<br />

Din vânzarea ilegalã a åigãrilor, S. Florin<br />

æi O. Ionuå urmau sã obåinã un „beneficiu”<br />

în valoare <strong>de</strong> 25.000 euro.<br />

Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, în valoare<br />

<strong>de</strong> 54.000 euro, a fost indisponibilizatã<br />

în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, fiind sesizaåi<br />

reprezentanåii Gãrzii Financiare<br />

Mehedinåi, în ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor<br />

legale.<br />

Teodora CÃLUÆERIU<br />

75.000 pachete „LM” ascunse printre cereale<br />

<strong>de</strong> åigãri.<br />

Ca urmare a acestui fapt, a fost solicitat<br />

sprijinul inspectorilor vamali, în ve<strong>de</strong>rea<br />

efectuãrii unui control amãnunåit al<br />

autovehiculului.<br />

În urma acestuia, au fost <strong>de</strong>scoperite,<br />

ascunse în cereale, 151 baxuri <strong>de</strong> åigãri<br />

„LM” <strong>de</strong> provenienåã ucraineanã (75.500<br />

pachete åigãri) pentru care æoferul nu<br />

poseda documente justificative <strong>de</strong><br />

provenienåã æi transport.<br />

Valoarea pe piaåã a åigãrilor<br />

se ridicã la aproximativ<br />

75.500 euro.<br />

Åigãrile æi autovehiculul<br />

au fost indisponibilizate,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

continuând cercetãrile<br />

în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />

provenienåei bunurilor<br />

æi <strong>de</strong>pistãrii persoanelor<br />

implicate.<br />

Oana TOTOREAN<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i


Capturi impresionante<br />

<strong>de</strong> ţigări, în Zona<br />

Liberă Constanţa-Sud<br />

si Stamora Moraviţa<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />

Direcåiei Combaterea Infracåionalitãåii<br />

Tranfrontaliere din IGPF, împreunã<br />

cu ofiåeri specializaåi din cadrul DPF<br />

Constanåa æi Timiæoara, au <strong>de</strong>pistat,<br />

la începutul acestui an, cel mai mare<br />

transport <strong>de</strong> åigãri contrafãcute care urmau<br />

sã fie comercializate prin intermediul<br />

magazinelor duty-free;<br />

În urma acåiunilor <strong>de</strong>clanæate, au<br />

fost <strong>de</strong>pistate, în Zona Liberã Constanåa<br />

Sud æi într-un magazin duty-free din PTF<br />

Stamora-Moraviåa, peste 315.000 pachete<br />

åigãri, susceptibile a fi contrafãcute, a<br />

cãror valoare <strong>de</strong> comercializare este <strong>de</strong><br />

aproximativ un milion <strong>de</strong> euro.<br />

În urma expertizei, reprezentantul<br />

legal al titularului <strong>de</strong> marcã a confirmat<br />

faptul cã åigãrile sunt contrafãcute, fapt<br />

pentru care a <strong>de</strong>pus plângere penalã<br />

pentru douã societãåi comerciale din<br />

Bucureæti, care au efectuat importul<br />

æi comercializarea produselor,<br />

administratorii celor douã firme fiind<br />

cercetaåi penal <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã.<br />

La sfâræitul anului trecut, acåionând în<br />

baza unor informaåii conform cãrora în<br />

România va ajunge un transport important<br />

<strong>de</strong> åigãri contrafãcute care urmeazã<br />

a fi comercializate prin intermediul<br />

magazinelor duty-free, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã din cadrul DCIT - IGPF, DPF<br />

Constanåa æi DPF Timiæoara au <strong>de</strong>clanæat<br />

o amplã acåiune pe linia prevenirii æi<br />

combaterii infracåiunilor <strong>de</strong> contrafacere<br />

a unor mãrci protejate.<br />

Ca urmare a acestui fapt, în data <strong>de</strong><br />

9 ianuarie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />

împreunã cu lucrãtorii vamali din cadrul<br />

Biroului Vamal Constanåa, au efectuat un<br />

control amãnunåit al mãrfurilor dintr-un<br />

container, sosit în Zona Liberã Constanåa,<br />

Un maramureæean a fost <strong>de</strong>pistat<br />

<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã salontani cu<br />

maæina burduæitã <strong>de</strong> åigãri, „cadouri” cu<br />

filtru pentru francezi amatori <strong>de</strong> tabac<br />

românesc, cu ocazia sãrbãtorilor <strong>de</strong><br />

iarnã.<br />

Astfel, în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 3<br />

<strong>de</strong>cembrie 2008, ora 03.50, la PTF<br />

Salonta, jud. Bihor, s-a prezentat, pe<br />

sensul <strong>de</strong> ieæire din România, bãimãreanul<br />

Dãnuå Mircea T., <strong>de</strong> 47 <strong>de</strong> ani, conducãtor<br />

auto al unei autoutilitare marca „Peugeot<br />

Boxer”, înmatriculatã în Bucureæti.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au avut mai<br />

multe suspiciuni cu privire la scopul<br />

din Dubai, încãrcat, conform<br />

documentelor însoåitoare, cu<br />

åigarete pentru o societate<br />

comercialã din Bucureæti.<br />

Cu aceastã ocazie, au fost<br />

<strong>de</strong>scoperite 500 baxuri ce<br />

conåineau 250.000 pachete<br />

cu åigãri, produse susceptibile<br />

a aduce atingere dreptului <strong>de</strong><br />

marcã.<br />

Din verificãri, s-a stabilit cã întreaga<br />

cantitate <strong>de</strong> marfã fusese vândutã <strong>de</strong><br />

cãtre importator unei alte societãåi<br />

comerciale din Bucureæti æi o parte din<br />

încãrcãtura containerului fusese <strong>de</strong>ja<br />

transportatã la Stamora Moraviåa, pentru<br />

a fi comercializatã în regim duty-free.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au extins<br />

cercetãrile æi, în aceeaæi zi, au efectuat, în<br />

colaborare cu lucrãtorii vamali din cadrul<br />

Biroului Vamal Oraviåa, un control la un<br />

punct <strong>de</strong> lucru al societãåii comerciale<br />

bucureætene, ce funcåiona în regim dutyfree,<br />

<strong>de</strong>schis în PTF Stamora Moraviåa.<br />

În urma controlului, au fost<br />

<strong>de</strong>scoperite 65.080 pachete cu åigãri<br />

netimbrate, din acelaæi transport,<br />

susceptibile a fi contrafãcute, ce urmau a<br />

Cadouri întârziate<br />

<strong>de</strong>clarat al cãlãtoriei celui în cauzã<br />

(lipsa bagajelor, precum æi faptul cã, <strong>de</strong>æi<br />

autoturismul era achiziåionat foarte recent<br />

– octombrie 2008, purta urmele unor<br />

lucrãri <strong>de</strong> recondiåionare a tinichigeriei<br />

- autoutilitara având platforma goalã,<br />

modificatã, cu fund dublu), fapt pentru<br />

care, pe baza unei analize a factorilor<br />

<strong>de</strong> risc, a fost condus la sediul SPF<br />

Salonta pentru efectuarea unui control<br />

amãnunåit.<br />

În urma acestui control, suspiciunile<br />

poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã aveau sã se<br />

confirme, fiind <strong>de</strong>pistatã, ascunsã întrun<br />

locaæ special amenajat în caroseria<br />

fi comercializate.<br />

Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, a cãror<br />

valoare <strong>de</strong> comercializare pe piaåa<br />

Uniunii Europene <strong>de</strong>pãæeæte un milion<br />

<strong>de</strong> euro (4 euro/pachet), a fost ridicatã în<br />

ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, produsele fiind trimise<br />

spre expertizare.<br />

În data <strong>de</strong> 15 ianuarie a.c.,<br />

reprezentantul titularului <strong>de</strong> marcã din<br />

România a informat IGPF cã a <strong>de</strong>pus<br />

Totodatã, reprezentantul titularului <strong>de</strong><br />

celor douã societãåi comerciale un<br />

prejudiciu <strong>de</strong> 945.240 lei æi daune morale<br />

<strong>de</strong> 500.000 lei.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit pe<br />

numele administratorilor celor douã<br />

societãåi comerciale lucrare penalã pentru<br />

sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> contrafacere<br />

sau punere în circulaåie fãrã drept a unui<br />

produs purtând o marcã i<strong>de</strong>nticã sau<br />

similarã cu o marcã înregistratã pentru<br />

produse i<strong>de</strong>ntice sau similare, care<br />

prejudiciazã pe titularul mãrcii.<br />

Cercetãrile continuã, la finalizare<br />

urmând a fi luate mãsurile legale ce se<br />

impun.<br />

Serviciul Presã æi Comunicare din<br />

cadrul IGPF<br />

autoutilitarei, cantitatea <strong>de</strong> 13.250<br />

pachete åigãri cu timbru românesc, în<br />

valoare totalã <strong>de</strong> 83.475 lei (10.750<br />

pachete „Marlboro”, 1.000 pachete<br />

„Marlboro Light” æi 1.500 pachete<br />

„Kent”). Conducãtorul auto a <strong>de</strong>clarat cã<br />

intenåiona sã transporte ilegal åigãrile în<br />

Franåa. O echipã a Gãrzii Financiare Bihor<br />

l-a sancåionat contravenåional cu suma <strong>de</strong><br />

20.000 lei, iar întreaga cantitate <strong>de</strong> bunuri<br />

a fost ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />

Mircea CHIOREAN<br />

<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i<br />

21


Zeci <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> marfă contrafăcută,<br />

<strong>de</strong>scoperite la Vârsand<br />

Politiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la PTF<br />

Vâræand au <strong>de</strong>scoperit, în<br />

seara zilei <strong>de</strong> 10 <strong>de</strong>cembrie<br />

2008, un autocamion plin<br />

cu 10 tone <strong>de</strong> parfumuri æi confecåii<br />

contrafãcute.<br />

Astfel, în jurul orei 17.30, pe sensul<br />

<strong>de</strong> ieæire din åarã, s-a prezentat în acest<br />

punct cetãåeanul turc Nihat B., <strong>de</strong> 32 ani,<br />

conducând un autocamion înmatriculat<br />

în Turcia. Conform documentelor,<br />

19<br />

tone<br />

<strong>de</strong> parfumuri<br />

susceptibile a fi<br />

contrafãcute, ce urmau sã<br />

ajungã în Germania, au fost <strong>de</strong>scoperite<br />

în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 20 ianuarie a.c., în<br />

jurul orei 10.00, la PTF Vãræand, pe sensul<br />

<strong>de</strong> ieæire din åarã, într-un autocamion<br />

înmatriculat în Turcia, condus <strong>de</strong><br />

cetãåeanul turc T. Canverdi, în vârstã <strong>de</strong><br />

65 ani. Conform documentelor <strong>de</strong> însoåire<br />

a mãrfii, tirul trebuia sã fie încãrcat cu 19<br />

tone <strong>de</strong> materiale textile din Turcia pentru<br />

o societate din Germania.<br />

Acåionând în baza unei analize <strong>de</strong><br />

risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au solicitat<br />

inspectorilor vamali din cadrul DJAOV<br />

Arad sprijinul pentru efectuarea unui<br />

control amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong><br />

transport, ocazie cu care au fost<br />

<strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong> carton<br />

automarfarul era încãrcat cu saci cu<br />

îmbrãcãminte æi cutii cu sãpun care urmau<br />

a fi transportate din Turcia în Franåa.<br />

Acåionând în baza unei analize <strong>de</strong><br />

risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au verificat atent<br />

mijlocul <strong>de</strong> transport, constatând faptul<br />

cã, în carnetul TIR, era specificat<br />

sigiliul aplicat <strong>de</strong> autoritãåile<br />

bulgãresti, iar, în realitate, uæile<br />

acestuia erau sigilate cu un sigiliu<br />

turcesc, care prezenta æi urme <strong>de</strong><br />

violare.<br />

În aceste condiåii, s-a trecut<br />

la efectuarea unui control<br />

amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong><br />

transport, ocazie cu care au fost<br />

<strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong><br />

carton ambalate în saci <strong>de</strong> rafie,<br />

ce conåineau flacoane cu apã <strong>de</strong><br />

parfum, precum æi saci din rafie<br />

cu diverse tipuri <strong>de</strong> confecåii,<br />

purtând însemnele distinctive<br />

ale unor mãrci <strong>de</strong> profil (Chanell,<br />

Giorgio Armani, Calvin Klein<br />

etc.), susceptibile a aduce atingere<br />

dreptului <strong>de</strong> proprietate intelectualã. La<br />

o primã evaluare, s-a estimat cã greutatea<br />

totalã a produselor contrafãcute se ridicã<br />

ambalate în saci <strong>de</strong> rafie, ce conåineau<br />

flacoane cu apã <strong>de</strong> parfum, purtând<br />

însemnele distinctive ale unor mãrci <strong>de</strong><br />

profil (Dior, Nina Ricci, Gucci, Givenchi<br />

etc.) susceptibile a aduce atingere asupra<br />

dreptului <strong>de</strong> proprietate intelectualã.<br />

La o primã evaluare, s-a estimat cã<br />

greutatea totalã a produselor contrafãcute<br />

se ridicã la aproximativ 19<br />

tone.<br />

Bunurile au fost reåinute<br />

în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong><br />

cãtre autoritatea vamalã.<br />

De asemenea, cetãåeanul<br />

turc a fost sancåionat<br />

contravenåional, conform<br />

legislaåiei în<br />

vigoare.<br />

Câteva<br />

ore mai târziu,<br />

la acelaæi Punct<br />

<strong>de</strong> Trecere a<br />

Frontierei, s-a<br />

prezentat pentru<br />

a ieæi din åarã,<br />

conducând un autovehiculul<br />

înmatriculat în Polonia, un<br />

cetãåean polonez, Szczepan<br />

T., în vârstã <strong>de</strong> 29 ani, însoåit<br />

<strong>de</strong> conaåionalul Andrej M., în<br />

vârstã <strong>de</strong> 37 ani.<br />

Tot în baza unei analize <strong>de</strong><br />

risc, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />

efectuat controlul amãnunåit al<br />

mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu care au<br />

fost <strong>de</strong>scoperite mai multe cutii <strong>de</strong> carton<br />

ce conåineau flacoane cu apã <strong>de</strong> parfum<br />

22 F R O N T I E R A<br />

la peste 10 tone.<br />

Cu privire la cele constatate au fost<br />

informaåi inspectorii vamali din cadrul<br />

Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene pentru Accize æi<br />

Operaåiuni Vamale Timiæoara, care au<br />

ridicat bunurile în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii,<br />

iar firma transportatoare a fost sancåionatã<br />

contravenåional conform legislaåiei în<br />

vigoare.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã<br />

cercetãrile în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pistãrii<br />

persoanelor implicate æi a întregii activitãåi<br />

infracåionale.<br />

ascunse în dulapurile rulotei æi sub paturi.<br />

Parfumurile purtau însemnele distinctive<br />

ale unor mãrci <strong>de</strong> profil (Dior, Nina Ricci,<br />

Gucci, Givenchi etc.) fiind susceptibile<br />

a aduce atingere asupra dreptului <strong>de</strong><br />

proprietate intelectualã.<br />

La inventarierea conåinutului cutiilor s-<br />

a constatat cã numãrul total al flacoanelor<br />

cu apã <strong>de</strong> parfum se ridicã la 1652 bucãåi,<br />

în valoare <strong>de</strong> aproximativ 355.180 lei.<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã<br />

cercetãrile în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />

autenticitãåii produselor transportate æi<br />

i<strong>de</strong>ntificãrii persoanelor implicate în<br />

cauzã, la finalizare urmând a fi luate<br />

mãsurile legale ce se impun.<br />

Paginã realizatã <strong>de</strong> Mihaela LEÆ<br />

Æ t i r i


Tineri reţinuţi pentru trafic <strong>de</strong> droguri<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni, sub coordonarea<br />

procuroului æef D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial<br />

Maramureæ, au prins în flagrant patru tineri din<br />

Sighetu Marmaåiei, care ofereau spre vânzare,<br />

într-un local din localitate, hasiæ, cannabis æi pastile MDMA<br />

– ecstasy.<br />

În perioada februarie 2008 - ianuarie<br />

risc æi <strong>de</strong> mare risc.<br />

Grupul era format din tineri cu vârste cuprinse între 17-28 <strong>de</strong><br />

ani, majoritatea dintre ei fiind elevi la diferite licee din municipiul<br />

Sighetu Marmaåiei.<br />

În data <strong>de</strong> 14 ianuarie <strong>2009</strong>, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, sub<br />

coordonarea procurorului - æef al Biroului Teritorial Maramureæ<br />

din cadrul DIICOT, au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat o acåiune <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re<br />

în flagrant a traficanåilor, la un local din Sighetu Marmaåiei. Astfel,<br />

au fost reåinuåi patru<br />

dintre distribuitorii<br />

<strong>de</strong> droguri <strong>de</strong> risc æi<br />

<strong>de</strong> mare risc, asupra<br />

cãrora s-au gãsit<br />

diverse cantitãåi<br />

<strong>de</strong> hasiæ, cannabis<br />

æi pastile MDMA<br />

– ecstasy.<br />

În cauzã s-au<br />

întocmit dosare<br />

penale, iar Tribunalul<br />

Maramureæ a emis<br />

pe numele lui P.<br />

A<strong>de</strong>lin, <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani<br />

æi F. I. Bogdan, <strong>de</strong><br />

21 <strong>de</strong> ani, ambii din<br />

Sighetu Marmaåiei,<br />

mandate <strong>de</strong> arestare<br />

pe o perioadã <strong>de</strong> 29<br />

zile pentru sãvâræirea<br />

infracåiunilor <strong>de</strong><br />

trafic <strong>de</strong> droguri <strong>de</strong><br />

risc æi <strong>de</strong> mare risc,<br />

conform Legii nr.<br />

143/2000. Împotriva celorlalåi doi sigheteni, æi anume K. M.,<br />

<strong>de</strong> 19 ani, æi S. I. S., <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> ani, tot din Sighetu Marmaåiei s-a<br />

luat mãsura interdicåiei <strong>de</strong> a pãrãsi åara pe o perioadã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />

zile.<br />

Urmãrirea penalã este continuatã <strong>de</strong> cãtre procurorul - æef al<br />

Biroului Teritorial Maramureæ din cadrul D.I.I.C.O.T æi lucrãtori<br />

ai IJPF Maramureæ <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre acesta, în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii<br />

întregului grup infracåional organizat æi tragerea la rãspun<strong>de</strong>re a<br />

celor vinovaåi.<br />

Iulia UTAN<br />

„Tăria” din podul unui vagon CFR<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtorii<br />

vamali <strong>de</strong> la Moraviåa au <strong>de</strong>scoperit,<br />

în podul unui vagon al trenului<br />

Belgrad – Bucureæti, 1.200 <strong>de</strong> litri <strong>de</strong><br />

lichid incolor, susceptibil a fi alcool, în<br />

valoare <strong>de</strong> aproximativ 15.000 <strong>de</strong> lei.<br />

În seara zilei <strong>de</strong> 12 ianuarie a.c.,<br />

echipa <strong>de</strong> control formatã din lucrãtori<br />

vamali æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />

PTF Moraviåa æi Biroul Vamal Moraviåa a<br />

observat urme <strong>de</strong> foråare a plafonului unui<br />

vagon aparåinând garniturii trenului rapid<br />

care circulã pe ruta Belgrad – Bucureæti,<br />

staåionat în gara Moraviåa, pe sensul <strong>de</strong><br />

intrare în România.<br />

Echipa <strong>de</strong> control a procedat la<br />

<strong>de</strong>sfacerea plafonului vagonului, ocazie<br />

cu care a <strong>de</strong>scoperit 1.200 litri <strong>de</strong> lichid<br />

incolor, susceptibil a fi alcool, cu puritate<br />

98%, <strong>de</strong> provenienåã sârbeascã, ambalat<br />

în flacoane din plastic <strong>de</strong> 1 litru æi în<br />

bidoane <strong>de</strong> 20 litri.<br />

Marfa, a cãrei valoare a fost estimatã<br />

la aproximativ 15.000 <strong>de</strong> lei, nu a fost<br />

revendicatã <strong>de</strong> nici un cãlãtor, fiind<br />

reåinutã <strong>de</strong> cãtre autoritatea vamalã în<br />

ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor, urmând<br />

ca la finalizarea acestora sã fie dispuse<br />

mãsurile legale care se impun.<br />

Aceasta este cea <strong>de</strong> a doua capturã <strong>de</strong><br />

alcool realizatã <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frotierã æi<br />

lucrãtorii vamali, dupã ce cu o sãptãmânã<br />

în urmã, în aceeaæi garniturã feroviarã,<br />

au mai fost <strong>de</strong>scoperiåi 480 <strong>de</strong> litri <strong>de</strong><br />

alcool.<br />

Ciprian GAIC<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i<br />

23


Sclavie mo<strong>de</strong>rnă<br />

Biroului CTP – DPF Timiæoara s-au sesizat din oficiu cu privire<br />

la un grup infracåional organizat, specializat în <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong><br />

operaåiuni <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane, ce acåiona pe relaåia România<br />

– Irlanda.<br />

Sub coordonarea procurorilor DIICOT Timiæ, cu sprijinul<br />

SRI Timiæ æi SIIPI Timiæ, lucrãtorii noætri au stabilit cã li<strong>de</strong>rul<br />

æi coordonatorul reåelei este Remus F., zis „Kaika”, care era<br />

sprijinit în activitatea infracåionalã <strong>de</strong> cãtre membrii familiei sale,<br />

respectiv Sergiu F., Doina F., Zoran F., Alexandru F., toåi din<br />

localitatea Gottlob, ju<strong>de</strong>åul Timiæ.<br />

Din cercetãri æi din mijloacele <strong>de</strong><br />

probã administrate pânã în prezent,<br />

beneficiind æi <strong>de</strong> sprijinul CCPI, rezultã<br />

faptul cã, în perioada 2006 – 2008,<br />

traficanåii au racolat aproximativ<br />

100 <strong>de</strong> persoane, pe care le-au<br />

transportat în Irlanda, pe care le-au<br />

plasat în diferite locaåii din regiunea<br />

Enniscorthy – Bree, Olight sau<br />

Wexford, intermediindu-le obåinerea<br />

<strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncã, în schimbul sumei<br />

<strong>de</strong> 2.500 euro/persoanã.<br />

Ajunse în Irlanda, persoanele<br />

racolate au reuæit sã plãteascã<br />

membrilor reåelei „datoria”, fiind<br />

însã obligate <strong>de</strong> cãtre aceætia, prin ameninåãri æi violenåã, sã<br />

plãteascã în continuare pe toatã perioada æe<strong>de</strong>rii lor în aceastã<br />

åarã, indiferent <strong>de</strong> câte cãlãtorii întreprind acolo, un „comision”<br />

<strong>de</strong> 30% din întregul venit încasat în fiecare zi <strong>de</strong> la locurile <strong>de</strong><br />

muncã un<strong>de</strong> prestau diferite servicii.<br />

Membrii reåelei erau implicaåi în falsificarea <strong>de</strong> documente,<br />

atât pentru ei înæiæi, cât æi pentru persoanele pe care le exploatau<br />

(permise <strong>de</strong> conducere irlan<strong>de</strong>ze, asigurãri auto obligatorii<br />

irlan<strong>de</strong>ze, împuterniciri pentru permiterea ieæirii din åarã a<br />

minorilor etc.).<br />

Lucrãtorii noætri estimeazã cã, în urma activitãåilor ilegale,<br />

membrii reåelei ar fi obåinut venituri <strong>de</strong> peste 100.000 <strong>de</strong> euro.<br />

Au fost i<strong>de</strong>ntificate aproximativ 100 persoane, fiind audiate<br />

32 în calitate <strong>de</strong> pãråi vãtãmate, 20 în calitate <strong>de</strong> martori, dintre<br />

care æapte persoane audiate sub o altã i<strong>de</strong>ntitate. Din cauza<br />

presiunilor æi ameninåãrilor constante din partea traficanåilor,<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã cãlãrãæeni au <strong>de</strong>scoperit æi confiscat,<br />

în ziua <strong>de</strong> 12 ianuarie a.c., peste 300 litri bãuturi spirtoase<br />

æi 1660 pachete åigãri netimbrate, toate fãrã documente <strong>de</strong><br />

provenienåã.<br />

Acåionând în baza unor informaåii, conform cãrora foarte<br />

multe cârciumi din mediul rural vând åigãri netimbrate, poliåiætii<br />

<strong>de</strong> frontierã din cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Intervenåie al IJPF<br />

multe dintre victime au refuzat sã <strong>de</strong>punã<br />

mãrturie.<br />

Majoritatea victimelor i<strong>de</strong>ntificate æi audiate<br />

în acest dosar au fost introduse în programe<br />

<strong>de</strong> reinseråie socialã æi consiliere psihologicã<br />

<strong>de</strong> cãtre Agenåia Naåionalã Împotriva Traficului <strong>de</strong> Persoane,<br />

întocmindu-se pentru fiecare parte vãtãmatã asistatã rapoarte<br />

<strong>de</strong> consiliere psiho-socialã.<br />

În data <strong>de</strong> 15 iulie 2008, DIICOT – Serviciul Teritorial<br />

Timiæoara a dispus punerea în miæcare a acåiunii penale împotriva<br />

membrilor reåelei, pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong><br />

persoane, efectuându-se simultan percheziåii domiciliare în patru<br />

locaåii, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> au fost ridicate mai multe bunuri æi înscrisuri,<br />

suma <strong>de</strong> 20.720 lei, 500 euro æi un pistol cu bile pentru care<br />

Remus F. nu <strong>de</strong>åinea documentele<br />

legale necesare.<br />

Concomitent cu activitãåile<br />

procedurale <strong>de</strong>sfãæurate în România, au<br />

fost efectuate percheziåii domiciliare æi<br />

în Irlanda, la locurile <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nåã<br />

ale membrilor reåelei din oraæul<br />

Enniscorthy, <strong>de</strong> cãtre lucrãtorii poliåiei<br />

locale, iar bunurile æi obiectele reåinute<br />

au fãcut obiectul unei comisii rogatorii<br />

înaintate organelor <strong>de</strong> cercetare penalã<br />

române.<br />

Prezentaåi magistraåilor, Remus F.,<br />

Sergiu F. æi Alexandru F., au primit<br />

mandate <strong>de</strong> arestare preventivã, pentru<br />

o perioadã <strong>de</strong> 29 zile, mãsurã prelungitã<br />

ulterior <strong>de</strong> instanåa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã <strong>de</strong> cinci<br />

ori.<br />

Cu ocazia extin<strong>de</strong>rii cercetãrilor, ulterior s-a pus în miæcare<br />

acåiunea penalã faåã <strong>de</strong> inculpatul Remus F., pentru nerespectarea<br />

regimului armelor æi muniåiilor.<br />

În data <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong>cembrie 2008, în cauzã a fost prezentat<br />

rechizitoriul, inculpaåii fiind trimiæi în ju<strong>de</strong>catã în stare <strong>de</strong> arest,<br />

prima fazã a ju<strong>de</strong>cãåii fiind prevãzutã data <strong>de</strong> 6 februarie a.c.<br />

De asemenea, datoritã faptului cã, pe timpul procesului<br />

penal, învinuiåii Doina F., Zoran F., Mirela Cerasela F., Iasmina<br />

F. æi Vasile F., au exercitat presiuni psihice æi ameninåãri chiar<br />

cu moartea asupra martorilor æi pãråilor vãtãmate, s-a dispus<br />

disjungerea cauzei faåã <strong>de</strong> aceste persoane sub aspectul sãvâræirii<br />

infracåiunilor <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane æi încercarea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina<br />

mãrturia mincinoasã.<br />

Teodora CÃLUÆERIU<br />

Băuturi spirtoase si ţigări netimbrate, la Călărasi<br />

Cãlãraæi au oprit pentru control, în apropierea localitãåii Bu<strong>de</strong>æti,<br />

în noaptea <strong>de</strong> 11/12 ianuarie a.c., un autoturism marca Peugeot,<br />

condus <strong>de</strong> F. Ionuå, în vârstã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani, din Bucureæti, care<br />

avea interiorul maæinii burduæit cu baxuri <strong>de</strong> åigãri æi alcool<br />

îmbuteliat în sticle <strong>de</strong> plastic.<br />

Maæina a fost condusã la sediul inspectoratului, iar în<br />

urma verificãrilor s-a constatat cã în habitaclul acesteia erau<br />

transportate 1.660 <strong>de</strong> pachete åigãri mãrcile MARLBORO,<br />

VICEROY, RONSON, PLUGARUL æi 320 litri bãuturi alcoolice cu<br />

diferite arome, netimbrate æi fãrã documente <strong>de</strong> provenienåã.<br />

Æoferul a <strong>de</strong>clarat cã a cumpãrat marfa din Piaåa Obor, <strong>de</strong><br />

la un cetãåean a cãrui i<strong>de</strong>ntitate nu o cunoaæte æi intenåiona s-o<br />

vândã la un preå mai mare, prin cârciumile din localitãåile <strong>de</strong> pe<br />

raza ju<strong>de</strong>åului Cãlãraæi.<br />

Întreaga cantitate <strong>de</strong> alcool precum æi åigãrile, în valoare totalã<br />

<strong>de</strong> 11790 lei, au fost ridicate <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã în<br />

ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, iar fãptuitorul a fost sancåionat contravenåional<br />

cu amendã în valoare <strong>de</strong> 1000 lei, în conformitate cu Legea 12<br />

privind protejarea populaåiei împotriva unor activitãåi comerciale<br />

ilicite.<br />

24<br />

F R O N T I E R A<br />

Vasile CHIRU<br />

Æ t i r i


„MATELOŢII”<br />

FLAGRANTUL ÆI PERCHEZIÅIILE<br />

În data <strong>de</strong> 23 ianuarie a.c., în jurul orei 01.00,<br />

Galaåi æi cu sprijinul consistent al SRI Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã<br />

Galaåi, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã gãlãåeni, au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong><br />

contrabandã cu åigãri, ce acåiona la nivelul ju<strong>de</strong>åului;<br />

Timp <strong>de</strong> 9 luni <strong>de</strong> zile, oamenii legii au <strong>de</strong>rulat o amplã<br />

operaåiune pentru documentarea activitãåii infracåionale<br />

a reåelei æi strângerea <strong>de</strong> probe – intitulatã Operaåiunea<br />

„MATELOÅII”;<br />

În data <strong>de</strong> 23 ianuarie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au acåionat<br />

æi realizat atât flagrantul, în momentul acostãrii ambarcaåiunilor<br />

æi transferului åigãrilor, cât æi nouã percheziåii domiciliare;<br />

Au fost reåinute pentru cercetãri nouã persoane, patru dintre<br />

ele primind mandat <strong>de</strong> arestare preventivã pentru 29 <strong>de</strong> zile,<br />

cercetãrile fiind extinse æi asupra altor cetãåeni români.<br />

INVESTIGAÅIA<br />

Investigaåiile au scos în evi<strong>de</strong>nåã faptul cã gruparea<br />

infracåionalã era foarte bine organizatã pe nivele ierarhice,<br />

li<strong>de</strong>rul grupãrii atribuind persoanelor pe care<br />

le coordona sarcini precise privind modul <strong>de</strong><br />

operare æi acåiune în zona <strong>de</strong> frontierã.<br />

Åigãrile <strong>de</strong> contrabandã erau procurate <strong>de</strong><br />

persoane din R. Moldova, în baza unor comenzi<br />

telefonice, iar preluarea acestora se fãcea, <strong>de</strong><br />

regulã, în partea a doua a nopåii, <strong>de</strong> la râul Prut.<br />

„Marfa” era transportatã pe fluviul Dunãrea,<br />

<strong>de</strong>plasarea efectuându-se cu antemergãtor<br />

æi în mare vitezã pânã la un loc <strong>de</strong> acostare<br />

improvizat.<br />

De aici, erau încãrcate în mijloace auto<br />

æi transportate spre domiciliile persoanelor<br />

implicate, care se ocupau <strong>de</strong> distribuirea<br />

åigãrilor, spre diferite oraæe ale åãrii, în ve<strong>de</strong>rea<br />

comercializãrii la negru.<br />

Sub directa coordonare a procurorului<br />

DIICOT - Biroul Teritorial Galaåi æi cu sprijinul SRI - Direcåia<br />

Ju<strong>de</strong>åeanã <strong>de</strong> Informaåii Galaåi, au fost i<strong>de</strong>ntificaåi toåi membrii<br />

reåelei, procedându-se la monitorizarea acestora în ve<strong>de</strong>rea<br />

probãrii activitãåii infracåionale.<br />

Astfel, s-a stabilit cã aceætia foloseau între ei „termeni<br />

codificaåi” pentru stabilirea operaåiunii, locului <strong>de</strong> întâlnire,<br />

cantitãåii æi mãrcilor <strong>de</strong> åigãri ce urmau a fi preluate æi, în plus,<br />

organizau acåiuni „tip momealã” în scopul verificãrii modului<br />

<strong>de</strong> acåiune al poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, respectiv încercãrii <strong>de</strong><br />

distragere a atenåiei acestora <strong>de</strong> la transporturile mari cu åigãri.<br />

De asemenea, existau „echipaje” care monitorizau întreaga<br />

operaåiune <strong>de</strong> preluare/transport a åigãrilor, având rolul <strong>de</strong> a-æi<br />

informa colegii cu privire la existenåa în zonã <strong>de</strong> oameni ai legii,<br />

care le-ar fi putut „încurca” acåiunea.<br />

marca „Plugarul”, în valoare <strong>de</strong> 6.250 euro, dupã ce au fost<br />

preluate <strong>de</strong> la malul stâng al râului Prut, <strong>de</strong> la cetãåeni din R.<br />

Moldova, au fost transportate pe râul Prut æi Dunãre pânã la locul<br />

Transportul åigãrilor era realizat cu<br />

Concomitent cu reåinerea<br />

reæedinåele fãptuitorilor, fiind ridicate ca mijloace <strong>de</strong> probã<br />

diferite înscrisuri, mijloace <strong>de</strong> telecomunicaåii æi arme albe,<br />

totodatã fiind supuse sechestrului asiguratoriu: un apartament<br />

în valoare <strong>de</strong> 40.000 euro, un autoturism marca „Audi A8”, în<br />

valoare <strong>de</strong> 70.000 euro; au fost ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii<br />

trei ambarcaåiuni æi o autoutilitarã marca „Dacia”, carosatã, în<br />

valoare totalã <strong>de</strong> 20.000 euro.<br />

Åigãrile au fost ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii æi urmeazã a fi<br />

<strong>de</strong>puse la camera <strong>de</strong> corpuri <strong>de</strong>licte a IJPF Galaåi.<br />

ANCHETA<br />

Sub directa coordonare a procurorilor DIICOT Biroul<br />

Teritorial Galaåi, cu sprijinul poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã se efectueazã<br />

cercetãri sub aspectul savâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> „instigare la<br />

contrabandã”, „constituirea unui grup infracåional<br />

organizat” æi „instigare la trecerea ilegalã a frontierei<br />

<strong>de</strong> stat”.<br />

Din cercetãri, a rezultat cã gruparea a introdus în<br />

România, în mod ilegal, numai în perioada noiembrie<br />

2008-ianuarie <strong>2009</strong>, åigãri în valoare <strong>de</strong> 125.000 euro,<br />

iar în prezent se efectueazã cercetãri pentru stabilirea<br />

prejudiciului adus statului român prin neplata accizelor<br />

æi a altor taxe.<br />

La Tribunalul Galaåi au fost prezentate 9 persoane,<br />

dispunându-se mãsura arestãrii preventive pentru o<br />

perioadã <strong>de</strong> 29 zile pentru 4 persoane.<br />

Marcel ANTOHE<br />

F R O N T I E R A<br />

Æ t i r i<br />

25


26<br />

Pilule istorice - februarie <strong>2009</strong><br />

Materiale realizate <strong>de</strong><br />

prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI<br />

1 februarie 1944 - Tancurile sovietice<br />

au pãtruns în Transnistria, <strong>de</strong>terminând<br />

retragerea administraåiei civile româneæti<br />

din regiune.<br />

2 februarie 1943 - Armata sovieticã <strong>de</strong><br />

sub comanda mareæalului Jukov a obåinut<br />

victoria în<br />

Bãtãlia <strong>de</strong> la<br />

Stalingrad.<br />

A r m a t a<br />

germanã,<br />

comandatã<br />

<strong>de</strong> mareæalul<br />

Paulus, a<br />

capitulat.<br />

B ã t ã l i a<br />

a marcat<br />

pier<strong>de</strong>rea<br />

totalã a<br />

iniåiativei<br />

armatei germane pe frontul sovietic.<br />

5 februarie 1945 - În Bucureæti<br />

comuniætii au organizat manifestaåii <strong>de</strong><br />

stradã împotriva guvernului oficial al<br />

României, condus <strong>de</strong> generalul Nicolae<br />

Rã<strong>de</strong>scu.<br />

8 februarie 1856 - Domnitorul<br />

Barbu Ætirbei a <strong>de</strong>sfiinåat robia în Åara<br />

Româneascã.<br />

Într-o Europã cu o atmosferã<br />

agitatã, dominatã <strong>de</strong> norii ameninåãtori<br />

ai <strong>de</strong>clanæãrii unei noi conflagraåii,<br />

regimurile dictatoriale s-au impus în nouã<br />

åãri <strong>de</strong> pe continent. Între ele “strãluceau”<br />

guvernãrile<br />

din Germania<br />

nazistã,<br />

din URSS<br />

comunistã<br />

æi din Italia<br />

fascistã.<br />

Acestea<br />

primejduiau<br />

direct sau<br />

mediat statele<br />

un<strong>de</strong> se pãstra<br />

un regim<br />

<strong>de</strong>mocratic.<br />

În unele åãri<br />

cu regim <strong>de</strong>mocratic, potentaåii politici,<br />

simåindu-se loviåi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>le <strong>de</strong> dreapta,<br />

au socotit cã se pot salva adoptând æi<br />

impunând un regim autoritar, dictatorial.<br />

A fost æi cazul Regatului România.<br />

Regele Carol al II-lea (8 iunie 1930 - 6<br />

septembrie 1940) a încercat sã încheie o<br />

convenåie cu partidul Totul pentru Åarã,<br />

în fruntea cãruia se afla un carismatic<br />

conducãtor, un avocat, “cãpitanul”<br />

Corneliu Zelea Codreanu. Monarhul<br />

Carol al II-lea i-a propus lui Corneliu<br />

9 februarie 1904 - A început<br />

rãzboiul ruso-japonez. S-a terminat cu<br />

o victorie categoricã a<br />

japonezilor.<br />

9 februarie 1934<br />

- Semnarea, la Atena,<br />

<strong>de</strong> cãtre reprezentanåii<br />

României, Iugoslaviei,<br />

Greciei æi Turciei a<br />

Pactului Înåelegerii<br />

Balcanice, cu un<br />

protocol æi o anexã<br />

secretã. Acesta<br />

stabilea cã statele<br />

semnatare garanteazã<br />

mutual securitatea<br />

frontierelor balcanice.<br />

Ele se obligau, totodatã, sã nu întreprindã<br />

nicio acåiune politicã faåã <strong>de</strong> alte state<br />

balcanice, indiferent dacã acestea<br />

erau sau nu parte la Înåelegere, în lipsa<br />

avizului mutual prealabil al celorlalte<br />

state semnatare. În acelaæi timp, statele<br />

trebuiau sã se abåinã <strong>de</strong> la a-æi asuma<br />

obligaåii faåã <strong>de</strong> oricare alt stat balcanic,<br />

fãrã încunoætinåarea prealabilã a<br />

celorlalte pãråi. Bulgaria nu a acceptat sã<br />

facã parte din aceastã Înåelegere.<br />

10 februarie 1947 - Paris, România<br />

semneazã tratatul <strong>de</strong> pace cu Naåiunile<br />

Unite.<br />

11 februarie 1938 - Regele Carol al<br />

II-lea a instaurat dictatura regalã.<br />

12 februarie 1938 - Germania <strong>de</strong>clarã<br />

Anschluss-ul, ca urmare a<br />

ocupãrii Austriei. Astfel, se<br />

încãlca Tratatul <strong>de</strong> pace <strong>de</strong><br />

la Versailles.<br />

16 februarie 1923<br />

- se semneazã pactul<br />

Micii Înåelegeri din care<br />

fãceau parte România,<br />

Cehoslovacia æi Iugoslavia.<br />

16 februarie 1933 -<br />

încep luptele muncitorilor<br />

C.F.R.-iæti æi petroliæti.<br />

17 februarie 2008<br />

- Provincia Kosovo æi-a<br />

<strong>de</strong>clarat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa faåã<br />

<strong>de</strong> statul din care fãcea parte, Serbia.<br />

18 februarie 1941 - Generalul<br />

Ion Antonescu militarizeazã toate<br />

Instaurarea dictaturii regale în România<br />

Zelea Codreanu sã accepte sã fie el noul<br />

preæedinte <strong>de</strong> onoare al partidului Totul<br />

pentru Åarã. A fost refuzat. Situaåia a<br />

stârnit mânia regelui, dar nu a putut face<br />

nimic în primul moment. Era îngrãdit <strong>de</strong><br />

legile åãrii.<br />

Au trebuit sã fie organizate alegeri<br />

generale la 20 <strong>de</strong>cembrie 1937. Regele<br />

a sperat într-o înfrângere rãsunãtoare a<br />

lui Corneliu Zelea Codreanu. Dar nu a<br />

ju<strong>de</strong>cat bine situaåia <strong>de</strong> pe scena politicã<br />

româneascã.<br />

Partidul care<br />

fusese pânã atunci la<br />

guvernare, P.N.L., cu<br />

toate cã beneficiase<br />

<strong>de</strong> sprijinul aparatului<br />

<strong>de</strong> propagandã al<br />

statului, a eæuat.<br />

Gheorghe Tãtãrescu,<br />

fostul premier, a<br />

reuæit sã obåinã<br />

numai 35,6% din<br />

voturi. Astfel, a<br />

pierdut posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a obåine prima<br />

electoralã care i-<br />

ar fi revenit dacã<br />

alegãtorii i-ar fi<br />

dat 40% din sufragii. Potrivit acesteia,<br />

partidul câætigãtor ar fi obåinut 51 %<br />

din mandatele din cele douã camere ale<br />

parlamentului, <strong>de</strong>ci ar fi avut o guvernare<br />

majoritarã. A fost o loviturã pentru<br />

liberali, implicit pentru o bunã parte a<br />

oligarhiei financiare, aflatã în spatele<br />

acelui partid.<br />

La rândul lui, P.N.Å. nu a strãlucit.<br />

A însumat 27% din totalul voturilor<br />

exprimate. Æi, pentru conducãtorii<br />

åãrãniæti I. Maniu, I. Mihalache, acest<br />

rezultat a reprezentat un duæ rece.<br />

În schimb, partidul condus <strong>de</strong><br />

Corneliu Zelea Codreanu a<br />

încheiat alegerile cu o situaåie<br />

<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bunã: 15,5% din<br />

totalul voturilor numãrate.<br />

Succesul era notabil. Pentru<br />

acel partid, al legionarilor, au<br />

votat tineri, muncitori <strong>de</strong> la<br />

S.T.B., <strong>de</strong> la C.F.R.-Griviåa, <strong>de</strong><br />

la Malaxa etc. æi mulåi åãrani, în<br />

special olteni æi macedoneni.<br />

Mulåi dintre intelectualii<br />

tineri <strong>de</strong> viitor s-au alãturat<br />

legionarilor, participând la<br />

campania electoralã pentru<br />

ei. S-a ajuns astfel ca acel<br />

partid sã fie al treilea din<br />

åarã, prin prisma preferinåelor<br />

electoratului român.<br />

Regelui Carol al II-lea nu i-a convenit<br />

situaåia. Chiar l-a acuzat pe ministrul <strong>de</strong><br />

interne din guvernul liberal, pe Richard<br />

F R O N T I E R A<br />

I s t o r i e


întreprin<strong>de</strong>rile din åarã, indiferent <strong>de</strong> tipul<br />

<strong>de</strong> proprietate.<br />

21 februarie 1941 - În Transilvania,<br />

ocupatã prin diktat-ul <strong>de</strong> la Viena,<br />

guvernul Ungariei, condus <strong>de</strong> amiralul<br />

Miklos Horthy, dispune anularea reformei<br />

agrare româneæti din 1921, precum æi a<br />

tuturor achiziåiilor fãcute <strong>de</strong> români între<br />

anii 1918-1940.<br />

23 februarie 1919 - În Italia, Mussolini<br />

fon<strong>de</strong>azã Partidul Fascist.<br />

24 februarie 1945 - În Bucureæti<br />

a avut loc o manifestaåie popularã în<br />

timpul cãreia agitatori comuniæti au tras<br />

în armatã æi în manifestanåi. Evenimentul<br />

i-a permis lui A. Vâæinski sã impunã<br />

guvernul Dr. Petru Groza.<br />

H a i s ă d ă m m â n ă<br />

c u m â n ă !<br />

Dr. Petru Groza<br />

Franasovici, cã nu ætie cum se câætigã<br />

alegerile. Apoi a adus la cârma statului<br />

un partid mic, Liga Apãrãrii Naåional-<br />

Creætine, care obåinuse 9% din voturi.<br />

Aceastã formaåiune politicã, în frunte cu<br />

Octavian Goga, a preluat guvernarea la<br />

29 <strong>de</strong>cembrie 1937. Zilele noului guvern<br />

erau numãrate. La data <strong>de</strong> 9 februarie<br />

1938, în “Clubul miliardarilor” <strong>de</strong> pe<br />

Calea Victoriei din Bucureæti (astãzi<br />

restaurantul Mãrul <strong>de</strong> Aur), fruntaæii<br />

industriaæilor æi bancherilor români l-au<br />

asigurat pe rege cã-l vor sprijini dacã va<br />

da lovitura <strong>de</strong> stat. În consecinåã, la 10<br />

februarie 1938, regele a <strong>de</strong>mis guvernul<br />

Goga, numind în locul acestuia, la 11<br />

februarie, un guvern consultativ, în frunte<br />

cu patriarhul Miron Cristea.<br />

Pentru a-æi justifica acåiunile, regele a<br />

cerut eminentului avocat Istrate Micescu<br />

sã elaboreze o nouã Constituåie a åãrii.<br />

În timp <strong>de</strong> o sãptãmânã, pânã la 20<br />

februarie 1938, noua lege fundamentalã<br />

a României a fost isprãvitã. Astfel, se<br />

instala dictatura regelui Carol al II-lea.<br />

Guvernarea lui a avut un caracter <strong>de</strong><br />

dictaturã personalã, nefiind nici fascistã,<br />

nici nazistã, cum a fost caracterizatã,<br />

fãrã argumente, în trecut. Regele a cãutat<br />

sã-æi asigure conducerea autoritarã,<br />

dictatorialã, personalã, dar nu a avut o<br />

doctrinã proprie, cum exista în alte åãri<br />

cu regim autoritar. Ce a realizat regele<br />

atunci? Modul în care a guvernat rãmâne<br />

sã fie discutat cu o altã ocazie.<br />

„Hai sã dãm mânã cu mânã cei cu<br />

inima românã...” !<br />

Acordurile Horei Unirii, compusã <strong>de</strong><br />

Alexandru Flechtemacher pe versuri <strong>de</strong><br />

Vasile Alecsandri, au rãsunat vineri 23<br />

ianuarie a.c. în curtea IGPF.<br />

Cu faåa spre harta României, din<br />

ansamblul arhitectural Terra Mirabilis,<br />

alãturi <strong>de</strong> care strãjuieæte statuia<br />

domnitorului unirii Alexandru Ioan<br />

Cuza, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din IGPF au<br />

sãrbãtorit ziua <strong>de</strong> 24 Ianuarie.<br />

Actul solemn al acestui eveniment<br />

crucial, Unirea Principatelor Române,<br />

Moldova æi Muntenia a avut loc la 24<br />

ianuarie 1859, la Bucureæti. Atunci,<br />

domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost<br />

ales domn al Åãrii Româneæti, dupã ce,<br />

la 5 ianuarie 1859, fusese ales domn al<br />

Moldovei, înfãptuindu-se astfel unirea<br />

celor douã åãri române.<br />

În alocuåiunea sa, inspectorul<br />

general al IGPF a precizat: „Ce s-a<br />

întâmplat la 5 ianuarie 1859, alegerea<br />

colonelului Cuza ca domn al Moldovei<br />

æi la 24 ianuarie, ca domnitor al Åãrii<br />

Româneæti, a fost un act <strong>de</strong> dreptate,<br />

un act <strong>de</strong> împlinire spiritualã, pentru<br />

toate sufletele care au simåit æi au trãit<br />

româneæte în acea vreme în åara <strong>de</strong><br />

acasã – România.”<br />

Momentul istoric a fost marcat la<br />

IGPF prin <strong>de</strong>punerea unei coroane<br />

<strong>de</strong> flori la statuia domnitorului. Apoi,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã s-au prins în Hora<br />

Unirii, printre ei inspectorul general al<br />

PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop,<br />

precum æi adjuncåii acestuia, chestorul<br />

Vasile Moåoc æi chestorul Ioan Buda.<br />

Iulian PUICÃ<br />

F R O N T I E R A<br />

I s t o r i e<br />

27


Donaţie impresionantă, făcută <strong>de</strong> seful Muzeului PFR<br />

În ziua <strong>de</strong> 9 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />

a avut loc, la Muzeul Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Giurgiu, inaugurarea Sãlii<br />

„Mihai Viteazul” æi vernisajul picturii<br />

„Bãtãlia <strong>de</strong> la Cãlugãreni”.<br />

Bãtãlia <strong>de</strong> la Cãlugãreni a avut<br />

loc la 13/23 august 1595, fiind<br />

una dintre cele mai importante<br />

evenimente din istoria militarã a<br />

poporului român. Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />

Românã, prin asemenea evenimente,<br />

cinsteæte înaintaæii pentru eroismul<br />

æi <strong>de</strong>votamentul lor faåã <strong>de</strong> åarã æi<br />

popor.<br />

Pictura este realizatã în ulei pe pânzã æi a fost donatã<br />

<strong>de</strong> comisarul-æef Cristian Fiera, æeful Casei <strong>de</strong> Culturã æi al<br />

Muzeului PFR. Opera a fost realizatã <strong>de</strong> Petra Æerbãnescu<br />

Tãnase æi Florin Grofu pe parcursul a opt luni, fiind rezultatul<br />

colaborãrii dintre Muzeul Ju<strong>de</strong>åean Teoharie Antonescu<br />

– Giurgiu æi Muzeul PFR.<br />

Pictura are dimensiuni impresionante, æi anume 6,5 m pe<br />

1,5 m, iar la realizarea sa au fost folosite surse <strong>de</strong> inspiraåie<br />

din cadrul Muzeului Militar Bucureæti, dar æi altele, istorice,<br />

la care artiætii au avut acces.<br />

Lucrarea este prima dintr-o colecåie pe care comisarul -<br />

æef Cristian Fiera intenåioneazã sã o realizeze în aceastã salã.<br />

Acesta mai are în proiect completarea sãlii Mihai Vitezul cu<br />

alte picturi reprezentând domnitori români, cum ar fi Mircea<br />

cel Bãtrân sau Vlad Åepeæ.<br />

Manuela NICOARÃ<br />

Scrisoare <strong>de</strong> mulţumire<br />

În drum spre serviciu, un poliåist <strong>de</strong> frontierã a gãsit o geantã <strong>de</strong> mânã, în care se<br />

gãseau acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate, 8.000 euro æi 30.000 lei, pe care a restituit-o pãgubitului.<br />

În dimineaåa zilei <strong>de</strong> 13 ianuarie a.c., în timp ce se <strong>de</strong>plasa la serviciu, agentul<br />

I.M., <strong>de</strong> la S.P.F. Valea lui Mihai, a gãsit pe o stradã din centrul oraæului o geantã <strong>de</strong><br />

mânã în care se afla o sumã mare <strong>de</strong> bani æi documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate.<br />

Odatã ajuns la sediul sectorului, agentul poliåiei <strong>de</strong> frontierã a predat geanta æefului<br />

<strong>de</strong> sector. Pe baza documentelor, a fost i<strong>de</strong>ntificatã persoana care o pierduse, L. Ioan,<br />

cetãåean român cu domiciliul în localitatea Valea lui Mihai.<br />

Nu micã i-a fost mirarea cetãåeanului L. Ioan când a fost invitat la sediul sectorului<br />

pentru a i se restitui geanta pierdutã. Era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bucuros pentru cã banii respectivi<br />

dorea sã-i investeascã în achiziåionarea unor utilaje agricole.<br />

Impresionat <strong>de</strong> gestul agentului poliåiei <strong>de</strong> frontierã, L. Ioan a adresat mulåumiri<br />

IJPF Bihor pentru gestul <strong>de</strong> care a dat dovadã angajatul nostru.<br />

Dan LAZÃR<br />

Locotenent-colonel (r) Mihai Mije<br />

Cu regret anunåãm trecerea în nefiinåã a colegului nostru, locotenent-colonel (r) Mije Mihai.<br />

Acesta a <strong>de</strong>cedat în ziua <strong>de</strong> 5 ianuarie a.c.<br />

S-a nãscut la 6 ianuarie 1954. A absolvit Æcoala <strong>de</strong> ofiåeri „Ioan Vodã” din Sibiu, promoåia<br />

1975. Æi-a <strong>de</strong>sfãæurat activitatea, în primii ani, în Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Jimbolia, dupã care a<br />

în<strong>de</strong>plinit diferite funcåii pe linie tehnicã, ocupând în perioada 1992-1999 funcåia <strong>de</strong> locåiitor<br />

tehnic la Batalionul <strong>de</strong> Grãniceri Turnu Mãgurele. Apoi a lucrat ca ofiåer în domeniul tehnic în<br />

cadrul IJPF Teleorman, pânã în aprilie 2007, când s-a pensionat. S-a remarcat drept un ofiåer<br />

respectat pentru profesionalismul æi <strong>de</strong>osebita probitate <strong>de</strong> care a dat dovadã în activitate.<br />

Colectivul IJPF Teleorman transmite sincere condoleanåe întregii familii.<br />

Dumnezeu sã-l odihneascã!<br />

28 <br />

F R O N T I E R A


Turneu <strong>de</strong> fotbal, organizat<br />

în Maramures<br />

din Sighetu Marmaåiei, <strong>de</strong> cãtre I.P.A. Regiunea a II –a Maramureæ<br />

æi A.C.S. “TISA”, din cadrul IJPF Maramureæ, un turneu <strong>de</strong> fotbal la<br />

care au participat echipe ale sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi IJPF<br />

Maramureæ, Inspectoratului pentru Situaåii <strong>de</strong> Urgenåã Maramureæ,<br />

invitatã <strong>de</strong> onoare fiind echipa <strong>de</strong> fotbal “Cetina” din Baia<br />

Mare.<br />

Locul întâi i-a revenit echipei <strong>de</strong> fotbal „Cetina”, iar locurile 2<br />

æi 3 au fost ocupate <strong>de</strong> SPF Sarasãu, respectiv Inspectoratul pentru<br />

Situaåii <strong>de</strong> Urgenåã Maramureæ.<br />

Decernarea premiilor a avut loc la Casa <strong>de</strong> Culturã a MAI din<br />

Sighetu Marmaåiei, în prezenåa domnului Liviu Bute, adjunct al<br />

æefului IJPF Maramureæ æi, totodatã, preæedinte al A.C.S. „Tisa” æi<br />

Sorin Ble<strong>de</strong>a, preæedinte al I.P.A. Regiunea a- II- a Maramureæ.<br />

Iulia UTAN<br />

„Îngerii zăpezii”<br />

În perioada 19-23 ianuarie a.c., IGPF, IJPF Maramureæ æi<br />

Asociaåia Club Sportiv „Tisa” Sighetu Marmaåiei, care funcåioneazã<br />

pe lângã IJPF Maramureæ au organizat, la Boræa, etapa finalã a<br />

Campionatului <strong>de</strong> Schi al PFR. La aceastã competiåie au participat<br />

55 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã. Concurenåii au avut douã probe, una<br />

pentru schi <strong>de</strong> fond æi cea <strong>de</strong>-a doua pentru schi alpin. Datoritã<br />

participanåilor æi rezultatelor <strong>de</strong>osebite, lotul a primit porecla <strong>de</strong><br />

„Îngerii Zãpezii”.<br />

Clasamentul, pe categorii, a fost urmãtorul: sub 35 ani<br />

bãrbaåi, schi alpin: agent Bogdan Ciubotaru, IJPF Botoæani;<br />

subinspector Alin Ciubotaru, IJPF Botoæani; subinspector Marius<br />

Dan Mihai, PPF Bacãu.<br />

La categoria peste 35 ani bãrbaåi, schi alpin: agent Ioan<br />

La categoria sub 35 ani bãrbaåi, schi fond:<br />

La categoria peste 35 ani bãrbaåi, schi fond:<br />

La categoria femei, schi alpin: agent Alina Kiss,<br />

Coordonatorul concursului, subcomisarul<br />

Ætefan ANDREESCU<br />

F R O N T I E R A<br />

S p o r t<br />

29


DPF Iai propune colegilor,<br />

spre studiu, aprofundare i<br />

utilizare în activitatea <strong>de</strong> zi cu<br />

zi, Ghidul <strong>de</strong> conversaţie românenglez-rus.<br />

Autorii ghidului, subinspector <strong>de</strong><br />

poliåie Obadã Tamara æi agent <strong>de</strong><br />

poliåie Antohi Bogdan, oferã poliåiætilor<br />

<strong>de</strong> frontierã un instrument în<strong>de</strong>obæte<br />

lingvistic, dar æi un îndrumar <strong>de</strong> civilizaåie<br />

æi comportament necesar creãrii unui<br />

cadru <strong>de</strong> normalitate necesar <strong>de</strong>sfãæurãrii<br />

controlului la frontierã.<br />

Noåiunile <strong>de</strong> foneticã, gramaticã æi<br />

vocabular cât æi cele trei sute <strong>de</strong> expresii<br />

sunt cele strict necesare unei comunicãri<br />

concise, clare, dar care trebuie exersatã<br />

prin ascultarea æi repetarea expresiilor<br />

înregistrate.<br />

Eficienåa lucrãrii este datã <strong>de</strong> abordarea<br />

formãrii æi folosirii pronunåiei, prezentã<br />

în douã forme: grafic, prin transcrierea<br />

foneticã a expresiilor selectate æi<br />

explicarea alfabetului fonetic la începutul<br />

fiecãrei secåiuni æi audio (mp3), prin<br />

CD-ul ataæat, care conåine înregistrãrile<br />

expresiilor în limbile englezã æi rusã.<br />

Formatul grafic æi cel audio al lucrãrii<br />

oferã mobilitate æi o gamã generoasã <strong>de</strong><br />

echipamente electronice necesare redãrii<br />

(mp3/mp4/ DVD/ CD-player/PC).<br />

conversaåie român-englez-rus este <strong>de</strong> 5<br />

lei, iar cei interesaåi se pot adresa în scris<br />

la Direcåia Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi.<br />

Lucrarea „Strãinul rezi<strong>de</strong>nt în România”, sub semnãtura<br />

colegului nostru dr. Adrian Constantin Tãtar, consilier juridic în<br />

cadrul Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã Iaæi, prezintã, într-o<br />

manierã cuprinzãtoare, regimul juridic al strãinului în România,<br />

fiind scoase în evi<strong>de</strong>nåã noile condiåii <strong>de</strong> reglementare a acestei<br />

instituåii în contextul a<strong>de</strong>rãrii României la UE. Ea este alcãtuitã<br />

din douã pãråi, prima intitulatã „Drept material general aplicabil<br />

în materia condiåiei juridice a strãinului”, iar cea <strong>de</strong>-a doua<br />

„Reglementãri speciale aplicabile regimului juridic al strãinilor”.<br />

Semnal<br />

Casa bunicii -<br />

Chiar æi muæcatele<br />

Aratã bãtrâne<br />

Haiku este un gen <strong>de</strong> poezie cu formã fixã, tradiåional japonezã (limba japonezã<br />

fiind o limbã silabicã), alcãtuitã din 17 silabe repartizate pe 3 „versuri” formate<br />

din 5, 7, 5 silabe.<br />

Colaborator vechi al revistei <strong>Frontiera</strong>, Constantin Stroe a publicat la editura<br />

Societatea Scriitorilor Militari volumul <strong>de</strong> Haiku intitulat „Casa Bunicii”.<br />

Volumul bilingv conåine 172 <strong>de</strong> aceste mici poeme, pline <strong>de</strong> esenåã æi<br />

sensibilitate, grupate în 10 capitole din care amintim: „Minunea primãverii”,<br />

„Varã fierbinte”, „Teiul æi Eminescu”.<br />

Cartea beneficiazã <strong>de</strong> o graficã <strong>de</strong>osebitã, realizatã în creion <strong>de</strong> autor.<br />

„Cartea sa se numãrã printre acelea la care dupã ce ai închis-o simåi nevoia<br />

cã vei mai reveni peste o vreme, ca la un izvor cu apã proaspãtã <strong>de</strong> care åi se face<br />

din când în când sete, adicã dor,” scrie în prefaåa volumului colonelul (r.) Vasile<br />

Moldovan fost redactor al revistei <strong>Frontiera</strong>, æi-i dãm cu siguranåã dreptate.<br />

Coæuri fumegând / numai casa bunicii / mereu fãrã foc<br />

Joi 18.12.2008, la Rin Grand Hotel din Bucureæti,<br />

a avut loc lansarea revistei ,,SNPPC.RO”, organul<br />

<strong>de</strong> presã al sindicatului nostru. La lansare au fost<br />

invitate persoane din conducerile MAI, IGPF, IGPR,<br />

direcåii generale ale MAI, personalitãåi din mass<br />

media æi din show bizz-ul românesc, reprezentanåi<br />

ai audio-vizualului æi presei scrise, redactorii æefi ai<br />

publicaåiilor din MAI etc.<br />

Prezentarea evenimentului, presãratã cu picante<br />

momente umoristice, a fost asiguratã <strong>de</strong> Ioan Ghiuri<br />

Pascu, împreunã cu formaåia sa ,,Blue workers”, iar<br />

introducerea în atmosfera sãrbãtorilor <strong>de</strong> iarnã a<br />

fost asiguratã <strong>de</strong> grupul <strong>de</strong> colindãtori al Biroului<br />

Teritorial al SNPPC din IPJ Mureæ, prilej cu care<br />

colegii noætri au lansat al treilea CD intitulat ,,Din<br />

an în an ... “.<br />

Prin apariåia revistei, Biroul Executiv<br />

Central a venit în întâmpinarea unei<br />

dorinåe mai vechi a membrilor noætri,<br />

aceea <strong>de</strong> a se regãsi, ca sindicaliæti,<br />

în paginile unei publicaåii, <strong>de</strong> a avea<br />

acces la informaåii absolut necenzurate.<br />

Evenimentul constituie în acelaæi timp<br />

o nouã provocare în complexitatea<br />

activitãåilor sindicale, începutul unui nou<br />

drum pe care ni-l dorim cât mai lung æi mai<br />

ales cu multe popasuri plãcute æi utile.<br />

Coordonatorii acestei publicaåii îæi doresc, în<br />

primul rând, ca revista sã fie cititã.<br />

Nãdãjduim, sã gãsiåi în paginile revistei<br />

informaåiile necesare formãrii æi <strong>de</strong>sãvâræirii culturii<br />

sindicale precum æi rãspunsuri la întrebãrile pe care<br />

vi le puneåi în legãturã cu <strong>de</strong>sfãæurarea activitãåilor<br />

profesionale <strong>de</strong> zi cu zi.<br />

Dorim ca revista sã trãiascã prin dumneavoastrã,<br />

iar paginile ei sã fie locul în care sã vã puteåi<br />

<strong>de</strong>stãinui, fãrã complexe sau reåineri, atunci când<br />

sunteåi, sau vi se pare cã sunteåi, lezaåi în drepturile<br />

dumneavoastrã, locul în care sã comunicaåi cu<br />

zecile <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> colegi æi un<strong>de</strong> sã vã gãsiåi prieteni<br />

æi parteneri întru rezolvarea problemelor cu care vã<br />

confruntaåi. Mai concis spus, ne dorim ca revista sã<br />

Colectivul redacåional este conætient<br />

Dãnuå DOBREANU –<br />

vicepreæedinte SNPPC<br />

30 F R O N T I E R A


Acţiune umanitară<br />

Un alt mod <strong>de</strong> a te simåi împlinit...<br />

În sãptãmâna premergãtoare Sãrbãtorii Naæterii<br />

Mântuitorului, pãstrând tradiåia anilor trecuåi, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã arã<strong>de</strong>ni au venit în ajutorul copiilor <strong>de</strong> la Æcoala<br />

Specialã Æiria.<br />

Astfel, nelipsitul Moæ Crãciun, atât <strong>de</strong> aæteptat <strong>de</strong> cei<br />

mici, a fost încãrcat cu îngeraæi æi moæii <strong>de</strong> ciocolatã, fructe,<br />

cozonaci æi alte dulciuri pe placul micuåilor. Cu aceastã<br />

ocazie, peste 70 <strong>de</strong> copii cu vârste cuprinse între 3 æi 15 ani<br />

au beneficiat <strong>de</strong> aceste bucurii, dulciuri æi atenåie.<br />

Nici nu poate fi exprimatã bucuria pe care am trãit-o în<br />

momentul în care am fost întâmpinatã <strong>de</strong> cei mici, nerãbdãtori<br />

<strong>de</strong> a începe cât mai repe<strong>de</strong> programul artistic pregãtit pentru<br />

a ve<strong>de</strong>a ce le-a lãsat iubitul Moæ în punguliåã.<br />

Åin foarte mult sã mulåumesc colectivului care m-a<br />

<strong>de</strong>semnat a fi purtãtoarea mesajului lor cãtre micuåele suflete<br />

iarnã, sã aducã un strop <strong>de</strong> alinare æi bucurie unor<br />

persoane greu încercate <strong>de</strong> viaåã. A fost ales Centrul<br />

Medical Clinic <strong>de</strong> Recuperare Neuropsihomotorie<br />

pentru Copii Dr. Nicolae Robãnescu æi, în data <strong>de</strong> 23<br />

<strong>de</strong>cembrie 2008, colegele din Compartimentul Tradiåii<br />

al IGPF, comisar Florica Breazu æi agent Liliana Frunzã,<br />

au împãråit trei saci cu jucãrii copiilor instituåionalizaåi<br />

din cadrul Centrului. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din IGPF au<br />

donat æi o sumã <strong>de</strong> bani în contul acestei instituåii <strong>de</strong><br />

recuperare, a cãrei misiune este <strong>de</strong> a oferi îngrijiri <strong>de</strong><br />

sãnãtate personalizate care sã rezolve patologia copiilor<br />

cu <strong>de</strong>ficienåe neuro æi locomotorii , dar æi <strong>de</strong> a promova<br />

<strong>de</strong>zvoltarea cercetãrii ætiinåifice <strong>de</strong> profil în domeniul<br />

recuperãrii copilului.<br />

Marius IONESCU<br />

Mihaela LEÆ<br />

Ajutor pentru copiii<br />

instituåionalizaåi æi bãtrâni<br />

În pragul sãrbãtorilor <strong>de</strong> iarnã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au dat<br />

Colindători la DPF Sighetu Marmaţiei<br />

i IJPF Maramure<br />

Primii vestitori ai sãrbãtorilor <strong>de</strong><br />

iarnã care au trecut pragul DPF Sighetu<br />

Marmaåiei æi IJPF Maramureæ au fost<br />

copiii <strong>de</strong> la Grãdiniåa nr. 9 din Sighetu<br />

Marmaåiei, însoåiåi <strong>de</strong> educatoarea Maria<br />

Chiran.<br />

Îmbrãcaåi în port tradiåional, frumoæi<br />

æi îmbujoraåi, micuåii ne-au umplut<br />

holurile cu colin<strong>de</strong>le lor cristaline,<br />

încântându-ne prin mesajele æi urãrile<br />

<strong>de</strong> bine pentru noul an.<br />

Cu promisiunea cã vor veni æi anul<br />

viitor, Moæul i-a rãsplãtit la final cu<br />

cadouri.<br />

Iulia UTAN<br />

Iulia UTAN<br />

F R O N T I E R A<br />

T r a d i å i i 31


32<br />

„G o o g l e ” - ind<br />

prin G o o g l e<br />

<br />

motorul <strong>de</strong> cãutare pe Internet cu acelaæi nume. Google a început<br />

ca un proiect <strong>de</strong> cercetare al lui Larry Page æi al lui Sergey Brin<br />

(doctoranzi la Universitatea Stanford), când aceætia aveau 24 æi<br />

respectiv 23 <strong>de</strong> ani, în 1996. Google oferã o metodã simplã æi<br />

rapidã <strong>de</strong> gãsire a informaåiilor pe web, având o bazã <strong>de</strong> date <strong>de</strong><br />

peste 8 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> site-uri.<br />

• Domeniul „google.com”<br />

a fost înregistrat pe 15<br />

septembrie 1997, iar primul<br />

birou s-a <strong>de</strong>schis în garajul<br />

unei prietene din Menlo Park,<br />

California.<br />

• Oamenii cheie în<br />

companie sunt Eric E.<br />

Schmidt (director general din<br />

2001), Sergey Brin (preæedinte<br />

pe tehnologii) æi Larry Page<br />

(preæedinte pe produse).<br />

• Numele <strong>de</strong> Google este<br />

o greæealã <strong>de</strong> ortografie. Iniåial<br />

Eric E. Schmidt, Sergey Brin æi Larry Page<br />

reprezintã numãrul 1 urmat <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> zerouri. Termenul a fost<br />

inventat <strong>de</strong> Milton Sirotta, nepotul <strong>de</strong> 9 ani al matematicianului<br />

american Edward Kasner. Motorul <strong>de</strong> cãutare urma sã primeascã<br />

acest nume datoritã rolului pe care-l are: <strong>de</strong> a organiza cantitatea<br />

imensã <strong>de</strong> informaåie disponibilã pe web.<br />

• Marele sãu succes se explicã prin inovaåia în maniera <strong>de</strong><br />

sortare; astfel, o paginã este clasificatã în funcåie <strong>de</strong> importanåa<br />

sa acumulatã, ce se calculeazã dupã numãrul <strong>de</strong> linkuri cãtre<br />

ea <strong>de</strong> pe alte pagini.<br />

• În anul 2007, ar dura 5.707 ani pentru ca o persoanã sã<br />

caute în toate paginile motorului <strong>de</strong> cãutare Google. Software-ul<br />

Google o face în 0.5 secun<strong>de</strong>.<br />

• Recent, verbul „to google” a intrat în Oxford English<br />

Dictionary, însemnând „a folosi motorul <strong>de</strong> cãutare Google<br />

pentru a obåine informaåii <strong>de</strong> pe internet”.<br />

• Prima paginã Google este atât <strong>de</strong> goalã pentru cã fondatorul<br />

nu ætia HTML æi voia doar o interfaåã rapidã. Datoritã faptului cã<br />

prima paginã este atât <strong>de</strong> liberã, cei care nu sunt obiænuiåi cu ea<br />

stau æi astãzi în faåa ecranului æi aæteaptã sã mai aparã ceva.<br />

• Google a primit în 2007 peste 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> cereri în<br />

fiecare zi, din toatã lumea, inclusiv Antarctica æi Vatican. Pagina<br />

<strong>de</strong> început apare în 116 limbi diferite, inclusiv în latinã, urdu<br />

æi yoruba.<br />

• Unul din motivele pentru care angajaåii Google îæi apreciazã<br />

atât <strong>de</strong> mult compania este atmosfera <strong>de</strong> „campus stu<strong>de</strong>nåesc”<br />

din sediile companiei. Sediul central Google din Mountain View,<br />

California, <strong>de</strong>numit Googleplex este vestit<br />

pentru facilitãåile oferite angajaåilor: piscine<br />

(cu salvamari!), teren <strong>de</strong> volei în aer liber, sãli<br />

<strong>de</strong> distracåie (biliard, jocuri mecanice etc.), sãli<br />

<strong>de</strong> relaxare (masaj, camere <strong>de</strong> relaxare etc.),<br />

cafenele, frizerii etc., mâncare gratuitã.<br />

• Pentru cele aproximativ 3000 <strong>de</strong> posturi<br />

disponibile în 2007, Google a primit peste<br />

750.000 <strong>de</strong> CV-uri, conform Fortune.<br />

• Angajaåii Google care recomandã un<br />

cunoscut pentru un job, iar ulterior acesta<br />

este angajat, primesc 2000 $, dacã el rãmâne<br />

angajat timp <strong>de</strong> minim 2 luni.<br />

• Printre miturile care înconjoarã Google<br />

este „Google 15”, un<strong>de</strong> numãrul reprezintã<br />

greutatea suplimentarã (în „pounds”, aproximativ 7 kilograme)<br />

pe care un „noogler” (nou angajat Google) o capãtã. Larry Page ar<br />

fi <strong>de</strong>clarat cã nici un angajat nu trebuie sã se afle la mai mult <strong>de</strong><br />

150 <strong>de</strong> picioare (aproximativ 45 <strong>de</strong> metri) <strong>de</strong> o sursã <strong>de</strong> hranã.<br />

• Google a fost <strong>de</strong>clarat, la sfâræitul lui 2007, ca fiind<br />

compania americanã cu cea mai bunã reputaåie, mai ales datoritã<br />

modului în care îæi trateazã angajaåii.<br />

• „Dont`t be Evil” (Nu fi rãu) reprezintã motto-ul neoficial<br />

al Google. Acesta reprezintã angajamentul pe termen lung, pe<br />

care compania æi-l asumã în faåa clienåilor sãi, conform cãruia<br />

profiturile imeditate nu trebuie sã primeze în faåa reputaåiei æi<br />

încre<strong>de</strong>rii brand-ului pe termen lung.<br />

• Existã un serviciu care vã permite sã efectuaåi cãutãri<br />

Google în mod anonim æi fãrã a fi obligaåi sã vizualizaåi reclamele<br />

Google. Serviciul, numit „Scroogle” este gratuit si utilizat <strong>de</strong><br />

• Serviciul Street View oferit <strong>de</strong> Google în Google Maps<br />

•<br />

un logo customizat/special <strong>de</strong>senat pentru a marca o zi/un<br />

eveniment important din acea zi, <strong>de</strong>numite Google Doodle.<br />

Aici puteåi ve<strong>de</strong>a o colecåie pe ani a tuturor logo-urilor speciale<br />

Google, fiind creeat æi un muzeu online, în care se gãsesc toate<br />

logourile care au fost puse pânã acum, cu anumite ocazii. Ele<br />

au fost create <strong>de</strong> Dennis Hwang, un artist <strong>de</strong> origine coreanã<br />

stabilit în USA.<br />

• 99 la sutã din veniturile Google sunt <strong>de</strong>rivate <strong>de</strong> la<br />

programele <strong>de</strong> publicitate.<br />

• Firma Keyhole, care se ocupã cu achiziåia <strong>de</strong> imagini<br />

din satelit, pe care Google a cumpãrat-o în octombrie 2004,<br />

a fost fondatã <strong>de</strong> CIA. Tehnologia acestei firme face posibilã<br />

funcåionarea programului Google Earth, o tehnologie ce permite<br />

utilizatorilor sã exploreze spaåiul æi sã priveascã pãmântul <strong>de</strong> la<br />

înãlåime pânã în <strong>de</strong>taliu.<br />

• Existã un site, numit Google Moon, care cartografiazã<br />

suprafaåa lunarã æi indicã locul exact un<strong>de</strong> a aselenizat naveta<br />

Apollo.<br />

• În noiembrie 2006, Google a achiziåionat „YouTube” pentru<br />

1,65 miliar<strong>de</strong> $. „YouTube” este un site web un<strong>de</strong> utilizatorii pot<br />

încãrca æi vizualiza vi<strong>de</strong>oclipuri.<br />

• Cu interfaåa sa uæor <strong>de</strong> folosit, YouTube a fãcut posibil<br />

ca oricine care poate folosi un calculator sã poatã urca un<br />

vi<strong>de</strong>oclip, care, în câteva minute, poate fi vãzut <strong>de</strong> milioane<br />

<strong>de</strong> persoane. Este cel mai cunoscut site <strong>de</strong> acest gen. Marea<br />

varietate <strong>de</strong> subiecte acoperite <strong>de</strong> YouTube a transformat urcãrile<br />

Googleplex<br />

o l e Acest material nu<br />

reprezintã<br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />

Google.inc,<br />

sursa acestuia fiind<br />

world wi<strong>de</strong> web<br />

Ætefan ANDREESCU<br />

F R O N T I E R A Æ t i a å i c ã . . .


Ioan C. Cantacuzino<br />

medic, bacteriolog si savant<br />

145 ani <strong>de</strong> la naæterea lui Ioan C.<br />

Cantacuzino, medic, bacteriolog æi<br />

savant, fondator al Æcolii Româneæti<br />

<strong>de</strong> Microbiologie æi Medicinã<br />

Experimentalã (25 noiembrie 1863<br />

- 14 ianuarie 1934)<br />

Ioan C. Cantacuzino, savant român,<br />

medic æi bacteriolog, prin calitãåile<br />

sale <strong>de</strong> cercetãtor, organizator æi<br />

animator, a realizat în åarã o operã<br />

foarte importantã în domeniul<br />

bacteriologiei, imunologiei,<br />

epi<strong>de</strong>miologiei æi igienei sociale,<br />

contribuind, în acelaæi timp, la<br />

afirmarea ætiinåei româneæti pe plan<br />

internaåional.<br />

S-a nãscut pe 25 noiembrie<br />

1863, la Bucureæti, a urmat, la Paris,<br />

cursurile liceului „Louis le Grand” æi<br />

pe cele ale facultãåilor <strong>de</strong> filozofie<br />

(1882-1891), ætiinåe naturale (1886<br />

-1891) æi medicinã (1887-1894).<br />

A obåinut titlul <strong>de</strong> doctor, cu<br />

teza „Recherches sur le mo<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>struction du vibrion cholerique<br />

dans l’organisme” (Cercetãri<br />

asupra modului <strong>de</strong> distrugere a<br />

vibrionului holeric în organism) æi<br />

a fost asistentul biologului rus Ilija<br />

Mecinikov (1845-1916), laureat al<br />

premiului Nobel pentru medicinã.<br />

Întors în åarã, este numit profesor<br />

<strong>de</strong> Medicinã experimentalã la<br />

Facultatea <strong>de</strong> Medicinã din<br />

Bucureæti (1901-1934) æi Director<br />

general al Serviciului Sanitar din<br />

România (1907-.1910). Vocaåia sa<br />

<strong>de</strong> fondator æi organizator a fost<br />

<strong>de</strong>monstratã prin înfiinåarea unor<br />

instituåii ca „Institutul <strong>de</strong> Seruri æi<br />

Vaccinuri” (1921), care astãzi îi<br />

poartã numele, a Laboratorului <strong>de</strong><br />

„Medicinã Experimentalã” (1901) din<br />

cadrul Facultãåii <strong>de</strong> Medicinã, precum<br />

æi a unor reviste <strong>de</strong> specialitate, „Revista<br />

Ætiinåelor Medicale” (1905), „Annales<br />

<strong>de</strong> Biologie” (1911) æi „Archives<br />

roumaines <strong>de</strong> pathologie expérimentale<br />

et <strong>de</strong> microbiologie”. A fost membru al<br />

Aca<strong>de</strong>miei Române æi fondator al Æcolii<br />

române mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> microbiologie æi<br />

medicinã experimentalã.<br />

Ca director general al Serviciului<br />

Sanitar (1908-1910) luptã împotriva<br />

tuberculozei, organizeazã servicii<br />

sanitare mo<strong>de</strong>l în opt ju<strong>de</strong>åe æi<br />

laboratoare <strong>de</strong> bacteriologie în<br />

principalele oraæe ale åãrii. Sintetizeazã<br />

i<strong>de</strong>ile mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> medicinã curativã æi<br />

preventivã, pe care le raporteazã la<br />

nevoile æi posibilitãåile åãrii din acea<br />

perioadã în legea sanitarã din 1910<br />

(legea „Cantacuzino”).<br />

Cantacuzino continuã cercetãrile<br />

fostului sãu profesor, Mecinikov, în<br />

problema fagocitozei, a imunitãåii<br />

mecanismului <strong>de</strong> apãrare a organismului<br />

împotriva agenåilor patogeni.<br />

Implicându-se în studiul holerei,<br />

tifosului exantematic, tuberculozei,<br />

aduce contribuåii remarcante. A creat<br />

noåiunea <strong>de</strong> imunitate prin contact. În<br />

campania din 1913 a iniåiat mãsurile<br />

<strong>de</strong> combatere a epi<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> holerã,<br />

iar în primul rãzboi mondial, în calitate<br />

<strong>de</strong> conducãtor al serviciilor sanitare<br />

militare æi civile, a luat mãsurile <strong>de</strong><br />

combatere a marii epi<strong>de</strong>mii <strong>de</strong> tifos<br />

exantematic.<br />

Desfãæoarã o bogatã activitate <strong>de</strong><br />

cercetare privind vibrionul holeric æi<br />

vaccinarea antiholericã, imunizarea<br />

activã, împotriva dizenteriei æi<br />

febrei tifoi<strong>de</strong>, etiologia æi patologia<br />

scarlatinei. Pe baza cercetãrilor sale<br />

privind vibrionul holeric, Cantacuzino<br />

a pus la punct o metodã <strong>de</strong> vaccinare<br />

antiholericã, numitã „Metoda<br />

Cantacuzino”, folositã æi astãzi în åãrile<br />

un<strong>de</strong> se mai semnaleazã cazuri<br />

De asemenea, a organizat æi<br />

Medic, bacteriolog, profesor<br />

al Ligii Naåiunilor (1923), al Societãåii<br />

<strong>de</strong> Biologie, al Societãåii <strong>de</strong> Patologie<br />

Exoticã æi al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ætiinåe, din<br />

Paris.<br />

Aplecat asupra studiului filozofiei,<br />

fiziologiei, ætiinåelor naturale æi<br />

medicinei, face parte din cea <strong>de</strong>-a<br />

treia generaåie <strong>de</strong> biologi materialiæti,<br />

alãturi <strong>de</strong> E. Racoviåã, D. Voinov æi P.<br />

Bujor. A <strong>de</strong>cedat pe 14 ianuarie 1934,<br />

în Bucureæti.<br />

Doru MOISIN<br />

F R O N T I E R A<br />

D o c u m e n t a r<br />

33


34<br />

B<br />

:-)<br />

A<br />

N<br />

<br />

Un ascultãtor sunã la un post <strong>de</strong> radio.<br />

-Bunã ziua! Vã ascultãm.<br />

-Am gãsit un portofel care conåine 15.000 dolari æi un buletin<br />

<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate pe numele Popovici Mihai. Îi doresc multã sãnãtate<br />

æi aæ vrea sã îi ofer o <strong>de</strong>dicaåie muzicalã...<br />

C<br />

Pe perioada crizei economice guvernul român va asigura<br />

slujbe pentru æomeri. Ele vor fi oficiate <strong>de</strong> preoåi, episcopi æi<br />

mitropoliåi.<br />

Se întâlnesc doi viermi. Spune unul:<br />

- Mã, un<strong>de</strong> e tac’tu?<br />

- A plecat la pescuit.<br />

Douã blon<strong>de</strong> mergeau pe stradã, iar una dintre ele<br />

exclamã:<br />

-Uitã-te la câinele ãla cu un singur ochi!<br />

Cealaltã blondã îæi acoperã un ochi æi întreabã:<br />

-Un<strong>de</strong>? Un<strong>de</strong>?<br />

Electricianul spitalului intrã la Reanimare æi le spune<br />

bolnavilor cu masca <strong>de</strong> oxigen pe faåã:<br />

- Luaåi o gurã mare <strong>de</strong> aer cã tre’ sã schimb niæte siguranåe...<br />

Un avion rusesc se prãbuæeæte în Alaska. Pilotul se salveazã<br />

dar îl prind americanii. La sediul CIA, interogatoriu:<br />

-Bãi tavarisci, ce sistem <strong>de</strong> radiolocaåie folosiåi voi?<br />

-!?!<br />

-Bãi tavarisci, ce sistem <strong>de</strong> propulsie aveåi, bãi?<br />

-!?!<br />

-Bãi tavarisci, dacã nu ne <strong>de</strong>scrii aparatura <strong>de</strong> bord... te fac<br />

aræice!<br />

Îl iau doi malaci la tãbãcit, dar rusul nimic. Dupã o vreme,<br />

când la un schimb <strong>de</strong> prizonieri ajunge rusul acasã, îl întreabã<br />

colegii:<br />

- Ia spune Ivane, cum a fost în captivitate la americani?<br />

-Bãi bãieåi, puneåi mâna pe carte æi învãåaåi aparatura <strong>de</strong> bord,<br />

cã dacã vã prind americanii æi nu ætiåi, vã tãbãcesc zilnic!<br />

Dupã o zi <strong>de</strong> æcoalã ajunge Gigel acasã:<br />

- Tatã, am luat 4 la Mate..<br />

Jap, o palmã !<br />

- Tatã, am luat 4 la Fizicã!<br />

Jap, încã o palmã !<br />

- Am luat 10 la Muzicã !<br />

Jap, altã palmã .<br />

- Dar am luat 10 !<br />

- Bã, da îåi mai ar<strong>de</strong> æi <strong>de</strong> cântat!<br />

Tinerii cãsãtoriåi:<br />

Ea: - Dragã, te gân<strong>de</strong>æti toatã ziua la sex. Nu am putea sã<br />

discutãm puåin æi <strong>de</strong>spre artã, <strong>de</strong>spre literaturã?...<br />

-Bine... l-ai citit pe Balzac?<br />

U<br />

R<br />

-Nu.<br />

-OK, atunci hai în pat!<br />

O barzã zbura cu un bãtrânel<br />

în cioc. La un moment dat întreabã<br />

bãtrânelul:<br />

-Auzi, barzo, nu crezi cã ne-am<br />

rãtãcit?<br />

I<br />

O fetiåã ve<strong>de</strong> pe stradã un<br />

cãåel care tocmai fãcea vrute æi<br />

nevrute cu o cãåeluæã æi îl întreabã<br />

pe tatãl sãu ce fac. Tatãl, jenat, îi<br />

rãspun<strong>de</strong>:<br />

- Cãåeluæa nu vrea sã meargã<br />

acasã æi câinele încearcã sã o ia<br />

cu foråa.<br />

- Ahaa...e ca ieri cu mama, noroc<br />

cã se åinea bine <strong>de</strong> chiuvetã, altfel<br />

poætaæul o ducea în mod sigur la<br />

poætã...<br />

La tribunal un el æi o ea se<br />

ceartã pentru custodia fiicei lor.<br />

-Eu am adus-o pe lume cu<br />

durere, mie mi se cuvine custodia.<br />

Ju<strong>de</strong>cãtorul cãtre soå:<br />

-Argumentul dumneavoastrã<br />

care este?<br />

Omul reflecteazã un moment,<br />

apoi zice calm:<br />

-Domnule ju<strong>de</strong>cãtor, dacã<br />

dumneavoastrã bãgaåi o monedã<br />

într-un automat <strong>de</strong> rãcoritoare æi<br />

iese o sticlã <strong>de</strong> suc, a cui e sticla, a<br />

maæinii sau a dumneavoastrã?<br />

F R O N T I E R A<br />

:-)<br />

:-)<br />

Bulã æi taicã-sãu:<br />

-Ce mai e nou pe la æcoalã,<br />

fiule ?<br />

-Nimic ! Mi-au prelungit contractul pentru clasa a VI-a !<br />

Ce s-a ales <strong>de</strong> lumea asta, domnule! Stãteam duminicã în<br />

bisericã la slujba, când o doamnã <strong>de</strong> lângã mine scoate åigara,<br />

o aprin<strong>de</strong> æi începe sã fumeze. Sã-mi scape berea din mânã, nu<br />

alta!<br />

Æi vreåi sã spuneåi cã soåul dumneavoastrã s-a spânzurat? O<br />

întreabã ju<strong>de</strong>cãtorul pe tânãra vãduvã.<br />

-Da, domnule ju<strong>de</strong>cãtor, rãspun<strong>de</strong> acesta.<br />

-Æi cum explicaåi atunci mulåimea <strong>de</strong> cucuie pe care le are?<br />

-S-a spânzurat cu un elastic…<br />

Regula cifrei unice:<br />

presupune<br />

completarea<br />

careului <strong>de</strong> 81<br />

cãsuåe dupã<br />

O SINGURÃ<br />

REGULÃ: orice<br />

rând, orice coloanã<br />

<strong>de</strong> 9 cãsuåe æi<br />

oricare pãtrat<br />

<strong>de</strong> 3X3 cãsuåe sã<br />

conåinã o singurã<br />

datã fiecare cifrã<br />

cuprinsã între 1<br />

æi 9.<br />

D i v e r t i s m e n t


:-)<br />

ANOTIMP<br />

POFTIM!<br />

DEBUT PE<br />

PANTÃ!<br />

SPORT<br />

ACAR!<br />

OMÃT<br />

CICO<br />

SPORT<br />

NIVEL DE<br />

TRAI<br />

CELOFAN<br />

CURMÃTURÃ<br />

Galeria a cu zâmbete!<br />

e SUFLET DE<br />

POET!<br />

ASALT<br />

:-)<br />

SPORTURI R DE IARNÃ <strong>de</strong> Dumitru MOCANU<br />

PATINUARE<br />

NATURALE<br />

LATRÃ ÎN<br />

DELTÃ(PL)<br />

CÃLUÅ<br />

ALUMINIU<br />

(SIMB)<br />

LAC (SF...)<br />

NICOVALE<br />

UN LOCAL<br />

BÃTUT LA<br />

HOCHEI<br />

SERIALE DE<br />

LUNI<br />

DOTAT<br />

OMUL<br />

SULTANULUI<br />

CALCIU<br />

(SIMB)<br />

LOCAÆ<br />

NU<br />

TÂNÃR<br />

GRAVÃ<br />

USTUROI<br />

BATE PUCUL<br />

BIS!<br />

SPORT<br />

BANUL<br />

ÆAHULUI<br />

FAPT<br />

NEÂMPLINIT!<br />

PRIMELE ÎN<br />

CLUB!<br />

FINALE LA<br />

TRAMBULINÃ!<br />

CODIFICAT<br />

CAMPIONI<br />

„MATERIAL”<br />

PENTRU<br />

PATINAJ<br />

ÎN CERC!<br />

NEGAÅIE<br />

TRAGE AÅA<br />

SPORT<br />

CIOCNIRE<br />

PE PÂRTIE<br />

POMADÃ<br />

MOLDOVENCEI<br />

A<br />

OVAÅIONA<br />

VOTUL POLITIC<br />

Plimbându-se pe stradã, un æef <strong>de</strong><br />

partid politic a fost acci<strong>de</strong>ntat <strong>de</strong> un<br />

camion æi a <strong>de</strong>cedat. Sufletul sãu s-a<br />

ridicat la cer (probabil dintr-o eroare) æi<br />

iatã-l faåã în faåã cu Sfântu’ Petru.<br />

-Bine ai venit! Foarte rar un politician<br />

<strong>de</strong> talia ta ajunge aici æi nu prea ætim ce<br />

sã facem cu tine, dar vei petrece o zi în<br />

Iad, una în Rai æi-åi vom permite sã alegi<br />

locul un<strong>de</strong> sã-åi petreci eternitatea.<br />

A fost condus la ascensor, coborând<br />

pânã-n Iad. S-a trezit în mijlocul unui<br />

luxos teren <strong>de</strong> golf, mai <strong>de</strong>parte un club,<br />

iar în faåã foætii colegi <strong>de</strong> partid æi parteneri<br />

<strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>cedaåi, îmbrãcaåi în<br />

haine elegante æi foarte fericiåi.<br />

Au alergat sã-l salute, s-au îmbrãåiæat æi<br />

au început sã-æi aminteascã <strong>de</strong> timpurile<br />

bune, când se îmbogãåeau pe spinarea<br />

poporului. Au jucat o partidã <strong>de</strong> golf,<br />

au cântat împreunã la club, <strong>de</strong>lectânduse<br />

cu manguste æi caviar, iar noaptea<br />

în compania unor tinere frumoase æi<br />

libertine. S-a întâlnit chiar cu Diavolul cel<br />

mare, care era un tip simpatic, distractiv<br />

pus pe glume æi pe dans. A fost atât <strong>de</strong><br />

bine, dar s-a fãcut ora <strong>de</strong> plecare æi toåi<br />

l-au condus la ascensor. A urcat, pânã la<br />

poarta Paradisului, un<strong>de</strong> Sfântu’ Petru îl<br />

aætepta:<br />

- Acum e momentul sã intri în<br />

Paradis!<br />

Omul politic a petrecut urmãtoarele<br />

ore <strong>de</strong> pe un noriæor pe altul, atingând<br />

harpa æi cântând. Cele 24 <strong>de</strong> ore au<br />

zburat, iar Sfântu’ Petru a venit:<br />

-Ai petrecut o zi în Iad æi una în Rai,<br />

acum e momentul sã alegi!<br />

- Raiul este chiar frumos, dar cred cã<br />

mai bine m-aæ simåi în Iad.<br />

Sfântu’ Petru l-a însoåit la ascensor<br />

æi l-a coborât în Infern. Când s-au<br />

<strong>de</strong>schis uæile, s-a trezit în mijlocul unui<br />

teren uscat, plin <strong>de</strong> mizerii. Æi-a vãzut<br />

prietenii îmbrãcaåi în zdrenåe, chinuiåi æi<br />

scotocind prin gunoaie. Diavolul cel mare<br />

îl întâmpinã æi-l bãtu pe umãr.<br />

-Nnnnu-nåeleg, bâigui politicianul, ieri<br />

am fost aici æi erau femei frumoase, teren<br />

<strong>de</strong> golf, bunãtãåi, ne-am distrat <strong>de</strong> minune<br />

æi... æi... acum tot ce aveåi este un teren<br />

uscat, plin <strong>de</strong> porcãrii, iar prietenii mei<br />

sunt niæte amãrâåi.<br />

Diavolul cel mare, zâmbi æi zise:<br />

-Ieri eram în campanie electoralã! AZI<br />

AI VOTAT !<br />

:-)<br />

LUAT LA<br />

MIJLOC!<br />

PROBÃ LA<br />

SCHII<br />

FLOARE<br />

ORNAMENTALÃ<br />

A MÃRUNÅI<br />

F R O N T I E R A<br />

D i v e r t i s m e n t<br />

Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU<br />

35


„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,<br />

Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!


SINTEZA ACTIVITÃÅII<br />

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ<br />

2008<br />

- documentul poate fi consultat æi pe site-ul <strong>de</strong> intranet al PFR -<br />

1. Mo<strong>de</strong>rnizarea politicii<br />

manageriale la nivelul PFR<br />

Obiectivul fundamental pentru perfecåionarea<br />

managementului l-a reprezentat creæterea capacitãåii<br />

instituåionale <strong>de</strong> optimizare a supravegherii æi controlului<br />

frontierei precum æi <strong>de</strong> combatere eficientã a infracåionalitãåii<br />

transnaåionale<br />

Alte obiective prioritare: Optimizarea procedurilor<br />

<strong>de</strong> lucru, Euroconformizarea legislativã; Eficientizarea æi<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea managementului poliåienesc; Reorganizarea<br />

instituåionalã; Optimizarea managementului resurselor<br />

umane; Cooperarea interinstituåionalã internã æi externã;<br />

Reducerea fenomenului criminalitãåii; Dezvoltarea<br />

capacitãåii tehnico-operative.<br />

2. Armonizarea legislativã<br />

Principalele activitãåi<br />

a) analizarea æi prezentarea propunerilor <strong>de</strong> avizare<br />

pentru 134 proiecte <strong>de</strong> acte normative care vizau atât<br />

activitãåile specifice ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã/M.A.I. cât æi<br />

pe cele în sarcina altor instituåii;<br />

b) iniåierea æi promovarea a 6 proiecte <strong>de</strong> acte normative<br />

vizând activitãåi specifice Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã;<br />

c) au fost analizate æi formulate puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re asupra<br />

unui numãr <strong>de</strong> peste 44 <strong>de</strong> materiale în domeniul relaåiilor<br />

internaåionale, fiind <strong>de</strong> menåionat, aici, atât documente<br />

care privesc proiectele <strong>de</strong> acorduri cu diferite state aflate în<br />

proces <strong>de</strong> negociere, cât æi înscrisuri întocmite în procesul<br />

<strong>de</strong> monitorizare a modului <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinire a obiectivelor<br />

Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã asumate în procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare a<br />

României la spaåiul Schengen;<br />

d) a fost asiguratã reprezentarea intereselor<br />

Inspectoratului General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã æi<br />

Ministerului Administraåiei æi Internelor în cauzele civile<br />

æi administrative aflate în diferite stadii <strong>de</strong> soluåionare, fiind<br />

necesarã prezenåa consilierilor juridici la aproximativ 74<br />

termene (la nivelul Serviciului Juridic au fost înregistrate<br />

738 acte procedurale-citaåii, comunicãri etc.).<br />

Principalele acte normative care au stat la baza<br />

<strong>de</strong>sfãæurãrii activitãåii lucrãtorilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române:<br />

• ACORDUL din 14 iunie 1985 între guvernele statelor<br />

Uniunii Economice Benelux, Republicii Fe<strong>de</strong>rale Germania<br />

æi Republicii Franceze privind eliminarea gradualã a<br />

controalelor la frontierele comune, încheiat la Schengen,<br />

la 14 iunie 1985<br />

• CONVENÅIA DE APLICARE A ACORDULUI<br />

SCHENGEN din 14 iunie 1985 între guvernele statelor<br />

din Uniunea Economicã Benelux, Republicii Fe<strong>de</strong>rale<br />

Germania æi Republicii Franceze privind eliminarea treptatã<br />

a controalelor la frontierele lor comune<br />

• REGULAMENTUL (CE) NR. 562/2006 AL<br />

PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL CONSILIULUI din<br />

15 martie 2006 <strong>de</strong> instituire a unui Cod comunitar privind<br />

regimul <strong>de</strong> trecere a frontierelor <strong>de</strong> cãtre persoane (Codul<br />

Frontierelor Schengen)<br />

• RECOMANDARE A COMISIEI 6/11/2006 <strong>de</strong> instituire<br />

a unui „Manual practic pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

(Manualul Schengen)” comun, <strong>de</strong> utilizat <strong>de</strong> cãtre<br />

autoritãåile competente ale statelor membre în cadrul<br />

efectuãrii controlului la frontierã asupra persoanelor<br />

• LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei<br />

circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate, cu modificãrile<br />

æi completãrile ulterioare<br />

• Strategiei naåionalã privind a<strong>de</strong>rarea la spaåiul<br />

Schengen<br />

• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 104 din 27<br />

iunie 2001 privind organizarea æi funcåionarea Poliåiei<br />

<strong>de</strong> Frontierã Române, cu modificãrile æi completãrile<br />

ulterioare<br />

• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 105 din 27 iunie<br />

2001 privind Frontierã <strong>de</strong> stat a României, cu modificãrile<br />

æi completãrile ulterioare<br />

• ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 194 din 12<br />

<strong>de</strong>cembrie 2002 privind regimul strãinilor în România, cu<br />

modificãrile æi completãrile ulterioare<br />

3. Asigurarea resurselor umane în<br />

anul 2008<br />

Managementul resurselor umane a vizat atât<br />

îmbunãtãåirea mediului <strong>de</strong> lucru, cât æi creæterea<br />

ataæamentului personalului faåã <strong>de</strong> instituåie, prin mãsuri<br />

manageriale complexe, cum ar fi: evaluãri psihosociale,<br />

analize ale mediului intern, recompense etc.<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />

1


Activitatea <strong>de</strong> management resurse umane a urmãrit<br />

atingerea obiectivelor strategice ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române, astfel:<br />

1. Asigurarea resurselor umane a<strong>de</strong>cvate, din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re cantitativ æi calitativ;<br />

În anul 2008, la nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />

au fost ocupate 448 posturi, din care:<br />

- ofiåeri : 217<br />

- agenåi : 179<br />

- personal contractual : 52<br />

La nivelul instituåiei noastre gradul <strong>de</strong> încadrare a<br />

posturilor este <strong>de</strong> 93,17% la frontiera externã æi 92,92%<br />

la frontiera internã.<br />

2. Creæterea rãspun<strong>de</strong>rii la nivelul sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong><br />

Frontierã Române, prin sporirea competenåei profesionale<br />

a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã în aplicarea legii, implementarea<br />

procedurilor prevãzute în Regulamentul nr. 562/2006 al<br />

Parlamentului European æi al Consiliului din 15.03.2006,<br />

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce<br />

stau la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere<br />

æi din „Manualul practic pentru poliåiætii <strong>de</strong> frontierã” întrun<br />

sistem motivaåional aplicat diferenåiat pe categorii <strong>de</strong><br />

personal;<br />

3. S-a implementat în integralitate Programa Comunã<br />

<strong>de</strong> instruire elaboratã <strong>de</strong> FRONTEX<br />

4. Perfecåionarea sistemului <strong>de</strong> formare æi pregãtire<br />

continuã a personalului.<br />

Atfel, în ceea ce priveæte pregãtirea personalului, s-a<br />

avut în ve<strong>de</strong>re intensificarea acesteia pe toate palierele <strong>de</strong><br />

interes pentru instituåie (acquis Schengen, limbi strãine,<br />

specializare pe linia combaterii fenomenelor infracåionale<br />

transfrontaliere, cooperare poliåieneascã etc.).<br />

În perioada <strong>de</strong> referinåã, au fost pregãtiåi 528 ofiåeri<br />

æi 4.315 agenåi, din care 498 ofiåeri æi 4.098 agenåi în<br />

cadrul instituåiilor <strong>de</strong> învãåãmânt ale PFR æi 130 ofiåeri æi<br />

217 agenåi în unitãåile <strong>de</strong> învãåãmânt ale MAI pe diferite<br />

domenii <strong>de</strong> combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere,<br />

informaticã æi limbi strãine.<br />

Aproximativ 5.300 ofiåeri æi agenåi au fost pregãtiåi<br />

pentru aplicarea acquis-ului Schengen æi 1.713 poliåiæti <strong>de</strong><br />

frontierã în cadrul conceptului „Poliåia <strong>de</strong> proximitate”.<br />

În luna februarie 2008, a fost încheiat un acord cadru <strong>de</strong><br />

parteneriat pe probleme <strong>de</strong> pregãtire între IGPF æi Agenåia<br />

FRONTEX, prin care Æcoala <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã<br />

a Personalului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi a fost certificatã ca<br />

Aca<strong>de</strong>mie partenerã FRONTEX (Partenership Aca<strong>de</strong>my).<br />

La nivelul acestei instituåii <strong>de</strong> învãåãmânt a PFR, au fost<br />

organizate cursuri <strong>de</strong> pregãtire a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din<br />

diverse state europene, sub egida FRONTEX, respectiv:<br />

- 3 sesiuni <strong>de</strong> pregãtire Mid Level - 45 ofiåeri din diferite<br />

state membre U.E.;<br />

- 3 sesiuni <strong>de</strong> pregãtire RABIT - 60 ofiåeri din diferite<br />

state membre U.E.<br />

4. Sistemul integrat <strong>de</strong> securizare a<br />

frontierei (SISF)<br />

În cadrul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, instituåia direct<br />

responsabilã cu securizarea frontierei (supravegherea æi<br />

controlul frontierei), au fost iniåiate clarificãri conceptuale<br />

care au <strong>de</strong>terminat mãsuri concrete <strong>de</strong> asigurare a unei<br />

integrãri legislative, organizaåionale, operaåionale, <strong>de</strong> suport<br />

logistic, management al resurselor umane, atât endogen (în<br />

interior) cât æi exogen (în exterior), cu instituåiile naåionale<br />

cu atribuåii la frontierã, cu åãrile vecine, åãri europene æi<br />

alte åãri, situând pe primul plan specificitatea naåionalã,<br />

dar îmbinând armonios æi realizãrile pe plan european æi<br />

mondial.<br />

Obiectivele percepute prin prisma implementãrii<br />

sistemului integrat <strong>de</strong> securitate a frontierei æi în perspectiva<br />

combaterii eficiente a criminalitãåii transfrontaliere sunt:<br />

• realizarea æi perfecåionarea cadrului legal æi<br />

administrativ <strong>de</strong> planificare æi coordonare operaåionalã<br />

unitarã æi coerentã, la nivel naåional æi local a fenomenelor<br />

transfrontaliere;<br />

• reglementarea prin lege a cadrului <strong>de</strong> colaborare<br />

dintre instituåiile naåionale cu atribuåii în domeniul<br />

managementului integrat al frontierei României;<br />

• armonizarea <strong>de</strong>plinã a legislaåiei naåionale specifice<br />

acquis-ul Uniunii Europene privind protecåia frontierelor,<br />

migraåia æi azilul;<br />

• finalizarea procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a capacitãåii<br />

administrative a instituåiilor cu responsabilitãåi la frontierã<br />

prin a<strong>de</strong>cvarea pregãtirii specifice unitare a resurselor<br />

umane;<br />

• realizarea infrastructurii corespunzãtoare la frontierã,<br />

finalizarea subsistemelor <strong>de</strong> comunicaåii, tehnologia<br />

informaåiei, supraveghere æi control adaptate specificului<br />

frontierelor (terestrã, aerianã, fluvialã æi maritimã) æi<br />

asigurarea interconectãrii æi interfaåãrii echipamentelor<br />

necesare în sistem integrat;<br />

• amplificarea cooperãrii internaåionale în domeniul<br />

managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii<br />

Europene, åãrile vecine, precum æi cu alte åãri;<br />

• realizarea æi utilizarea efectivã a unui mecanism<br />

eficient <strong>de</strong> monitorizare æi evaluare a managementului<br />

integrat al frontierei la toate nivelurile.<br />

Elementele cheie ale sistemului integrat sunt:<br />

• canalele æi fluxurile informaåionale;<br />

• relaåiile ce se stabilesc între structurile responsabile;<br />

• schimburile reciproce <strong>de</strong> informaåii;<br />

• analizele <strong>de</strong> risc (analizele integrate <strong>de</strong> risc);<br />

• prevenirea comiterii infracåiunilor transfrontaliere;<br />

• acåiunile concrete <strong>de</strong> combatere a infracåionalitãåii<br />

transfrontaliere <strong>de</strong> cãtre fiecare dintre instituåii sau în<br />

cooperare;<br />

• înlãturarea urmãrilor provocate <strong>de</strong> infracåionalitatea<br />

transfrontalierã.<br />

5. Fonduri financiare<br />

În perioada analizatã activitatea structurii financiare<br />

a fost organizatã æi s-a <strong>de</strong>sfãæurat în scopul armonizãrii<br />

obiectivelor profesionale <strong>de</strong> specialitate cu realizarea<br />

obiectivului strategic <strong>de</strong> securizare a frontierelor României<br />

æi <strong>de</strong> compatibilizare cu structurile similare europene.<br />

Bugetul <strong>de</strong>stinat cheltuielilor pentru bunuri æi servicii a<br />

fost <strong>de</strong> 66.120 mii lei<br />

Bugetul <strong>de</strong>stinat cheltuielilor pentru Ordine æi Siguranåã<br />

Naåionalã cheltuieli <strong>de</strong> personal a fost <strong>de</strong> 703.106 mii<br />

lei<br />

Bugetul <strong>de</strong> achiziåii pentru IGPF a fost <strong>de</strong> 83.499 mii<br />

lei<br />

2 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>


6. Continuarea întãririi capacitãåii<br />

<strong>de</strong> analizã a riscului<br />

Structura <strong>de</strong> Analizã <strong>de</strong> risc pune în practicã<br />

recomandãrile Uniunii Europene cu privire la utilizarea<br />

analizei <strong>de</strong> risc ca instrument <strong>de</strong> management al<br />

frontierei.<br />

La nivel instituåional, putem vorbi <strong>de</strong>spre trei niveluri:<br />

• tactic (la nivel local),<br />

• operaåional (la nivel regional),<br />

• strategic (nivel naåional).<br />

7. Dezvoltarea cooperãrii cu<br />

agenåia FRONTEX<br />

Anul 2008 a reprezentat pentru agenåie o creætere a<br />

numãrului activitãåilor, au fost <strong>de</strong>finite noi concepte pentru<br />

fazele operaåionale æi s-au fãcut <strong>de</strong>mersuri în ve<strong>de</strong>rea unei<br />

strânse cooperãri cu statele teråe. În acest context, Poliåia<br />

<strong>de</strong> Frontierã Românã este caracterizatã <strong>de</strong> agenåie ca<br />

un partener important, ce sprijinã activ æi participã la<br />

realizarea proiectelor FRONTEX, în ve<strong>de</strong>rea securizãrii<br />

frontierelor externe ale UE.<br />

În acest an, PFR a participat la urmãtoarele activitãåi<br />

FRONTEX<br />

• 24 operaåiuni comune sau proiecte pilot în care<br />

România a fost implicatã în anul 2008<br />

• La frontiera ver<strong>de</strong>: 15 ( 6 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã”)<br />

• La frontiera albastrã: 4 (1 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã”)<br />

- EUXINE 2008 prima operaåiune coordonatã <strong>de</strong> Agenåia<br />

FRONTEX la Marea Neagrã<br />

• La frontiera aerianã: 5 (2 în calitate <strong>de</strong> „åarã gazdã).<br />

8. Colaborare internaåionalã<br />

• 22 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã românii au <strong>de</strong>sfãæurat activitãåi<br />

specifice în aeroporturile din Italia<br />

• În perioada 7 - 29 iunie 2008, a Campionatului<br />

European <strong>de</strong> Fotbal 2008, instituåia noastrã a <strong>de</strong>taæat 10<br />

experåi în cadrul structurilor <strong>de</strong> poliåie din Austria pentru<br />

misiuni <strong>de</strong> sprijin<br />

• poliåiæti <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi <strong>de</strong> sprijin la<br />

Consulatul României din Chiæinãu<br />

MISIUNI INTERNAÅIONALE DE MENÅINERE A PÃCII<br />

• 5 misiuni <strong>de</strong> menåinere a pãcii la care au participat<br />

13 lucrãtori din PFR<br />

9. Colaborare internã<br />

Colaborarea se efectueazã în special cu:<br />

• structurile Ministerului Administraåiei æi Internelor,<br />

prin cooperare permanentã, acåiuni comune æi schimb <strong>de</strong><br />

informaåii;<br />

• în domeniul justiåiei, prin informare reciprocã,<br />

culegere æi schimb <strong>de</strong> date <strong>de</strong> interes operativ;<br />

• Ministerul Apãrãrii Naåionale, Serviciul Român <strong>de</strong><br />

Informaåii, Serviciul <strong>de</strong> Informaåii Externe, Ministerul<br />

Sãnãtãåii, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul <strong>de</strong><br />

Protecåie æi Pazã referitor la sprijinul reciproc æi schimbul<br />

<strong>de</strong> date æi informaåii;<br />

• Ministerul Mediului, pentru acåiunile comune pe<br />

linia braconajului piscicol, sprijinul reciproc æi schimbul<br />

<strong>de</strong> informaåii,<br />

• Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii prin<br />

protocoale <strong>de</strong> colaborare æi acåiuni comune cu structurile<br />

subordonate acestui minister;<br />

• Agenåia Naåionalã pentru Protecåia Drepturilor<br />

Copilului.<br />

10. Integrare europeanã<br />

În domeniul controlului frontierelor au fost organizate<br />

10 misiuni <strong>de</strong> pregãtire pentru a<strong>de</strong>rare la spaåiul Schengen,<br />

din care 8 misiuni <strong>de</strong> autoevaluare cu experåi naåionali æi<br />

2 misiuni <strong>de</strong> pre-evaluare cu sprijinul unor experåi strãini<br />

(slovaci æi lituanieni). Misiunile au fost efectuate atât sub<br />

egida Comisiei mixte <strong>de</strong> evaluare Schengen pentru porturi<br />

æi aeroporturi internaåionale, cât æi prin foråe proprii.<br />

Aceste misiuni au acoperit toate structurile teritoriale ale<br />

PFR, fiind consi<strong>de</strong>rat un instrument <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important<br />

în pregãtirea structurilor pentru misiunile propriu-zise ce<br />

vor avea loc în perioada <strong>2009</strong>- 2010.<br />

Asistenåã tehnicã pentru pregãtirea condiåiilor necesare<br />

implementãrii ulterioare a sistemelor FADO æi APIS (75.000<br />

euro)<br />

Mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii PFR, prin reabilitarea a 33<br />

<strong>de</strong> sedii operative (44 milioane euro).<br />

Întãrirea supravegherii frontierelor externe ale UE, prin<br />

mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> mobilitate navalã æi terestrã<br />

(116 milioane euro)<br />

11. Direcåia pentru implementarea<br />

sistemului integrat <strong>de</strong> securizare a<br />

frontierei - UMP<br />

UMP-DISISF coordoneazã æi monitorizeazã realizarea æi<br />

implementarea Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securitate a Frontierei<br />

(SISF) ca principal obiectiv æi instrument <strong>de</strong> exercitare a<br />

managementului integrat al frontierei <strong>de</strong> stat a României,<br />

prin Contractul încheiat între MAI æi firma EADS.<br />

În perioada <strong>de</strong> referinåã, s-au <strong>de</strong>sfãæurat æedinåe <strong>de</strong><br />

coordonare între managerii EADS æi MAI. Acestea au<br />

avut ca scop coordonarea activitãåilor <strong>de</strong> realizare a<br />

proiectelor tehnice, implementare a subsistemului IT Backup<br />

precum æi clarificarea altor aspecte privind realizarea æi<br />

implementarea SISF.<br />

Au fost întocmite rapoarte periodice (sãptãmânale,<br />

lunare sau la cerere) privind progresele Proiectului <strong>de</strong><br />

implementare a SISF, pentru informarea structurilor æi<br />

conducerii IGPF æi MAI.<br />

Pentru realizarea æi implementarea proiectelor tehnice<br />

aferente subsistemelor SISF au fost organizate æi <strong>de</strong>sfãæurate<br />

æedinåe <strong>de</strong> lucru comune la nivel <strong>de</strong> specialiæti MAI, EADS<br />

æi alte structuri, încheiate cu note <strong>de</strong> discuåii (minute).<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />

3


12. Componenta navalã a PFR<br />

Participarea la 4 operaåiuni organizate <strong>de</strong> Agenåia<br />

FRONTEX: Nautilus 2008; Hermes; Indalo 2008; EUXINE<br />

2008.<br />

Participarea în cadrul exerciåiilor naåionale æi<br />

internaåionale <strong>de</strong>sfãæurate în comun cu åãrile riverane<br />

Mãrii Negre: Black Sea Hawk; ARION 2008; TOMIS 2008;<br />

JACKAL STONE etc.<br />

13. Combaterea migraåiei ilegale<br />

Combaterea infracåiunilor la regimul drepturilor <strong>de</strong><br />

proprietate intelectualã<br />

În anul 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã împreunã cu<br />

lucrãtorii vamali au <strong>de</strong>pistat la frontierele României bunuri<br />

contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, dupã<br />

cum urmeazã:<br />

• 973.327 bucãåi articole <strong>de</strong> îmbrãcãminte æi lenjerie<br />

contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate;<br />

• 426.863 bucãåi produse <strong>de</strong> parfumerie contrafãcute;<br />

• 311.873 perechi încãlåãminte;<br />

• 13.176 bucãåi unitãåi optice <strong>de</strong> stocare<br />

Traficul cu åigãri<br />

În perioada analizatã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au reåinut în<br />

ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 9.537.657 pachete åigãri, cu o valoare<br />

aproximativã <strong>de</strong> 45.448.723 lei.<br />

Traficul cu autoturisme furate din strãinãtate<br />

Au fost <strong>de</strong>scoperite 129 autoturisme furate din<br />

strãinãtate.<br />

În anul 2008 au fost <strong>de</strong>pistate 546 grupuri <strong>de</strong> migranåi,<br />

în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 232 traficanåi æi 1.628 migranåi,<br />

dintre acestea, 39 grupuri (143 traficanåi æi 252 migranåi)<br />

fiind organizate în ve<strong>de</strong>rea sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trafic<br />

<strong>de</strong> migranåi, conform Legii 39/2003.<br />

Situaåia pe secåiuni <strong>de</strong> frontierã a cãlãuzelor reåinute se<br />

prezintã astfel:<br />

Traficul cu droguri<br />

În anul 2008, a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea <strong>de</strong> 393,986<br />

kg droguri (386,976 kg heroinã, 0,432 kg canabis, 0,134 kg<br />

cocainã æi 6,444 kg haæiæ) fiind întocmite dosare penale faåã<br />

<strong>de</strong> 99 persoane. Peste 660 kg <strong>de</strong> droguri au fost confiscate<br />

pe teritoriul altor state, pe baza informaåiilor transmise <strong>de</strong><br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români.<br />

Persoanele implicate în traficul <strong>de</strong> droguri provin din<br />

Turcia, Serbia, Ungaria, Ucraina, Siria, Bulgaria, Belgia,<br />

Iran, Spania, China æi România.<br />

16. Concluzii<br />

14. Combaterea traficului <strong>de</strong><br />

persoane<br />

În anul 2008, au fost înregistrate 184 cazuri <strong>de</strong> trafic<br />

<strong>de</strong> fiinåe umane în care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi 393 traficanåi<br />

æi 511 victime, din care 40 grupuri organizate în ve<strong>de</strong>rea<br />

sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> persoane (160 traficanåi<br />

æi 195 victime).<br />

15. Combaterea infracåionalitãåii<br />

transfrontaliere<br />

Contrabanda<br />

S-a continuat æi <strong>de</strong>zvoltat relaåia dintre România æi<br />

Agenåia FRONTEX.<br />

Gradul <strong>de</strong> încadrare a posturilor este <strong>de</strong> 91,75 %.<br />

Mo<strong>de</strong>rnizarea politicii manageriale<br />

Migraåie ilegalã – creætere cu 67 % a infracåiunilor<br />

<strong>de</strong>pistate<br />

Cãlãuze reåinute – creætere <strong>de</strong> 3,65 ori<br />

Traficul <strong>de</strong> fiinåe umane - creætere cu 24 % a cazurilor<br />

<strong>de</strong>pistate.<br />

Grupurile <strong>de</strong> migranåi, <strong>de</strong>scoperite - creætere cu 49 %.<br />

Autoturisme furate <strong>de</strong>scoperite - creætere cu aproximativ<br />

7%.<br />

Droguri <strong>de</strong>scoperite - creæterea <strong>de</strong> peste 3 ori, iar peste<br />

660 kg <strong>de</strong> droguri au fost confiscate pe teritoriul altor state<br />

pe baza informaåiilor transmise <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

români.<br />

Prin contractele încheiate vor fi efectuate întreåineri<br />

generale la autospecialele <strong>de</strong> termoviziune din dotarea<br />

P.F.R.<br />

La nivelul fiecãrui Sector PF sunt organizate sesiuni<br />

lunare <strong>de</strong> pregãtire cu formatorii în domeniul Schengen,<br />

axate în special pe implementarea corectã a procedurilor<br />

Schengen æi informaåii cu caracter general din domeniul<br />

Schengen necesar a fi însuæite <strong>de</strong> cãtre personalul<br />

PF implicat în domeniul controlului æi supravegherii<br />

frontierelor.<br />

4 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>


A fost elaboratã Planificarea cursurilor <strong>de</strong> pregãtire<br />

pentru anul <strong>2009</strong> la Æcolile PFR, cu secåiune specialã ce<br />

abor<strong>de</strong>azã cerinåele Catalogului Schengen în domeniu.<br />

S-a implementat în integralitate Programa Comunã <strong>de</strong><br />

instruire elaboratã <strong>de</strong> FRONTEX.<br />

LEGISLATIV<br />

17. Obiective<br />

• Elaborarea unor studii necesare <strong>de</strong>talierii anumitor<br />

preve<strong>de</strong>ri din documentele Schengen, în ve<strong>de</strong>rea<br />

implementãrii unitare a reglementãrilor acestora<br />

• Reglementarea cooperãrii æi coordonãrii<br />

responsabilitãåilor diferitelor structuri æi agenåii interne æi<br />

externe (ex. Memorandum <strong>de</strong> cooperare).<br />

INSTITUÅIONAL<br />

• Finalizarea Sistemului Integrat <strong>de</strong> Securizare a<br />

Frontierei æi implementarea lui la nivel naåional.<br />

• Asigurarea pregãtirii la nivelul structurilor teritoriale<br />

ale PFR a misiunilor <strong>de</strong> auto-evaluare Schengen æi<br />

participarea în cadrul echipelor mixte conform Hotãrârilor<br />

Comisiei Naåionale <strong>de</strong> Auto-evaluare Schengen.<br />

• Asigurarea unor mecanisme <strong>de</strong> implementare a<br />

mãsurilor necesare în procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la spaåiul<br />

Schengen, cu sarcini æi termene pentru fiecare structurã<br />

a PFR.<br />

• Implementarea sistemului e-learning la nivelul<br />

structurilor PFR<br />

• Monitorizarea în<strong>de</strong>plinirii mãsurilor din cadrul<br />

rapoartelor <strong>de</strong> evaluare / auto-evaluare Schengen.<br />

• Implementarea Concepåiei integrate <strong>de</strong> pregãtire în<br />

domeniul Schengen aprobatã <strong>de</strong> Comisia Naåionalã <strong>de</strong><br />

Auto-evaluare Schengen.<br />

• Asigurarea compatibilitãåii æi interoperabilitãåii<br />

sistemului informatic cu sistemele existente la nivel<br />

european (VIS, SIS, EURODAC, INTERPOL, EUROPOL,<br />

AFIS).<br />

• Asigurarea infrastructurii, în punctele <strong>de</strong> trecere a<br />

frontierei, conform cerinåelor Schengen (fluxuri <strong>de</strong> pasageri<br />

separate pentru UE / non UE, infrastructurã <strong>de</strong> comunicaåii<br />

etc.).<br />

• Efectuarea <strong>de</strong>mersurilor pentru curãåarea æi întreåinerea<br />

culoarului <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> cãtre administraåiile publice<br />

locale.<br />

• Realizarea interoperabilitãåii Sistemului Complex <strong>de</strong><br />

Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã - SCOMAR - cu<br />

sistemele <strong>de</strong> supraveghere la Marea Neagrã implementate<br />

<strong>de</strong> Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii, VTS / AIS,<br />

Ministerul Apãrãrii Naåionale, Ministerul Agriculturii,<br />

Pãdurilor æi Dezvoltãrii Rurale, sistemul <strong>de</strong> monitorizare<br />

prin satelit a navelor <strong>de</strong> pescuit.<br />

OPERATIV<br />

• Continuarea procesului <strong>de</strong> profesionalizare /<br />

specializare a poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din structurile <strong>de</strong><br />

combatere a infracåionalitãåii transnaåionale în ve<strong>de</strong>rea<br />

implementãrii specifice fiecãrei linii <strong>de</strong> muncã æi crearea<br />

unui mod <strong>de</strong> lucru unitar.<br />

• Continuarea æi finalizarea procesului <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare<br />

structuralã a formaåiunilor operative ale PFR în ve<strong>de</strong>rea<br />

asigurãrii compatibilitãåii <strong>de</strong>pline cu structurile similare<br />

din U.E.<br />

• Intensificarea acåiunilor concrete <strong>de</strong> cooperare<br />

poliåieneascã interinstituåionalã internã æi internaåionalã.<br />

• Ridicarea nivelului calitativ în activitatea <strong>de</strong> culegere<br />

a informaåiilor privind combaterea infracåionalitãåii<br />

transnaåionale.<br />

• Intensificarea cooperãrii internaåionale în domeniul<br />

analizei <strong>de</strong> risc prin participarea activã la întâlnirile FRAN<br />

(Reåeaua <strong>de</strong> analizã <strong>de</strong> risc a Agenåiei FRONTEX).<br />

• Creæterea nivelului <strong>de</strong> monitorizare a fluxurilor<br />

migratorii ilegale ce afecteazã România, prin intensificarea<br />

cooperãrii cu autoritãåile competente naåionale æi<br />

internaåionale.<br />

• În<strong>de</strong>plinirea activitãåilor din responsabilitatea PFR,<br />

din Planul Naåional <strong>de</strong> Acåiune 2008 – 2010 pentru<br />

implementarea Strategiei Naåionale Împotriva Traficului<br />

<strong>de</strong> Persoane<br />

• Finalizarea implementãrii Sistemului FADO privind<br />

documentele <strong>de</strong> cãlãtorie æi a sistemului IMAGETRAK,<br />

privind sistemul <strong>de</strong> recunoaætere facialã<br />

Retrospectiva 2008 - cazuri <strong>de</strong>osebite<br />

Combaterea migraåiei ilegale æi traficului cu persoane<br />

1. Cetãåeni indieni, reåinuåi la frontiera cu Ucraina<br />

În cursul lunii martie 2008, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />

maramureæeni, în colaborare cu lucrãtori din cadrul S.R.I.<br />

Maramureæ, au reåinut pe raza localitãåii Tisa, ju<strong>de</strong>åul<br />

Maramureæ, la aproximativ 100 metri <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> frontierã,<br />

41 cetãåeni indieni, care au intrat ilegal în România,<br />

traversând râul Tisa cu ajutorul unei bãrci pneumatice.<br />

Pentru reåinerea grupului, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au fost<br />

nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase<br />

æase focuri <strong>de</strong> avertisment în plan vertical, cu respectarea<br />

procedurilor legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã<br />

nu fie încãlcat teritoriul statului vecin. Din verificãrile<br />

efectuate, a rezultat cã persoanele în cauzã sunt <strong>de</strong> origine<br />

indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între 16 æi 53 <strong>de</strong> ani æi<br />

intenåionau sã ajungã în vestul Europei.<br />

Ca urmare a faptului cã toate persoanele au solicitat<br />

acordarea statutului <strong>de</strong> refugiat în România, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã au luat mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul<br />

Român pentru Imigrãri Maramureæ.<br />

2. Traficanåi <strong>de</strong> români pentru Marea Britanie æi Israel,<br />

reåinuåi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />

În luna septembrie 2008, patru români - Udrea O.,<br />

Cristina O, Lucian F. æi Zaharia B. - au fost trimiæi în<br />

ju<strong>de</strong>catã pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> racolare,<br />

îndrumare æi cãlãuzire <strong>de</strong> persoane în ve<strong>de</strong>rea trecerii<br />

frauduloase a frontierei unui stat strãin, precum æi pentru<br />

constituirea unei asocieri în acest sens.<br />

Cei în cauzã au fost <strong>de</strong>pistaåi <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />

cadrul Direcåiei <strong>de</strong> Combatere a Migraåiei Ilegale - IGPF,<br />

sub coordonarea unui procuror din cadrul D.I.I.C.O.T.,<br />

fiind prezentaåi în faåa instanåei pentru a rãspun<strong>de</strong> pentru<br />

faptele comise.<br />

Timp <strong>de</strong> 4 ani, traficanåii au pãcãlit mai multe persoane<br />

- cetãåeni români, dornici sã lucreze în Marea Britanie æi<br />

Israel - obåinând <strong>de</strong> la acestea sume impresionante <strong>de</strong> bani,<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />

5


<strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> euro. Pe parcursul investigaåiilor fãcute,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au stabilit cã, sub „o acoperire” aparent<br />

legalã - înfiinåarea unei firme <strong>de</strong> transport aerian - li<strong>de</strong>rul<br />

grupãrii emitea o serie <strong>de</strong> documente false, care atestau<br />

calitatea <strong>de</strong> piloåi sau însoåitori <strong>de</strong> bord pentru persoanele<br />

dornice sã ajungã ilegal în Marea Britanie. Ulterior, le<br />

obåinea vize <strong>de</strong> tranzit aeroportuar pentru Anglia, tranzit<br />

pe care migranåii nu-l mai efectuau, rãmânând ilegal pe<br />

teritoriul britanic.<br />

În urma instrumentãrii dosarului penal, sub coordonarea<br />

procurorului D.I.I.C.O.T., numiåii Udrea O., Cristina O,<br />

Lucian F. æi Zaharia B. au fost prezentaåi instanåei, fiind<br />

învinuiåi <strong>de</strong> sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> racolare, îndrumare<br />

æi cãlãuzire <strong>de</strong> persoane în ve<strong>de</strong>rea trecerii frauduloase a<br />

frontierei unui stat strãin, precum æi pentru constituirea unei<br />

asocieri în acest sens.<br />

3. Reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> fiinåe umane, <strong>de</strong>structuratã <strong>de</strong><br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni<br />

În luna septembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />

D.P.F. Iaæi æi poliåiæti ai B.C.C.O. Iaæi, sub coordonarea unui<br />

procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iaæi,<br />

au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> carne vie, care acåiona<br />

pe relaåia România-Spania.<br />

Din verificãrile efectuate, s-a stabilit cã reåeaua a<br />

acåionat timp <strong>de</strong> 5 ani <strong>de</strong> zile (în perioada 2003 - 2008),<br />

ocupându-se <strong>de</strong> racolarea <strong>de</strong> tinere (inclusiv, minore) æi<br />

transportarea lor, în mod legal, pânã în Spania, un<strong>de</strong> erau<br />

obligate sã practice prostituåia în beneficiul traficanåilor.<br />

Prin exploatarea sexualã a fetelor, traficanåii au obåinut<br />

sume importante <strong>de</strong> bani.<br />

Au fost efectuate mai multe percheziåii domiciliare æi<br />

<strong>de</strong>scin<strong>de</strong>ri, ocazie cu care au fost i<strong>de</strong>ntificaåi cetãåenii<br />

români R.A., <strong>de</strong> 30 ani din jud. Giurgiu, T. C., <strong>de</strong> 35 ani<br />

din jud. Botoæani, R. F., <strong>de</strong> 30 ani æi C. T., <strong>de</strong> 28 ani ,<br />

ambii din municipiul Iaæi, membri ai reåelei <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong><br />

persoane.<br />

De asemenea, în cauzã, au fost dispuse mãsuri<br />

asigurãtorii asupra sumei <strong>de</strong> 25.000 euro, 500 gr. bijuterii<br />

din aur, douã autoturisme (BMW æi Audi A6), în valoare<br />

aproximativã <strong>de</strong> 50.000 euro æi un apartament cu trei<br />

camere, <strong>de</strong>spre care existau indicii cã ar proveni din<br />

produsul infracåiunii.<br />

Trafic cu substanåe stupefiante<br />

1. Capturã impresionantã <strong>de</strong> heroinã la frontiera cu<br />

Ucraina<br />

La începutul lunii ianuarie 2008, în urma unor ample<br />

investigaåii, în cooperare cu autoritãåile germane, ofiåerii<br />

antidrog din cadrul I.G.P.F., cu sprijinul lucrãtorilor vamali<br />

æi sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. , au fãcut una<br />

dintre cele mai importante capturi <strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong>stinate<br />

pieåei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere din Europa <strong>de</strong> Vest.<br />

În urma operaåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate, au fost capturate,<br />

în apropierea frontierei cu Ucraina (P.T.F. Halmeu, jud.<br />

Satu Mare) aproximativ 132 kg <strong>de</strong> heroinã, ascunse în<br />

æasiul unui automãrfar condus <strong>de</strong> cetãåeanul turc Mehmet<br />

Ozaktas, în vârstã <strong>de</strong> 47 ani.<br />

Suspiciunile autoritãåilor au apãrut atât <strong>de</strong> la traseul<br />

parcurs <strong>de</strong> æofer (Ucraina - România), cât æi <strong>de</strong> la faptul<br />

cã acesta a <strong>de</strong>clarat, ulterior, cã nu cunoaæte <strong>de</strong>stinaåia<br />

exactã a cãlãtoriei. În urma controlului amãnunåit, au fost<br />

<strong>de</strong>scoperite, în ascunzãtori confecåionate direct în æasiul<br />

automarfãrului, 254 pachete ce conåineau o substanåã <strong>de</strong><br />

culoare cafenie. În urma testelor preliminare, substanåa,<br />

în greutate totalã <strong>de</strong> aproximativ 131,4 kg., a reacåionat<br />

pozitiv la heroinã. Valoarea drogurilor, pe piaåa <strong>de</strong> consum,<br />

a fost estimatã la peste 10 milioane <strong>de</strong> euro.<br />

2. Aproximativ 108 kg. <strong>de</strong> heroinã, ascunse într-un TIR<br />

încãrcat cu mobilã<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul I.G.P.F. - D.C.I.T. æi<br />

D.P.F. Ora<strong>de</strong>a, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T.,<br />

au <strong>de</strong>scoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu mobilã,<br />

aproximativ 108 kg <strong>de</strong> heroinã, ce urmau sã ajungã pe<br />

„piaåa <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere” din Europa <strong>de</strong> Vest.<br />

În luna mai 2008, la P.T.F. Petea, jud. Satu Mare, s-a<br />

prezentat pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã cetãåeanul român<br />

Marian T., în vârstã <strong>de</strong> 55 ani, din Bucureæti, æofer al<br />

unui automãrfar ce transporta, conform documentelor <strong>de</strong><br />

însoåire, mobilier pentru o firmã din Uniunea Europeanã.<br />

În baza analizei <strong>de</strong> risc, folosind câinele antidrog æi<br />

aparatura pentru <strong>de</strong>tectarea æi analiza drogurilor, poliåiætii<br />

<strong>de</strong> frontierã au procedat la efectuarea unui control<br />

amãnunåit al mijlocului <strong>de</strong> transport, ocazie cu care, întrun<br />

locaæ special amenajat - între coletele cu mobilã - au<br />

fost <strong>de</strong>scoperite mai multe sacoæe <strong>de</strong> rafie, în care se aflau<br />

216 calupuri, ce conåineau 108 kg substanåã <strong>de</strong> culoare<br />

maronie. În urma testãrii cu aparatura din dotare, substanåa<br />

a reacåionat ca fiind heroinã.<br />

3. Un bucureætean, cãutat <strong>de</strong> 13 ani <strong>de</strong> autoritãåile<br />

australiene pentru trafic <strong>de</strong> droguri din America Latinã<br />

cãtre Australia æi alte state vest-europene, a fost reåinut<br />

<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />

Cetãåeanul român - T. Vasile, <strong>de</strong> 45 ani din Bucureæti<br />

- li<strong>de</strong>rul unei importante organizaåii <strong>de</strong> criminalitate<br />

transfrontalierã ce se ocupa cu traficul <strong>de</strong> droguri din åãri<br />

ale Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene<br />

(printre care æi Olanda), a fost reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã români, în luna octombrie 2008.<br />

Alãturi <strong>de</strong> acesta, au fost i<strong>de</strong>ntificaåi æi reåinuåi alåi doi<br />

români, „locotenenåi” ai acestuia - Alexandru Z., <strong>de</strong> 25<br />

ani æi Laura K., <strong>de</strong> 31 ani - care aveau rolul <strong>de</strong> a racola<br />

cãrãuæi români æi a-i trimite în åãri din America <strong>de</strong> Sud<br />

pentru preluarea æi transportul mãrfii cãtre state din sudul<br />

æi vestul Europei. Din investigaåiile efectuate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã æi datele obåinute <strong>de</strong> la partenerii strãini - D.E.A.<br />

- S.U.A. æi autoritãåile din Olanda æi Australia - s-a stabilit<br />

cã li<strong>de</strong>rul reåelei era cãutat <strong>de</strong> 13 ani <strong>de</strong> cãtre autoritãåile<br />

australiene, <strong>de</strong>oarece se sustrãgea <strong>de</strong> la executarea unei<br />

pe<strong>de</strong>pse privative <strong>de</strong> libertate pentru fapte privind importul<br />

æi posesia <strong>de</strong> cocainã.<br />

Începând din anul 1995, gruparea infracåionalã<br />

coordonatã <strong>de</strong> român organizase cel puåin 18 transporturi<br />

<strong>de</strong> cocainã din America Latinã cãtre Australia, sumele <strong>de</strong><br />

bani vehiculate pentru facilitarea transporturilor <strong>de</strong>pãæind<br />

1 milion <strong>de</strong> dolari.<br />

Rolul bucureæteanului era <strong>de</strong> a intermedia vânzarea<br />

- cumpãrarea drogurilor, având legãturi directe atât cu<br />

furnizorii din America <strong>de</strong> Sud cât æi cu „beneficiarii” din<br />

Australia, Olanda, Germania, Italia etc. Pentru a nu risca,<br />

acesta nu se implica în transportul „mãrfii” în åãrile <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>stinaåie, sarcina revenindu-le „cãrãuæilor” din subordinea<br />

sa, în majoritate cetãåeni români. Cãrãuæii erau racolaåi æi<br />

„prelucraåi” (erau trimiæi sã preia droguri din America <strong>de</strong><br />

Sud æi învãåaåi cum æi un<strong>de</strong> sã le transporte în statele <strong>de</strong><br />

6 Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong>


<strong>de</strong>stinaåie), <strong>de</strong> cei doi „locotenenåi” ai sãi, cu care li<strong>de</strong>rul<br />

menåinea o legãturã permanentã.<br />

4. Reåea <strong>de</strong> trafic <strong>de</strong> cocainã dinspre Republica<br />

Dominicanã cãtre Europa <strong>de</strong> Vest, <strong>de</strong>structuratã <strong>de</strong><br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români<br />

Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã antidrog din I.G.P.F. - D.C.I.T. æi<br />

D.P.F. Constaåa, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Serviciul<br />

Teritorial Constanåa æi cu sprijinul S.R.I. - Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã<br />

Constanåa, au i<strong>de</strong>ntificat o reåea <strong>de</strong> traficanåi <strong>de</strong> droguri,<br />

ce se ocupa cu transportul <strong>de</strong> cocainã din Republica<br />

Dominicanã cãtre Europa <strong>de</strong> Vest.<br />

Metoda uzitatã <strong>de</strong> cãrãuæi (majoritatea cetãåeni români)<br />

era una ineditã pentru conaåionalii noætri, respectiv<br />

înghiåirea <strong>de</strong> pelete cu cocainã, folosirea corpului propriu<br />

drept „mijloc <strong>de</strong> transport”. Pentru fiecare peletã înghiåitã<br />

æi transportatã la <strong>de</strong>stinaåie, un cãrãuæ primea câte 50 euro<br />

(suma totalã pentru un transport era <strong>de</strong> aproximativ 5.000<br />

euro). Persoanele care acceptau aceasta propunere erau<br />

transportate în Republica Dominicanã, un<strong>de</strong>, iniåial, pentru<br />

o anumitã perioadã <strong>de</strong> timp, erau supuse unor „exerciåii”<br />

menite sã le <strong>de</strong>zvolte <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rile necesare transportului<br />

<strong>de</strong> droguri prin acestã metodã.<br />

În luna noiembrie 2008, pe Aeroportul Aurel Vlaicu,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români au reuæit reåinerea li<strong>de</strong>rului<br />

reåelei, cetãåeanul român Cristian C, în vârstã <strong>de</strong> 22 ani.<br />

Alåi trei români, care înghiåiserã fiecare aproximativ 1 kg<br />

<strong>de</strong> cocainã, au fost reåinuåi <strong>de</strong> autoritãåile franceze, în baza<br />

informaåiilor furnizate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români.<br />

Trafic cu åigãri<br />

1. IAÆI (iulie 2008)<br />

O importantã grupare infracåionalã, ce avea ca obiect<br />

<strong>de</strong> activitate contrabanda cu åigãri, a fost anihilatã în urma<br />

acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi<br />

procurorii D.I.I.C.O.T., în colaborare cu Serviciul Român<br />

<strong>de</strong> Informaåii.<br />

Gruparea era formatã din cinci membri - trei cetãåeni<br />

români (printre care æi Æeful Biroului Vamal Albiåa),<br />

un moldovean æi unul cu dublã cetãåenie românã æi<br />

moldoveanã - æi era structuratã pe mai multe niveluri, cu<br />

roluri bine stabilite pentru fiecare membru.<br />

În data <strong>de</strong> 17.07.2008, în urma unei <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>ri efectuate<br />

la o societate comercialã <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>åului Constanåa,<br />

a fost <strong>de</strong>pistat un transport în care se gãseau ascunse, prin<br />

metoda capac, 1.100 baxuri åigãri, încãrcate cu peste<br />

600.000 pachete <strong>de</strong> åigãri. Acesta era cel <strong>de</strong>-al cincilea<br />

transport monitorizat æi reåinut <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />

în cursul lunii aprilie, în cadrul aceleiaæi acåiuni, fiind<br />

<strong>de</strong>pistate patru autocisterne încãrcate cu peste 456.000<br />

pachete <strong>de</strong> åigãri provenienåã R. Moldova.<br />

La data <strong>de</strong> 18 iulie 2008, procurorii D.I.I.C.O.T.<br />

- Serviciul Teritorial Iaæi au dispus reåinerea celor cinci<br />

membri ai grupãrii <strong>de</strong> crimã organizatã, sub aspectul<br />

sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> iniåiere, constituire, a<strong>de</strong>rare sau<br />

sprijinire a unui grup infracåional organizat, prezentare la<br />

autoritatea vamalã <strong>de</strong> documente comerciale æi <strong>de</strong> transport<br />

ce se referã la alte mãrfuri <strong>de</strong>cât cele prezentate în vamã,<br />

înæelãciune æi nerespectarea dispoziåiilor privind operaåiuni<br />

<strong>de</strong> import sau export.<br />

2. CONSTANÅA (iulie 2008):<br />

Una dintre cele mai mari grupãri infracåionale ce avea<br />

ca obiect <strong>de</strong> activitate, pe teritoriul României, contrabanda<br />

cu åigãri, iar la nivel internaåional traficul <strong>de</strong> droguri,<br />

spãlare <strong>de</strong> bani æi contrabandã, a fost anihilatã în urma<br />

acåiunilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, în<br />

colaborare cu Serviciul Român <strong>de</strong> Informaåii, D.G.I.P.I.,<br />

Garda Financiarã æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor,<br />

precum æi structurile <strong>de</strong> luptã antidrog ale Statelor Unite<br />

æi ale unor åãri din Uniunea Europeanã.<br />

Reåeaua era coordonatã <strong>de</strong> un cetãåean ucrainean,<br />

rezi<strong>de</strong>nt la New York, care, este arestat în S.U.A. pentru<br />

sãvâræirea unor infracåiuni <strong>de</strong> criminalitate organizatã<br />

(trafic <strong>de</strong> droguri, spãlare <strong>de</strong> bani, contrabandã), activitatea<br />

infracåionalã a membrilor reåelei fiind extinsã pe teritoriul<br />

mai multor state europene, un<strong>de</strong> membrii acesteia aveau<br />

puncte <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare æi pieåe <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere.<br />

Pe teritoriul României, reåeaua avea ca obiect <strong>de</strong> activitate<br />

traficul ilegal <strong>de</strong> åigãri, autoritãåile române interceptând mai<br />

multe transporturi <strong>de</strong> åigãri, fiind confiscate peste 700.000<br />

pachete <strong>de</strong> åigãri <strong>de</strong> contrabandã. Dacã åigãrile ajungeau pe<br />

piaåa neagrã <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere, profitul traficanåilor ar fi <strong>de</strong>pãæit<br />

suma <strong>de</strong> 700.000 euro.<br />

Pentru asociere în ve<strong>de</strong>rea comiterii <strong>de</strong> infracåiuni<br />

circumscrise crimei organizate, în România, au fost<br />

trimise în instanåã 16 persoane, dintre care 14 români,<br />

una cu dublã cetãåenie românã æi germanã æi un cetãåean<br />

moldovean.<br />

Trafic cu arme<br />

În urma activitãåilor <strong>de</strong> cooperare cu Drug Enforcement<br />

Administration (D.E.A.) din S.U.A., care au condus la<br />

reåinerea, în luna iunie 2007, a lui Monzer Al Kassar -<br />

cãutat pentru sãvâræirea unor acte <strong>de</strong> terorism, poliåiætii <strong>de</strong><br />

frontierã din cadrul I.G.P.F. - D.C.I.T. au fost solicitaåi <strong>de</strong><br />

autoritãåile americane pentru a fi sprijinite în i<strong>de</strong>ntificarea æi<br />

reåinerea unuia dintre cei mai mari traficanåi <strong>de</strong> armament<br />

din lume - Viktor Bout.<br />

Timp <strong>de</strong> douã sãptãmâni <strong>de</strong> zile, ofiåeri din cadrul<br />

Direcåiei <strong>de</strong> Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere<br />

- I.G.P.F., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., au<br />

<strong>de</strong>sfãæurat acåiuni specifice informativ-operative în ve<strong>de</strong>rea<br />

localizãrii traficantului æi probãrii acåiunilor sale ilegale <strong>de</strong><br />

trafic internaåional <strong>de</strong> armament.<br />

Alãturi <strong>de</strong> colegii <strong>de</strong> la D.E.A., veniåi în Bucureæti,<br />

poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români au stabilit mai multe variante<br />

<strong>de</strong> acåiune pentru prin<strong>de</strong>rea lui Bout <strong>de</strong>spre care existau<br />

informaåii cã ar fi interesat sã se întâlneascã cu niæte<br />

„beneficiari <strong>de</strong> armament” (cetãåeni strãini), inclusiv în<br />

România. În acest sens, sub coordonarea procurorilor, au<br />

fost monitorizate discuåiile purtate între Bout, unul dintre<br />

„locotenenåii” sãi æi investigatorii sub acoperire cu privire la<br />

efectuarea unui transport <strong>de</strong> arme în Columbia (în valoare<br />

<strong>de</strong> 5 milioane $), încercându-se, totodatã, „atragerea” lui<br />

în åara noastrã pentru a fi reåinut.<br />

Din investigaåii, a rezultat cã armele urmau a fi<br />

procurate æi vândute <strong>de</strong> traficantul Viktor Bout grupãrii<br />

F.A.R.C. (Foråele Armate Revoluåionare Columbiene).<br />

Probele obåinute în urma activitãåilor informativ operative<br />

<strong>de</strong>sfãæurate în România, cu sprijinul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />

Române, au condus la arestarea æi incriminarea lui Viktor<br />

Bout pentru savarsirea infractiunii <strong>de</strong> conspiratie æi asociere<br />

în ve<strong>de</strong>rea traficãrii ilegale <strong>de</strong> armament cãtre organizaåii<br />

teroriste strãine. Viktor Bout, cãutat <strong>de</strong> Interpol pentru<br />

cã a încãlcat embargourile O.N.U. privind comeråul cu<br />

armament din mai multe åãri, a fost reåinut, în data <strong>de</strong><br />

06.03.2008, la Bangkok, <strong>de</strong> Poliåia thailan<strong>de</strong>zã în baza<br />

mandatului <strong>de</strong> arestare american.<br />

Supliment <strong>Frontiera</strong> - nr. 1/<strong>2009</strong><br />

7

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!