Nr. 1/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 1/2006 • 36 PAGINI
www.politiadefrontiera.ro

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 649
Dezvoltarea colaborãrii
româno-bulgare
Ministrul administraåiei æi internelor,
Vasile Blaga æi omologul sãu bulgar,
Rumen Petkov, au semnat în data de
10 ianuarie a.c., la Varna (Bulgaria), o
declaraåie comunã privind Pregãtirea
pentru aderarea României æi Bulgariei
la UE.
Iniåiat de partea românã, documentul
care a fost semnat vizeazã continuarea
în ritm accelerat a pregãtirilor de
aderare cu succes a celor douã åãri
la U.E. æi intensificarea colaborãrii în
vederea atingerii standardelor solicitate
æi onorãrii angajamentelor asumate în
domeniul Justiåiei æi Afacerilor Interne.
Declaraåia comunã a fost transmisã
Comisiei Europene, pentru a arãta cã
România æi Bulgaria au voinåa necesarã
pentru a asigura stabilitatea în aceastã
zonã a Europei.
Prin „Declaraåia Comunã”, miniætrii
de interne român æi bulgar îæi propun
o cooperare mai eficientã în domeniul
2
Frontiera - nr. 1/2006
controlului frontierelor, România æi
Bulgaria urmând sã gestioneze aproape
o treime din viitoarea frontierã externã
a UE.
Cele douã state intenåioneazã sã
creeze un sistem de legãturã directã
între structurile de poliåie care au
responsabilitãåi pe linia transporturilor
pe Dunãre æi, mai ales, în zona
Giurgiu - Russe, principala
poartã feroviarã æi rutierã care
asigurã legãtura directã dintre
cele douã state.
În acelaæi timp, ministerele
de interne ale României
æi Bulgariei se angajeazã
sã intensifice schimbul de
informaåii în vederea prevenirii
æi combaterii migraåiei ilegale,
sã extindã cooperarea
poliåieneascã în domeniul
criminalitãåii transfrontaliere
æi importanåa participãrii în
comun la programele U.E. æi a
unei cooperãri strânse în cadrul
diferitelor iniåiative regionale,
precum cele promovate de
Forumul de la Salszburg, Procesul
Viena, Procesul Brdo æi altele.
Pe agenda discuåiilor purtate între
cei doi miniætri s-au mai aflat analiza
progreselor înregistrate în cadrul
proiectului de extindere a Europol,
precum æi finalizarea negocierilor æi
semnarea unor noi documente juridice
în domeniul recunoaæterii reciproce
a permiselor de conducere auto æi
al cooperãrii în domeniul combaterii
crimei organizate.
„OAMENI ALÃTURI DE
MAI a demarat, la 13 decembrie 2005,
Campania umanitarã „OAMENI ALÃTURI
DE OAMENI“, ce are drept obiectiv
ajutorarea persoanelor care au avut de
suferit în urma inundaåiilor din primãvara
anului trecut.
Campania vizeazã 80 de localitãåi,
din æapte judeåe ale åãrii, respectiv Galaåi,
Brãila, Timiæ, Harghita, Teleorman, Bacãu
æi Vrancea, iar ea constã în oferirea unor
OAMENI”
bunuri achiziåionate din sumele de bani
donate de cãtre personalul ministerului,
ce au totalizat 35,8 miliarde lei ROL. Din
aceastã sumã de bani au fost achiziåionate
2.095 aragazuri, 2.760 frigidere æi 3.221
televizoare. Au mai fost donate æcolilor
generale din localitãåile afectate televizoare,
computere, iar copiilor, în preajma
sãrbãtorilor, pachete cu dulciuri.
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: craciung@gmail.com)
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I: agent Alin Poiatã - SPF Galaåi
æi IV: - poliåiæti de frontierã din cadrul
SPF Folteæti, IJPF Galaåi
Fotografii realizate de Gabriel Crãciun
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6,
Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate
Publicã a Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Gabriel CRÃCIUN
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
30 ianuarie 2006
Preå: 3 lei (RON)
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu se
înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România

• DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR •
v Interviu cu comisarul-æef de poliåie
DUMITRU SCUTELNICU, directorul Direcåiei
Poliåiei de Frontierã Iaæi
pag. 4
v
Unirea naåiunea a fãcut-o
pag. 14
v
Æedinåa de evaluare a IGPF
pag. 8
v
Falsificarea paæaportului æi a vizei de
Marea Britanie
pag. 18
v
Reportaj
pag. 22
v
Ætiri
pag. 10
v Din nou alãturi de poliåiætii de frontierã
români din Fâæia Gaza
pag. 12
v Liceele de poliåie - la sfâræit de drum ... pag. 27
v Cooperarea PFR pentru supravegherea
æi controlul frontierei de stat ......................... pag. 28
v Sistemul integrat pentru securitatea
frontierei......................................................... pag. 30
v In memoriam .............................................. pag. 32
v O nouã promoåie de poliåiæti de frontierã
a depus Jurãmântul de credinåã............... pag. 33
v Divertisment ........................................ pag. 35
Frontiera - nr. 1/2006
3

Dialog
Aderarea la Uniunea
Europeanã - un moment
al asumãrii unor noi
responsabilitãåi
Interviu cu comisarul-æef de poliåie DUMITRU SCUTELNICU,
directorul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi
- Domnule comisar-æef,
1 decembrie 2005 semnificã pentru
dumneavoastrã preluarea funcåiei de
director al unei structuri care are în
competenåã o zonã ,,fierbinte” a
viitoarei frontiere estice a U.E., având
în vedere tendinåele fenomenului
infracåional transfrontalier. Care
sunt obiectivele æi proiectele
principale pe care vi le-aåi propus
prin programul managerial, având
în vedere scurtul timp pe care îl
mai avem pânã la aderare?
- Într-adevãr, ziua de 1 decembrie mi-a
marcat evoluåia profesionalã. Sã conduci
structura ce rãspunde de o treime din
viitoarea frontierã externã a U.E., ce
va fi gestionatã de România, nu este un
lucru uæor, care sã-åi dea liniæte. Este o
mare responsabilitate, mai ales cã æi de
performanåele acestei structuri depinde
integrarea României în U.E. la 1 ianuarie
2007. Nu participãm doar la asigurarea
siguranåei civice a cetãåenilor României,
ci æi a celor peste 670 milioane de
cetãåeni din U.E.
Gestionarea eficientã a resurselor
umane, financiare, tehnice æi, de ce
nu, de ,,încredere”, constituie surse
de ,,nesomn” profesional. Suntem în
apropierea punctului de a avea tot ce ne
trebuie pentru a ne îndeplini obiectivele
la frontiera de est. Este foarte aproape
momentul când eæecurile nu vor mai
putea fi justificate decât de limitele
propriilor noastre performanåe.
Eu am avut æansa sã lucrez în echipã
æi sã am vocaåia lucrului în echipã. Ideile
pozitive, ca sã nu zic valoroase, mi-au
fost acceptate, au fost puse în practicã,
nu am frustãri profesionale care sã-æi fi
aæteptat rezolvarea în actuala funcåie.
Obiectivele æi proiectele de viitor
sunt impuse de necesitãåile æi provocãrile
generate de åinta
integrãrii României în
U.E. æi, în acest sens,
menåionez:
• valorificarea
oportunitãåilor generate
de existenåa celor patru
filtre ale Sistemului
M a n a g e m e n t u l u i
Integrat al Frontierei;
• perfecåionarea
pregãtirii personalului
la standarde europene;
• combaterea
actelor de corupåie æi
a comportamentelor
deviante;
• valorificarea cu
eficienåã a resurselor
umane, financiare, a
dotãrilor tehnice æi
IT actuale æi a celor
viitoare;
• asigurarea unei coeziuni
profesionale eficiente a structurilor,
având în vedere sursele diferite din care
s-au completat deficitele de personal;
• implementarea conceptului de
Poliåie de proximitate.
- Care sunt punctele forte ale
Direcåiei? Dar cele slabe?
- Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi
este o direcåie puternicã, atât din punct
de vedere al echipelor manageriale,
a factorului uman în general, al
dotãrilor tehnice, oportunitãåilor de
cooperare de care dispune, cât æi al
experienåei acumulate în combaterea
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii
transfrontaliere. Este important, chiar
poate fi considerat un alt punct forte,
faptul cã personalul direcåiei îæi cunoaæte
potenåialul, îæi cunoaæte vulnerabilitãåile
æi cunoaæte åinta care trebuie atinsã,
aceea de a deveni tot mai performanåi
în a contribui decisiv æi eficient la
securizarea frontierei de est a României.
A-åi cunoaæte vulnerabilitãåile, aæa cum
am spus, reprezintã un punct forte. Ætim
cã pregãtirea reprezintã o permanentã
vulnerabilitate. Personalul pregãtit de
astãzi, fãrã efortul autoperfecåionãrii, va
deveni personalul nepregãtit de mâine.
Dinamica legislativã, puternic influenåatã
de cea europeanã, situaåia operativã întro
continuã schimbare, noile dotãri cu
tehnicã performantã (de mobilitate, de
observare, I.T.) sunt provocãri la care
personalul ce nu va rãspunde va deveni
piatra de moarã legatã de ,,picioarele”
propriei structuri, cu consecinåe negative
previzibile.
Lipsa de omogenitate a structurilor,
generatã de completarea efectivelor din
diferite surse (instituåii de învãåãmânt
ale MAI, poliåiæti angajaåi pe bazã de
contract, sursã externã), existenåa încã
4 Frontiera - nr. 1/2006

a unor mentalitãåi legate de trecut,
sunt aspecte ce pot afecta eficienåa
acåiunilor.
Gestionarea corespunzãtoare a
acestor vulnerabilitãåi reprezintã un
obiectiv major al managerilor de la
nivelul tuturor structurilor direcåiei.
- Ce va însemna aderarea la
Uniunea Europeanã pentru poliåiætii
de frontierã din cadrul direcåiei pe
care o conduceåi?
- Aderarea la U.E. ne va aduce æi
nouã confirmarea cã structura din care
facem parte este aptã din toate punctele
de vedere sã participe la siguranåa
frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Va fi o recunoaætere a progreselor
înregistrate, dar æi un moment al asumãrii
unor noi responsabilitãåi generate de
dinamica suportului legislativ æi evoluåia
situaåiei operative.
În prezent, acåionãm ca æi cum am
fi la frontiera externã a U.E. Nu vreau
sã detaliez, dar o bunã parte din faptele
ilegale ce se descoperã la frontiera de est
vizeazã åãri din U.E., acåiunile noastre
contribuind, în acest fel, la securitatea
cetãåenilor din acest spaåiu.
În concluzie, pe 1 ianuarie 2007
nu vom activa componente ce acum
sunt inactive, ci va fi o continuare a
canalizãrii energiilor pentru securizarea
segmentului de frontierã externã dat în
competenåa direcåiei.
- Cum vedeåi rolul Direcåiilor
Poliåiei de Frontierã în cadrul
instituåiei?
- Rãspunsul necesitã mai mult spaåiu,
de aceea mã voi referi doar la câteva
aspecte. Fiecare segment de frontierã ce
delimiteazã vecinãtatea cu un alt stat este
dat în competenåa unei direcåii, pentru
cã are un anumit specific ce necesitã o
abordare unitarã în aplicarea cadrului
juridic frontalier bilateral (stabilit prin
înåelegeri internaåionale æi bilaterale),
a celui frontalier unilateral (stabilit prin
acte normative interne) æi, în perspectivã,
cel Schengen, precum æi în combaterea
fenomenului infracåional transfrontalier.
Instituåia împuternicitului de frontierã, de
asemenea, este strâns legatã de structura
direcåiei.
Analiza situaåiei operative la întreaga
frontierã cu un stat, coordonarea
eficientã a acåiunilor æi intervenåia
rapidã prin mãsuri compensatorii,
cu angajarea structurilor proprii æi a
celor de cooperare în combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere, sunt
activitãåi specifice direcåiei.
De asemenea, controlul, îndrumarea
æi evaluarea inspectoratelor æi sectoarelor,
executate cu operativitate æi frecvenåã
crescutã - când situaåia impune, asigurã
identificarea rapidã a disfuncåiilor
sau deviaåiilor în activitate, dând
posibilitatea intervenåiei la timp pentru
remedierea acestora æi eficientizarea
structurilor vizate.
În viitorul apropiat, direcåiile vor avea
roluri diferite, funcåie de frontiera internã
sau externã ce o vor avea de gestionat.
- Cum apreciaåi relaåiile cu
autoritãåile de frontierã ale
R.Moldova æi cum le vedeåi în
perspectivã?
- Cooperarea, atât în plan intern cât
æi în plan extern, este o componentã
fãrã de care securizarea frontierei nu
ar fi posibilã. Datoritã atitudinii noastre
proactive æi a disponibilitãåilor în
creætere, manifestate de colegii noætri de
peste Prut, colaborarea în supravegherea
æi controlul frontierei comune a cunoscut
o evoluåie pozitivã, cu efecte consistente
în plan operativ.
Schimbul de date æi informaåii,
cercetarea æi rezolvarea în comun a unor
cazuri ce reclamã acest gen de abordare,
întâlnirile formale æi informale ce au
avut loc la toate nivelurile celor douã
instituåii au contribuit atât la dezvoltarea
colaborãrii, dar æi la stabilirea unor relaåii
interumane deosebite. Chiar dacã Centrul
Trilateral de la Galaåi funcåioneazã doar
cu partea românã, schimbul de date
s-a realizat corespunzãtor. Noi sperãm
cã, nu peste mult timp, acest centru va
fi cu adevãrat trilateral, prin prezenåa
reprezentanåilor R.Moldova æi Ucrainei.
Viitorul nu poate sã ne îndemne
decât spre colaborare. Crearea cadrului
juridic de frontierã bilateral va asigura
amplificarea acåiunilor în comun, dândule
caracter complementar.
- Care sunt aæteptãrile
dumneavoastrã din partea
subordonaåilor din cadrul direcåiei
pe care o conduceåi?
- Sunt convins de capacitatea
colegilor mei, poliåiæti la frontiera de
est, de a avea încredere în viitor, de a se
racorda eficient la schimbãrile impuse de
construcåia europeanã, de a nu rãmâne
,,înåepeniåi” nici mãcar în amintirea zilei
de ieri, dacã nu e folositoare.
Aætept ca fiecare poliåist de frontierã
din direcåie sã fie conætient cã face parte
dintr-o instituåie onorabilã, capabilã
sã ofere servicii publice de calitate,
neviciate în nici un fel æi sã acåioneze în
acest sens, pentru a intra cu demnitate
în marea familie a celor ce rãspund de
graniåele Uniunii Europene.
A consemnat
Marius IONESCU
Instantanee
personale
Comisar-æef de poliåie
Dumitru SCUTELNICU
Data æi locul naæterii: 25.09.1955,
Vorona, judeåul Botoæani.
Starea civilã: cãsãtorit, un fiu
student.
Studii:
- Curs postuniversitar de
profesionalizare didacticã - 2003;
- Curs postuniversitar de management
-2000;
- Academia de Poliåie ,, Al. I. Cuza”
Bucureæti, Facultatea de Drept -1999;
- Academia de Înalte Studii Militare,
Facultatea de Arme Întrunite -1985;
- Æcoala de Ofiåeri Activi ,,Nicolae
Bãlcescu” Sibiu, arma Grãniceri -1977;
- Liceul Militar ,,Ætefan cel Mare”
Câmpulung Moldovenesc - 1974.
Experienåã profesionalã:
- începând cu 01.12.2005- director
al DPF Iaæi;
- 01.05.2005 – 01.12.2005 - director
adjunct al DPF Iaæi;
- 2002 – 01.05.2005 - æef
compartiment æi æef Birou combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere din
cadrul DPF Iaæi;
- 2001 – 2002 - æef Birou informaåii
æi cercetãri penale al IJPF Iaæi;
- 2000 – 2001 - adjunct al æefului
IJPF Iaæi;
- 1999 – 2000 - Comandantul
Batalionului 189 Grãniceri Iaæi;
- 1992 – 1999 - æef Birou organizare
- mobilizare la Brigada de Grãniceri
“Moldova” Iaæi;
- 1991 –1992 - ofiåer în cadrul
Biroului contraspionaj la Brigada de
Grãniceri “Moldova” Iaæi;
- 1990 –1991 - æef Birou pazã æi
operaåii la Regimentul 80 Grãniceri
Tulcea;
- 1989 –1990 - comandant al
Batalionului 161 Grãniceri (PCTF) Agigea
din Brigada 4 Grãniceri Constanåa;
- 1987 – 1989 - æef de stat major
la Batalionul 199 Grãniceri Tulcea din
Brigada 4 Grãniceri Constanåa;
- 1985 – 1987 - æef de stat major
la Batalionul 192 Grãniceri Sulina din
Brigada 4 Grãniceri Constanåa;
- 1979 – 1985 - comandant
Companie Grãniceri Chilia, Batalionul
199 Grãniceri Tulcea din Brigada 4
Grãniceri Constanåa;
- 1977 – 1979 - comandant pichet
la compania de grãniceri (din PCTF)
Constanåa, Batalionul 191 Grãniceri din
Brigada 4 Grãniceri Constanåa.
Limbi strãine: engleza æi rusa.
Pasiuni: lectura, pescuitul, excursiile,
muzica.
Apreciazã: loialitatea, curajul, bunul
simå.
Detestã: minciuna, aroganåa,
neasumarea rãspunderii.
Frontiera - nr. 1/2006
5

Proiect
Cãlãtoreæti liber doar respectând legea
Centrul de Conferinåe al MAI a
gãzduit vineri 27 ianuarie o conferinåã
de presã la care au participat inspectorul
general al Poliåiei de Frontierã, chestorul
Nelu Pop æi æeful direcåiei Generale
de Paæapoarte, chestorul Lazãr Cârjan.
Conferinåa de presã a avut ca scop
informarea cetãåenilor români cu privire
la prevederile Legii 248/2005 privind
regimul liberei circulaåii a cetãåenilor
români în strãinãtate. Prin aceastã lege,
intratã în vigoare la data de 29 ianuarie
2006, este garantat dreptul cetãåenilor
români care îndeplinesc condiåiile legale
de a cãlãtori în strãinãtate, de a emigra
æi de a reveni oricând în åarã æi sunt
consacrate, totodatã, principii europene
fundamentale în
ceea ce priveæte
protecåia minorilor.
Legea nr. 248/
2005 (pe care
o publicãm în
suplimentul acestei
ediåii) menåine
p r e v e d e r i l e
legislative privind
îndeplinirea de
cãtre cetãåenii
români, la
ieæirea din åarã,
a condiåiilor de
intrare în statele
6 Frontiera - nr. 1/2006
membre ale Uniunii Europene æi în alte
state, însã, pentru perioada urmãtoare,
Ministerul Administraåiei æi Internelor are
în vedere posibilitatea renunåãrii la o serie
din condiåiile impuse pentru deplasarea
cetãåenilor români în strãinãtate, pe
fondul unei reduceri consistente
a nivelului migraåiei acestora. La
aceastã conferinåã de presã s-a
lansat æi Campania „Cãlãtoreæti
liber doar respectând legea“,
acåiune ce constã în informarea
cetãåenilor cu privire la exercitarea
dreptului la libera circulaåie în
strãinãtate. Campania se desfãæoarã
în perioada 27 ianuarie - 3 februarie
a.c. æi are ca scop informarea tuturor
cetãåenilor români - atât din åarã
cât æi din strãinãtate - cu privire la
aspectele de noutate ce rezultã din
Schimb de experienåã la Oradea
În perioada 28.11 – 9.12.2005,
Oradea a gãzduit seminarul internaåional
cu tema „Cooperarea internaåionalã
prin intermediul punctelor de contact”,
manifestare cuprinsã în cadrul unei
Convenåii de Înfrãåire instituåionalã cu
Franåa æi Spania.
Specialiætii Uniunii Europene, Jean-
Jacques Willem æi Michel Saffray, susåin cã
apropierea momentului în care România
va fi integratã în Uniunea Europeanã, iar
actualele frontiere din vestul åãrii
vor deveni frontiere de interior,
a accelerat schimbul rapid de
informaåii: “Importanåa pe care U.E.
o dã unui asemenea proiect are
relevanåã pe trei niveluri. Primul ar
fi cã Oradea a cãpãtat o dimensiune
europeanã la nivelul schimbului
de informaåii cu åãrile membre
ale Uniunii Europene. Urmeazã
domeniul operativ, datoritã prezenåei
la Oradea a ofiåerilor de legãturã din
atâtea åãri care participã la acåiuni
comune de control cu poliåiætii de frontierã
români. În plus, Oradea este folositã tot
mai mult ca un centru de pregãtire, de
referinåã, pentru celelalte Puncte æi Centre
de Contact de la frontierele româneæti”, a
declarat consilierul Michel Saffray.
La rândul sãu, expertul U.E. Jean-
prevederile Legii nr. 248/2005, respectiv
avantajele, dar æi obligaåiile ce revin
titularilor de paæapoarte, valabilitatea
documentelor de cãlãtorie, condiåiile de
ieæire din åarã pentru minori etc.
Iulian PUICÃ
Jacques Willem, a declarat cã astfel de
întâlniri sunt benefice datoritã contactului
direct cu colegii din România: “Putem
dezbate ultimele texte de lege apãrute
la Bruxelles în ultimele æase luni, putem
analiza modul de colaborare concret dintre
poliåiætii de frontierã români æi ofiåerii
strãini de legãturã din cadrul Punctelor
de Contact æi putem afla detalii despre
funcåionarea æi misiunile acestora”.
La discuåii æi lucrãrile seminarului cu
experåii europeni au participat æi lucrãtori
din cadrul Punctelor de Contact de la
Iaæi, Giurgiu æi Galaåi, dar æi invitaåi din
Ungaria, de la Punctul de Comun Contact
Boræ-Artand, precum æi din Bulgaria (æeful
Punctului de Contact bulgar de la Ruse).
Mircea CHIOREAN
Pentru ca un pom sã creascã nu-l smulgeåi, ci udaåi-l!
În perioada 9-13 ianuarie a.c., la sediul IGPF a avut loc un seminar
în cadrul componentei numãrul 4 din Convenåia de Înfrãåire Instituåionalã
„Compatibilitate instituåionalã, proceduralã æi instruire cu agenåii similare
ale Uniunii Europene” încheiatã cu Franåa æi Spania. Seminarul a avut ca
temã „Implementarea Strategiei Poliåiei de Frontierã Române la frontiera de
stat, inclusiv demilitarizarea/descentralizarea”.
Problematica a fost prezentatã de cãtre experåii Jean-Jacques Willem
æi Michel Saffray, iar ca participanåi au fost manageri din cadrul IGPF æi
structuri subordonate. Din tematicã menåionãm managementul, pedagogia,
organizarea æi controlul schimbãrii.
Gheorghe ENE

În prevenirea æi combaterea unor posibile acte de terorism
COOPERAREA = SUCCES
Vasile MOÅOC
În urma evenimentelor teroriste petrecute
în cursul anului 2005 în întreaga lume,
conducerea IGPF a luat mãsuri suplimentare
în ceea ce priveæte supravegherea æi
controlul frontierei de stat. Poliåiætii de
frontierã au fost instruiåi sã analizeze cu
atenåie documentele persoanelor de origine
arabã care se prezintã pentru a intra în
România, deoarece s-a constatat cã aceætia
au o prezenåã semnificativã în åara noastrã.
Au fost întocmite planuri de acåiune, al
cãror obiectiv principal a fost identificarea
persoanelor suspecte de apartenenåã
la grupãri teroriste fundamentalist -
islamice.
Spre exemplificare, vã supun atenåiei
un caz recent rezolvat de colectivul PPF
Aeroport „Henri Coandã” Bucureæti.
Începând cu data de 21 iulie 2005,
mai mulåi cetãåeni pakistanezi soseau
la Bucureæti fãrã vreun scop precis.
Astfel, pe 22 iulie 2005, doi cetãåeni
pakistanezi declarau la intrarea în
åarã cã au venit în scop turistic æi au
prezentat paæapoarte pe care aveau
vize de scurtã æedere, rezervãri la un
hotel din capitalã, precum æi sumele
de bani peste cele stipulate în legislaåia
în vigoare.
În urma controlului amãnunåit s-au
constatat mai multe nereguli vizând
cãlãtoria lor „turisticã”. Pe telefonul
mobil al unuia s-au gãsit numere de telefon
din Europa æi douã mesaje în limba arabã,
care au fost traduse de cãtre un ofiåer de
la poliåia de frontierã, compartimentul CIT-
PPF Henri Coandã. În unul din mesaje erau
douã numere de la ambasada unui stat arab
la Bucureæti, iar în celãlalt era specificat cã,
dacã are nevoie de ajutor, sã sune la un
numãr de telefon din Arabia Sauditã.
În aceeaæi zi, câteva ore mai târziu, un
alt cetãåean pakistanez s-a prezentat pentru
a intra în åarã având documente similare cu
ale celorlalåi doi, precum æi bagaje aproape
identice, iar telefonul mobil conåinea
aceleaæi mesaje de la aceeaæi persoanã.
Au fost anunåaåi ofiåeri din cadrul
Inspectoratului pentru Prevenirea æi
Combaterea Terorismului - SRI, care au fost
informaåi cu privire la toate datele obåinute
de poliåiætii de frontierã.
Douã zile mai târziu, un al patrulea
cetãåean pakistanez dorea sã intre în
România. Acesta prezenta aceleaæi
documente ca æi ceilalåi, haine identice,
telefon mobil æi cazare la acelaæi hotel. S-
a discutat cu el în limba arabã, deoarece
nu cunoætea altã limbã æi au fost informaåi
lucrãtorii SRI implicaåi în acest caz, care au
decis preluarea cetãåeanului æi monitorizarea
acestuia.
Pakistanezii suspecåi s-au întâlnit în
Bucureæti cu alåi conaåionali, aflaåi deja
pe teritoriul României sau veniåi din altã
destinaåie. Monitorizarea acestora a permis
ofiåerilor din cadrul SRI, în colaborare cu
Autoritatea pentru Strãini, sã stabileascã lista
completã a suspecåilor. În urma descinderii,
fãcute puåin mai târziu, au fost descoperiåi 13
cetãåeni pakistanezi ce au fost duæi în Centrul
de Tranzit æi Triere Otopeni, de unde au fost
expulzaåi ulterior.
Acum, când am trecut cu bine peste
aceastã încercare, ne întrebãm cum au
reuæit aceætia sã-æi procure vize de intrare
în România? În urma verificãrilor efectuate
s-a constatat astfel cã vizele au fost acordate
de cãtre Consulatul nostru de la Riad, la
cererea emisã de unul dintre sutele de prinåi
saudiåi, membru îndepãrtat al Casei
Regale, care menåiona în nota verbalã
cã, împreunã cu soåia æi prinåesa,
cãlãtoresc des în România æi doresc
acordarea de vize pentru angajaåii lor
pakistanezi. Unii dintre cei care au
primit vize nu au ajuns niciodatã la
Bucureæti, dar e posibil sã le fi folosit
pentru filierele de imigraåie ilegalã.
Cazul nu este singular æi doresc
pe aceastã cale sã atrag atenåia asupra
vigilenåei de care trebuie sã dea dovadã
fiecare lucrãtor cu atribuåii la controlul
documentelor de trecere a frontierei
de stat, în tratarea cetãåenilor proveniåi
din åãri cu potenåial terorist, precum æi
a importanåei cooperãrii operative cu
celelalte structuri ale statului pentru
prevenirea æi combaterea încã din
faza incipientã a oricãror încercãri de
acåiune sau infiltrare care pot afecta
siguranåa naåionalã.
Transmit felicitãri tuturor celor
care au acåionat în acest caz, pentru
profesionalismul, tactul æi operativitatea pe
care au demonstrat-o în gestionarea cazului
æi consider cã trebuie sã fie un exemplu æi,
totodatã, un punct de plecare pentru toåi
lucrãtorii poliåiei de frontierã în confruntarea
cu astfel de persoane.
ACÅIUNE COMUNÃ, PENTRU
REÅINEREA AUTORILOR UNUI FURT
Puåin dupã miezul nopåii, în data de 5
ianuarie a.c., în jurul orei 1.30, un echipaj
mixt, format din agent Adrian Georgescu,
din cadrul SPF Jimbolia, elev Daniel Bordei,
de la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor PFR
„Avram Iancu” – Oradea, ce-æi desfãæura
stagiul de pregãtire la acest sector æi agentæef
Nicolae Toader, æeful Postului de Poliåie
Cenei, aflat într-o misiune comunã pe raza
localitãåii Cenei, a oprit pentru control un
autoturism, la marginea localitãåii.
Cu acesta cãlãtoreau cinci tineri, cu
vârste cuprinse între 20 æi 29 de ani, din
Timiæoara, care au declarat cã se întorc de
la un prieten din zonã, dupã petrecerea
sãrbãtorilor.
Întrucât nu toåi aveau documente de
identitate asupra lor, precum æi din cauza
faptului cã în zonã fusese semnalatã o
spargere a unui magazin, în aceeaæi searã,
poliåiætii de frontierã împreunã cu lucrãtorii
postului de poliåie Cenei, i-au condus la
sediul Postului de Poliåie Jimbolia pentru
stabilirea identitãåii acestora.
În urma verificãrilor efectuate, autoritãåile
au stabilit cã aceætia sunt autorii acelei
spargeri de unde fuseserã sustrase mai multe
bunuri, inclusiv casa de marcat din incinta
magazinului, totul în valoare de peste 3.000
RON, acestea fiind gãsite abandonate, între
localitatea Cenei æi Carpiniæ, într-un æant.
De asemenea, în portbagajul
autoturismului au fost descoperite “uneltele”
folosite de aceætia la spargerea magazinului,
iar ulterior au fost recuperate bunurile æi casa
de bani, sustrase în acea searã.
În plus, în urma cercetãrilor, s-a stabilit
cã Emanuel M., de 20 ani, conducãtorul
autoturismului, conducea fãrã permis,
motiv pentru care poliåiætii de frontierã æi
lucrãtorii postului de poliåie au reåinut în
rãspunderea acestuia, pe lângã infracåiunea
de furt, pentru care au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi penale faåã
de cei cinci, æi infracåiunea de conducere a
unui autoturism pe drumurile publice fãrã
permis de conducere.
Viorel ALEXE
Frontiera - nr. 1/2006
7

Analizã
Æedinåa de evaluare a IGPF
Miercuri, 4 ianuarie a.c., la
sediul IGPF, în prezenåa ministrului
administraåiei æi internelor Vasile Blaga, a
secretarului de stat, æeful Departamentului
Ordine æi Siguranåã Publicã din MAI,
chestor æef. dr. Anghel Andreescu, a
subsecretarului de stat, locåiitor al æefului
Departamentului Ordine æi Siguranåã
Publicã din MAI, chestor Gabriel Vasile
Niåã, æi a secretarului general al MAI,
chestor general Nicolae Berechet, a
æefilor structurilor de colaborare - Poliåie,
Jandarmerie, Inspectoratul pentru Situaåii
de Urgenåã, Parchet etc. a avut loc
æedinåa de evaluare a activitãåii Poliåiei
de Frontierã Române.
Æedinåa a debutat cu prezentarea, de
cãtre inspectorul general al PFR, chestorul
Nelu Pop, în prezenåa adjuncåilor,
directorilor din IGPF, cei ai direcåiilor
teritoriale æi ai æcolilor de pregãtire æi
perfecåionare, a inspectorilor æefi æi a a
altor æefi de structuri din cadrul IGPF, a
materialului de bilanå, cu realizãri dar æi
cu neîmpliniri.
În final, ministrul administraåiei æi
internelor Vasile Blaga a fãcut aprecieri
la adresa activitãåii PFR precum æi câteva
remarci privitoare la obiectivele imediate,
ce trebuie îndeplinite cât mai rapid,
numindu-le “steguleåe roæii”: realizarea
sistemul integrat de securizare frontierei æi
încadrarea 100% cu personal a structurilor
PFR de la viitoarea frontierã externã UE,
pregãtirea continuã, combaterea corupåiei
în rândul personalului propriu, dar æi o
serie de alte specte de interes.
Redãm fragmente din discursul
ministrului administraåiei æi internelor,
care cuprind ideile principalele pe care
domnul Blaga a dorit sã le transmitã
personalului PFR:
“Începem anul cu bilanåul Poliåiei de
Frontierã, care este structura noastrã cu cea
mai mare responsabilitate în îndeplinirea
8 Frontiera - nr. 1/2006
obligaåiilor care revin ministerului nostru
æi implicit României - astfel încât clauza
de salvgardare sã nu poatã fi accesatã în
cursul acestui an. Vreau încã de la început
sã mulåumesc Poliåiei de Frontierã pentru
modul în care s-a comportat în cadrul
sistemului nostru integrat de intervenåie
în caz de situaåii de urgenåã. Vreau
sã mulåumesc, de asemenea, pentru
progresele realizate în cursul anului
2005. Am în faåã raportul fãcut de cãtre
expertul nominalizat
de Comisia Europeanã
în prima decadã a lunii
decembrie a anului
trecut, Ramon Cortez,
care a fost predat
Comisiei Europene
în 22 æi României în
28 decembrie, æi care
aratã evoluåia extrem
de pozitivã pe care o
are Poliåia de Frontierã,
inclusiv programele de
securizare a frontierei,
programa de încadrãri.
Materialele sunt
structurate foarte bine,
cu chestiuni specifice:
anticorupåia, contractul
cu EADS, evaluarea
personalului, procesul de ocupare a
posturilor libere, analiza de risc æi planul
anual de investiåii...
În faåa dumneavoastrã mai stau
îndeplinirea condiåiilor noastre, care sunt
prevãzute cu steguleå roæu. În primul rând,
realizarea sistemul integrat de securizare
frontierei, în sensul în care la sfâræitul
acestui an va trebui sã
avem un nivel ridicat
al controlului în
punctele de frontierã
æi al supravegherii
la frontiera verde
æi albastrã. Dar, ca
sã putem face acest
lucru, fiecare dintre
dumneavostrã, fiecare
dintre conducãtorii
Poliåiei de Frontierã,
pânã la æeful de sector,
trebuie sã cunoascã în
profunzime din ce se
compune sistemul
integrat de securizare
a frontierelor
României. Trebuie sã
ætiåi exact componenåa
tuturor celor patru filtre, a tuturor celor
9 subsisteme, pentru cã altfel nu-l veåi
înåelege æi nu veåi putea sã-l folosiåi la
întreaga lui capacitate.
În al doilea rând, trebuie sã fiåi extrem
de deschiæi faåã de tot ceea ce înseamnã
pregãtirea dumneavoastrã, sã nu vã fie
ruæine sã învãåaåi indiferent de vârsta pe
care o aveåi, tot pentru a putea utiliza
sistemul la capacitate maximã. Ætiåi foarte
bine cã noi ne apropiem de încadrarea de
100%, cum ne cere UE pânã la sfâræitul
acestui an. Dacã în momentul în care
Cortez a fãcut raportul încadrarea era
de 80% pe frontiera de est, iatã cã prin
încadrãrile din luna decembrie am ajuns
la 87%, æi la 1 iunie, vom avea încadrare
100% pe frontiera externã a României.
Deci, o a doua condiåie cu „steguleå roæu
îndeplinitã”. Dar foarte mult personal vine
din afarã, nu parcurge sistemul normal de
pregãtire al agenåilor æi al ofiåerilor. De
aceea pregãtirea continuã, pregãtirea în
cadrul Æcolilor de perfecåionare, utilizarea
la maxim a Æcolii de Perfecåionare de la
Iaæi este o necesitate tocmai pentru a nu
ne bate joc de banii naåiunii pânã la urmã,
pentru cã investim 525 milioane euro
banii noætri, plus aproape 500 de milioane
euro ai Uniunii Europene. Cheltuim deci
peste un miliard de euro în acest sistem æi
din aceastã cauzã oamenii trebuie sã fie
pregãtiåi(...) În ceea ce priveæte încadrarea
fac o precizare. Ieri am emis un ordin care
descentralizeazã æi mai mult activitatea
MAI. Dã mult mai multã putere armelor,
prin gestionarea proprie a fondurilor de
salarizare pentru cele 52.000 de funcåii
din Poliåia Naåionalã, 16.800 de posturi
din Poliåia de Frontierã, 23.000 de posturi
din Jandarmerie, 7.850 de posturi pentru
Inspectoratul General pentru Situaåii
de Urgenåã, cu totul, 107.532 pentru
cã introduc aici æi prefecturile. Va fi la
latitudinea dumneavoastrã æi nu a mea.
Deci, vã transmit integral fondurile de
salarizare pentru tot personalul, inclusiv
fondurile necesare pentru angajarea
celor pe care îi veåi selecåiona. (...) Am
avut rezultate bune æi chiar foarte bune
în combaterea migraåiei ilegale, lucrul a

durut æi, în special, dupã episodul Spania,
cu autocarele întoarse, dupã mãsurile pe
care le-am luat æi care desigur nu miau
adus foarte multã popularitate faåã
de condiåiile de ieæire din åarã pe care
nu le-am înãsprit ci le-am aplicat. Aici
este un punct negru al dumneavoastrã,
al celor care sunteåi mai de mult decât
mine æi decât domnul Nelu Pop…Ætiaåi
clar ce aveåi de fãcut. Lucrul acesta face
ca România sã nu mai aibã probleme din
acest punct de vedere. (...) Vã atrag atenåia
cã va intra în vigoare noua lege care
prevede printre altele cã nici o structurã
a MAI nu poate decide asupra duratei
pentru care i se interzice unui cetãåean
român sã se deplaseze în spaåiul Uniunii
Europene, în general æi spaåiul Schengen,
ci numai tribunalul pe raza cãruia unde
persoana îæi are domiciliul. În acelaæi
timp trebuie sã explicãm oamenilor cã,
din moment ce a fost returnat dintr-un stat
Schengen, el nu mai are dreptul sã intre
în nici un asemenea stat.
Pentru cã rezultatele dumneavoastrã
sunt foarte bune æi nu o spun eu. La
întâlnirea pe care am avut-o cu ministrul
de interne al Franåei, care nu este o
persoanã care face complimente în
general, domnia sa a apreciat cã România
este pe locul I în combaterea migraåiei
ilegale în Franåa. Acest lucru ne permite
sã îndulcim condiåiile de ieæire din åarã
æi o vom face undeva în jurul datei de 1
martie, iar raportul de åarã va fi publicat
în jurul datei de 16 mai.
Avem mult de lucru în combaterea
diverselor infracåiuni specifice æi mã
refer aici la legea drepturilor de autor,
unde doresc o colaborare mai strânsã a
Poliåiei Naåionale cu Poliåia de Frontierã,
în special pe relaåia Turcia, de unde vin
CD-urile, pentru a întãri controalele.
Este un bilanå pe care eu îl consider
pozitiv. Va mai trebui sã continuaåi
acåiunile în vederea combaterii
corupåiei interne. Din nefericire sunteåi
structura noastrã cu cei mai bogaåi socri
sau cumnaåi. Sunt absolut decis æi eu æi
domnul Pop sã nu ascundem sub preæ nici
un caz. Nu vreau sã se procedeze cum
s-a procedat pânã acum. Ce altã dovadã
mai clarã trebuie, decât cea de la Vama
Veche, unde practic toatã conducerea
noastrã æi cea a vãmii a trebuit sã fie
datã afarã pentru contrabandã în dutyfree-uri.
Personal, n-am înåeles de ce se
amânã atâta promovarea noii legi care sã
reglementeze activitatea duty-free-urilor.
Ele nu-æi au locul într-un stat al Uniunii
Europene pe frontiera uscatã. Culmea,
în România, în fiecare punct sunt câte
cinci-æase, dar acolo unde trebuie sã
fie, în Otopeni spre exemplu, nu este
nici unul... pe viitor aceste duty-free-uri
trebuie sã disparã...
Vã doresc mult succes în continuare,
repet vã aæteaptã cel mai greu an din
istoria Poliåiei de Frontierã de dupã 1989.
Aveåi din partea ministerului absolut toatã
înåelegerea.”
A consemnat
Gabriel CRÃCIUN
Date de interes privind domeniul
operativ æi combaterea corupåiei
în 2005:
• Traficul de persoane æi mijloace auto:
Valorile de trafic înregistrate în PTF-uri
au fost de 25.500.510 treceri persoane
(14.091.335 cetãåeni români æi 11.409.175
cetãåeni strãini) æi 7.318.976 mijloace de
transport.
În ceea ce priveæte traficul românilor, s-
a înregistrat un numãr de 7.139.643 treceri
persoane, pe sensul de ieæire din åarã æi
6.951.692 treceri persoane, pe sensul de
intrare în åarã.
• Acte ilegale constatate:
Poliåiætii de frontierã au constatat 13.046
infracåiuni sãvâræite în zona de competenåã
æi au sancåionat contravenåional 86.263
persoane (63.067 români æi 23.196 strãini),
cu amenzi în valoare de aproximativ 3,3
milioane RON.
• Combaterea migraåiei ilegale æi a
infracåionalitãåii transfrontaliere:
Pe linia combaterii migraåiei ilegale, au
fost descoperite æi anihilate 37 filiere de
migraåie ilegalã, în care au fost implicate
238 persoane. De asemenea, au fost
depistate 115 cãlãuze/transportatori (82
români æi 33 strãini).
• Pe linia traficului de carne vie, au
fost depistate 42 filiere de trafic de carne
vie, în care au fost implicate 137 persoane.
Totodatã, au fost reåinute 241 persoane (238
- cetãåeni români æi 3 cetãåeni strãini) pentru
trafic de fiinåe umane, 117 femei traficate
pentru prostituåie, 170 persoane traficate
pentru exploatare prin muncã æi 22 copii.
S-au întreprins mãsurile legale (inclusiv
dosare penale întocmite pentru diverse
fapte infracåionale), faåã de 25.388 români
returnaåi, cu 2,1% mai mult comparativ cu
aceeaæi perioadã a anului 2004, când s-au
întreprins mãsuri faåã de 24.858 români
returnaåi - faåã de aceætia luându-se mãsura
restricåionãrii dreptului de folosinåã al
paæaportului de la 1 la 5 ani.
• De la frontierele altor state au fost
înapoiaåi 9.698 români care au ieæit legal
din åarã, cu 27,3 % mai mult, comparativ
cu anul trecut, motivele fiind nerespectarea
legislaåiei în vigoare a statelor respective
sau existenåa interdicåiei de intrare pentru o
perioada determinatã.
Ca urmare a înapoierii cetãåenilor
români de la frontierele spaåiului Schengen,
Poliåia de Frontierã Românã a adoptat
urmãtoarele mãsuri: • monitorizarea, în
punctele de trecere a frontierei, a modului
de respectare a condiåiilor prevãzute de
legislaåia în vigoare pentru ieæirea din åarã
a cetãåenilor români care intenåioneazã sã
cãlãtoreascã în åãri din spaåiul Schengen
• detaæarea unor ofiåeri de la frontiera
de est la frontiera de vest, pentru mãrirea
capacitãåii de acåiune • detaæarea a patru
ofiåeri pentru a-æi desfãæura activitatea în
puncte de frontierã situate la frontiera dintre
Franåa æi Spania, precum æi dintre Ungaria æi
Austria, în vederea monitorizãrii cetãåenilor
români care intenåioneazã sã cãlãtoreascã în
åãri din spaåiul Schengen • întreprinderea de
mãsuri comune cu reprezentanåii Autoritãåii
Rutiere Române în vederea combaterii
„turismului mascat” de persoane.
• Pe linia traficului de droguri a fost
descoperitã cantitatea de 141,927 kg droguri
(28,147 kg heroinã, 6,970 kg canabis,
106,544 kg cocainã, 0,266 alte stupefiante)
æi 84,007 kg precursori, fiind întocmite
dosare penale faåã de 82 persoane.
• Pe linia traficului cu autoturisme
furate, în perioada analizatã au fost
descoperite în punctele de trecere a
frontierei 59 autoturisme de lux furate din
strãinãtate, fiind întocmite dosare penale faåã
de 56 persoane.
• Pe linia combaterii traficului cu
armament æi muniåie, au fost descoperite 31
arme, 3.683 cartuæe, 225,934 kg explozivi
æi 6 grenade, fiind întocmite dosare penale
pentru 47 persoane.
• În ceea ce priveæte combaterea
traficului cu bunuri de larg consum, metale
preåioase æi obiecte de patrimoniu, au
fost întocmite dosare penale faåã de 966
persoane. Au fost descoperite æi reåinute în
vederea confiscãrii 37,064 kg aur, 212.365
euro æi 328.450 USD nedeclaraåi, precum
æi 404 obiecte aparåinând Patrimoniului
Naåional Cultural.
• Pe linia combaterii braconajului piscicol,
au fost întocmite 932 lucrãri penale cu privire
la faptele sãvâræite de 1291 persoane. Au fost
reåinute 166 ambarcaåiuni æi au fost confiscate
aproximativ 22 tone peæte.
• În domeniul combaterii corupåiei
în rândul personalului propriu au fost
realizate 7.355 acåiuni sub acoperire, teste
de integritate æi controale inopinate, iar
din totalul acestora 831 reprezintã teste de
integritate. În urma acestor controale au fost
înaintate organelor procuraturii 22 dosare
privind faptele de corupåie sãvâræite de 41
poliåiæti de frontierã.
Totodatã, la linia telefonica 959, au fost
primite 62.390 apeluri, din totalul acestora
fiind înregistrate 12 reclamaåii cu privire la
personalul Poliåiei de Frontierã.
Un aspect important pentru informarea
cetãåenilor æi prevenirea faptelor de corupåie
a constat în înfiinåarea paginii web a Poliåiei
de Frontierã (www.politiadefrontiera.ro).
Obiective pe anul în curs: • continuarea
procesului de armonizare/optimizare a
structurii PFR • acoperirea deficitului
de personal æi continuarea procesului
de transformare a posturilor de pfac în
posturi de agenåi de poliåie de frontierã
• continuarea procesului de profesionalizare
æi de specializare a poliåiætilor de frontierã
pe domenii de infracåionalitate, cu accent pe
pregãtirea continuã • combaterea corupåiei
interne • combaterea migraåiei ilegale æi a
infracåionalitãåii transfrontaliere • realizarea
æi implementarea unui nou concept de analizã
de risc pe toate componentele operative
• implementarea æi extinderea conceptului
de „poliåist de frontierã de proximitate”
• dezvoltarea cooperãrii interinstituåionale
æi internaåionale • extinderea competenåei
materiale a poliåiætilor de frontierã în
domeniul infracåional æi contravenåional pe
întreg teritoriul României, prin modificarea
legislaåiei specifice în vigoare - o primã
etapã vizeazã extinderea competenåei
pe o razã de 30 km în jurul punctelor
de trecere a frontierei aeroportuare •
realizarea etapizatã a sistemului integrat de
securizare a frontierei, conform clauzelor
contractuale.
Frontiera - nr. 1/2006
9

Ætiri
Documente false la
PPF Bucureæti-Bãneasa
• În data de 19 decembrie 2005, la
PPF Bucureæti Bãneasa „Aurel Vlaicu“,
s-a prezentat pentru a ieæi din åarã,
cãlãtorind spre Veneåia - Italia, cetãåeana
din R. Moldova Irina S., de 24 ani, care
la controlul de frontierã a prezentat
un paæaport simplu moldovenesc în
care era aplicatã o vizã tip Schengen
eliberatã de Ambasada Germaniei
la Chiæinãu.
Agentul æef adjunct Æerban
Vlase, la care se
prezentase persoana
pentru efectuarea
controlului de
frontierã, a avut
suspiciuni cu privire
la autenticitatea vizei,
confirmate ulterior
cu ocazia audierii
persoanei. Aceasta
a declarat cã dorea
sã ajungã în Italia
pentru a-æi vizita
sora, pe care nu o
mai vãzuse de opt
ani æi, pentru a evita
aglomeraåia de la Ambasada Germaniei,
a plãtit 1.500 euro unor persoane care
vorbeau limba rusã, în schimbul aplicãrii
unei vize în paæaport.
• A doua zi, la acelaæi
punct de frontierã, tot în
direcåia Veneåia - Italia, s-a
prezentat pentru a ieæi din åarã
cetãåeana moldoveanã Diana
M., de 25 ani, care pentru a
putea pleca spre Portugalia a
prezentat la control agentului
æef Iustin Micu, pe lângã
paæaportul sãu simplu
moldovenesc, un permis de
rezidenåã în Portugalia cu
privire la care poliåistul de
frontierã a avut suspiciuni
cã ar fi fals total.
În urma verificãrilor
efectuate prin intermediul
Centrului de Contact de
la Oradea, s-a constatat
cã Diana M. nu este
posesoare a unui
permis de æedere valabil în
Portugalia.
Extinzându-se cercetãrile, conform
declaraåiei cetãåenei moldovene, a
reieæit cã aceasta ajunsese în Portugalia
ilegal la sfâræitul anului 2003 (fãrã a
trece prin România), iar acolo patronul
la care se angajase i-a procurat permisul
de æedere fals.
Ambelor persoane li s-a întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de tentativã de trecere frauduloasã a
frontierei de stat, complicitate la fals
material în înscrisuri oficiale æi uz de fals,
dosarele fiind înaintate Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Sectorului 1 Bucureæti
în vederea luãrii mãsurilor legale ce se
impun.
De asemenea, au fost sesizate
serviciile specializate din cadrul IGPF
pentru identificarea cetãåeanului
portughez care a procurat permisul fals
de æedere.
De remarcat este faptul cã poliåiætii
de frontierã din cadrul PPF Bãneasa nu
sunt la prima confruntare cu tentative
ale cetãåenilor moldoveni de a ajunge
în state din spaåiul Schengen folosind
documente false sau falsificate, numai
în 2005 la Aeroportul Bãneasa fiind
descoperite æapte vize Schengen false
sau falsificate precum æi un permis de
æedere în Grecia fals.
Valentin MARIN
INFRACÅIUNI ÎN PTF ALBIÅA
Poliåiætii de frontierã din PTF Albiåa æi
din Detaæamentul de Intervenåie al IJPF
Vaslui au depistat, la sfâræitul sãptãmânii
trecute, mai multe infracåiuni de fals æi
douã cazuri de efectuare a transportului
rutier fãrã licenåã.
Infracåiunile de fals au fost sãvâræite
de o cetãåeanã din R. Moldova, care s-
a prezentat în PTF Albiåa, la controlul
pentru trecerea frontierei, ca pasagerã
într-un autocar cu destinaåia Italia.
La solicitarea poliåiætilor de frontierã,
persoana în cauzã a încercat sã justifice
cãlãtoria prezentând un permis de
æedere în Italia, eliberat de autoritãåile
italiene în decembrie 2004, cu termen
de valabilitate un an. Întrucât respectivul
permis nu îndeplinea condiåiile de formã
æi fond cunoscute de poliåiætii de frontierã,
aceætia au verificat permisul la autoritãåile
emitente, din rãspunsul acestora
rezultând cã persoana în cauzã nu are
permis de æedere æi în consecinåã cel
prezentat la control este fals. Cu privire
la acest fapt cetãåeana din R. Moldova a
afirmat cã a cumpãrat permisul în timpul
unei cãlãtorii anterioare în Italia, de la un
cetãåean italian pe care nu-l cunoaæte,
contra sumei de 500 euro.
Pentru sãvâræirea infracåiunilor de uz
de fals æi complicitate la fals material în
înscrisuri oficiale poliåiætii de frontierã
i-au întocmit cetãåenei în cauzã dosar
penal, autoritãåile competente urmând
sã dispunã mãsurile legale.
Transporturile fãrã licenåã au fost
depistate în PTF Albiåa iar celãlalt în
municipiul Huæi.
În primul caz poliåiætii de frontierã
din PTF Albiåa au depistat un cetãåean
român care s-a prezentat la controlul
pentru trecerea frontierei la volanul
unei autoutilitare, cu care transporta 1,2
tone de publicaåii. Firma expeditoare,
proprietatea unui alt cetãåean român,
nu deåinea însã licenåã de transport iar
proprietarul, cu bunã ætiinåã, a autorizat
transportul. Poliåiætii de frontierã au
întocmit celor vinovaåi în acest caz dosar
penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de
efectuare de transport rutier fãrã licenåã
de transport æi consimåire la efectuarea
acestui transport.
În al doilea caz, poliåiætii de frontierã
din Detaæamentul Intervenåie al
inspectoratului au depistat, la intrarea
în municipiul Huæi, un cetãåean român
care transporta diverse bunuri, cu un
autocamion cu remorcã, de asemenea
fãrã ca firma proprietarã a autocamionului
sã deåinã licenåã de transport rutier. Æi
în acest caz poliåiætii de frontierã au
întocmit conducãtorului auto dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunii de efectuare
de transport rutier fãrã licenåã.
Mihai AMURÃRIÅEI,
purtãtor de cuvânt al IJPF Vaslui
10 Frontiera - nr. 1/2006

Modificãri în state
Conform Dispoziåiei inspectorului
general nr. 28.573 din 21.12.2005 privind
efectuarea unor modificãri în statele de
organizare ale Poliåiei de Frontierã, în scopul
adaptãrii capacitãåilor de formare iniåialã æi
continuã a personalului la necesitãåile de
încadrare ale Poliåiei de Frontierã, precum
æi pentru uniformizarea denumirilor
centrelor de formare æi perfecåionare din
cadrul Poliåiei de Frontierã, începând cu
data de 01.01.2006:
- Centrul de Formare æi Perfecåionare
Timiæoara a trecut în subordinea IGPF,
,,CAVIAR PENTRU
REVELION“
În data de 30 decembrie 2005, un
echipaj din cadrul Sectorului Poliåiei
de Frontierã Isaccea, aflat în exercitarea
atribuåiilor de serviciu pe raza localitãåii
Grindu a oprit pentru control un cetãåean
care avea asupra sa mai multe pungi din
plastic æi care devenise foarte agitat la
apariåia poliåiætilor.
În urma verificãrilor a fost
identificat numitul Nicolae G., de
22 de ani, din localitatea Grindu, iar
la controlul efectuat asupra sa a fost
descoperitã cantitatea de 14,440 kg.
icre negre din specia morun, pentru
s-a redimensionat, având denumirea
„Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a
Personalului P.F. Timiæoara”;
- Centrul de Formare æi Perfecåionare
Iaæi s-a transformat în „Æcoala de Formare
Iniåialã æi Continuã a Personalului P.F.
Iaæi”;
- Centrul de Formare æi Perfecåionare
Constanåa s-a transformat în „Æcoala de
Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
P.F. Constanåa”;
- Centrul de Formare æi Perfecåionare
a Personalului de Marinã Giurgiu s-a
care cel în cauzã nu
deåinea documente
legale.
Icrele negre au
fost obåinute în urma
activitãåii de pescuit
neautorizat æi aveau
ca destinaåie pieåele
municipiului Galaåi,
astfel cã cetãåeanului în cauzã i-au fost
întocmite actele premergãtoare pentru
sãvâræirea infracåiunii de procurare æi
transport a icrelor negre în vederea
comercializãrii, faptã prevãzutã æi
transformat în „Æcoala de Formare Iniåialã
æi Continuã a Personalului de Marinã
Giurgiu”;
- Centrul pentru Instruirea
Conductorilor, Producerea, Creæterea æi
Dresajul Câinilor de Serviciu Ciorani s-a
desfiinåat, posturile existente în statul de
organizare al Centrului redistribuindu-se
cãtre instituåiile de învãåãmânt, la structurile
de resurse umane æi de pregãtire ale Poliåiei
de Frontierã, precum æi la structurile
operative ale MAI (inclusiv PFR).
Întrucât Centrul Chinologic de la Ciorani
æi-a încheiat practic activitatea începând cu
data de 31 decembrie 2005 necesarul de
câini de serviciu pentru structurile PFR,
precum æi programul adecvat de pregãtire
al acestora se vor asigura prin Centrul
Chinologic Sibiu.
pedepsitã de legea 192/2001, modificatã
æi completatã de O.G. 69/2004.
Cezar PROJOVSCHI, purtãtor
de cuvânt al IJPF Tulcea
Autoturism cu numere false
În data de 9 ianuarie a.c.,
agenåii Cornel Trifu æi Ionel
Iovancea, din cadrul SPF
Orlea, IJPF Olt, acåionând în
baza unei informaåii au oprit
pentru control pe Drumul
Naåional 54 A, pe raza
localitãåii Gura Padinii, pe
numitul S.F., din localitatea
Grojdibodu, judeåul Olt,
conducând autoturismul
marca Daewoo Espero
cu numere provizorii de
înmatriculare.
În momentul în care
cetãåeanului în cauzã i s-a
de înmatriculare
solicitat sã prezinte documentele de
provenienåã a autoturismului, acesta
nu a putut prezenta nici un document,
declarând faptul cã maæina a cumpãrat-o
în Germania, urmând sã fie înmatriculatã
cu numere definitive, pentru a o folosi pe
drumurile publice.
Având suspiciuni asupra
autoturismului, poliåiætii de frontierã
au efectuat cercetãri în cauzã, în urma
cãrora s-a stabilit faptul cã autoturismul
a fost cumpãrat din Germania, unde a
fost radiat din circulaåie iar plãcuåele de
înmatriculare erau expirate.
Sus-numitului i s-a întocmit
lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de punere în circulaåie pe
drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat æi cu numere false de
înmatriculare.
Mãdãlin CROITORU
Frontiera - nr. 1/2006
11

Dialog
Din nou alãturi de poliåiætii de frontierã
români din Fâæia Gaza
Interviu realizat cu inspectorul principal
Florin Bulgariu în data de 14 ianuarie
Rep.: Cum au evoluat condiåiile generale
de desfãæurare a misiunii în Fâæia Gaza dupã
douã luni de la start ?
B.F.: În perioada amintitã mi s-au mai
schimbat opiniile în legãturã cu situaåia
generalã din zonã. Pe zi ce trece cunoaætem
din ce în ce mai multe din trãsãturile unei
realitãåi crude, aflatã într-o continuã æi,
deocamdatã, haoticã schimbare. Dacã ar fi
sã parafrazez o binecunoscutã replicã de
film, se contureazã un adevãr axiomatic:
“Nimic nu este ceea ce pare a fi”. Zona
noastrã de acåiune este extrem de instabilã.
Evenimentele se succed cu repeziciune. Ce
era valabil în urmã cu o orã este posibil ca
acum sã fie taman pe dos. Este recomandat
sã fii circumspect faåã de oricine, inclusiv
faåã de angajaåii Autoritãåii Naåionale
Palestiniene. Nu cã i-am bãnui pe aceætia
de rea-credinåã, dar canalele informaåionale
sunt multiple, se suprapun æi, nu de puåine
ori, informaåiile au ajuns la noi, în primã
fazã, total deformate. Ori, am putut constata
cã de acurateåea informaåiilor, în multe
cazuri, depind însãæi vieåile noastre.
Rep.: Care credeåi cã este cauza acestei
stãri de lucruri?
B.F.: Vedeåi dumneavoastrã, în teritoriile
palestiniene (Fâæia Gaza æi West Bank) este
perioada preelectoralã, pe 25 ianuarie vor
avea loc alegeri pentru Consiliul Legislativ
(Parlamentul Palestinian). Având în vedere
cã aici activeazã aproximativ 20 de grupãri
politico-militare cu idei diferite legate de
propãæirea poporului palestinian æi, în
special, cu moduri de acåiune foarte diferite,
este de înåeles de ce situaåia generalã suferã
transformãri dese, ample æi cu implicaåii
asupra întregii comunitãåi. Spre exemplu,
între aceste grupãri existã dispute de tot
felul æi cum starea de calm nu este specificã
palestinienilor, imediat...”pac la rasboiu”.
Trebuie sã avem foarte mare atenåie în
legãturã cu acest mod “mai diferit” al
localnicilor de rezolvare a problemelor.
Rep.: Sã înåeleg cã în cadrul misiunii
se pune un accent deosebit pe securitatea
monitorilor?
B.F. (foto sus): Da. Vã mãrturisesc cã
de la acest aspect Uniunea Europeanã nu
face nici un rabat. Între timp, toåi membrii
misiunii am absolvit un curs de securitate
conceput special pentru zona Orientului
Mijlociu de cãtre experåi ai firmei britanice
Harts Securityes.
În plus, a fost schimbat total (æi mãrit)
parcul de maæini blindate iar procedurile au
devenit mult mai stricte. Asta æi în urma unor
incidente care au avut loc.
Rep.: Despre ce incidente este vorba?
B.F.: În data de 18 decembrie 2005 a
vizitat PTF Rafah o delegaåie a Uniunii
Europene, condusã de d-l Javier Solana. În
acea zi, din contingentul român, numai eu
am fost planificat în serviciu æi, cu aceastã
ocazie, am avut privilegiul sã îl salut pe
d-l Solana æi sã schimb câteva cuvinte cu
domnia sa. A fost încântat sã întâlneascã
monitori dintr-o åarã candidatã la aderare
(România este singura åarã nemembrã care
susåine efortul U.E. în Rafah). Dar, în aceeaæi
zi, seara (era deja întuneric), am mai avut
parte de un “privilegiu” æi anume de a mã
afla (împreunã cu alåi æase monitori) în
mijlocul unui schimb de focuri între armata
israelianã æi trãgãtori nevãzuåi palestinieni.
Sã fi vãzut cu ce vitezã ne-am adãpostit
dupã o maæinã... orice alergãtor ar fi fost
invidios pe noi.
Într-una din zile, toåi monitorii am fost
evacuaåi de urgenåã din perimetrul PTF Rafah
în urma unei altercaåii armate (undeva în faåa
poråii punctului) între douã clanuri rivale.
Alte ameninåãri, care au privit pe toåi
membrii misiunii de aceastã datã, au fost
câteva tiruri de rachete Kassam lansate din
nordul Fâæiei Gaza asupra oraæului Ashkelon
din Israel, unde suntem cazaåi. De la locul
de lansare æi pânã la hotelul nostru sunt
aproximativ 10-11 km iar aceste rachete
au raza maximã de acåiune 8 km. Au
cãzut în sudul oraæului, în zona industrialã
(deci, matematic, suntem în siguranåã!). În
urma acestor tiruri, armata israelianã (IDF)
a instituit o zonã specialã de 2,5 km în
nordul Fâæiei Gaza, în care circulaåia este
restricåionatã (cu alte cuvinte, în cazul unor
noi tiruri, rachetele nu vor mai putea ajunge
în Ashkelon).
În rest nu au mai fost incidente majore
care sã priveascã direct securitatea misiunii
U.E.
Rep.: Care este programul vostru de
lucru în momentul de faåã?
B.F.: Am trecut la programul pe douã
ture æi lucrãm toatã ziua, cât este luminã.
La sfâræitul lunii decembrie, pentru 5
zile, s-a lucrat æi noaptea datoritã faptului
cã foarte mulåi musulmani au plecat în
pelerinaj (Hajj) la Mecca (Arabia Sauditã).
Acelaæi lucru se întâmplã acum (13-18
ianuarie), la întoarcerea acestora acasã. Însã,
deocamdatã, noaptea se lucreazã numai cu
titlu de excepåie.
Rep.: D-l Mocanu vi s-a alãturat în
acåiunea de monitorizare?
B.F.: Nu încã. Este un foarte bun
„financial officer”, conducerea misiunii îl
apreciazã æi, se pare, nu se grãbeæte sã aducã
pe altcineva pe acel post. Nu este imposibil
sã fie chiar titularizat.
Rep.: În discuåia noastrã anterioarã
spuneai cã din ianuarie o sã locuiåi în Fâæia
Gaza, dar acest lucru nu s-a întâmplat...
B.F.: Nu s-a întâmplat æi nici nu o sã se
12 Frontiera - nr. 1/2006

DE SÃRBÃTORI
În stânga, inspectorul principal
Costin Hîrjãu
întâmple curând. V-am spus ce se discuta în
acel moment în cadrul misiunii. Între timp
construirea campusului s-a sistat æi cred cã
acesta va fi cel mai lung sejur la hotel din
câte am avut. Vom sta în Ashkelon inclusiv
în februarie. Acum, în perioada alegerilor,
când spiritele sunt extrem de încinse
nimeni nu riscã sã se mute în Fâæia Gaza
(vã reamintesc, U.E. nu este dispusã sã riæte
securitatea nimãnui).
Rep.: Este scumpã viaåa la hotel?
B.F.: Foarte. Fiecãrui român i se
“duce” pe cazare aproximativ 80% din
indemnizaåia primitã. Avem totuæi asigurãri
din partea conducerii IGPF æi a MAE cã
se va revizui cuantumul diurnei pe care o
primim, în sensul alinierii acesteia cu cea pe
care o primesc monitorii din åãrile membre
U.E. Aæteptãm cu nerãbdare sã se întâmple
acest lucru.
Rep.: În altã ordine de idei, cum aåi
petrecut sãrbãtorile?
B.F.: Spre încântarea noastrã destul
de bine æi plãcut. Atât de Crãciun cât
æi de Revelion conducerea misiunii a
organizat festivitãåi în cadrul hotelului la
care au participat toåi cei 54 de membri
æi atmosfera a fost veselã æi degajatã. În
Rafah a fost împodobit un brad de Crãciun
special pentru noi æi astfel am simåit magia
sãrbãtorilor. Atât doar cã nu am fost
împreunã cu familiile.
Rep.: Cu obiceiurile locale v-aåi
deprins?
B.F.: În general, da. Este însã unul extrem
de greu de respectat; anume, interzicerea
folosirii mâinii stângi (consideratã murdarã!).
Cel mai greu e atunci când mãnânci, dar nu
poåi, de exemplu, sã mângâi un copil pe
cap sau sã întinzi cuiva un lucru aflat în
mâna stângã. De asemenea, este interzis
sã priveæti direct o femeie care poartã
acel val negru care-i acoperã faåa. Pentru
musulmanii tradiåionaliæti toate acestea
sunt considerate jigniri æi pot da naætere
unor incidente serioase.
Rep.: Mulåumesc pentru noutãåi æi vã
dorim, noi cei de acasã, misiune uæoarã!
B.F.: Mulåumesc æi eu. Pe curând.
A consemnat
Alexandru BARBU
Noaptea de 6/7 ianuarie a.c. a fost
o noapte geroasã ca de Boboteazã.
Comisarul-æef Ilie Achim, æeful Sectorului
PF Turnu Mãgurele, aæezat în fotoliul din
sufrageria apartamentului în care locuieæte,
urmãrea o emisiune TV de divertisment.
Gândul sãu era însã la subordonaåii din
tura de serviciu. Deodatã s-a ridicat æi i-a
spus soåiei cã trebuie sã meargã pânã la
serviciu.
Ajuns la sediul sectorului, a întreabat
agentul de serviciu din dispecerat dacã
elementele au fost instruite æi dotate
corespunzãtor, având în vedere frigul de
afarã, apoi, dupã ce a studiat câteva clipe
Planul de acåiune, s-a hotãrât sã-i vadã pe
oameni pe locul de serviciu.
Æoseaua pustie îåi dãdea sentimentul
cã nimic nu se miæcã în acea noapte de
sãrbãtoare. La un moment dat, farurile unei
maæini au strãpuns adânc întunericul, dând
impresia cã se dueleazã cu razele farurilor
autoturismului în care se afla comisarulæef
æi agentul Florin Neaåu. În apropiere
de comuna Islaz, cele douã maæini s-au
intersectat æi din nou întunericul a pus
stãpânire pe toatã valea.
„- Cred cã maæina care a trecut este
foarte încãrcatã æi am mai vãzut-o undeva”
- spuse agentul Neaåu gânditor. Apoi a
continuat.
„- Aæa este. Farurile luminau la
jumãtatea copacilor!
- Mi-am adus aminte! Papucul ãsta a
mai fost la noi în curte, transporta niæte
inox sustras de la combinat.”
Într-o fracåiune de secundã ofiåerul a
apelat dispeceratul æi a ordonat deplasarea
unui echipaj aflat în zona oraæului la intrarea
de vest în localitate, comunicând în acelaæi
timp semnalmentele autoizotermei.
Doar câteva secunde au trecut de la
instalarea celor trei poliåiæti de frontierã
în locul ordonat pânã la sosirea æi
oprirea Daciei pick-up. Agentul-æef
adjunct Dorel Bulimac, însoåit de agenåii
Viorel Lungu æi Ciprian Bocioroagã, a
solicitat conducãtorului auto sã prezinte
documentele sale æi ale maæinii.
Chiar la cumpãna dintre sãrbãtoarea
Botezului Domnului æi a Sf. Ioan
Botezãtorul, poliåiætii de frontierã l-au
întrebat pe æofer ce transportã, moment în
care acesta s-a pierdut cu firea, insistând
pe un ton autoritar sã i se restituie
documentele deoarece este foarte grãbit.
Oamenii legii nu s-au lãsat impresionaåi de
“fiåele” æoferului æi l-au rugat sã deschidã
izoterma. În cele din urmã acesta a deschis
uæile, afirmând cã transportã niæte metal
æi cã pentru el, care este om de afaceri,
timpul este foarte preåios.
Poliåiætii de frontierã au descoperit
în autoturism mai multe componente
din cupru, provenite de la motoare æi
transformatoare electrice. Conducãtorul
auto a început sã bâjbâie în cãutarea unui
rãspuns privind provenienåa acestora,
lucru ce i-a determinat pe oamenii legii
sã-l conducã la sediul sectorului Poliåiei
de Frontierã.
Æeful sectorului a fost informat despre
cele constatate æi a solicitat dispeceratului
sã aducã la sediu echipa operativã, condusã
de subcomisarul Aurelian Cernat, cel care
urma sã efectueze cercetarea cazului.
Acesta a început verificãrile æi prin
contactarea organelor de cooperare s-a
ajuns la Poliåia oraæului Corabia, care a
confirmat faptul cã au primit sesizãri la
sfâræitul lunii decembrie 2005 de la trei
societãåi din judeåul Olt, unde persoane
necunoscute au pãtruns prin efracåie, au
distrus instalaåiile din incinta unor staåii
de pompare a apei æi au sustras astfel de
componente. Cercetãrile au continuat
câteva ore, sub directa îndrumare a
æefului de sector, care între timp trecuse
pe la majoritatea subordonaåilor aflaåi
în serviciu, pentru a se asigura cã totul
este în ordine în zona de competenåã a
sectorului.
Conducãtorul autoturismului, Ionel N.,
de 37 ani, din comuna Buzescu, judeåul
Teleorman, deæi nu i-a picat deloc bine
sã fie cercetat chiar de ziua onomasticã,
a declarat cã a cumpãrat cuprul de la trei
cetãåeni domiciliaåi pe raza judeåului Olt æi
urma sã-l comercializeze pe piaåa neagrã
din Bucureæti.
Cantitatea de 328 kg de cupru a fost
ridicatã în vederea cercetãrilor, iar celui în
cauzã i s-au întocmit acte premergãtoare
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
tãinuire.
Prejudiciul total comunicat de cele trei
societãåi pãgubite este de peste 5 miliarde
lei vechi, iar cantitatea de cupru descoperitã
de poliåiætii de frontierã teleormãneni,
acoperã mai mult de jumãtate din acesta,
având în vedere devastarea instalaåiilor din
staåiile respective.
Cercetãrile continuã în cooperare cu
lucrãtori din cadrul Poliåiei Corabia, pentru
depistarea întregii activitãåi infracåionale æi
a tuturor celor implicaåi.
Duminica dimineaåa. Gerul nãprasnic
îmbujorase obrajii poliåiætilor de frontierã
care raportau æefului de turã, agentul-æef
adjunct Mugurel Manea, problemele din
cursul nopåii, pentru a întocmi raportul
turei. Æi acesta fusese toatã noaptea cu ei
în dispozitiv, iar acum nu puteau sã-l lase
ultimul la serviciu.
La birou se afla æi adjunctul æefului
de sector, comisarul-æef Tudor Mitu;
participase la pregãtirea turei care a intrat
în serviciu, iar acum asculta raportul turei
de noapte, care urma sã beneficieze de o
binemeritatã odihnã.
Aæa sunt ei, poliåiætii de frontierã din
Teleorman æi ca ei cunoaætem o mulåime,
pe tot conturul åãrii. Ætiu sã-æi facã
datoria.
Frontiera - nr. 1/2006
Mihãiåã SAFTA
13

Sãrbãtoare
UNIREA NAÅIUNEA A FÃCUT-O!
Prof. univ. dr.
Nicolae CIOBANU
Conætiinåa poporului român despre
unitate sa etnicã se pierde în negura vremii.
Pãstorii ardeleni ce practicau transhumanåa
ajungând pânã dincolo de Dunãre, pânã
la Mare, peste tot se înåelegeau în acelaæi
grai. De asemenea, pescarii de la “baltã”
care ajungeau cu carele lor încãrcate cu
peæte dincolo de munåi, la Braæov,
Sibiu æi Bistriåa, întâlneau aceeaæi
limbã româneascã æi-æi dãdeau
seama cã sunt de acelaæi neam, lucru
priceput încã mai bine de cãrturarii
români - un Grigore Ureche sau Miron
Costin care, încã din al XVII-lea veac
arãtaserã cã moldovenii, cu muntenii
æi transilvãnenii una sunt æi cu toåii “de
la Râm ne tragem”- din nobila obâræie
a Romei.
Singurul însã ce a reuæit a întrupa
sub sceptrul sãu toate trei åãri
româneæti a fost domnul român Mihai
Vodã Viteazul. De la acest moment
nici un demers în direcåia Unirii
Åãrilor Române nu se putea face fãrã
a åine seama de mãreåul act realizat de
marele voievod æi domn român.
Imaginea Daciei, a åãrii lui
Decebal, dominã din ce în ce mai
mult spiritele celor ridicaåi la luptã atât
în 1821, cât æi în anii revoluåiei paæoptiste.
Apar lucrãri ætiinåifice ca “Istoria vechii
Dacii” de învãåatul Dionisie Fatimo (1818),
M. Kogãlniceanu scoate la Iaæi “Dacia
literarã” (1840), August Treboniu Laurianu
æi Nicolae Bãlcescu publicã la Bucureæti
“Magazin istoric pentru Dacia” (1845).
Un moment important la înfãptuirea
actului Unirii Principatelor Române în
1859 au fost æi condiåiile internaåionale
favorabile. Astfel, în urma rãzboiului
Crimeei (1853-1856), s-a încheiat tratatul
de Pace de la Paris (30 martie 1856), care
pentru Principatele Române prevedea: 1.
Se retrocedeazã Moldovei judeåele Cahul,
Ismail æi Bolgrad; 2. Protectoratul Rusiei
asupra Åãrilor Române este înlãturat,
ele rãmânând sub suzeranitate otomanã
æi garanåia marilor puteri europene; 3.
Revizuirea Regulamentelor Organice
în care scop se vor constitui în fiecare
principat câte un Divan Ad-Hoc, din
reprezentanåii tuturor claselor societãåii; 4.
Libera navigaåie pe Dunãre etc.
În vederea alegerii membrilor Divanurilor
Ad-Hoc, au fost numiåi caimacani Toderiåã
Balæ în Moldova, iar în Åara Româneascã
fostul domnitor Alexandru Ghica, adept al
unirii celor douã Principate. Ca urmare,
alegerile pentru divanul Ad-Hoc s-au
desfãæurat în deplinã legalitate. În Moldova
caimacanul Tudoriåã Balæ (mort la scurt timp
dupã numire), cât æi noul caimacan Nicolae
Vogoride, mari proprietari de pãmânt, ostili
14 Frontiera - nr. 1/2006
unirii, au fãcut samavolnicii mergând pânã
la falsificarea rezultatelor alegerilor electorale
pentru Divan.
Protestul unioniætilor - demisia
rãsunãtoare a maiorului Alexandru Cuza,
ispravnicul (prefectul) de Covurlui, la 24
iunie (6 iulie) 1857, dar æi intervenåia
marilor puteri europene, în special a
reprezentantului Franåei Victor Laplace,
au dus la anularea alegerilor pentru Divan
æi organizarea de noi alegeri, în care adepåii
unirii au obåinut un rezultat hotãrâtor, 81
din 82 de deputaåi erau pentru unirea celor
douã Principate.
Dupã mai multe æedinåe Divanul Ad-
Hoc al Moldovei a adoptat, în æedinåa din
7 octombrie 1857, dorinåele naåionale,
care au fost însuæite æi de cãtre divanul
muntean.
În expunerea de motive redactatã æi
cititã de deputatul Mihail Kogãlniceanu
se spunea, între altele:”… dorinåa cea mai
mare, cea mai generalã a tuturor generaåilor
trecute, care este sufletul generaåiei actuale,
care împlinitã va face fericirea generaåiei
viitoare este Unirea Principatelor într-un
singur stat, o Unire care este fireascã,
legiuitã æi neapãratã, pentru cã în Moldova
æi Valahia suntem acelaæi popor identic,
pentru cã avem acelaæi început, acelaæi
nume, aceeaæi limbã, aceeaæi religie,
acelaæi istoric, aceeaæi civilizaåie, aceleaæi
instituåii, aceleaæi legi æi obiceiuri, aceleaæi
temeiuri æi aceleaæi speranåe, aceleaæi
cerinåe de îndestulat, aceleaæi hotare de
pãzit, aceleaæi dureri în trecut, acelaæi
viitor de asigurat æi, în sfâræit, aceeaæi misie
de împlinit”. Pentru toate acestea Divanul
Ad-Hoc, cu 81 de voturi pentru æi
numai douã contra CERE (Marilor
Puteri Europene): 1. Respectarea
drepturilor Principatelor æi
îndeosebi a autonomiei lor; 2.
Unirea Principatelor într-un singur
stat cu numele România; 3. Prinå
strãin cu moætenirea tronului,
ales dintr-o dinastie domnitoare
a Europei; 4. Neutralitatea
pãmântului Principatelor; 5.
Putere legiuitoare încredinåatã
unei Obæteæti Adunãri, în care sã
fie reprezentate toate interesele
naåiei.
Au avut loc lucrãrile unui
nou Congres al Marilor Puteri
Europene, ce s-au încheiat la data
de 7(19) august 1958, la Paris.
Convenåia prevãzutã de Tratatul
de la Paris prevedea: 1. Moldova æi
Muntenia vor purta numele de Principatele
Unite. 2. Constituirea unei Comisii Centrale
cu sediul la Focæani, care va pregãti legile
necesare Principatelor Unite. 3. Curte de
Casaåie Comunã cu locaåia la Focæani 4.
Armatele vor primi o organizare identicã
spre a forma, la nevoie, una singurã. 5.
Fiecare Principat va avea domnul sãu ales
dintre cetãåenii care îndeplinesc anumite
condiåii (vârsta de minim 35 de ani, avere
minimum 3000 de ducaåi venit anual, sã
fi ocupat funcåii publice timp de 10 ani).
6. Adunare legislativã. 7. Toåi cetãåenii
vor fi egali în faåa legilor. 8. Privilegiile æi
rangurile boiereæti vor fi desfiinåate.

De acum, alegerea noilor domni
rãmânea sarcina Adunãrilor Elective din
cele douã åãri române.
În Moldova candidau pentru tronul
åãrii Mihail Sturza - fostul domn, dar æi
fiul sãu Grigore Sturza, care servise în
armata otomanã sub numele de Muhlis
paæa. Unioniætii (Partida Naåionalã) au
propus candidatul lor, pentru tron, abia
pe 3 ianuarie, în persoana colonelului
Alexandru Ioan Cuza. Propunerea
unioniætilor a fost primitã cu entuziasm
de cei prezenåi. Acåiunea a cãpãtat æi o
mai mare susåinere când Grigore Sturza
a fost respins datoritã activitãåii sale în
armata otomanã, aæa cã susåinãtorii sãi au
trecut în tabãra susåinãtorilor colonelului
Alexandru Ioan Cuza. Chiar æi partizanii
fostului domn Mihail Sturza, sesizând cã
nu au nici o æansã, au votat pentru Cuza.
Astfel cã, în ziua de 5 (17) ianuarie 1859,
Alexandru Ioan Cuza, a fost proclamat în
unanimitate domn al Moldovei.
În Muntenia, iniåial, au candidat
foætii domni Gherghe Bibescu æi Barbu
Ætirbei pentru tronul åãrii. Ulterior, dupã
desemnarea lui Cuza ca domn în Moldova,
muntenii l-au propus candidat æi la tronul
Munteniei. Pentru a contracara opoziåia
elementelor conservatoare din Camera
Electivã, deputaåii Partidei Naåionale au
adoptat o strategie bine pusã la punct.
Astfel, au susåinut diviziunea taberei
adverse, au reuæit sã micæoreze numãrul
deputaåilor conservatori prin casarea
alegerilor neregulamentare, dar mai
ales prin mobilizarea maselor, în zilele
premergãtoare alegerii domnitorului, în
jurul Camerei de pe dealul Mitropoliei.
Aici, meseriaæii, negustorii, åãranii din
satele aflate în jurul capitalei, dar æi
militarii unitãåilor din Bucureæti au
manifestat laolaltã pentru alegerea lui
Cuza în timp ce Camera Electivã îæi åinea
æedinåa. Puternica breaslã a tãbãcarilor æia
trimis reprezentanåii sãi care, aæezaåi pe
treptele Mitropoliei æi Palatului Camerei, îæi
ascuåeau cuåitele æi privind spre ferestrele
Palatului strigau: “Cine nu-l voteazã pe
Cuza? Daåi-l pe mâinile noastre!”.
Presiunea locuitorilor Bucureæteni a dat
rezultate. În ziua de 24 ianuarie Camera
Electivã l-a desemnat tot pe Alexandru
Ioan Cuza ca domn al åãrii Româneæti.
Dupã alegerea noului domn o parte din
deputaåii conservatori mãrturiseau: “Eram
convinæi cã nu am fi pãrãsit în viaåã sala
de æedinåe!”.
Prin îndoita alegere a lui Cuza,
înaintaæii noætri au reuæit sã “respecte”
textul Convenåiei de la Paris cu privire la
cele douã åãri române. Astfel, lupta pentru
Unire a înregistrat un succes decisiv, dubla
alegere însemnând începutul procesului
de constituire, pe baze moderne, a statului
naåional român.
Unirea din 24 ianuarie 1859,
eveniment de la care poporul român
aniverseazã în acest an 147 de ani, a pus
bazele desãvâræirii procesului de fãurire
a Statului Naåional Unitar România,
eveniment care se va înfãptui abia peste
aproape 6 decenii, când toate provinciile
locuite de români s-au întrupat într-un
singur stat.
Sãrbãtorirea Unirii
În data de 24 ianuarie a.c., la sediul
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã, a avut loc aniversarea a 147 de
ani de la Unirea Principatelor Române.
Cu aceastã ocazie a avut loc o serie de
activitãåi ce au debutat cu un ceremonial
de depunere a unor coroane de flori la
monumentul domnitorului Alexandru
Ioan Cuza din incinta instituåiei.
Astfel, s-au depus coroane din partea
conducerii IGPF, a DPF æi IJPF Giurgiu
precum æi jerbe din partea Punctelor
Poliåiei de Frontierã Aeroportuare
„Henri Coandã” Bucureæti Otopeni æi
„Aurel Vlaicu” Bãneasa.
A urmat, la Sala de Festivitãåi
„General de corp de armatã Nicolae
Oprea”, expunerea temei „Monumente
dedicate Unirii Principatelor Române”,
în colaborare cu Centrul Cultural al
În acest an ziua de 24 ianuarie a avut
pentru Academia de Poliåie “Alexandru
Ioan Cuza” o dublã importanåã. Prima
este ocazionatã de împlinirea a 147 de
ani de la Unirea Principatelor Române,
iar cea de a doua de împlinirea a 15 ani
de la înfiinåarea instituåiei. Cu acest prilej
s-a desfãæurat un ceremonial de depunere
de coroane la statuia domnitorului Unirii
din incinta instituåiei.
la sediul IGPF
M.A.I., susåinutã de profesorul de istorie
Virgil Z. Teodorescu.
La Mulåi Ani, Academia
de Poliåie
La acest eveniment au participat din
partea conducerii MAI chestor principal
dr. Mircea Alexandru, secretar de stat
pentru relaåia cu Parlamentul, Costel
Simion - subprefectul municipiului Bucureæti,
reprezentanåi ai IGPF, IGPR, ai
Inspectoratului General al Jandarmeriei,
Inspectoratului General pentru Situaåii
de Urgenåã æi ai Arhivelor Naåionale,
studenåi precum æi reprezentanåi ai
mass-media. La finalul ceremonialului,
care a conåinut æi o defilare a gãrzii de
onoare a academiei, cei prezenåi æi-au
unit mâinile æi au format tradiåionala
horã a unirii.
În continuare, în aula Academiei de
Poliåie, a avut loc æedinåa de evaluare
a activitãåii instituåiei pe anul 2005,
moment care a prilejuit în esenåã un
bilanå al realizãrilor din ultimii 15 ani ai
acestei instituåii de învãåãmânt superior
aflatã astãzi în faåa unui amplu proces
de restructurare æi modernizare.
Urãm „La Mulåi Ani“ Academiei
de Poliåie æi îi dorim un viitor demn
în familia instituåiilor superioare de
învãåãmânt din România æi Europa!
Frontiera - nr. 1/2006
Ætefan ANDREESCU
Iulian PUICÃ
15

Ætiri
Focuri de armã la Moraviåa pentru
reåinerea infractorilor
În dupã-amiaza zilei de 5 ianuarie
a.c., în jurul orelor 16.00, la nivelul
SPF Moraviåa, s-a obåinut o informaåie
despre prezenåa în apropierea localitãåii
Clopodia, judeåul Timiæ a unui grup de
nouã persoane care intenåiona sã treacã
ilegal frontiera, deplasându-se peste
câmp, pe direcåia localitãåii Lãåunaæ,
judeåul Timiæ. Imediat a fost
declanæatã o acåiune, sub
comanda æefului de turã,
subinspectorul Octavian
Popescu æi sub directa
coordonare a æefului
de sector, comisarul-æef
Marian Croitoru, în care au
fost constituite trei echipaje
mobile ale Poliåiei de
Frontierã, dotate inclusiv cu
câini de serviciu. Echipele
au ocupat un dispozitiv,
închizând direcåia de
deplasare a infractorilor
spre frontierã.
Poliåiætii de frontierã au
reuæit ca, dupã aproximativ
o orã de monitorizare a
grupului æi dupã o urmãrire
de 4-5 kilometri prin pãdure æi pe câmp
sã reåinã, la mai puåin de 500 metri de
linia de frontierã, cele nouã persoane ce
intenåionau sã treacã ilegal graniåa.
Pentru reåinerea acestora,
subinspectorul Octavian Popescu æi
sergentul Raul Trincu au fost nevoiåi sã
foloseascã armamentul din dotare, fiind
executate, dupã somaåia verbalã æi în
conformitate cu prevederile legale, câte
trei, respectiv douã focuri de avertisment
în plan vertical. Cei în cauzã, în momentul
În data de 29 decembrie 2005,
un echipaj al poliåiei de frontierã din
cadrul SPF Isaccea, aflat în exercitarea
atribuåiilor de serviciu pe raza localitãåii
Grindu, jud. Tulcea a oprit pentru control
un cetãåean care se afla cu cãruåa în
imediata apropiere a frontierei, în miez
de noapte.
În urma verificãrilor a fost identificat
numitul C.V., de 40 de ani, din localitatea
Grindu, iar la controlul efectuat asupra
16 Frontiera - nr. 1/2006
în care au fost decoperiåi, au încercat sã
se „împartã” în alte patru grupuri, de
duã-trei persoane, cu intenåia de a se
„pierde” în decorul destul de accidentat
al zonei. În urma folosirii armamentului
nu a fost violat spaåiul teritoriului vecin
æi nici nu au rezultat victime.
Dupã reåinere æi identificare, poliåiætii
de frontierã i-au condus la sediul SPF
Moraviåa, stabilind cã cei reåinuåi sunt
din Republica Moldova, patru femei æi
cinci bãrbaåi, cu vârste cuprinse între
23 æi 39 ani, intraåi legal în România, la
începutul acestui an.
Grupul a fost constituit la sfâræitul lunii
decembrie 2005 în Republica Moldova de
un anume „ION”, persoanã neidentificatã
pânã în prezent. Acesta, pentru sume
cuprinse între 3000-3500 euro de
persoanã, a organizat cãlãtoria celor nouã
,,Tutunul dãuneazã grav
sãnãtãåii“ æi nu numai
atelajului cu care se
deplasa, descoperite
de 15.997 pachete
de åigãri marca ,,Saint
George” care aveau
aplicate timbre fiscale
de provenienåã ucraineanã.
Din cercetãrile efectuate a reieæit
faptul cã åigãrile, în valoare aproximativã
de 32.000 RON, au fost introduse în åarã
în mod fraudulos, iar persoana în cauzã
persoane din Republica Moldova pânã în
Timiæoara, unde au ajuns în dimineaåa zilei
de 4 ianuarie a.c.
De aici, „ION”, cu ajutorul unor
complici neidentificaåi, a organizat
cazarea la un motel în noaptea de 4/5
ianuarie a.c. æi apoi transportul celor
nouã migranåi cu un microbuz albastru
pânã pe raza localitãåii
Lãåunaæ, judeåul Caraæ-
Severin, de unde aceætia
æi-au continuat cãlãtoria,
mergând pe jos, pânã în
apropierea frontierei.
Ceea ce nu ætiau cetãåenii
moldoveni era faptul cã
poliåiætii de frontierã deja îi
luaserã în „obiectiv” încã
de la mai mult de 8 km
faåã de linia de frontierã
continuând monitorizarea
deplasãrii acestora pânã în
momentul în care mai aveau
doar 500 metri pânã în åara
vecinã, Uniunea Serbia æi
Muntenegru.
Cele nouã persoane
încercau sã ajungã în Italia,
în cãutarea unui loc de muncã, însã
lipsa vizelor de cãlãtorie i-a determinat
sã aleagã calea ilegalã de ieæire din
România.
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit
acte premergãtoare începerii urmãririi
penale pentru sãvâræirea infracåiunii de
tentativã la trecerea ilegalã a frontierei
de stat.
Ætefan ANDREESCU
este în prezent cercetatã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de contrabandã.
Cezar PROJOVSCHI

Aproximativ 2 milioane pachete de åigãri
contrafãcute, depistate în magazinele duty-free
În cadrul mãsurilor de prevenire æi
combatere a infracåiunilor de contrafacere
a unor mãrci protejate, prevãzute
în Strategia Naåionalã în Domeniul
Proprietãåii Intelectuale, sub directa
coordonare a procurorilor desemnaåi
din cadrul Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie,
poliåiætii de frontierã din cadrul IGPF,
în colaborare cu Garda Financiarã æi
Autoritatea Naåionalã a Vãmilor au reuæit
documentarea activitãåii infracåionale a
trei societãåi comerciale româneæti ce
vindeau în regim duty-free produse din
tutun ce aduceau atingere dreptului de
proprietate intelectualã. Aceste activitãåi
erau desfãæurate în punctele de lucru
ale societãåilor, în cauzã fiind depistate
aproximativ 2 milioane de pachete de
åigãri contrafãcute.
În baza unor informaåii intrate
în posesia poliåiætilor de frontierã,
au fost demarate verificãri încã din
luna octombrie 2005. Potrivit acestor
informaåii, în unele magazine aflate în
incinta punctelor de trecerea frontierei
din partea de vest æi sud a åãrii erau
comercializate åigãri contrafãcute.
În urma cercetãrilor efectuate au fost
identificate trei firme româneæti, douã cu
sediul în Constanåa æi una cu sediul în Arad,
care efectuau importul æi comercializarea
de åigãri, susceptibile a aduce atingere
dreptului de proprietate intelectualã a unei
mãrci protejate de åigarete din Austria. În
urma unei expertize a produselor, efectuatã
de cãtre reprezentanåii firmei prejudiciate,
s-a stabilit cã acestea nu au caracteristicile
celor originale, respectiv filtrul unei åigarete
fiind cu trei mm mai mic, pachetul mai
redus ca dimensiuni, iar culoarea cartuæului
diferitã, suspiciunile poliåiætilor de frontierã
fiind astfel confirmate.
În vederea documentãrii activitãåii
infracåionale a firmelor respective, la
data de 16 ianuarie a.c., au fost efectuate
verificãri simultane la mai multe puncte
de lucru ale societãåilor în cauzã. La
aceste verificãri au participat echipe mixte
formate din ofiåeri ai IGPF, reprezentanåi
ai Comisariatului General al Gãrzii
Financiare æi Autoritãåii Naåionale a
Vãmilor, sub directa coordonare a
procurorilor desemnaåi din cadrul
Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaåie æi Justiåie.
În urma acestei acåiuni au fost
depistate în Zona Liberã Agigea æi în 9
magazine duty-free aflate în punctele
de trecere a frontierei, aproximativ
1.880.000 pachete de åigãri
susceptibile a fi contrafãcute (3.761
bax-uri cu åigãri), a cãror valoare în
vamã se ridicã la peste 1,8 milioane
euro (67,6 miliarde ROL). Întreaga
cantitate de åigãri a fost ridicatã æi
indisponibilizatã.
În acest dosar penal, se continuã
cercetãrile pentru documentarea
tuturor activitãåilor infracåionale
pe linia contrafacerii unei mãrci
înregistrate, sub directa coordonare a
Parchetului de pe lângã Înalta Curte
de Casaåiei æi Justiåie, în vederea finalizãrii
cazului æi luãrii mãsurilor legale ce se
impun.
Diana PROTOPOPESCU
Volkswagen furat din
Germania
Poliåiætii de frontierã din Detaæamentul
de Intervenåie al IJPF Vaslui au descoperit
în trafic, pe DE 581, un autoturism
Volkswagen Passat furat din Germania în
august 2004.
În ziua de 22 decembrie 2005, în
timpul unei acåiuni desfãæurate pe DE 581,
poliåiætii de frontierã din Detaæamentul de
Intervenåie al IJPF Vaslui au oprit pentru
control un autoturism Volkswagen
cu numere de înmatriculare nemåeæti,
condus de un bîrlãdean. La întrebãrile
oamenilor legii referitoare la provenienåa
autovehiculului pasagerul aflat lângã
conducãtorul auto a declarat cã el este
proprietarul autoturismului însã, întrucât
nu posedã permis de conducere, æi-a
rugat prietenul sã-l ajute. A mai declarat
cã a cumpãrat autoturismul în octombrie
2005 de la un cetãåean
din Tulcea, pe care nu-l
cunoaæte æi nu a avut
timp sã-l înmatriculeze.
Poliåiætii de frontierã
au verificat veridicitatea
afirmaåiilor pretinsului
proprietar, constatând
cu acest prilej faptul cã autoturismul în
cauzã a fost declarat furat în august 2004
în Germania æi radiat din circulaåie dupã
douã luni.
Ei le-au întocmit celor doi dosare
penale, proprietarului pentru sãvâræirea
infracåiunilor de complicitate la furt
calificat æi punere în circulaåie a unui
autovehicul neînmatriculat æi cu numãr fals
de înmatriculare, iar conducãtorului auto
pentru conducerea pe drumurile publice
a unui autovehicul neînmatriculat æi cu
numãr fals de înmatriculare, autoritãåile
competente urmând sã dispunã mãsurile
legale.
Autoturismul, an de fabricaåie 1991, în
valoare de aproximativ 16.800 RON, a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Vaslui.
Frontiera - nr. 1/2006
Mihai AMURÃRIÅEI,
purtãtor de cuvânt al IJPF Vaslui
17

Documentar
Falsificarea paæaportului
Fila
informatizatã
contrafãcutã
descoperitã
în paæaportul
simplu al
Regatului Unit al
Marii Britanii
FALS
Vizualizare în luminã
ultravioletã a unei coperte
interioare
FALS
VALABIL
FALS
VALABIL
Vizualizare în luminã albã prin transparenåã a unei poråiuni
mãrite de pe faåa filei informatizate, ce reprezintã un
element de siguranåã transparent
FALS
Vizualizare în
luminã albã a unei
poråiuni mãrite de pe
faåa filei informatizate,
ce evidenåiazã un
element de siguranåã
transparent
VALABIL
FALS
Vizualizare în luminã cu raze
ultraviolete a elementului floral de pe
faåa filei informatizate
VALABIL
FALS
Contrafacere
- 1. aåã originalã,
care reacåioneazã
în nuanåã de
verde.
2. aåã folositã la
rebroæare, care
reacåioneazã
în nuanåã de
albastru.
VALABIL
18 Frontiera - nr. 1/2006
Original - 1. aåã originalã, care
reacåioneazã în nuanåã de verde
#

æi vizei de Marea Britanie
FIÆE DE ALERTÃ
FALS
VALABIL
FALS
VALABIL
Tipar plan æi imprimare inkjet
Tipar offset æi imprimare intaglio
Imprimare intaglio
FALS
VALABIL
VALABIL
Desen de fond imprimat
inkjet æi microtext ilizibil
Desen de fond tipãrit offset æi
microtext
Imprimare inkjet
FALS
Imprimare intaglio,
cu tuæ metalizat
FALS
Imprimare cu tuæ normal
æi tipar plan
VALABIL
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
Frontiera - nr. 1/2006 19

Ætiri
Pistol uitat în torpedo
În cursul zilei de 10 ianuarie a.c.,
echipa comunã de control de la Punctul
de Trecere a Frontierei Oancea, formatã
din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori
vamali, a descoperit, în urma unui
control într-un autoturism, un pistol
calibrul de 8 mm.
Acesta-i aparåinea æoferului, Ilie
C., de 34 ani, din Rep. Moldova,
care la efectuarea controlului
de frontierã ¨a uitat¨ sã declare
toate bunurile pe care le avea în
maæinã, inclusiv pistolul. Verificând
autoturismul în cauzã, poliåiætii de
frontierã au descoperit, în torpedo,
pistolul introdus într-un toc din piele.
El avea în interiorul încãrcãtorului 4
cartuæe de acelaæi calibru, cu capsa
detonantã nepercutatã.
Pistolul este de fabricaåie italianã,
marca "De salve – Brixia 92 Army",
culoare neagrã æi fãrã serie, iar pe tubul
metalic al cartuæelor este inscripåionat 8
mm KBX. Cetãåeanul moldovean nu
a putut prezenta un permis valabil
pentru arma pe care o deåinea æi a
declarat cã a achiziåionat pistolul pentru
autoapãrare.
În consecinåã au fost demarate
cercetãrile de cãtre un procuror din
cadrul Direcåiei de investigare a
infracåionalitãåii de crimã organizatã æi
terorism, Biroul Teritorial Galaåi, care i-a
întocmit actele premergãtoare sãvâræirii
infracåiunilor de nerespectare a regimului
armelor æi muniåiilor, f.p.p. de art. 279
al. 3 lit. a Cod penal æi contrabandã
calificatã, f.p.p. de art. 176 Legea 141/
1997, cu aplicarea art. 33 lit. b Codul
penal (concursul de infracåiuni).
Bogdan CARP,
purtãtor de cuvânt al IJPF Galaåi
Intervenåie în Gara Ciumeghiu
Cu douã ore înaintea de trecerea în
noul an, Gara Ciumeghiu, jud. Bihor, a
fost zguduitã de un scandal de proporåii.
Douã grupuri de rromi, formate din 20
de persoane, înarmate cu diferite obiecte
contondente (bâte, rãngi, cozi de topor),
dar æi cu arme albe, au provocat un
scandal pe fondul consumului de alcool,
agresând personalul C.F.R. care deservea
staåia Ciumeghiu.
Vãzând cã aceætia nu au putut fi liniætiåi,
dovedindu-se deosebit de recalcitranåi æi
distrugând obiecte de mobilier, precum
æi datoritã faptului cã scandalul risca
sã degenereze datoritã violenåei celor
implicaåi, au fost sesizaåi politiætii de
frontierã care îæi executau serviciul în
zonã, aceætia intervenind imediat pentru
aplanarea conflictului.
Cum nu s-a putut purta un dialog
civilizat æi coerent cu scandalagii
,,aceætia provocând mai multe distrugeri
æi punând în pericol viaåa mai multor
persoane agresate, poliåiætii de frontierã
au tras mai multe focuri de avertisment
cu armamentul din dotare în plan
vertical.
Pe fondul consumului de alcool, dar
æi datoritã instigãrilor proferate de unul
dintre atacatori, rromii æi-au îndreptat
atenåia spre colegii noætri, încercând sãi
dezarmeze, moment în care unul dintre
agresori a fost rãnit, suferind o amputaåie
police drept (degetul mare) æi o plagã
deremulatã regiune dreapta.
Acestuia i s-au acordat primele
mãsuri de prim-ajutor, fiind transportat
de urgenåã la Spitalul Municipal
Salonta, unde i s-a suturat rana, în
acest moment fiind în afara oricãrui
pericol. Cel în cauzã, identificat în
persoana numitului Argentin S., de
28 ani, domiciliat în loc. Ciumeghiu,
jud. Bihor, este un cunoscut infractor,
recidivist, fiind proaspãt eliberat din
peninteciar în data de 23.11.2005.
Pentru fapta sa, celui în cauzã i
s-au întocmit actele premergãtoare
de cercetare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunii de ultraj, cercetãrile fiind
continuate de poliåiætii din cadrul Poliåiei
Salonta pentru identificarea tuturor celor
care au participat la acest scandal æi
luarea împotriva acestora a mãsurilor
legale care se impun.
Pentru modul corect în care au
acåionat, precum æi pentru cã au reuæit
salvarea vieåii celui agresat de cãtre cei
în cauzã, poliåiætii de frontierã au fost
felicitaåi de cãtre personalul staåiei C.F.R.
Ciumeghiu.
Mircea CHIOREAN
SOIA CU IZ DE TUTUN
La controlul de frontierã, efectuat în
data de 7 decembrie 2005, la o navã sub
pavilion Turcia, echipa unicã de control,
formatã din poliåiæti de frontierã brãileni
æi lucrãtori de la Biroul Vamal Brãila æi
Cãpitania Portului Brãila, a descoperit
760 pachete de åigãri nedeclarate.
Nava „Mina 1”, sub pavilion Turcia,
a staåionat în portul Brãila pentru a
încãrca soia, având ca destinaåie Turcia.
Cu ocazia controlului de frontierã
efectuat pe sensul de ieæire din åarã,
în cabina comandantului navei a fost
descoperitã cantitatea de 760 pachete
åigãri, diferite mãrci, în valoare de
2.508 RON. Lucrãtorii Biroul Vamal
Brãila au confiscat åigãrile æi i-au
aplicat comandantului navei o amendã
contravenåionalã în valoare de 2.500
RON.
La începutul lunii decembrie 2005
poliåiætii de frontierã brãileni æi lucrãtorii
vamali au descoperit trei astfel de cazuri
în Portul Brãila, confiscându-se în total
aproximativ 1.500 pachete de åigãri,
valoarea sancåiunilor contravenåionale
aplicate ridicându-se la 12.500 RON.
Dan CRASSAS
20 Frontiera - nr. 1/2006

SUTE DE MII DE EURO ÆI DOLARI,
„DOSIÅI LA CIORAP”
Lucrãtorii vamali æi poliåiætii de frontierã
giurgiuveni au descoperit ascunæi æi
nedeclaraåi, asupra a trei cetãåeni români
æi unul turc, 179.300 euro æi 43.000 dolari,
ce urmau a fi scoæi ilegal din åarã.
Astfel, în seara zilei de 22 ianuarie a.c.,
în jurul orelor 19:30, la PPF Giurgiu–Rutier
s-a prezentat pe sensul de ieæire din åarã, în
vederea efectuãrii formalitãåilor de trecere
a frontierei, cetãåeanul turc Izmet C., în
vârstã de 41 ani, æofer al unui autocar ce
transporta spre Turcia-Istanbul 38 cetãåeni
români æi 6 turci. Acåionând în baza unor
informaåii obåinute de poliåiætii de frontierã,
s-a procedat la efectuarea unui control
amãnunåit al bagajelor pasagerilor, precum
æi la controlul corporal al acestora.
Cu aceastã ocazie au fost descoperiåi
asupra lui Ramona S., din jud. Buzãu,
62.000 euro æi 10.000 dolari, asupra lui
Gheorghe I., din jud. Argeæ, 19.000 euro,
asupra lui Margareta A., din jud. Neamå,
78.300 euro, iar asupra lui Kamil I., din
Istanbul, 20.000 euro æi 33.000 dolari.
Valuta era ascunsã în diverse locuri, în
hainele, cizmele, buzunarele æi æosetele
celor patru persoane.
În cadrul cercetãrilor preliminare, cei în
cauzã au declarat cã sumele de bani nu le
aparåin æi cã le-au fost înmânate de cãtre
unul din æoferi. Ca urmare a faptului cã
aceste sume depãæeau în fiecare caz limita
de 10.000 euro prevãzutã de normele
BNR la trecerea frontierei, s-a luat mãsura
confiscãrii lor de cãtre autoritatea vamalã,
cele patru persoane fiind sancåionate
contravenåional conform prevederilor
legale în vigoare.
O zi mai târziu, în 23 ianuarie a.c., în
jurul orelor 16:30, poliåiætii de frontierã æi
lucrãtorii vamali giurgiuveni au descoperit,
tot ascunæi æi nedeclaraåi, asupra a doi
cetãåeni turci æi unul român, 18.500 euro
æi 12.700 dolari, ce urmau a fi scoæi
ilegal din åarã.
Astfel, s-a prezentat pe sensul de
ieæire din åarã, în vederea efectuãrii
formalitãåilor de trecere a frontierei,
cetãåeanul turc Izmet C., în vârstã de 41
ani, æofer al unui autocar ce transporta
spre Turcia-Istanbul 23 cetãåeni români
æi patru turci. Tot în baza unor informaåii,
echipa comunã de control a procedat
la efectuarea unui control amãnunåit
al bagajelor pasagerilor, precum æi la
controlul corporal al acestora.
Cu aceastã ocazie au fost descoperiåi
în plus faåã de limita legalã pentru care
nu este necesarã declararea, 2.700 euro
asupra Elenei L., din jud. Argeæ, în vârstã
de 51 ani, 10.000 dolari asupra lui Yasin
C., în vârstã de 24 ani æi 15.800 euro æi
2.700 dolari asupra lui Huseyin M., în
vârstã de 38 de ani, cei doi cetãåeni turci
fiind chiar æoferi ai autocarului. Valuta era
ascunsã în diverse locuri, în geanta femeii,
în buzunarele hainelor sau pe corp.
Ca urmare a faptului cã aceste sume
depãæeau în fiecare caz limita de 10.000
euro prevãzutã de normele BNR la trecerea
frontierei, s-a luat mãsura confiscãrii lor de
cãtre autoritatea vamalã, cele trei persoane
fiind sancåionate contravenåional conform
prevederilor legale în vigoare.
În prezent, cercetãrile sunt continuate
de cãtre poliåiætii de frontierã în vederea
stabilirii provenienåei banilor, depistãrii
eventualelor persoane implicate æi stabilirii
scopului pentru care s-a încercat scoaterea
valutei din åarã.
Reamintim cã, la jumãtatea lunii
decembrie a anului trecut, autoritãåile
de frontierã giurgiuvene au mai depistat
ascunæi æi nedeclaraåi, asupra a 4 cetãåeni
români, 240.000 USD æi 40.000 euro, ce
urmau a fi scoæi ilegal din åarã.
Diana PROTOPOPESCU
Filierã de trafic de droguri
anihilatã de poliåiætii de frontierã
Doi cetãåeni români au fost prinæi de
poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiilor
Poliåiei de Frontierã Timiæoara æi Oradea
în urma unui flagrant organizat la Punctul
de Trecere a Frontierei Nãdlac, din judeåul
Arad, pe când încercau sã intre în åarã cu
42 batoane de haæiæ împachetate în folii de
plastic æi staniol, ingenios disimulate într-o
pâine.
Anticipãrile poliåiætilor de frontierã
din cadrul DPF Timiæoara, prognozate
pentru anul 2006, referitor la intensificarea
acåiunilor din zona de competenåã în
anihilarea reåelelor de trafic cu migranåi,
contrabandã æi trafic de droguri au început
sã prindã contur, date fiind rezultatele
înregistrate în primele trei sãptãmâni ale
anului 2006.
În acest interval, poliåiætii de frontierã au
desfiinåat patru reåele de trafic de migranåi,
reåinând 29 de persoane în tentativã la
trecere ilegalã a frontierei de stat, dintre
aceætia cinci sunt cetãåeni români æi 24
cu cetãåenie strãinã, iar opt persoane
au încercat sã treacã fraudulos frontiera
utilizând documente de cãlãtorie false sau
falsificate.
În acest context, poliåiætii de frontierã
din cadrul DPF Timiæoara æi Oradea, în
colaborare cu SIIPI æi SRI Timiæ, sub directa
coordonare a inspectorului general al
Poliåiei de Frontierã Române æi în prezenåa
procurorului desemnat din cadrul DIICOT
Timiæoara, au reuæit ca, în data de 21
ianuarie a.c., sã reåinã în flagrant, în imediata
apropiere a PTF Nãdlac, pe cetãåenii români
Mãdãlin I., de 26 ani, æi Sorin S., de 21 ani,
ambii din jud. Timiæ, fãrã antecedente
penale æi ocupaåie, suspecåi de apartenenåã
la o importantã filierã transnaåionalã de
droguri, îndelung monitorizatã de ofiåerii
antidrog din cadrul DPF Timiæoara.
Filiera acåiona pe ruta Marsilia
– Timiæoara, din prima jumãtate a anului
2005, cu un mod de operare ingenios,
propunându-æi sã acapareze piaåa
timiæoreanã a haæiæului, având în vedere
calitatea excepåionalã æi preåul atractiv al
drogurilor.
Concret, Mãdalin I. se deplasa cu
regularitate în Marsilia, utilizând ca mijloace
de transport autocare ale unor firme de
turism, de unde se aproviziona cu cantitatea
de haæiæ pe care putea sã o comercializeze
la Timiæoara în aproximativ o lunã.
Haæiæul era transportat în bagajele
personale, de regulã învelit în staniol æi folii
de plastic, ingenios disimulate în diverse
produse de patiserie, iar cel de al doilea
traficant îl ajuta la distribuåia drogurilor.
Pe baza probelor, procurorii DIICOT au
dispus reåinerea celor doi, aceætia urmând
sã fie prezentaåi judecãtorilor cu propunere
de arestare preventivã, sub acuzaåia de trafic
de stupefiante, infracåiune pentru care riscã
pânã la 20 ani de închisoare.
Frontiera - nr. 1/2006
Viorel ALEXE
21

Reportaj
UN JUDEÅ CARE ARE CU CE
SÃ SE MÂNDREASCÃ
Scurt "CV" al Galaåiului
Situat la confluenåa Dunãrii cu Siretul
æi Prutul, la mila 80 de pe Dunãre, dea
lungul vechilor drumuri comerciale
europene, Târgul Galaåiului a fost perceput
de-a lungul vremii drept un nod care a
transmis civilizaåia românã în Moldova æi
åãrile din nordul Mãrii Negre.
Secole de-a rândul, zona a fost
traversatã de cãtre drumurile comerciale
romane æi greceæti, iar mai târziu, în secolul
al XV-lea, consolidarea autoritãåii statale
în Moldova a transformat Galaåiul într-un
oraæ port, un veritabil centru economic æi
comercial fiind æi singurul port liber multe
secole de-a rândul.
Judeåul Galaåi are o suprafaåã de 4.466
kmp, ceea ce reprezintã 1,9% din cea a
României. Întregul judeå numãrã 643.000
locuitori, care locuiesc în cele douã
municipii, Galaåi æi Tecuci, douã oraæe,
Bereæti æi Târgul Bujor precum æi în cele
56 comune care cuprind 186 de sate.
Galaåiul, care este æi reæedinåa judeåului,
este al cincilea oraæ ca mãrime al åãrii, cu
o populaåie de 329.300 locuitori, al V-lea
ca centru industrial, fiind totodatã æi cel
mai mare port de la Dunãrea maritimã.
Portul Galaåi este împãråit în patru zone,
una pentru transport persoane æi trei pentru
cargouri, capabile sã primeascã vase de
pânã la 30.000 tdw, întrucât adâncimea
maximã depãæeæte 7 metri.
Un æef „ales pe sprânceanã”
Am început reportajul nostru, cum
era æi firesc, în biroul æefului IJPF Galaåi,
comisarul-æef Didel Bãdãrãu. Deæi, foarte
tânãr, rezultatele æi realizãrile pe care le-a
cunoscut inspectoratul de când domnia sa
este la cârma inspectoratului îi stau mãrturie
cãråii sale de vizitã. În baza bunei cooperãri
cu Consiliul Judeåean Galaåi a reuæit sã
atragã în jur de 3 miliarde rol din fonduri
extrabugetare, din care s-a achiziåionat
tehnicã de calcul, obiecte de mobilier æi
un sistem de supraveghere video, ce a fost
instalat în punctele de trecere a frontierei.
Stipularea în vechea OU 86/2003 cã o
parte din fondurile obåinute din taxele
ecologice care se percep la intrarea în
åarã pot fi folosite “pentru întreåinerea
æi amenajarea punctelor de trecere” a
fost un suport legislativ suficient pentru
ca buna cooperare dintre lucrãtorii PF
æi cei ai Consiliul Judeåean Galaåi sã se
concretizeze în ceea ce pentru unii pare
chiar æi acum de nerealizat.
O cooperare foarte bunã este æi cu
Brigada de Combatere a Crimei Organizate
din Galaåi, care anul trecut s-a finalizat prin
anihilarea unei reåele de trafic de persoane,
în care au fost reåinuåi trei cetãåeni kurzi æi o
cãlãuzã din Moldova. Meritã amintit acest
caz, cu atât mai mult cu cât unul dintre
cei trei kurzi avea aplicatã interdicåie pe
15 ani, fiind suspect de de activitãåi de
terorism.
De asemenea, existã o bunã cooperare
æi cu Inspectoratul Judeåean pentru Situaåii
de Urgenåã, cu care au fost desfãæurate
misiuni pentru înlãturarea efectelor produse
de inundaåiile din lunile iulie-august anul
trecut æi care au avut, în general, drept
suport logistic dotarea Poliåiei de Frontierã.
În acele zile, dupã cum ne-a relatat æeful
inspectoratului, a ieæit la ivealã omenia æi
spiritul de echipã. „Nu conta cãrei structuri
aparåii sau dacã localitatea afectatã este în
zona de responsabilitate, important era
ajutorul rapid ce trebuie acordat celor
aflaåi în primejdie datoritã furiei apelor
æi mutarea în locuri mai sigure în cel mai
scurt timp.“
IJPF Galaåi a reuæit, graåie fondurilor
obåinute din veniturile extrabugetare
æi a muncii în echipã, cum a åinut sã
precizeze æeful structurii, realizarea
unui sistem modern de comunicaåie.
Inspectoratul are un site în care
poliåistul de frontierã gãseæte tot ce are
nevoie pentru a fi un bun profesionist:
de la legislaåie la paæapoarte, unde
se aflã seriile maæinilor pentru
fiecare model în parte, la istoria
instituåiei cu atribuåii la frontiere.
Tot aici poåi gãsi materiale apãrute
în presã referitoare la activitatea
Poliåiei de Frontierã. Existã æi un
site INTRANET care funcåioneazã
între sectoare, puncte æi aparatul
judeåean, reuæindu-se astfel ca, în trei
secunde, lucrãtorul interesat sã poatã
intra în posesia unui document, a
unei imagini sau a unui alt material
de interes, indiferent de mãrimea
acestuia æi distanåa dintre lucrãtori.
De asemenea, trebuie amintite æi sistemul
de monitorizare video din PTF-urile rutiere
Galaåi æi Oancea, precum æi sistemul
video-conferinåã, care funcåioneazã între
inspectorat æi structurile subordonate.
Prin sistemul de supraveghere video din
punctele de trecere a frontierei activitatea
desfãæuratã de cãtre poliåiætii de frontierã
din tonete poate fi monitorizatã tot timpul
de la sediul inspectoratului, de cãtre
æeful acestuia, dispecerat sau oricare altã
persoanã abilitatã, chiar dacã îi despart
25 sau 60 km.
Un alt aspect demn de luat în seamã
este conceperea metodologiilor de lucru
pentru fiecare specific de activitate, bazat
nu numai pe explicaåii ci æi pe o serie de
imagini, astfel încât metodologiile sã poatã
fi reåinute mai uæor. Spre exemplu, în cazul
unei escorte, poliåistului de frontierã îi este
mult mai uæor sã înåeleagã cum trebuie sã
se comporte într-un astfel de caz.
Din sponsorizãri s-a reuæit amenajarea
unei sãli documentare pentru pregãtirea
poliåiætilor de frontierã, în care existã hãråi
pe zone de responsabilitate, specimene
de documente æi aparatura folositã de
cãtre poliåiætii de frontierã în misiunile
specifice.
Prin Asociaåia Sportivã FRONTIERA
æi prin contribuåii benevole s-a reuæit
amenajarea unei sãli de sport. Pe terenul
de volei, care este amplasat pe o fundaåie
solidã, s-a reuæit, tot prin contracte de
sponsorizare, amenajarea unei piste de
aterizare pentru elicoptere. Aici aterizeazã
elicopterele Unitãåii Speciale de Aviaåie
ale MAI æi SMURD pentru intervenåiile
medicale, întrucât sediul inspectoratului
este la micã distanåã de cel al spitalului
judeåean.
Dorinåa comisarului-æef Didel Bãdãrãu a
fost de face menåiunea cã „toate rezultatele
bune obåinute de cãtre inspectoratul pe
care-l conduce au fost posibile datoritã
muncii de echipã æi strãduinåei personalului
Poliåiei de Frontierã Gãlãåene.“
22 Frontiera - nr. 1/2006

Punct de trecere
supravegheat video
La PTF Galaåi am stat de vorbã cu æeful
de punct, inspectorul principal Aurelian
Æerban, numit în funcåie la începutul
lui mai 2005. Despre punct am aflat cã
este deschis traficului internaåional din
1998 æi cã a fost modernizat în februarie
2004, când s-a trecut de la lucrul pe douã
artere pe sens la opt, astfel: patru pentru
persoane, douã pentru camioane æi douã
de rezervã.
Se lucreazã în ture de 12 cu 24, 12 cu
48 de ore, iar planificarea se face de cãtre
æeful de turã de la sector. Æeful de grupã este
un agent, iar în afarã de acesta sunt patru
lucrãtori pe artere, un ofiåer de serviciu, un
“cãåelar”, plus alåi patru agenåi care asigurã
supravegherea punctului. De fiecare datã
când este nevoie se suplimenteazã cu încã
un lucrãtor.
Punctul se întinde pe o suprafaåã de
nouã hectare æi este dotat cu absolut tot
ce trebuie în materie de aparaturã sau
suport logistic. Ca trafic, în 24 de ore,
se înregistreazã aproximativ 1.500 de
persoane, cu 400 de autoturisme, dintre
care 90% sunt cetãåeni din Republica
Moldova.
În ultimul an lucrãtorii punctului
s-au confruntat cu probleme cum ar fi:
paæapoarte duble (la cetãåenii moldoveni
care îæi declarau paæaportul pierdut æi li se
elibera altul), trafic de droguri (douã cazuri
cu canabis), trafic cu muniåie æi armament,
falsuri în documente, infracåiuni la regimul
circulaåiei æi autoturisme depistate ca
furate.
La propunerea noastrã am vizitat æi
punctul de trecere din Republica Moldova.
Aici, colegii moldoveni nu au dorit sã
Cum decurge
programul unui
æef de inspectorat
modern?
În afarã de æedinåele zilnice pe
probleme operative æi de logisticã, la
care un æef de inspectorat trebuie sã
participe æi pe care le conduce, primul
lucru pe care îl face este de a deschide
calculatorul æi a studia situaåia operativã
din intranet, care este actualizatã în
permanenåã de cãtre dispecerat;
- extrage apoi din sinteza pe IGPF
cele mai importante cazuri pentru a fi
prezentate compartimentelor operative;
- acceseazã link-urile de sintezã a
presei pe MAI æi IGPF urmãrind dacã
au fost mediatizate æi dacã au apãrut
cazurile din sinteza operativã a zonei
de responsabilitate;
- rezoluåioneazã corespondenåa din
mapa æefului de inspectorat;
- ia legãtura cu toåi æefii de sectoare,
puncte de trecere a frontierei prin
sistemul video-conferinåã pentru
informarea æi dezbaterea problemelor
operative;
- un alt lucru, destul de important este
rezolvarea cererile subordonaåilor cu
maximum de operativitate. În cazul unei
semnãturi pentru anumite adeverinåe
personalul poate intra, în principiu, fãrã
sã aætepte. Excepåie fac doar situaåiile
în care sunt anumite delegaåii sau
controale;
- studiazã sondajele care au fost
realizate de cãtre ofiåerul psiholog, în
special cele cu privire la planificarea
agenåilor în puncte æi la frontiera verde.
Aici, ca un experiment, pe o perioadã
de trei luni, au fost înlocuiåi toåi agenåii
din puncte cu agenåi proveniåi din rândul
poliåiætilor angajaåi pe bazã de contract.
La finalul celor trei luni vor fi analizate
avantajele æi dezavantajele acestui
experiment;
- åine o permanentã legãturã cu
autoritãåile locale, pe care le informeazã
periodic despre îndeplinirea obiectivelor
privind securizarea frontierei;
- participã la activitãåile cultural/
sportive;
- se preocupã continuu pentru a-
æi determina lucrãtorii sã utilizeze
calculatoarele æi sã-æi îmbunãtãåeascã
nivelul de cunoaætere a limbilor strãine.
Pentru aceste lucruri se organizeazã
cursuri la sediul inspectoratului, timp
de câte trei luni, pentru cei care doresc,
contra unei sume de 150 RON, la finalul
cãrora primesc o diplomã. Bineînåeles
cã toate acestea se bazeazã æi pe
motivaåia personalã a fiecãruia.
Pe lângã faptul cã un æef trebuie
sã conducã un întreg inspectorat, el
mai este obligat, în permanenåã, sã
se preocupe sã creeze toate condiåiile
necesare poliåiætilor de frontierã æi în
primul rând spaåii de lucru, în care sã
poatã munci cu plãcere.
se lase fotografiaåi întrucât trebuiau sã
respecte ordinele primite de la eæaloanele
lor superioare. Munca grãnicerilor
moldoveni nu diferã cu mult de cea a
poliåiætilor de frontierã români, doar cã
ei nu verificã altceva decât paæaportul æi
îl implementeazã. De asemenea, cei care
poartã armament în punctul de frontierã
moldovean nu sunt poliåiætii de frontierã
ci vameæii.
În vizitã la prefecturã
La invitaåia domniæoarei Emanuela
Turcu, consiliera de imagine a prefectului
Galaåiului Mihai Caprã, am fãcut un scurt
popas æi la Prefecturã, pentru a afla mai
multe despre imaginea Poliåiei de Frontierã
proiectatã la aceastã instituåie. Domnia
sa ne-a relatat cã, de când æi-a început
activitatea la prefecturã, Poliåia de Frontierã
a fost singura instituåie care nu s-a plâns
de bugetul alocat iar dotãrile sale sunt în
prezent asemãnãtoare cu cele ale altor state
din Uniunea Europeanã. În urma vizitelor
pe care ministrul administraåiei æi internelor
Vasile Blaga æi comisarul european Franco
Frattini, dar æi a alte personalitãåi care au
vizitat în cursul anului trecut judeåul,
aceætia au avut numai cuvinte de laudã la
adresa instituåiei Poliåiei de Frontierã.
Succesele obåinute sunt datorate în mare
mãsurã echipei formate, în majoritate din
tineri, care ætiu sã foloseascã aparatura
modernã din dotare. În perioada inundaåiilor,
cooperarea cu Poliåia de Frontierã a fost
excelentã, aportul instituåiei noastre fiind
remarcabil. Rãmâne memorabilã noaptea
de la Cosmeæti, când poliåiætii de frontierã
au acåionat remarcabil pentru ajutorarea
oamenilor rãmaæi fãrã adãposturi, æi care
erau în pericol de înec.
Relaåiile prefecturii cu Poliåia de
Frontierã sunt foarte bune æi în ceea
ce priveæte problemele de integrare în
Uniunea Europeanã.
Baza de selecåie fiind foarte mare, a
determinat ca în cadrul Poliåiei de Frontierã
sã fie numai oameni pregãtiåi cu solide
cunoætinåe - afirmã prefectul Mihai Caprã.
Deæi, supravegherea frontierei
Frontiera - nr. 1/2006
23

Reportaj
presupune æi controlul pe comunicaåii,
au fost æi primari din localitãåile din zona
de competenåã care au reclamat exces de
zel referitor la modul în care unii poliåiæti
de frontierã au realizat controale ale
mijloacelor de transport. Acest aspect a fost
discutat cu conducerea inspectoratului æi s-
a ajuns la o înåelegere, astfel încât asemenea
evenimente sã nu se mai repete.
Un sector cu rezultate grele
În drum spre SPF Oancea, ne-am
întâlnit pe comunicaåie cu o echipã de
control din cadrul Sectorului Folteæti,
formatã din agenåii Jan Dumbale, Gigel
Ungureanu æi Petruåa Vicleanu, la intrarea
în localitatea Ijdileni. Echipa avea
misiunea de post control în alternanåã cu
cea de supraveghere a frontierei.
La sediul Sectorului
Poliåiei de Frontierã Oancea
am fost întâmpinaåi de æeful
acestuia, subcomisarul
Renato Zala.
Sectorul, aflat la
aproximativ 60 kilometri
de municipiul Galaåi,
funcåioneazã în cadrul IJPF
Galaåi, având ca zonã de
competenåã frontiera de
stat cu Republica Moldova,
pe o lungime de 39,5 km
de-a lungul râului Prut,
învecinându-se cu SPF
Folteæti din cadrul aceluiaæi
inspectorat æi SPF Fãlciu,
din cadrul IJPF Vaslui. În
adâncime, pe cei 30 de kilometri din
competenåã, are în subordine æi Punctul
de Trecere a Frontierei Oancea -Rutier.
Pentru îndeplinirea atribuåiilor ce-i
revin, sectorul PF Oancea coopereazã
cu toate compartimentele inspectoratului
judeåean al Poliåiei de Frontierã, cu
sectoarele vecine, precum æi cu organele
MAI, ale administraåiei publice locale din
raionul de responsabilitate.
De la înfiinåare, în luna iunie 1999 æi
pânã în prezent, SPF Oancea s-a transformat
continuu, atât în ceea ce priveæte structura
organizatoricã æi dotarea, cât æi în ceea ce
priveæte imaginea æi eficienåa.
Astfel, dacã în 1999, la nivel de sector
24 Frontiera - nr. 1/2006
exista o încadrare de 80 de persoane,
dintre care 13 ofiåeri, 29 agenåi æi restul
militari angajaåi pe bazã de contract
sau militari în termen, iar ca dotare,
din cele trei autoturisme ARO æi un TV,
doar douã erau funcåionabile, în prezent
existã o încadrare de peste 212 poliåiæti
de frontierã. Ca dotare, existã patru
Nissan-uri, trei microbuze Mercedes, trei
autoturisme Opel Astra, patru motociclete
“Roush”, douã ambarcaåiuni proiect RR42,
o autospecialã cu termoviziune
æi aparate de vedere pe timp de
noapte. De asemenea, trebuie
amintit la dotare æi sistemul de
voce-date, precum æi numeroase
computere.
La nivelul sectorului, în
ultimul an au fost constatate
458 de infracåiuni æi 2206 de
contravenåii,
iar valoarea
b u n u r i l o r
c o n f i s c a t e
s-a ridicat
la peste
100.000 de
euro.
Pe segmentul supravegherii
frontierei au fost
112 evenimente, dintre
care cinci infracåiuni,
cu 12 persoane care
au trecut ilegal frontiera
de stat din Republica
Moldova în România
æi un caz de trafic cu
persoane. De asemenea,
au fost constatate æi infracåiuni de
furt, braconaj pisciol æi cinegetic, la
regimul circulaåiei æi transporturilor
rutiere.
Majoritatea lucrãtorilor, 80%,
locuiesc în Galaåi æi fac naveta
pe cont propriu, neasigurânduli-se
transportul pânã la sediul
sectorului. Acest aspect îæi
aæteaptã o rezolvare cât mai
rapidã, iar poliåiætii de frontierã
care îæi desfãæoarã serviciul la
distanåã de familie, doresc, dacã
nu existã posibilitatea asigurãrii
transportului de cãtre inspectorat,
sã li se deconteze mãcar banii pe
abonamente întrucât bazã legalã existã,
conform cãreia se poate deconta.
Problemele cu care se confruntã æeful
sectorului sunt cauzate de lipsa spaåiilor de
la sediu, deoarece s-au mãrit efectivele. De
asemenea, mijloacele de transport nu sunt
suficiente pentru transportarea întregii
ture în raionul de responsabilitate, iar
carburantul este insuficient, întrucât s-au
redus æi cotele de combustibil.
Aparatura de vedere pe timp de noapte
de pe autospecialã s-a stricat æi a fost dusã
la reparaåii în Marea Britanie acum un an
de zile. Aceasta urmeazã sã se reîntoarcã în
cursul acestui an. O altã problemã ar mai
constitui-o numãrul redus de ofiåeri, cam
mic raportat la numãrul de agenåi.
La sediul sectorului am stat de vorbã
æi cu agenåii încadraåi din sursã externã.
Principalul motiv care i-a atras sã vinã la
Poliåia de Frontierã a fost siguranåa unui
loc de muncã. Majoritatea dintre aceætia
au terminat facultatea æi au lucrat în diferite
domenii de activitate, ca profesori sau
ingineri, în timp ce alåii abia terminaserã
facultatea. Acum, dupã ce au fãcut un
stagiu de pregãtire de trei luni, lucreazã
în ture timp de æase luni, dupã care vor
merge pentru încã trei luni la curs. Totuæi,
o sãptãmânã pe lunã, aceætia se pregãtesc
la sediul sectorului în program de opt ore
pe zi. Achiziåionarea unei uniforme a
constituit pentru mulåi o problemã, fiind
nevoiåi sã æi le confecåioneze singuri.
Tot aici am stat de vorbã æi cu un elev
al Æcolii de Agenåi de Poliåie de Frontierã-
Oradea, care se afla în practicã. La
terminarea æcolii sperã sã ajungã sã lucreze
în acest sector deoarece este localnic.
Însoåiåi de agentul Fãnel Moraru, am
plecat spre Râul Prut, pentru a surprinde
o patrulã cum îæi desfãæoarã activitatea.

Pe malul Prutului, unde temperatura era
cam de -5ºC, ne-am întâlnit cu agentul
Marius Necula æi sergentul Adi Câæleanu,
care aveau de patrulat pe o distanåã de 3
kilometri pe malul drept al râului. Deæi
temperatura cobora multe grade sub
O, misiunea lor, de 11 ore, cuprindea
cercetarea æi supravegherea zonei de
frontierã pe itinerarul stabilit, instruirea
paznicilor æi controlul documentelor
persoanelor din zona de frontierã.
Însoåiåi de æeful de turã, subinspectorul
Leonard Vâlcescu, am plecat sã vizitãm æi
Punctul de Trecere a Frontierei Oancea
Rutier, din subordinea sectorului. Aici,
inspectorul principal George Secuianu,
æeful punctului, ne-a relatat cã acesta a
fost deschis traficului internaåional în 1996,
iar în prezent îl tranziteazã circa 600 de
persoane pe timpul iernii æi între 1600 æi
2000 de persoane vara, într-un interval de
24 ore.
În prezent existã câte douã artere
pe sens pentru persoane æi una pentru
camioane. Întrucât æoseaua este foarte
strâmtã æi în pantã, iarna se formeazã
gheaåã, îngreunându-se foarte mult
circulaåia. În aceastã primãvarã vor
demara æi aici lucrãrile pentru construcåia
unui punct modern, care-l va înlocui pe
cel actual.
Cei patru sau æase oameni, în funcåie
de cerinåele traficului, care lucreazã pe
o turã, sunt planificaåi de cãtre æeful
de turã, astfel încât prin rotaåie fiecare
dintre aceætia sã execute o misiune æi la
frontiera verde. Datoritã bunei pregãtiri a
personalului, aceætia au fost solicitaåi sã
lucreze pe timp de varã æi la frontiera
de vest.
În domeniul controlului de frontierã,
anul trecut au fost constatate 346
evenimente, cu o paletã diversificatã de
infracåiuni. Au predominat falsificarea de
cãråi verzi, care spre sfâræitul anului se pare
cã a fost stopatã, falsificarea de permise
de æedere sau ætampile contrafãcute. Au
existat æi cazuri în care au fost constatate
infracåiuni la regimul armelor æi muniåiilor
æi au fost decoperite trei autoturisme
furate.
Un caz mai rãsunãtor este cel din
decembrie 2005, când un cetãåean
german s-a prezentat la ieæirea din åarã cu
un autoturism BMW X5, care s-a dovedit
cã i se sudase o altã plãcuåã pe seria
originalã, acesta fiind furat din Spania. În
data de 15 ianuarie a.c. au fost descoperite
alte douã maæini furate din Germania: un
Audi A6 æi un Volkswagen Passat. Tot aici
a fost înregistratã æi cea mai mare capturã
de åigãri de pe frontiera de est æi anume
231.250 pachete, în valoare de 153.000
euro.
Dotarea punctului este suficientã.
Spaåiul ar fi singura problemã, dar se pare
cã va fi rezolvatã în curând.
SPF FOLTEÆTI - cartea de vizitã
pentru PFR
Urmãtorul sector care l-am vizitat a fost
SPF Folteæti, unde, din decembrie 2000, æef
este inspectorul principal Cristian
Tepæan.
Sectorul a luat fiinåã ca sector
de tip II, în 2003, iar pânã în
februarie 2004 æi-a
desfãæurat activitatea
în vechiul sediu al
SPF Æiviåa, ulterior
mutându-se în noul
æi modernul sediu,
construit din fonduri
Phare, care se ridicã
la toate standardele æi
cerinåele europene.
Dezvoltarea de
front de 45,816 kilometri
a determinat
ca punctul de comandã sã
se afle în localitatea Folteæti,
situatã cam în mijlocul ariei
de responsabilitate.
La sediul acestuia am stat de vorbã æi
cu adjunctul æefului de sector, inspectorul
principal Marian Lovin, ofiåerul însãrcinat
cu supravegherea æi controlul trecerii
frontierei. De la cei doi ofiåeri am putut afla
astfel cã, datoritã modernizãrii sectorului,
acesta a devenit cel mai vizitat de
cãtre oficialitãåi române sau strãine,
precum æi de cãtre reporteri sau
jurnaliæti.
Din totalul de 173 agenåi, 60 sunt
la curs æi nu pot fi folosiåi în misiuni.
Tot personalul locuieæte în Galaåi,
cheltuielile lunare, de aproximativ
150 lei RON, pentru transport, fiind
suportate în totalitate, ca æi la SPF
Oancea, din buzunarele proprii.
La ofiåeri încadrarea este
completã, urmând ca æi locurile de
agenåi sã se ocupe pânã la 1 aprilie
a.c.
În prezent existã o problemã cu noii
agenåi încadraåi din sursã externã. „Aceætia
nu sunt foarte bine pregãtiåi. Ei ar trebui
ca, dupã trei luni de æcoalã, sã aibã noåiuni
practice de aplicare a contravenåiilor æi de
completare a documentelor de începere a
urmãririi penale. Programa de învãåãmânt
este similarã cu cea a æcolii Oradea,
neåinându-se seamã de faptul cã în cele trei
luni nu se pot acoperi cunoætinåele meseriei
de poliåist de frontierã æi cã aceætia, totuæi,
nu vin dupã trei luni ca elevi ci ca poliåiæti
de frontierã. De asemenea, nu sunt
prevãzute ore de tragere în primele trei luni
de æcolarizare, astfel cã ei nu pot fi trimiæi în
misiune cu armamentul din dotare.“
La sectoarele de tip II coeficienåii de
salarizare sunt foarte mici æi nu se face
o diferenåiere
echitabilã. Spre
exemplu, între
æeful de sector
æi æeful de turã
diferenåa este
extrem de micã,
spre deosebire de
responsabilitate.
Din aceastã cauzã
nu este o motivaåie
concretã pentru
cel care rãspunde
de aproape 200
de poliåiæti de
frontierã.
În ceea ce priveæte situaåia operativã
au fost înregistrate, în cursul anului trecut,
101 infracåiuni æi au fost aplicate 1352
de contravenåii. Cel mai
important caz a fost
reåinerea a doi cetãåeni,
unul moldovean si unul
kurd, ocazie cu care a
fost destrãmatã æi o reåea
de cãlãuze.
Ca dotare, sectorul
dispune de mijloace
de supraveghere æi de
mobilitate, dar pentru o
mai bunã operativitate
s-ar impune încã
o autospecialã cu
termoviziune.
În zonã poliåiætii de
frontierã nu sunt priviåi
doar ca cei de care
trebuie sã te temi când ai
încãlcat legea. Datoritã înåelegerii de care
au dat dovadã toåi poliåiætii de frontierã din
cadrul sectorului, cu ocazia Crãciunului,
s-a reuæit strângerea unei sume de bani
Frontiera - nr. 1/2006
25

Reportaj
din care au fost fãcute cadouri familiilor
sãrace din zona de responsabilitate. Populaåia
are mare încredere în poliåiætii
de frontierã. Se întâmplã, în anumite
situaåii, ca oamenii sã vinã æi sã aducã
la cunoætinåa poliåiætilor de frontierã fapte
ce intrã în atribuåiile poliåiei. Un astfel
de caz s-a petrecut chiar în momentul în
care ne aflam la sector, când inspectorul
principal Cristian Tepæan a fost solicitat
pentru o audienåã de cãtre douã persoane
datoritã faptului cã fuseserã bãtuåi de un
vecin æi, ducându-se la postul de poliåie,
„au tot fost amânaåi æi nu au fost luaåi în
seamã“ - dupã cum afirmã aceætia. Li s-a
explicat cu pãrere de rãu cã nu pot fi
ajutaåi æi cã astfel de probleme nu fac
obiectul activitãåii Poliåiei de Frontierã
decât dacã sunt descoperite în flagrant æi
au fost sfãtuiåi sã meargã din nou la poliåie
sã depunã plângere. Prin toate acåiunile
executate de cãtre poliåiætii de frontierã,
oamenii din zonã au cãpãtat încredere æi
depun întregul efort pentru a coopera cât
mai bine cu Poliåia de Frontierã.
Înainte de a pleca, însoåiåi de inspectorul
principal Marian Lovin, am dorit sã mergem
efectiv în teren pentru a observa æi aici cum
îæi desfãæoarã misiunea o patrulã din cadrul
sectorului. Pe malul Prutului, la circa 11
kilometri de sector, i-am întâlnit pe agenåii
Zainea Zaharia æi Rãzvan Boros, care, în
ciuda vremii neprietenoase, supravegheau
zona din dreptul localitãåii Vlãdeæti, deæi
afarã termometrul indica o temperaturã de
7 grade sub zero, în jurul orei 11 dimineaåa.
Cât despre noaptea petrecutã de colegii
noætri în misiune spunem doar atât: ger
de crapã pietrele. Aproape îngheåaåi æi cu
obrajii roæii, ei i-au comunicat colegului
care ne însoåea cã nu sunt nici un fel de
probleme în zona de responsabilitate. Aceæti
poliåiæti de frontierã sunt reprezentanåii
miilor de agenåi sau ofiåeri de poliåie de
frontierã care trebuie sã securizeze viitoarea
frontierã europeanã, indiferent de anotimp,
de zi sau noapte æi pentru care cuvintele
ger, aræiåã, zãpadã, noroi, åânåari reprezintã,
de fapt, viaåa de zi cu zi.
Sectorul din curtea
inspectoratului
Sectorul Galaåi a fost înfiinåat la 1 iulie
2000, æeful sectorului fiind din decembrie
26 Frontiera - nr. 1/2006
2004 subcomisarul Constantin Bãbuåã.
Sectorul are în subordine patru puncte de
trecere a frontierei, PPF Galaåi-Rutier, PPF
Galaåi - Feroviar, PPF- Galaåi Port, o Zonã
Liberã æi peste 33 km de frontierã verde.
Serviciul se desfãæoarã în ture normale,
planificarea acestora se face de cãtre æeful
de sector, lunar, iar cea a lucrãtorilor de
cãtre æeful de turã. Începând cu 1
februarie se va trece la serviciul
pe cinci ture. Graåie acestui sistem
numãrul lucrãtorilor pe tura de
serviciu va fi de aproximativ 40 de
oameni, dar datoritã conceptului
de turã variabilã vor fi aproape în
permanenåã douã ture în teren. În
decembrie 2002, timp de trei luni
s-a experimentat acest serviciu, iar
oamenii au fost foarte mulåumiåi
datoritã mai multor factori. Astfel,
nu se depãæeæte numãrul de ore
lunare, poliåiætii de frontierã au mai
mult timp liber æi în acelaæi timp se
face o economie de combustibil,
maæinile care duc turele rãmânând
în teren.
În cursul anului trecut au fost
înregistrate 1152 infracåiuni æi
aplicate 2885 contravenåii. Au
fost descoperite ca furate æase
autoturisme de lux, o grenadã de
rãzboi, un pistol cu amortizor, douã pistoale
mitralierã æi 100 de cartuæe. Dintre cele
mai semnificative cazuri trebuie amintit
cel din data de 13 octombrie, când cu
ajutorul autospecialei cu termoviziune au
fost descoperiåi patru cetãåeni care au trecut
fraudulos în România, doi dintre aceætia
fiind cãlãuze. De asemenea, în cursul lunii
iulie anul trecut, au fost descoperite douã
cazuri de trafic cu droguri.
La sector, în perioada de faåã îæi
desfãæoarã activitatea de practicã 36 de
elevi de la Æcoala Oradea, care executã
misiuni la frontiera verde împreunã cu
ceilalåi lucrãtori. În ceea ce priveæte noii
agenåi încadraåi, aceætia sunt folosiåi în
misiuni, dar neexecutând nici o æedinåã
de tragere în æcoalã nu pot efectua
misiuni cu armamentul din dotare. S-a
înregistrat æi un caz în care unul dintre
elevii de la Oradea s-a retras din sistem
dupã ce a executat æapte ture de serviciu,
motivând cã „nu se vede fãcând toatã
viaåa acest lucru”. Se pare cã o parte
dintre noii angajaåi æi dintre elevii æcolii
de agenåi nu percep exact ceea ce face
Poliåia de Frontierã, majoritatea având
impresia cã vor lucra numai în PPF-uri,
nu æi la frontiera verde. Ba chiar o pãrere
a unora dintre noii angajaåi este cã vor
lucra la “poliåia vamalã”.
În ceea ce priveæte dotarea sectorului,
aceasta este acceptabilã. O problemã
o constituie acumulatorii aparatelor
“Matiz”, a cãror duratã de funcåionare nu
mai justificã luarea în misiune a aparatelor,
deæi sunt extrem de folositoare pe timp de
noapte. Termoviziunea, deæi a ieæit din
garanåie æi s-a depãæit cu mult numãrul
de ore peste garanåie, încã funcåioneazã la
parametrii normali.
Înainte de a pleca spre Bucureæti, am fi
dorit sã surprindem efectuarea unui control
al unei nave în port, dar, din pãcate, nu
am avut æansa de a realiza acest lucru
întrucât, în acel moment, nu era
nici o navã disponibilã, toate fiind
la descãrcat.
În încheierea reportajului
nostru îi mulåumim purtãtorului de
cuvânt al IJPF Galaåi, inspectorul
Bogdan Carp, pentru faptul cã
ne-a însoåit pe toatã perioada
cât a durat cãlãtoria noastrã pe
meleaguri gãlãåene, precum æi
tuturor poliåiætilor de frontierã cu
care am reuæit sã stãm de vorbã,
pentru amabilitatea de care au
dat dovadã.
Gabriel CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU

1 ianuarie a adus foråe
proaspete la frontiera de est
187 de agenåi angajaåi din sursã externã
au finalizat primul modul al cursului de
iniåiere în cariera de poliåist de frontierã,
la Centrul de Formare æi Perfecåionare
Iaæi. În continuare, ei se aflã în modulul
de pregãtire practicã, ce se va derula pe o
perioadã de æase luni.
Agenåii provin de la inspectoratele
judeåene ale Poliåiei de Frontierã Iaæi,
Vaslui æi Botoæani æi fac parte din prima
serie de agenåi angajaåi din sursã externã
pentru acoperirea deficitului de cadre cu
care s-a confruntat IGPF.
„Pregãtirea este componentã de bazã
a procesului de securizare a frontierei de
stat. Acest rol creæte în condiåiile în care
resursa umanã a fost æi este deficitarã,
fiind nevoie de aducerea în sistem a unui
numãr mare de personal. Pentru seria
externã, un element important este cã,
fiind numeroasã, va fi cea care va da nota
în structura operativã în douã momente
extrem de importante privind aderarea
României la Uniunea Europeanã: evaluãrile
pentru raporturile de åarã din primãvarã æi
toamnã”, afirma comisarul-æef Zaharia
Ivaæcu, directorul CFP Iaæi. Cei mai noi
agenåi ai Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi
au vârste cuprinse între 18 æi 46 ani, iar
cei mai mulåi sunt absolvenåi de studii
superioare. „Noutatea absolutã pentru
Centrul de Formare Perfecåionare Iaæi
este faptul cã grupele formate au fost
mixte. Dintre cursanåii din prima
serie, 58 sunt femei, iar 129 bãrbaåi”,
a declarat comisarul-æef Gheorghe
Vãleanu, directorul adjunct al CFP
Iaæi.
Pentru cursanåi, primul modul nu a
însemnat numai iniåiere profesionalã în
condiåii moderne, ci æi un excelent prilej de
a lega prietenii cu colegii. „A fost chiar mai
bine decât mã aæteptam. A fost o surprizã
sã vãd cât de bune sunt condiåiile aici – sãli
de clasã, laboratoare moderne, cu dotãri
peste mãsura aæteptãrilor. Æi, de asemenea,
m-am bucurat sã cunosc æi sã învãå de
la oameni profesioniæti, cu experienåã
în supravegherea æi controlul trecerii
frontierei de stat. Mi-am fãcut prieteni mulåi
æi chiar regret cã s-a terminat modulul æi
nu-i voi mai vedea pânã în luna iunie. Pe
de altã parte însã, avem æase luni în care
va trebui sã arãtãm cã ætim sã ne facem
datoria conform legii”, afirmã agentul
Alin Florescu, din cadrul IJPF Iaæi. „Cursul
a fost o experienåã deosebitã, pentru cã
am cunoscut mulåi oameni. Îndrumãtorii
au avut un rol foarte important. Au fost
un liant pentru noi æi, de aceea, s-a format
un colectiv unit. În cele trei luni am fost
cazatã la CFP în condiåii foarte bune.
Æedinåele de tragere în poligon mi s-au
pãrut foarte interesante, fiind o noutate
absolutã pentru cei mai mulåi dintre noi.
Cred cã acolo a trebuit sã demonstrãm cât
suntem de responsabili æi disciplinaåi”, a
mãrturisit agentul Alexandra Dupa, de la
IJPF Botoæani.
La CFP Iaæi cursurile de iniåiere
continuã, pentru ceilalåi agenåi proveniåi
din sursã externã.
Andreea COZMULESCU
Liceele de Poliåie la sfâræit de drum
În urmã cu 15 ani, printr-un ordin
al ministrului de interne, luau fiinåã
Liceele Militare ale Ministerului de
Interne “Constantin Brîncoveanu” -
Ploieæti æi “Neagoe Basarab” – Buzãu.
Acestea aveau ca obiective principale
selectarea viitoarelor cadre pentru
MAI prin pregãtirea teoreticã æi fizicã
necesarã specialitãåilor Poliåie, Poliåie
de Frontierã, Jandarmi, Pompieri,
Protecåie Civilã æi Arhivisticã.
Majoritatea absolvenåilor acestor licee
intrau la Academia de Poliåie, restul
fie urmau o æcoalã de subofiåeri fie intrau
din a doua încercare la Academie. Doar
5 % pãrãseau aceste instituåii pentru a
renunåa definitiv la haina militarã, în
favoarea uneia civile. Prin bãncile acestor
licee au trecut numeroæi elevi care astãzi
reprezintã un CV de excepåie ale celor
douã licee æi, totodatã, a dascãlilor care
s-au strãduit ca viitorii absolvenåi sã fie
foarte bine pregãtiåi.
Cu regretul împãrtãæit celor care æi-ar
fi dorit o continuare a tradiåiei liceelor
militare ale MAI amintim cã din acest
an cei care vor dori sã urmeze cursurile
acestor licee nu vor mai putea întrucât
nu vor mai fi acceptaåi alåi elevi în clasa
a IX-a. Dupã absolvirea celorlalåi ani
terminali aceste licee se vor desfiinåa,
lãsând loc doar amintirilor a mii de elevi
æi profesorilor care le-au cãluzit paæii cu
succes spre o carierã de poliåist.
Gabriel CRÃCIUN
Gânduri înainte de
admitere
• “În urmã cu patru ani,
când m-am gândit sã intru
în acest sistem vroiam ca
la sfâræitul studiilor liceale
sã acced în instituåiile de
învãåãmânt superior ale MAI.
Åinând seamã de numãrul
mic de locuri comparativ
cu cel al candidaåilor care
provin numai din liceele de poliåie, neluând
în seamã æi pe cei care provin din liceele
civile, æansele pentru a intra la Academia
de Poliåie scad foarte mult în comparaåie cu
cele din anii trecuåi. Aæ dori sã mi se acorde
dreptul sã mã înscriu în paralel æi la examenul
de admitere la facultãåi civile pentru ca în
caz de nereuæitã la Academie sã nu pierd un
an, angajându-mã în scris ca în cazul în care
voi fi declarat admis la Academia de Poliåie
sã urmez cariera de poliåist æi sã renunå la
celelalte facultãåi civile la care aæ fi declarat
admis” (elev sergent Alin DRÃGHICESCU
- Liceul “Constantin BRÂNCOVEANU” al
MAI Ploieæti).
• “În caz de nereuæitã la Academie vreau
sã pot urma Æcoala de Agenåi de Poliåie la
arma Poliåie de Frontierã. Am fost anunåaåi cã
în acest an nu vor fi locuri decât la æcolile de
Subofiåeri de Jandarmi, Pompieri æi Protecåie
Civilã. Cred cã ar fi normal ca æi promoåiei
noastre sã i se acorde
æansa de a candida, cel
puåin, la aceste æcoli”.
(elev sergent Ioan RÃCILÃ
- Liceul “Constantin
BRÂNCOVEANU”)
• “Mi-aæ dori ca
numãrul de locuri scoase
la concursul de admitere
la Academia de Poliåie
“Al. I. Cuza” pentru sesiunea 2006 sã fie de
cel puåin 150 locuri pentru armele Poliåie,
Jandamerie, Poliåie de Frontierã, doar pentru
bãieåi. Cred cã acest lucru este justificat æi de
faptul cã toåi cei 150 de elevi care terminãm
liceele de poliåie am semnat un contract cu
Ministerul Administraåiei æi Internelor când
am fost admiæi la aceste licee. Ne-am obligat
atunci sã susåinem examenul la Academie æi
prioritar pentru noi în cei patru ani de liceu
a fost sã ne pregãtim pentru aceastã instituåie
superioarã de învãåãmânt. Mi-aæ dori ca
fiecare dintre pãråi sã-æi respecte promisiunile
asumate æi sã ne acorde
fiecãruia dintre elevii
liceelor militare un loc
la Academia de Poliåie,
bineînåeles în urma
examenului de admitere”
(elev sergent Marian
BALABAN - Vaslui- Liceul
“Neagoe Basarab” al MAI
-Buzãu).
Frontiera - nr. 1/2006
27

Documentar
Cooperarea Poliåiei de Frontierã Române pentru
supravegherea æi controlul frontierei de stat (IV)
• Neculai BURNICHI
Relaåiile de cooperare ale
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã se desfãæoarã cu autoritãåile
administraåiei publice centrale, organele
judiciare, celelalte organe æi instituåii
centrale ale statului, precum æi cu
reprezentanåi ai societãåii civile.
Cooperarea internã se organizeazã æi
se realizeazã având la bazã prevederile
actelor normative în vigoare, protocoalele
æi planurile de cooperare încheiate de
Ministerul Administraåiei æi Internelor cu
celelalte autoritãåi centrale ale statului,
protocoalele æi planurile de cooperare
încheiate de IGPF æi vizeazã:
A. Realizarea cadrului de cooperare,
a formelor æi metodelor de acåiune cu
structuri din MAI: Inspectoratul General
al Poliåiei, Direcåia Generalã de Informaåii
æi Protecåie Internã, Direcåia Generalã de
Evidenåã Informatizatã a Persoanei, Oficiul
Naåional pentru Refugiaåi, Inspectoratul
General al Jandarmeriei, pentru:
1. realizarea unui schimb permanent æi
operativ de date æi informaåii pe domenii
de interes, care concurã la combaterea
fenomenului infracåional transfrontalier;
2. organizarea unor acåiuni æi controale,
complexe æi de o mare diversitate, împreunã
cu structurile centrale æi teritoriale în
medii sau locuri de interes operativ, în
care este semnalatã prezenåa persoanelor
care se ocupã cu traficul de persoane, ori
sunt predispuse la infracåiuni cu caracter
transfrontalier;
3. verificarea æi utilizarea operativã
a datelor referitoare la activitatea unor
cetãåeni strãini sau persoane suspecte
a fi implicate în traficul de persoane,
armament æi muniåii, stupefiante, monedã
falsã, acordarea ilegalã de vize;
4. executarea unor acåiuni de
investigare æi supraveghere la locurile æi
28 Frontiera - nr. 1/2006
punctele de încãrcare în mijloacele de
transport a produselor destinate exportului,
în scopul prevenirii ieæirii clandestine din
åarã a cetãåenilor români æi strãini;
5. identificarea æi supravegherea
calificatã a persoanelor cunoscute cã se
îndeletnicesc cu cãlãuzirea æi trecerea
ilegalã a cetãåenilor strãini sau români
peste frontierã;
6. desfãæurarea unor acåiuni comune
pentru combaterea actelor ilegale cu
caracter transfrontalier în zona de
frontierã.
B. Cooperarea cu Direcåia Generalã a
Vãmilor æi Garda Financiarã din Ministerul
Finanåelor Publice:
1. perfecåionarea formelor de acåiune
pentru asigurarea unui schimb eficient de
date æi informaåii necesare combaterii
faptelor ilegale în zona de frontierã
æi zona specialã de supraveghere
vamalã;
2. desfãæurarea unor acåiuni
comune pentu controlul mijloacelor
de transport, depozitelor, terenurilor,
sediilor æi altor obiective unde
se gãsesc bunuri supuse sau care
urmeazã sã fie supuse unui regim
vamal;
3. participarea la acåiunile
desfãæurate în zona de frontierã în
baza unor planuri comune, pentru
controlul unor mijloace de transport;
4. efectuarea controlului vamal la
toate mijloacele sau spaåiile care fac
obiectul unei investigaåii pe linie de
specialitate la solicitarea Poliåiei de
Frontierã;
5. reglementarea æi perfecåionarea
activitãåilor personalului celor douã
instituåii în punctele de control pentru
trecerea frontierei de stat;
6. participarea æi colaborarea, în
condiåiile legii, în vederea susåinerii unor
activitãåi coordonate împotriva traficului
internaåional de droguri;
7. desfãæurarea unor acåiuni
comune pentru prevenirea acåiunilor de
contrabandã æi descoperirea celor care s-
au produs în zona de competenåã a Poliåiei
de Frontierã;
8. descoperirea æi identificarea
persoanelor care comit fraude vamale
sau încearcã sã eludeze reglementãrile
vamale;
9. perfecåionarea permanentã a
cooperãrii practice cu organele vamale,
organizarea unor activitãåi comune de
pregãtire specificã a personalului.
C. Cooperarea cu celelalte instituåii
cu atribuåii la frontiera de stat din afara
Ministerului de Interne (Serviciul Român
de Informaåii, Serviciul de Telecomunicaåii
Speciale, Serviciul de Informaåii Externe, din
Ministerul Lucrãrilor Publice æi Locuinåei,
Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor
Externe etc.):
1. asigurarea schimbului eficient de
date æi informaåii necesare combaterii
acåiunilor ilegale în zona de frontierã;
2. acordarea reciprocã a sprijinului
operativ pentru îndeplinirea atribuåiilor
specifice structurilor teritoriale ale Poliåiei
de Frontierã;
3. cunoaæterea, prevenirea æi
contracararea faptelor din domeniul
infracåionalitãåii transfrontaliere de naturã
a leza siguranåa naåionalã, ori de drept
comun;
4. informarea reciprocã cu datele æi
informaåiile pe care fiecare instituåie le
deåine æi sunt utile pentru îndeplinirea
atribuåiilor specifice date în competenåã;
5. iniåierea æi participarea la acåiuni
comune, în limitele conferite de lege,
fiecãrei instituåii, pe linia prevenirii
æi combaterii faptelor din domeniul
infracåionalitãåii transfrontaliere;
6. realizarea de activitãåi specifice, de
interes comun, în domeniul îmbunãtãåirii
sistemului informatic;
7. acordarea sprijinului necesar Poliåiei
de Frontierã pentru realizarea unor legãturi
speciale de bunã calitate, la nivelul tuturor
structurilor;
8. punerea la dispoziåia Poliåiei de
Frontierã a infrastructurii de comunicaåii,
în vederea realizãrii sistemului informatic
on-line;
9. realizarea æi implementarea
Sistemului Informaåii Naåional (S.I.N.).
Pregãtirea datelor Poliåiei de Frontierã
Române în sistem informatizat, pentru
asigurarea compatibilitãåii S.I.N.;
10. desfãæurarea unor activitãåi comune
pentru protecåia informaåiilor clasificate,
dezvoltarea relaåiilor de colaborare, la nivel
central æi teritorial, în scopul cunoaæterii,
prevenirii æi contracarãrii fenomenelor æi
acåiunilor din sfera criminalitãåii organizate
transfrontaliere, de naturã a leza siguranåa
naåionalã sau interesele åãrii;
11. informarea reciprocã cu date
de interes în domeniul criminalitãåii
organizate transfrontaliere pe care pãråile le
deåin æi sunt utile în îndeplinirea atribuåiilor
specifice sau necesitã intervenåia comunã
pentru cunoaæterea, prevenirea æi
contracararea planurilor æi acåiunilor ce
vizeazã siguranåa frontierei naåionale;
12. schimbul de date æi informaåii
referitoare la sfera terorismului æi a
criminalitãåii internaåionale desfãæurate de
organizaåii specializate în astfel de activitãåi,
grupãri mafiote æi alte grupuri infracåionale
ce opereazã în zona de frontierã.
(Urmare în numãrul viitor)

DIRECÅIA GENERALÃ
ANTICORUPÅIE VÃ
PREVINE
Sesizaåi faptele
de corupåie ale
pesonalului MAI la
0800.806.806 - linie
telefonicã gratuitã a
Direcåiei Generale
Anticorupåie
Astãzi corupåia este la tot pasul. Se
ætie însã ce este ea æi cum se manifestã?
Cu siguranåã cã nu.
Unde mai pui cã mulåi dintre noi
provocãm – voit sau nu – acte de
corupåie. Spre exemplu, atunci când,
pentru efectuarea unui serviciu ce-i
intrã în atribuåii, omul de la ghiæeu
pretinde sau acceptã sã fie „uns” cu
ceva, aceasta este mitã.
Este însã clar cã æi cel care a recurs
la mituire pentru a-æi rezolva problema
– pe care oricum funcåionarul public
era obligat sã o îndeplineascã – este la
fel de vinovat. Prin gestul sãu, acesta
nu a fãcut decât sã încurajeze „æpaga”
– cum se spune.
Concluzionãm æi vã informãm cã
luarea de mitã (conform Codului Penal)
este fapta de corupåie a funcåionarului
care, „direct sau indirect, pretinde ori
primeæte bani sau alte foloase care nu i
se cuvin, ori acceptã promisiunea unor
astfel de foloase sau nu o respinge, în
scopul de a îndeplini, a nu îndeplini
sau a întârzia îndeplinirea unui
act privitor la îndatoririle sale de
serviciu sau face un act contrar
acestor îndatoriri”. Æi sã ætiåi cã
aceastã infracåiune se pedepseæte cu
privare de libertate între 3 æi 15 ani,
iar darea de mitã cu închisoare de la
6 luni la 7 ani.
Meritã oare? Noi credem cã nu.
Æi nu uitaåi, linia verde anticorupåie
este 0800.806.806.
Serviciul Prevenire al DGA
Trafic de
influenåã
Trei agenåi æi un ofiåercercetaåi
prealabil
În data de 16 decembrie a.c.,
lucrãtori ai Serviciului Teritorial
Anticorupåie Iaæi, împreunã
cu specialiæti ai Serviciului de
Informaåii æi Protecåie Internã Iaæi æi
cei din cadrul Secåiei de Combatere
a Infracåiunilor de Corupåie sãvâræite
de Militari din Departamentul
Naåional Anticorupåie Bucureæti, au
realizat un flagrant, în urma cãruia
un ofiåer al Inspectoratului pentru
Situaåii de Urgenåã „M.Gr.Sturdza
Iaæi” a fost depistat având asupra
sa suma de 200 euro. Acesta îi
primise de la denunåãtoare, pentru
a interveni pe lângã lucrãtori
ai Serviciului Public Comunitar
Regim Permise de Conducere æi
Înmatriculare a Vehiculelor Iaæi, în
vederea obåinerii de cãtre aceasta a
permisului de conducere.
Ofiåerului i-a fost întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de trafic de influenåã.
Serviciul Comunicare
Publicã al MAI
În seara zilei de 5 ianuarie a.c., autoritãåile
de frontierã maghiare din PTF Csengersima
(corespondent PTF Petea) au informat partea
românã cã, pe sensul de intrare în Ungaria,
se aflã un cetãåean român asupra cãruia au
suspiciuni cu privire la identitatea sa, acesta
legitimându-se cu un paæaport românesc pe
numele de Traian C., de 32 de ani.
Ulterior s-a descoperit cã, în urma
controlului de frontierã, la ieæirea din România,
efectuat de cãtre poliåistul de frontierã Cãlin M.,
acesta nu a observat substituirea de persoanã
în cauzã, permiåând mijlocului de transport æi
pasagerilor ieæirea din åarã. Cãlin M. a declarat
cã, în momentul efectuãrii controlului, în toneta
unde-æi desfãæura activitatea, s-a aflat un coleg
ofiåer din cadrul aceluiaæi sector, Petru C.,
care, motivând cã “este amic cu conducãtorul
autovehiculului în care cãlãtorea sus-numitul
i-a solicitat sã efectueze un control sumar æi
sã permitã ieæirea din åarã a autovehiculului
æi a persoanelor aflate în acesta”. Faåã de cei
doi lucrãtori, conducerea IJPF Satu-Mare a
dispus efectuarea cercetãrii prealabile pentru
încãlcarea metodologiei de lucru la controlul
trecerii frontierei (pentru Cãlin M.), respectiv
pentru depãæirea atribuåiunilor de serviciu æi
încãlcarea ordinelor æi dispoziåiilor de linie
privind prezenåa în PTF-uri în afara orelor de
program æi pe timpul concediilor a poliåiætilor
de frontierã.
La câteva ore mai târziu, poliåiætii de frontierã
care-æi desfãæurau activitatea pe comunicaåia
Satu Mare – Petea, au depistat douã persoane,
cetãåeni români. Din studiul paæapoartelor
prezentate, a rezultat cã cele douã persoane au
termenul de æedere în spaåiul Schengen depãæit,
intrând în România în cursul lunii decembrie
2005, prin PTF Urziceni, controlul acestora
fiind efectuat de Petru B., respectiv Constantin
B., ambii lucrãtori în cadrul acestui Punct de
Frontierã, care nu au respectat metodologia de
lucru, permiåându-le intrarea în România fãrã
a lua împotriva acestora mãsurile legale care
se impun pentru acest caz (nici una din cele
douã persoane nu au putut prezenta documente
justificative pentru depãæirea termenului de
æedere în spaåiul Schengen). Având în vedere
cele sãvâræite în cauzã, s-au întocmit actele
premergãtoare de cercetare penalã sub aspectul
comiterii infracåiunilor de trafic de influenåã,
dare de mitã æi luare de mitã, iar æeful IJPF Satu
Mare a dispus efectuarea cercetãrii prealabile
faåã de cei doi poliåiæti de frontierã implicaåi
pentru nerespectarea metodologiei de lucru.Toåi
cei patru poliåiæti de frontierã implicaåi au fost
mutaåi de la controlul de frontierã iar cercetãrile
continuã. (Mircea CHIOREAN)
Frontiera - nr. 1/2006
29

Logisticã
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA
FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene
Dumitru POPESCU
Structurile Poliåiei de Frontierã Române
acåioneazã într-un mediu social delimitat,
oferind servicii publice, pentru satisfacerea
cerinåelor contribuabililor naåionali æi
europeni æi, ca atare, sunt receptive la
reacåiile acestei „pieåe de consum”.
În viziune modernã Poliåia de Frontierã
îæi îndeplineæte misiunile într-un sistem
integrat. Sistemele integrate sau „sistemele
de sisteme“ ori „familiile de sisteme” sunt
determinate de complexitatea æi amploarea
factorilor de mediu, aæa cum este, de pildã,
infracåionalitatea transfrontalierã organizatã.
Sistemele integrate au evoluat parcurgând
etapele specifice sistemelor independente
æi sistemelor interoperabile (figura alãturatã).
Schema evoluåiei
sistemelor
SISTEME
INDEPENDENTE
SISTEME
SISTEM
INTEGRAT
suportul sistemului
integrat*
* NOTÃ: În cazul în care suportul sistemului integrat
devine incapabil în asigurarea liantului dintre subsisteme,
atunci sistemul integrat îæi pierde aceastã calitate æi trece
într-una din stãrile sistemice anterioare.
Din aceastã perspectivã de abordare
rezultã cã structurile poliåieneæti de frontierã
acåioneazã într-un cadru integrat în primul
rând în interiorul lor, în al doilea rând în
cadrul naåional de cooperare, cu celelalte
instituåii cu atribuåiuni la frontierã, dar æi în
contextul internaåional cu structurile similare
30 Frontiera - nr. 1/2006
din åãrile vecine, åãri ale U.E. æi alte åãri.
Scopul acestei cooperãri „integrate” îl
constituie combaterea crimei organizate
transfrontaliere, care a devenit tot mai
complexã æi greu de contracarat.
Sistemul integrat pentru securitatea
frontierei face parte din categoria sistemelor
complexe æi reprezintã ansamblul ordonat
de procese æi elemente caracterizat prin
numeroase interconexiuni æi interacåiuni
capabil sã îndeplineascã obiectivul
fundamental – securitatea frontierei de stat
a României.
Sistemul integrat pentru securitatea
frontierei este un sistem cibernetic complex,
caracterizat de multitudinea elementelor
componente interconectate prin numeroase
canale informaåionale (în interiorul æi
exteriorul sãu) capabil de interacåiuni
æi conexiuni inverse, de menåinere a
echilibrului æi autoreglare destinat combaterii
infracåionalitãåii transfrontaliere.
Gradul de integrare a sistemului este
determinat de gradul de interacåiune al
subsistemelor componente.
Sistemul este de tip deschis, caracterizat
prin flexibilitate æi eterogenitate æi este
capabil sã desfãæoare prin intermediul
subsistemelor (elementelor) componente
o seamã de activitãåi specifice, care pe
principiul complementaritãåii æi a multiplelor
relaåii informaåionale æi acåionale, contribuie
la realizarea obiectivului fundamental
(securitatea frontierei).
Fiind de tip deschis, sistemul integrat
pentru securitatea frontierei este capabil de
a se interconexa fãrã modificãri esenåiale
sau chiar fãrã nici o modificare cu alte
sisteme cum ar fi sistemul naåional de
apãrare, sistemul naåional de gestionare a
crizelor, sistemul de prevenire æi combatere
a terorismului æi altele, precum æi cu sisteme
similare ale altor åãri.
Conceptul de sistem integrat pentru
securitatea frontierelor s-a dezvoltat
æi aprofundat în ultimul deceniu al
secolului XX.
În România, preocupãrile în acest
domeniu au fost iniåiate în a doua jumãtate
a anului 2001 când, în mod practic, a fost
legiferatã înfiinåarea Grupului Interministerial
Român pentru Managementul Integrat al
Frontierei de Stat, care reuneæte instituåiile
naåionale cu atribuåii la frontierã sau ce au
legãturã cu frontiera.
În cadrul Poliåiei de Frontierã, instituåia
direct responsabilã cu securizarea frontierei
(supravegherea æi controlul frontierei), au
fost iniåiate clarificãri conceptuale care au
determinat mãsuri concrete de asigurare a
unei integrãri legislative, organizaåionale,
operaåionale, de suport logistic, management
al resurselor umane, atât endogen (în interior)
cât æi exogen (în exterior), cu instituåiile
naåionale cu atribuåii la frontierã, cu åãrile
vecine, åãri europene æi alte åãri, situând
pe primul plan specificitatea naåionalã, dar
îmbinând armonios æi realizãrile pe plan
european æi mondial.
Obiective fundamentale, percepute prin
prisma implementãrii sistemului integrat
de securitatea frontierei æi în perspectiva
combaterii eficiente a criminalitãåii
transfrontaliere: • realizarea æi perfecåionarea
cadrului legal æi administrativ de planificare æi
coordonare operaåionalã unitarã æi coerentã,
la nivel naåional æi local a fenomenelor
transfrontaliere • reglementarea prin lege
a cadrului de colaborare dintre instituåiile
naåionale cu atribuåii în domeniul
managementului integrat al frontierei
României. Integrarea strânsã æi coordonarea
unitarã a sarcinilor îndeplinite la frontierã
æi a celor desfãæurate de alte autoritãåi în
interiorul teritoriului naåional • armonizarea
deplinã a legislaåiei naåionale specifice
acquis-ul Uniunii Europene privind protecåia
frontierelor, migraåia æi azilul • finalizarea
procesului de dezvoltare a capacitãåii
administrative a instituåiilor cu responsabilitãåi
la frontierã prin adecvarea pregãtirii specifice
unitare a resurselor umane • realizarea
infrastructurii corespunzãtoare la frontierã,
finalizarea subsistemelor de comunicaåii,
tehnologia informaåiei, supraveghere æi
control adaptate specificului frontierelor
(terestrã, aerianã, fluvialã æi maritimã) æi
asigurarea interconectãrii æi interfaåãrii
echipamentelor necesare în sistem integrat
• implementarea progresivã a procedurilor
specifice privind protecåia frontierelor,
migraåia æi azilul, adecvat procesului de
armonizare a actelor normative interne cu
acquis-ul comunitar • amplificarea cooperãrii
internaåionale în domeniul managementului
frontierei cu statele membre ale Uniunii
Europene, åãrile vecine, precum æi cu alte
åãri • realizarea æi utilizarea efectivã a unui
mecanism eficient de monitorizare æi evaluare
a managementului integrat al frontierei la
toate nivelurile.
În spiritul cerinåelor Uniunii Europene,
pentru realizarea obiectivelor enunåate
este imperios necesarã o politicã unitarã æi
coerentã în privinåa managementului integrat
al frontierei bazatã pe: • un mecanism comun
de coordonare æi cooperare operaåionalã
• analize de risc integrate comune • resurse
umane unitar pregãtite æi echipamente
interoperaåionale • armonizarea legislativã
• eforturi comune ale tuturor instituåiilor.
Sistemul integrat pentru securitatea
frontierei, aæa cum este perceput, reprezintã
una dintre cele mai dificile provocãri la
adresa factorilor superiori de decizie, atât
din punct de vedere conceptual, cât æi din
punct de vedere al proiectãrii æi realizãrii
acestui mecanism deosebit de complex.
Complexitatea este datã de multitudinea
structurilor participante, eterogenitatea æi
dispunerea lor spaåialã æi temporalã, dinamica
vehiculãrii informaåiilor, ritmul rapid în care
se succed evenimentele la frontierã; modul
de operare extrem de variat practicat de
organizaåiile criminale transfrontaliere;
apariåia æi manifestarea de noi forme de
criminalitate transnaåionalã; progresele
tehnice æi tehnologice în realizarea mijloacelor

de prevenire æi combatere a infracåiunilor æi, în
general, a actelor ilegale specifice domeniului
transfrontalier, gradul ridicat æi diversificat de
interconexiuni dintre elementele sistemului,
multitudinea acåiunilor derulate temporal æi
spaåial, specificitatea legislativã, structuralã,
procedural-funcåionalã, relaåionalã, de suport
logistic æi multe alte considerente.
Aæa cum reiese din definiåie sistemul
integrat luat în dezbatere este alcãtuit din
procese æi elemente (subsisteme).
Din punctul nostru de vedere, sistemul
supus analizei poate fi structurat într-o mare
varietate de elemente. De pildã, putem avea în
vedere instituåiile care concurã la securizarea
frontierei æi care însumeazã peste douãzeci
de ministere, agenåii, servicii, numeroase
substructuri ale acestora, organisme locale
æi regionale, organizaåii neguvernamentale
æi altele care, deæi au obiecte de activitate
diferite, prin natura relaåiilor lor, ori prin
natura împrejurãrilor, au tangenåã cu
activitatea transfrontalierã. În acest caz, avem
de a face cu atâtea subsisteme câte instituåii
sunt implicate în securizarea frontierei.
Fiecare dintre instituåii, fiind un subsistem,
are capacitatea de a funcåiona de sine
stãtãtor, având alte substructuri subalterne,
care contribuie la îndeplinirea obiectului lor
de activitate.
Dacã analizãm sistemul din punct de
vedere metodologic, administrativ-teritorial,
al acåiunii de combatere a actelor æi faptelor
care aduc atingere la regimul juridic al
Filtrul
IV
Acåiunile desfãæurate
în interiorul
teritoriului naåional.
Structuri
implicate:
- Poliåia de Frontierã
- Poliåia Rutierã;
- D.I.F.
- D.G.C.C.O.A;
- Jandarmeria;
- M.M.S.S.F;
- M.T.C.T.;
- D.G.I.P.I;
- S.R.I;
- Garda Financiarã;
- O.N.R.;
- P.N.F.;
- G.N.M.;
- M.J.;
- S.T.S.;
- D.G.E.I.P.
- alte structuri.
Filtrul
III
Controlul æi
supravegherea frontierei
de stat a României (la
intrare / ieæire în zona
de 30 km).
Structuri
implicate:
- P.F.R.;
- A.N.V.;
- M.S.;
- M.A.P.A.M.;
- S.R.I.;
- D.G.I.P.I.;
- S.T.S.
- alte structuri
frontierei de stat, sau mai concis pornind
de la activitatea de prevenire æi continuând
cu identificarea, combaterea faptelor
infracåional-transfrontaliere æi terminând
cu înlãturarea urmãrilor acestora, putem
identifica alte elemente componente ale
sistemului.
În situaåia în care avem în vedere
formele principale de acåiune, în legãturã
cu protejarea intereselor statului român la
frontierã, conceputã dincolo de o simplã linie
de demarcaåie dintre teritoriul nostru naåional
æi teritoriile statelor vecine, identificãm, de
asemenea, o altã definiåie a elementelor
componente.
În schimb, dacã avem în vedere natura
mijloacelor de combatere întrebuinåate,
grupate pe domenii, design etc., vom avea o
altã determinare a elementelor sistemului.
Sistemul integrat pentru securitatea
frontierei de stat, aæa cum am mai menåionat,
este la rândul lui integrabil cu sistemul
naåional de apãrare a åãrii, cu sistemul
naåional de gestionare a crizelor, cu sistemul
de prevenire æi combatere a terorismului æi
cu alte asemenea sisteme. În acelaæi timp, el
este interfaåabil æi cu sistemele similare din
åãrile vecine, åãri ale Uniunii Europene æi, în
perspectivã, cu sistemul informatic Schengen
(SIS) etc.
Integrarea în sistem a elementelor
componente (subsistemelor) determinã gradul
de interacåiune al sistemului. Gradul de
interacåiune este definit de felul în care este
Schema proceselor specifice de prevenire æi combatere
a infracåionalitãåii transfrontaliere
Filtrul
II
Cooperarea
internaåionalã privind
frontiera de stat a
României.
Structuri
implicate:
- structuri similare din
åãrile vecine;
- centrele, birourile æi
punctele de contact bi
æi multilaterale;
- ataæaåi de afaceri
interne/ofiåeri de
legãturã români în
åãrile de destinaåie;
- cooperarea regionalã la Marea Neagrã;
- acordurile de readmisie;
- consilieri æi consilieri de preaderare aflaåi la
Bucureæti;
- reprezentanåi ai Delegaåiei Comisiei Europene
la Bucureæti;
- ofiåeri de legãturã din state ale Uniunii Europene
la Bucureæti.;
- S.E.C.I.; - P.N.F. ; - Interpol - alte structuri.
Åãrile
de
tranzit
Filtrul
I
Structuri
implicate:
Åãrile
de
origine
- reprezentanåele
diplomatice ale
României;
- ataæaåi de afaceri
interne/ofiåeri de
legãturã români în
åãrile de origine/
tranzit;
- structuri ale S.I.E.;
- ataæaåi militari;
- transportatori;
- diverse agenåii care
pot furniza informaåii
despre fenomen;
- alte structuri.
Legendã: A.N.V. = Agenåia Naåionalã a Vãmilor; D.G.C.C.O.A. = Direcåia Generalã de
Combatere a Crimei Organizate æi Antidrog; D.G.E.I.P. = Direcåia Generalã de Evidenåã
Informatizatã a Persoanei; D.G.I.P.I. = Direcåia Generalã de Informaåii æi Protecåie Internã;
D.I.F. = Direcåia de Investigare a Fraudelor; G.N.M. = Garda Naåionalã de Mediu; M.A.P.A.M.=
Ministrul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor æi Mediului; M.J. = Ministerul Justiåiei; M.M.S.S.F.
= Ministerul Muncii, Solidaritãåii Sociale æi Familiei; M.S. = Ministerul Sãnãtãåii; M.T.C.T.
= Ministerul Transporturilor, Construcåiilor æi Turismului; O.N.R. = Oficiul Naåional pentru
Refugiaåi; P.N.F. = Punctul Naåional Focal; P.F.R. = Poliåia de Frontierã Românã; S.E.C.I. =
Centru de Cooperare Internaåionalã Sud-Est European; S.I.E. = Serviciul de Informaåi Externe;
S.R.I. = Serviciul Român de Informaåii; S.T.S. = Serviciul de Telecomunicaåii Speciale.
perceputã punerea consecventã în aplicare
a principiilor managementului integrat æi ale
managementului participativ, de modalitatea
de realizare a interfaåãrii subsistemelor,
de organizarea structuralã æi acåionalã a
instituåiilor participante, de interoperabilitatea
mijloacelor din dotarea respectivelor instituåii,
ca æi de voinåa elementelor de a acåiona
în comun în orice situaåie, începând cu
schimbul oportun de informaåii æi terminând
cu acåiunile efective de combatere æi, la
nevoie, de înlãturare a urmãrilor provocate
de infracåionalitatea transfrontalierã.
Luând în consideraåie instituåiile interne
(din åarã) æi internaåionale care participã, întro
formã sau alta, la prevenirea æi combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere constatãm
cât de amplã, complexã æi diversificatã este
extinderea sistemului integrat destinat acestui
scop.
Din cele relatate reiese cã sistemul integrat
pentru securitatea frontierei se compune din
procese æi elemente (subsisteme).
Procesele reprezintã o succesiune de
activitãåi æi acåiuni desfãæurate temporal æi
spaåial de structurile cu atribuåiuni nemijlocite
în securizarea frontierei de stat concretizate
în strategia, selectarea, vehicularea, analiza,
distribuåia æi stocarea datelor æi informaåiilor
de interes pentru prevenirea æi combaterea
actelor æi faptelor care aduc atingere
domeniul transfrontalier.
Aæa cum rezultã din schema alãturatã,
procesele pentru prevenirea æi combaterea
infracåionalitãåii transfrontiere se desfãæoarã
etapizat prin patru filtre (niveluri, piloni):
• în åãrile de origine æi åãrile de tranzit
• acåiunile de cooperare internaåionalã
privind frontiera de stat a României
• controlul æi supravegherea în zona de
frontierã • acåiunile desfãæurate pe teritoriul
naåional al României.
Filtrele (nivelurile) æi organismele
implicate, ca æi aria geograficã de
manifestare dau dimensiunile, complexitatea,
eterogenitatea æi diversitatea structurilor æi
acåiunilor care se desfãæoarã în sistemul
integrat de securizare a frontierei de stat a
României în contextul aderãrii la U.E.
Explicarea sistemului integrat pentru
securitatea frontierei propusã aici ne ajutã sã
înåelegem atât elementele componente, cât
æi complexitatea operaåionalã æi relaåionalã
în interiorul lui, dar æi cu mediul exterior,
precum æi aplicaåiile practice operate în mod
real, de îndeplinire a misiunilor de control æi
supraveghere a frontierei.
Subsistemele (elementele) reprezintã
subcomponente ale sistemului interconectate
prin legãturi de tipul cauzã-efect. Limitele
acestui sistem pot fi definite arbitrar, deoarece
în dinamica evoluåiei unele subsisteme
(elemente), din anumite puncte de vedere,
sunt parte a sistemului, iar din altele parte a
mediului exogen.
Subsistemele (elementele) sistemului
integrat pentru securitatea frontierei sunt:
• subsistemul de infrastructurã (sediile
operative) • subsistemul de comunicaåii
fixe • subsistemul de comunicaåii mobile
• subsistemul informatic on-line • subsistemul
de supraveghere a frontierei • subsistemul de
control al frontierei • subsistemul de suport
logistic integrat: o resursele umane: specifice
æi utilizatorii finali o mentenanåa.
Frontiera - nr. 1/2006
(urmare în numãrul viitor)
31

In memoriam
DOAMNEI
ELENA BURLACU
ÆI FIICELOR SALE
DRAGI
LUANA ÆI LUIZA
În urmã cu peste 20 ani am cunoscut
doi tineri admirabili – un bãiat Titi
Burlacu æi o domniæoarã, Elena (Lili),
eterna prietenã a acestuia.
Celor doi ofiåeri le ardeau ochii
frumoæi precum douã lumânãri care
pãreau fãclii aprinse.
Nimeni æi nimic nu-i putea
opri din drumul pe care au plecat,
pentru cã ursitoarele hãrãziserã sã fie
alãturi la bine æi la greu, iar “arhitectul”
universului i-a ajutat sã-æi punã cununa
pe cap prin sfânta tainã a cãsãtoriei.
Viaåa datã de Dumnezeu prin fructul
dragostei le-a adus pe lume, precum
lui Avram, Sara æi Rahila, douã fetiåe,
Luana æi Luiza, devenind, dupã datina
æi structura geneticã umanã, iubite
de pãrinåii Pãmânteni mai mult decât
lumina ochilor.
Tânãra familie se ducea pe drumul
ei, pãrinåii fiind în slujba statului,
de pazã la fruntariile åãrii, cã doar
Ætefan la 1504 lãsa cu limbã de moarte
“urmaæilor sãi” sã nu închine åara ruæilor
dacã nu o vor putea åine independentã,
mai bine turcilor, “plãieæii” Burlacu
erau la datorie. Odatã cu evoluåia
lor profesionalã creæteau æi cele douã
vlãstare, care primeau o educaåie
aleasã, cã doar în Moldova se aflã o
“Vitorie Lipan” aproape la tot pasul.
ARIPI FRÂNTE
Însã, viaåa îi încearcã pe
oameni, iar Dumnezeu îi aduce la el pe
cei pe care îi iubeæte. Boala se cuibãreæte
æi face tot mai firav trupul comisarului
Titi Burlacu, pe care îl loveæte fãrã însã
a-l rãpune în toamna anului 2005.
Anul se sfâræeæte æi familia lui
TITI sãrbãtoreæte în mod creætineæte
praznicul sfânt al venirii pe Pãmânt a
celui mai mare spirit alb al Universului
– Iisus Hristos.
Lumea se dezlãnåuie la intrarea
în noul an 2006 iar cerul Botoæanilor
este luminat din toate pãråile de
strãlucirea focurilor de artificii.
Nimeni æi nimic nu prevestea
ceva rãu, însã în seara zilei de 6 ianuarie
2006 deasupra cãminului familiei
Burlacu apar “nori negri” pe care
cãlcau îngerii, erau însã îngerii moråii
care niciodatã nu aduc veste de botez
sau de nuntã.
În ziua de 7 ianuarie 2006,
când popoarele lumii ortodoxe îl
prãznuiesc pe Sfântul Ioan Botezãtorul,
viaåa lui Titi a fost curmatã, inima lui
încetând sã mai batã.
Stimatã æi distinsã colegã, fetiåelor
dragi:
Nouã, oamenilor, ne place sã
credem cã întotdeauna când un om
pleacã din aceastã lume în apropierea
sau în ziua unui praznic este un om ales.
Æi mai credem cã Dumnezeul nostru are
nevoie acolo sus “de oameni aleæi” æi de
ofiåeri pentru a putea lupta alãturi de
El împotriva întunericului.
Voi aveaåi nevoie de el aici, este
foarte adevãrat, însã nu sunteåi singure
pentru cã divinitatea compenseazã mai
mult æi mai bine decât o facem noi,
oamenii, fãpturi create de el.
El, soåul æi tatãl vostru, va veghea
la drumurile voastre de acolo de sus,
va veghea spre binele vostru, va umple
sigur un mare gol lãsat în urma sa care
este greu de înåeles, dar mai ales de
acceptat de cãtre om.
Apoi, mai suntem æi noi ceilalåi, care
ne aflãm æi vom fi lângã voi. Oricum
æi orice s-ar întâmpla însã, viaåa merge
înainte, cel care rãmâne, are datoria
lãsatã de legea strãbunã sã-æi ducã copiii
la casele lor, iar ei sã-æi sprijine pãrinåii
pânã la capãtul zilelor.
Noi, colegii æi prietenii lui TITI
BURLACU, nu-l vom uita niciodatã,
privirea lui bãrbãteascã dar blândã,
marcatã întotdeauna de un zâmbet atât
de omenesc, seriozitatea æi altruismul
lui le vom pãstra vii în memorie
SÃ-I FIE ÅÃRÂNA UÆOARA ÆI
DRUMUL BUN SPRE RAIUL LUI
DUMNEZEU, SÃ FIE AÆEZAT “ÎN LOC
CU VERDEAÅÔ ÆI LUMINAT !
CU ADÂNCÃ TRISTEÅE ÆI MULTÃ
PREÅUIRE,
Chestor principal de poliåie NELU POP
Brãzdau cerul în lung æi-n lat. Acolo
se simåeau ca acasã, erau „stãpânii
aerului”.
Zborul lor, de aceastã datã, va fi fãrã
de sfâræit .
Locotenent colonel Valentin –Mihai
Stãnescu – 39 de ani æi cãpitan comandor
Augustin Toma -38 de ani.
Aceæti oameni inimoæi, care trebuiau
sã aducã salvarea, cine ætie câtor alte
vieåi, au dat exemplu devotamentul lor,
pierzându-æi viaåa înainte de vreme.
Înaltul profesionalism, competenåa æi
dãruirea lor au fãcut sã fie salvate zeci
de vieåi.
Au lãsat în urma lor inimile rãnite ale
soåiilor æi copiilor lor, pãrinåi împovãraåi
de durerea nãprasnicã a pierderii unui
copil.
Alãturi de ei æi-au pierdut viaåa douã
32 Frontiera - nr. 1/2006
cadre medicale, îngeri în halate albe
coborâtori din cer, tãmãduitoare ale
sufletului æi ale trupului: medic Liliana
Aurora Puiu, de 36 ani æi asistent medical
Mioara Minodora Hauta, de 30 ani.
Ceasurile s-au oprit la ora cumplitei
tragedii. Inimile noastre plâng alãturi de
familiile æi prietenii acestora, pierderea
lor a fost fulgerãtoare.
Colectivele Unitãåii Speciale de
Aviaåie æi Serviciul Mobil de Urgenåã,
Reanimare æi Descarcerare vor face
astfel încât amintirea celor patru colegi
trecuåi în nefiinåã sã rãmânã vie în
memoria æi sufletele noastre.
DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ ÎN PACE!

O nouã promoåie de poliåiæti de frontierã au
depus Jurãmântul de Credinåã
Duminicã 18 decembrie a.c., promoåia
decembrie 2005 a Æcolii de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã ,,AVRAM
IANCU” - Oradea æi-a luat rãmas bun
de la bãncile æcolii æi, prin depunerea
Jurãmântului de credinåã în calitate de
funcåionari publici cu statut
special, au intrat în rândurile
poliåiætilor de frontierã.
Festivitatea de acordare a
gradului de agent de poliåie æi
de depunere a Jurãmântului
de credinåã a avut loc în sala
,,Agora” a Casei de Culturã a
Sindicatelor din Oradea.
Cei 201 absolvenåi (50
femei, 151 bãrbaåi) ai Æcolii
,,Avram Iancu” - Oradea,
reprezentând cea de-a 87-a
promoåie din istoria æcolii
au fost înaintaåi la gradul de
agent de poliåie æi au depus
Jurãmântul de credinåã în
cadrul unui ceremonial la
care au participat pãrinåi, rude æi prieteni
ai absolvenåilor, parlamentari bihoreni,
reprezentanåi ai Prefecturii Bihor æi ai
Primãriei Oradea, ai Direcåiei æi IJPF
Bihor, ai Inspectoratului Judeåean de
Poliåie æi Garnizoanei Oradea, numeroase
personalitãåi ale vieåii social-politice.
În deschiderea ceremonialului a luat
cuvântul directorul æcolii, comisarul-æef
Ovidiu Stanciu, care a reliefat faptul cã
acest moment este unul de satisfacåie
æi împlinire pentru personalul didactic,
pentru tinerii absolvenåi, pentru familiile
æi toåi cei apropiaåi acestora, dar æi pentru
personalul structurilor operative care au
sprijinit stagiile de practicã ale elevilor
æi care abia aæteaptã sã-æi împrospãteze æi
întãreascã structura de personal.
Dupã prezentarea Dispoziåiei
inspectorului general al PFR de acordare a
gradului de agent de poliåie absolvenåilor,
chestorul principal de poliåie prof. univ. dr.
Dumitru Popescu, adjunctul inspectorului
general æi directorul æcolii, comisarul-æef
Ovidiu Stanciu, au înmânat tinerilor poliåiæti
de frontierã diplomele de absolvire.
În cadrul festivitãåii au fost premiaåi
de cãtre inspectorul general al PFR æi
de cãtre organizaåia localã a Corpului
Naåional al Poliåiætilor primii trei clasaåi
dintre absolvenåi-fetele dovedindu-se æi
de aceastã datã la înãlåime - respectiv,
agent Andreea Gherasim, cu media
9,65 a fost declaratã æefã de promoåie æi
a fost recompensatã cu trecerea numelui
pe placa de onoare a æcolii, locul doi -
agent Ioana Cristina Muste, cu media
9.62, locul trei - agent Irina Rînzescu,
cu media 9,58. Au mai primit diplome
de merit ocupanåii primelor zece locuri
în promoåie precum æi cei doi absolvenåi
care, pe durata cât au urmat cursurile
æcolii, au fost consilierii directorului pe
probleme de comunicare internã.
Fundaåia internaåionalã pentru
sprijinirea foråelor de ordine publicã
(R.K.A.) din Budapesta, prin intermediul
DOR DE… EMINESCU
Sub genericul ,,Dor de Eminescu”,
la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã ,,Avram Iancu’’
Oradea s-a desfãæurat, în data de 16
ianuarie a.c., o amplã manifestare
cultural-artisticã dedicatã împlinirii
a 156 de ani de la naæterea poetului
nepereche.
Mihai Eminescu æi-a fãcut simåitã
prezenåa la æcoala din Oradea
prin minunatele versuri æi cântece
interpretate de cãtre elevii anului
I, dintre care îi remarcãm în mod
deosebit pe Elena Cojocaru, Natalia
Selegean æi Adrian Ciubotaru.
directorului general, d-l Peter Szalai, i-a
premiat pe comisarul Florin Opriæ, agentul
Anamaria Doina Pop æi agentul Gabriel Alin
Gall pentru contribuåia deosebitã adusã la
dezvoltarea relaåiilor de colaborare dintre
instituåiile de învãåãmânt de ordine publicã
din România æi Ungaria.
În continuare, în prezenåa preotului
Garnizoanei Oradea, Mircea Ioniåã,
care a oficiat o slujbã de binecuvântare
a promoåiei, tinerii absolvenåi au depus
Jurãmântul de credinåã în calitate de
funcåionari publici cu statut special,
moment care marcheazã de fapt primii
paæi în noua profesie de apãrãtori ai legii
la frontierele României.
În finalul ceremoniei un grup de elevi
ai Æcolii generale ,,Dimitrie Cantemir” din
Oradea a prezentat un superb program
folcloric, în cadrul cãruia au colindat
absolvenåii æi invitaåii, urându-le tuturor
,,Sãrbãtori fericite” æi tradiåionalul ,,La
mulåi ani”.
Ne-am reamintit cu acest prilej
cã pentru noi, orãdenii, aniversarea
naæterii lui Eminescu are o dublã
semnificaåie fiind legatã æi de
lansarea lui, în urmã cu 140 de ani,
în coloanele revistei ,,Familia”.
Emoåionantul spectacol de muzicã
æi poezie organizat sub conducerea
colegilor de la Biroul învãåãmânt,
Monica Bondar æi Luciana Ivãnescu,
ne-a reamintit tuturor cã ,,ne este
dor de Eminescu în fiecare zi æi cã,
încercând sã punem în luminã partea
de adevãr æi frumos din noi, îl regãsim
involuntar în sufletele noastre”.
Frontiera - nr. 1/2006
Paginã realizatã de
Eugen MOÆ
33

Oamenii de lângã noi
La Editura Concordia
a apãrut cartea intitulatã
„Iarbã pentru îngeri”, al
cãrui autor este comisarul
Ioan Vasile Marcu. Colegul
nostru dedicã acest ultim
volum de versuri „celor
care mã iubesc, semn al
preåuirii mele æi celor care
mi-au fãcut rãu, sã ætie cã
i-am iertat”.
Studii:
1981 - absolvent al Æcolii militare
de ofiåeri activi a M.I. “Alexandru
Ioan Cuza” - licenåiat în ætiinåe
juridice
“Mi-ar face o deosebitã plãcere sã
apar în revista „Frontiera“, drept urmare
vã trimit ataæat douã poze în åinutã (zic
eu reuæite, sper sã va placã)…” începe un
mesaj primit pe mail la redacåie care imediat
ne-a pus pe gânduri. Ce-ar fi sã-i îndeplinim
dorinåa colegei noastre dar æi pe a altor
colege care, poate, doresc sã participe la
aceastã rubricã? - am gândit. Poate va avea
æi premii sau … cine ætie ce surprizã, spre
exemplu un calendar la sfâræit de an. Pânã
atunci însã, începând cu primul numãr din
2006, iniåiem aceastã rubricã care sperãm
sã fie apreciatã de cititori. Pentru ca ea
sã continue este nevoie æi de participanåi.
Aæadar, doamnelor æi domniæoarelor
poliåiste de frontierã, vã aæteptãm în
paginile revistei! Iar colegii dvs. poliåiæti
de frontierã pot fi cei care vã susåin!
Ag. pol. Bianca PÃDURARIU
Data naæterii: 14.08.1982
Domiciliul: Sighetu-Marmaåiei, jud.
Maramureæ;
Studii:-Colegiul Naåional “Dragoæ-
Vodã”, Sighetu-Marmaåiei, profil
informaticã;
- Facultatea de Ætiinåe Economice,
Universitatea de Vest Timiæoara, secåia
Turism- Servicii;
Este o leoaicã ambiåioasã, poliåistã
doar de o lunã, în urma încadrãrii directe,
la IJPF Maramures, SPF Sighet;
Pasiuni: în primul rând muzica (îi place
foarte mult sã cânte), natura, cãlãtoriile,
navigarea pe Internet, animalele, desenul
æi limbile strãine; a colaborat cu Radio
Sighet, ca prezentatoare de ætiri pentru o
scurtã perioadã dar frumoasã;
Flori preferate: trandafirii galbeni;
Doreæte ca æi prin intermediul revistei
“FRONTIERA” sã mulåumeascã colegilor
æi æefilor, subcomisar Vasile Lung, comisar
Titel Boboc precum æi celorlalåi pentru
primirea cãlduroasã æi tot sprijinul oferit.
34 Frontiera - nr. 1/2006
Nume: Marcu Ioan Vasile.
Data naæterii: 14 martie 1955.
Locul naæterii: localitatea Sãlciua,
jud. Alba.
Naåionalitatea: românã.
Stare civila: cãsãtorit, o fiicã de 21
ani, studentã în anul III la institutul de
arhitecturã Timiæoara.
Hobby-uri: religia, literatura,
muzica æi sportul.
LA MULÅI ANI, DOMNULE
DOSPINESCU!
Lt.-col.(r) Aurel Dospinescu æi-a
început cãtãnia ca soldat æi, mai apoi,
ca sergent major, în urma absolvirii
Æcolii de Subofiåeri de Administraåie
Odobeæti, în cadrul Regimentului 3
Grãniceri Cernãuåi – Suceava. Acesta
a fost începutul unei frumoase cariere
militare ce a durat aproximativ æase
decenii æi, deæi în 1949 a fost nevoit
sã pãrãseascã rândurile grãnicerilor,
întrucât trupele de grãniceri au fost
preluate de Ministerul de Interne, viaåa
de grãnicer, a oamenilor ce slujesc
frontiera, a rãmas pentru totdeauna
aproape de sufletul sãu.
Cu ocazia împlinirii frumoasei vârstei
de 90 ani redacåia FRONTIERA ureazã
bunului ei colaborator multã sãnãtate æi
un cãlduros LA MULÅI ANI! (A.B.)
Experienåa în activitate:
1981-1993 - lucrãtor operativ la
P.T.F. Curtici;
1993-2000 - lucrãtor operativ la
P.T.F. Nãdlac;
2000-2001 - æef Birou la P.T.F.
Turnu;
2001-2005 - consilier juridic la
I.J.P.F. Arad;
2005 æi pânã în prezent - æef Birou
Cabinet, în cadrul D.P.F. Timiæoara;
Apariåii editoriale:
- Autor al volumelor:
“Lacrima de seara”- colecåia
revistei “Arca”- Arad - 1993
“Cerul interior”- Editura
“Mirador”- Arad -1997
“Iarba pentru îngeri”- Editura
“Concordia”- Arad - 2005.

DESPRE DOMNITORUL
UNIRII
Domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza,
era foarte interesat de felul în care oætirea
îæi îndeplinea îndatoririle, astfel cã, deseori,
pleca prin „Târgul UIeæilor” dar æi pe uliåele
Bucureætiului, travestit în simplu târgoveå.
Într-una din vizitele sale, trecând pe lângã
o cazarmã, a observat cã santinela de la
poartã mânca mãmãligã cu ceapã. Vãzândul,
Domnul, care era îmbrãcat peste uniformã
cu o pelerinã largã, l-a întrebat:
- Ce faci în post? Aæa respecåi tu
consemnul? La care întrebare, soldatul
zice: - Da`tu cine mai eæti de mã tragi la
rãspundere, cã doar n-ai fi Vodã?
- Ba, mi`s Vodã , zice Domnul æi desface
pelerina dând la ivealã strãlucitoarea
uniformã de colonel!
Buimac pentru douã-trei clipe, soldatul
îæi revine æi zice:
- Apãi, dacã tu eæti Vodã, åine aici
mãmãliga æi ceapa sã-åi prezint Onorul!
Divertisment
Altã datã, mergând pe înserate prin câteva
cârciumi despre Mcare aflase cã acolo unii
gradaåi îæi cam fac de cap, domnitorul intrã
într-una æi, prin fumul des, vede cum un
caporal care terminase banii æi-a lãsat sabia
amanet mai cerând o „fele” (unitate de
mãsurat lichide, egalã cu circa 0,5l).
Furios, Domnul, care fãcuse mari
cheltuieli pentru modernizarea oætirii, s-a
luat pe urmele ostaæului æi l-a urmãrit pânã
la regimentul sãu, luând aminte cum arãta
caporalul.
A doua zi, de dimineaåã, la trecerea în
revistã a regimentului , domnitorul observã
cã, totuæi, caporalul avea sabie. Vodã, ætiind
bine cã seara caporalul amanetase sabia la
cârciumã, îi ordonã acestuia: - Caporale,
scoate sabia æi reteazã capul soldatului fãrã
manta (care æi el, probabil, lãsase mantaua
gaj pe la vreun birt)!
Fãrã a se pierde cu firea, caporalul face
doi paæi în faåa Ofrontului æi, cu voce tare,
raporteazã: - Mãria Ta, dacã hotãrârea
ce aåi luat este nedreaptã, Dumnezeu sã
transforme sabia mea în sabie de lemn,
æi, brusc, trage sabia din teacã prezentând
Onorul.
Stupoare æi uimire fãrã de seamã: sabia
caporalului era de lemn!
- De aceastã datã te iert, zice Domnul,
dar dacã încã o datã mai laæi sabia amanet
o sã mergi la gros!
Mat!
Cântece
Eva!
Rânduri la
poezie
de Vasile
Organ
de simå
Ore!
Camere
„ M i e z u l i e r n i i ” , . . .
Pas
România
Slavi
Sport de iarnã
Aho!
Dl. Goe!
Interjecåie
3.600 s
Ied!
Degeratã
Ole!
Dupã Si
Dupã La
Scop
Cusutã pe
mijloc!
Dorinåã
Domolite
Într-o primãvarã când åara fusese inundatã
de viituri puternice, ostaæii au sãrit în ajutorul
oamenilor pe capul cãrora cãzuse aceastã
nãpastã. Unul dintre soldaåii participanåi la
salvarea de vieåi omeneæti æi bunuri a fost
propus, dupã încetarea puhoaielor de apã,
de cãtre comandantul sãu, printr-un raport
pe cale ierarhicã prin care arãta faptele
soldatului, spiritul de sacrificiu, ca soldatul,
R
drept recompensã, sã fie înaintat în mod
excepåional la gradul de caporal.
Citind Vodã raportul, a decis sã-l facã
sergent. Furierul care tocmai citise hotãrârea
Domnitorului s-a dus æi i-a raportat cã
soldatul nu poate fi avansat sergent deoarece
regulamentul nu prevede acest lucru.
Cuza, stând puåin pe gânduri ordonã:
- Atunci, azi sã fie avansat fruntaæ, mâine
caporal, iar duminicã, sergent!
Mit
Nimic
Cep!
Acela
Mag în final!
Abandonat
Frig
Derdeluæ
Limpede
Iåe
Atu
Vehicul
pe zãpadã
Suitã
Iaæi
Frontiera - nr. 1/2006
Net!
Vârstã
Ætefan ANDREESCU responsabil de paginã
35

Jurãmântul de credinåã al poliåistului
"Jur sã respect Constituåia, drepturile æi libertãåile
fundamentale ale omului, sã aplic în mod corect æi fãrã
pãrtinire legile åãrii, sã-mi îndeplinesc cu rãspundere æi bunã
credinåã îndatoririle ce-mi revin potrivit funcåiei æi sã pãstrez
secretul profesional. Aæa sã-mi ajute Dumnezeu!"
Jurãmântul Plãieæilor
" Pe nimenea a trece peste plaiuri oprite în colo æi încoace nu voi
lãsa; care o va face peste poruncã ori a cãlca plaiurile cele oprite,
îi vom prinde æi vom opri æi înætiinåare vom face tisturilor æi nu vom
ascunde nice pentru dar æi nice pentru preteæug æi slujba o vom face
cu mare direptate."

LEGIS
LEGEA nr. 248 din 20 iulie 2005
privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în
strãinãtate (modificatã æi completatã de OG nr. 5/19 ianuarie 2006)
* OG nr. 5/19 ianuarie 2006, publicatã în M. Of. nr. 71/26.01.2006, intrã în vigoare în termen de 3 zile de la
publicare æi, dupã aprobarea ei prin lege, se va republica Legea 248/2005, dându-se textelor o nouã numerotare
PUBLICATÃ ÎN: MONITORUL OFICIAL
nr. 682 din 29 iulie 2005;
CAP. I
Dispoziåii generale
ART. 1
Prezenta lege stabileæte condiåiile
în care cetãåenii români îæi pot exercita
dreptul la liberã circulaåie în strãinãtate,
precum æi limitele exercitãrii acestui
drept.
ART. 2
(1) Cetãåenilor români care îndeplinesc
condiåiile prevãzute de prezenta lege le
este garantat dreptul de a cãlãtori în
strãinãtate, de a emigra æi de a reveni
oricând în åarã. Nici o autoritate românã
nu îi poate interzice, în nici o situaåie,
unui cetãåean român sã se reîntoarcã pe
teritoriul României.
(2) Cetãåenii români minori pot cãlãtori
în strãinãtate numai însoåiåi, cu acordul
pãrinåilor ori al reprezentanåilor legali,
în condiåiile prezentei legi. În sensul
prezentei legi, prin reprezentant legal se
înåelege persoana desemnatã, potrivit legii,
sã exercite drepturile æi sã îndeplineascã
obligaåiile pãrinteæti faåã de minor.
ART. 3
(1) Limitarea exercitãrii dreptului
cetãåenilor români la liberã circulaåie în
strãinãtate se poate face numai temporar,
în cazurile æi în condiåiile prevãzute în
prezenta lege, æi constã în suspendarea
sau, dupã caz, restrângerea exercitãrii
acestui drept.
(2) Suspendarea exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate reprezintã
interdicåia temporarã de pãrãsire a
teritoriului României, instituitã de drept
sau, dupã caz, de cãtre autoritãåile
competente, în condiåiile prezentei legi.
Aceastã mãsurã are caracter individual, cu
excepåia situaåiilor în care este instituitã
prin lege specialã, în cazul apariåiei unor
situaåii de naturã sã o justifice în raport
cu necesitatea asigurãrii apãrãrii åãrii sau
a securitãåii naåionale.
(3) Restrângerea exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate reprezintã
interdicåia temporarã de a cãlãtori în
anumite state, dispusã de autoritãåile
competente române, în condiåiile
prezentei legi.
(4) Autoritãåile competente au obligaåia
sã informeze în scris, în condiåiile prezentei
legi, persoana împotriva cãreia s-a instituit
o mãsurã de limitare a exercitãrii dreptului
de liberã circulaåie, asupra motivelor care
au determinat aceastã mãsurã, precum æi
asupra perioadei pentru care s-a limitat
exerciåiul acestui drept.
ART. 4
(1) Pe perioada æederii în strãinãtate
orice cetãåean român are dreptul la
asistenåã æi protecåie din partea misiunilor
diplomatice, precum æi a oficiilor
consulare ale României.
(2) Misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României din strãinãtate
au obligaåia sã acorde sprijin æi asistenåã,
în condiåiile legii, cu sprijinul instituåiilor
competente din åarã, cetãåenilor români
aflaåi în dificultate sau care solicitã ajutorul
în vederea întoarcerii în åarã, precum
æi de a întreprinde toate demersurile
necesare pentru informarea cetãåenilor
români asupra apariåiei unor situaåii de
naturã sã le punã în pericol siguranåa ori
sãnãtatea.
(3) Pe baza informaåiilor furnizate de
Ministerul Afacerilor Externe, organele
poliåiei de frontierã sunt obligate sã
îi informeze pe cetãåenii români care
urmeazã sã cãlãtoreascã în strãinãtate
asupra apariåiei, pe teritoriile statelor de
tranzit æi de destinaåie, a unor situaåii de
naturã sã le punã în pericol siguranåa ori
sãnãtatea.
ART. 5
Pe perioada æederii lor în strãinãtate,
cetãåenii români au urmãtoarele
obligaåii:
a) sã respecte legislaåia României æi
sã nu desfãæoare activitãåi de naturã sã
compromitã imaginea României ori care
sã contravinã obligaåiilor asumate de
România prin documente internaåionale;
b) sã respecte legislaåia statului în care
se aflã, precum æi scopul pentru care li s-a
acordat dreptul de a intra æi, dupã caz, de
a rãmâne pe teritoriul statului respectiv, în
condiåiile stabilite prin legislaåia acestuia
sau prin documentele internaåionale
încheiate cu România;
c) sã depunã toate diligenåele în
vederea acordãrii de ajutor cetãåenilor
români aflaåi în dificultate pe teritoriul
statului pe care se aflã, informând cu
privire la astfel de situaåii misiunile
diplomatice æi oficiile consulare ale
României din statul respectiv;
d) în cazul stabilirii reæedinåei sau a
domiciliului în strãinãtate, sã informeze
cea mai apropiatã misiune diplomaticã
sau oficiu consular al României;
e) sã informeze cea mai apropiatã
misiune diplomaticã sau oficiu consular
al României cu privire la orice schimbare
intervenitã în starea lor civilã.
CAP. II
Documente de cãlãtorie în strãinãtate
Supliment Frontiera - nr. 1/2006
SECÅIUNEA 1
Tipuri de documente de cãlãtorie
ART. 6
(1) Tipurile de documente de cãlãtorie
pe baza cãrora cetãåenii români pot
cãlãtori în strãinãtate, eliberate în condiåiile
prezentei legi, sunt urmãtoarele:
a) paæaport diplomatic;
b) paæaport de serviciu;
c) paæaport simplu;
d) titlu de cãlãtorie.
(2) Documentele de cãlãtorie prevãzute
la alin. (1) sunt proprietatea statului român
æi fac dovada, în faåa autoritãåilor române
æi strãine, a identitãåii, cetãåeniei, calitãåii,
precum æi a dreptului titularului de a
cãlãtori în strãinãtate.
(3) Cetãåenii români pot cãlãtori în
strãinãtate æi în baza altor documente
stabilite prin acordurile internaåionale la
care România sau, dupã caz, Guvernul
României este parte.
(4) Procedura depunerii æi soluåionãrii
cererilor pentru eliberarea documentelor
de cãlãtorie în strãinãtate, actele care
trebuie prezentate de solicitanåi la
depunerea cererilor, precum æi termenele
în care se soluåioneazã acestea se
stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi. Termenul pentru
eliberarea paæapoartelor simple în regim
de urgenåã nu poate fi mai mare de trei
zile lucrãtoare.
ART. 7
(1) În documentele de cãlãtorie care se
emit cu o valabilitate mai mare de un an se
include un mediu de stocare electronicã a
datelor biometrice ale persoanei æi a altor
date personale dintre cele cuprinse în fila
informatizatã.
(2) Forma æi conåinutul documentelor
de cãlãtorie prevãzute la art. 6 alin. (1),
precum æi data punerii în circulaåie a
documentelor de cãlãtorie în care se
include un mediu de stocare electronicã
se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului,
la propunerea Ministerului Administraåiei
æi Internelor æi a Ministerului Afacerilor
Externe.
(3) Prin hotãrâre a Guvernului se
1

stabilesc data la care pot fi eliberate, de
cãtre autoritãåile competente din åarã sau,
dupã caz, de cãtre misiunile diplomatice
æi oficiile consulare ale României în
strãinãtate, paæapoarte cu valabilitate
de un an, precum æi forma æi conåinutul
acestora.
SECÅIUNEA a 2-a
Paæaportul diplomatic
ART. 8
(1) Paæaportul diplomatic este
documentul de cãlãtorie care se elibereazã
de Ministerul Afacerilor Externe, în
condiåiile prezentei legi, urmãtoarelor
categorii de persoane, în scopul facilitãrii
reprezentãrii de cãtre acestea a intereselor
statului român în strãinãtate:
a) preæedintele României;
b) preæedintele Senatului æi preæedintele
Camerei Deputaåilor;
c) membrii Senatului æi membrii
Camerei Deputaåilor;
d) primul-ministru, membrii
Guvernului æi persoanele asimilate
miniætrilor;
e) preæedintele æi judecãtorii Curåii
Constituåionale;
f) avocatul poporului æi adjuncåii
acestuia;
g) preæedintele æi vicepreæedinåii Înaltei
Curåi de Casaåie æi Justiåie;
h) membrii Consiliului Superior al
Magistraturii æi judecãtorii Înaltei Curåi
de Casaåie æi Justiåie;
i) preæedintele æi vicepreæedinåii Curåii
de Conturi;
j) procurorul general al Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie,
procurorul general financiar al Curåii de
Conturi æi adjuncåii acestora;
k) preæedintele æi preæedinåii de secåie
ai Consiliului Legislativ;
l) guvernatorul æi viceguvernatorii
Bãncii Naåionale a României;
m) preæedintele æi vicepreæedinåii
Academiei Romane;
n) patriarhul, cardinalul, mitropoliåii
æi æefii cultelor din România, recunoscute
de stat;
o) secretarii de stat æi persoanele
asimilate acestora;
p) funcåionarii cu grad diplomatic æi
persoanele care îæi desfãæoarã activitatea
în Ministerul Afacerilor Externe, prin
detaæare de la alte instituåii, pe funcåii
corespunzãtoare funcåionarilor cu grad
diplomatic;
q) funcåionarii cu grad consular æi
persoanele care îæi desfãæoarã activitatea
în Ministerul Afacerilor Externe, prin
detaæare de la alte instituåii, pe funcåii
corespunzãtoare funcåionarilor cu grad
consular;
r) ataæaåii militari æi ataæaåii de afaceri
interne, adjuncåii acestora, precum æi
funcåionarii superiori din organizaåiile
internaåionale æi interguvernamentale;
s) curierii diplomatici;
t) soåul, soåia æi copiii minori ai
persoanelor prevãzute la lit. a)-r);
u) persoanele trimise în misiune
oficiala în strãinãtate, pentru susåinerea
unor interese naåionale, pe bazã de
2 Supliment Frontiera - nr. 1/2006
mandat æi pe durata acestuia, cu aprobarea
ministrului afacerilor externe;
v) foætii æefi ai statului roman, foætii
preæedinåi ai Senatului æi Camerei
Deputaåilor æi foætii prim-miniætri.
(2) Paæapoartele diplomatice se
elibereazã persoanelor prevãzute la alin.
(1), dupã cum urmeazã:
a) la începutul mandatului cu care au
fost investiåi, în cazul celor prevãzute la
alin. (1) lit. a), b), d), e), g), i), j), l) æi m);
b) înaintea primei deplasãri care
necesita utilizarea paæaportului
diplomatic, în cazul celorlalte persoane
prevãzute la alin. (1).
ART. 9
(1) Paæapoartele diplomatice se
elibereazã de Ministerul Afacerilor
Externe, prin structura sa specializatã, la
solicitarea instituåiilor sau a autoritãåilor
publice interesate, care vor preciza scopul
æi calitatea în care titularii urmeazã sã se
deplaseze în strãinãtate pe baza acestor
documente de cãlãtorie .
(2) În cazul în care structura specializatã
din cadrul Ministerului Afacerilor Externe
constatã cã nu sunt îndeplinite condiåiile
prevãzute la art. 8, poate refuza eliberarea
paæaportului diplomatic, informând în
acest sens instituåia solicitantã.
ART. 10
(1) Paæapoartele diplomatice se
elibereazã, de regulã, cu o valabilitate de
5 ani, care poate fi prelungitã o singurã
datã, fãrã a se putea depãæi 10 ani de la
data emiterii.
(2) În cazul persoanelor prevãzute la
art. 8 alin. (1) lit. c), o)-r) æi u), paæapoartele
diplomatice se pot elibera æi pentru o
perioadã solicitatã de instituåiile din care
acestea fac parte, fãrã a se putea depãæi
perioada maximã prevãzutã la alin. (1).
ART. 11
(1) Titularii paæapoartelor diplomatice
sunt obligaåi sã le predea instituåiei din
care fac parte, dupã cum urmeazã:
a) persoanele prevãzute la art. 8 alin.
(1) lit. e), g), i), j), l) æi m), la încheierea
mandatului cu care au fost investite;
b) persoanele prevãzute la art. 8 alin.
(1) lit. f), h), k) æi n), în termen de 5 zile de
la întoarcerea din deplasarea în strãinãtate
care a determinat necesitatea folosirii
paæaportului diplomatic.
(2) Persoanele prevãzute la art. 8
alin. (1) lit. u) sunt obligate sã predea
paæaportul diplomatic la Ministerul
Afacerilor Externe, în termen de 5 zile de
la întoarcerea din deplasarea în strãinãtate
care a determinat necesitatea folosirii
paæaportului diplomatic.
(3) La încetarea calitãåii prevãzute
la art. 8 alin. (1), instituåia din cadrul
cãreia face parte titularul are obligaåia sã
predea documentul Ministerului Afacerilor
Externe, în vederea anulãrii.
SECÅIUNEA a 3-a
Paæaportul de serviciu
ART. 12
Paæaportul de serviciu este
documentul de cãlãtorie care se
elibereazã de Ministerul Afacerilor
Externe, în condiåiile prezentei legi,
urmãtoarelor categorii de persoane:
a) magistraåilor, când cãlãtoresc în
misiuni oficiale;
b) prefecåilor æi subprefecåilor,
preæedinåilor æi vicepreæedinåilor consiliilor
judeåene, primarilor municipiilor, oraæelor
æi sectoarelor municipiului Bucureæti, când
cãlãtoresc în misiuni oficiale;
c) funcåionarilor din aparatul central al
administraåiei publice æi ai Parlamentului,
când cãlãtoresc în misiuni oficiale;
d) personalului tehnico-administrativ
æi de serviciu al misiunilor diplomatice,
al oficiilor consulare, al reprezentantelor
permanente pe lângã organizaåiile
internaåionale, lectorilor trimiæi în misiune
de Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii,
precum æi soåului, soåiei æi copiilor minori
ai acestora;
e) preæedinåilor æi vicepreæedinåilor
organizaåiilor æi asociaåiilor profesionale
la nivel naåional, legal constituite, când
cãlãtoresc în misiuni oficiale;
f) preæedinåilor organizaåiilor
cetãåenilor aparåinând minoritãåilor
naåionale, legal constituite, membre ale
Consiliului minoritãåilor Naåionale, când
se deplaseazã în strãinãtate în interes de
serviciu;
g) altor persoane, cu aprobarea
ministrului afacerilor externe, când
cãlãtoresc în strãinãtate în misiuni
oficiale.
ART. 13
(1) Paæapoartele de serviciu se
elibereazã de Ministerul Afacerilor
Externe, prin structura sa specializatã, la
solicitarea instituåiilor, autoritãåilor publice
sau organizaåiilor interesate, care vor
preciza scopul æi calitatea în care titularii
urmeazã sã se deplaseze în strãinãtate în
baza acestor documente de cãlãtorie .
(2) Paæapoartele de serviciu se
elibereazã cu o valabilitate de 5 ani, care
poate fi prelungitã o singurã datã, fãrã a se
putea depãæi 10 ani de la data emiterii.
ART. 14
(1) Paæapoartele de serviciu pot fi
folosite de titularii acestora numai atunci
când se deplaseazã în strãinãtate în
calitate oficialã, în interesul autoritãåii sau
instituåiei publice din care face parte.
(2) În termen de 5 zile de la întoarcerea
în åarã, titularul are obligaåia de a preda
paæaportul de serviciu, spre pãstrare, la
autoritatea sau instituåia publicã din care
face parte. Pe cale de excepåie, æeful
autoritãåii sau instituåiei publice poate
dispune ca paæaportul de serviciu sã
rãmânã în posesia titularului atunci când
acesta, prin natura activitãåii desfãæurate,
se deplaseazã frecvent în strãinãtate,
cu condiåia ca perioada de æedere pe
teritoriul României, între douã deplasãri,
sã nu depãæeascã 30 de zile.
(3) La încetarea calitãåii prevãzute la
art. 12, autoritatea sau instituåia din cadrul
cãreia face parte titularul are obligaåia sã
predea paæaportul de serviciu Ministerului
Afacerilor Externe, în vederea anulãrii.

SECÅIUNEA a 4-a
Paæaportul simplu
ART. 15
(1) Paæaportul simplu se elibereazã, la
cerere, cetãåenilor români care îndeplinesc
condiåiile prevãzute de prezenta lege
æi nu se afla în una dintre situaåiile de
suspendare a dreptului de a cãlãtori în
strãinãtate.
(2) Cererile pentru eliberarea
paæapoartelor simple se depun personal
de cãtre solicitanåi, în åarã, la serviciile
publice comunitare pentru evidenåa
persoanelor ori la serviciile publice
comunitare pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple, în a cãror razã de
competenåã au domiciliul sau, dupã caz,
reæedinåa, iar în strãinãtate, la misiunile
diplomatice æi oficiile consulare ale
României.
(3) Persoanele care, din motive
obiective, nu se pot prezenta personal la
serviciile publice comunitare pot depune
cererile prin mandatar, cu procurã
specialã, autentificatã în åarã de notarul
public, iar în strãinãtate de misiunile
diplomatice sau de oficiile consulare ale
României.
(3 1 ) În cazul în care se argumenteazã
necesitatea eliberãrii unui paæaport
simplu prin faptul cã titularul urmeazã
sã se deplaseze în strãinãtate pentru a
urma un tratament medical fãrã de care
viaåa sau sãnãtatea îi este pusã în pericol,
prezentându-se documente doveditoare
în acest sens, emise sau avizate de
autoritãåile medicale române, prin
derogare de la prevederile alin. (2) cererile
pentru eliberarea paæapoartelor simple
pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu
public comunitar pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple.
(3 2 ) În situaåia prevãzutã la alin. (3 1 ),
dacã persoana pentru care se solicitã
documentul de cãlãtorie este lipsitã
temporar de capacitatea de exerciåiu,
cererile pentru eliberarea paæapoartelor
simple pot fi despuse, prin derogare de la
prevederile alin. (3), în numele titularului,
de autoritãåile medicale române, la cel
mai apropiat serviciu public comunitar
pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple.
(4) Eliberarea paæapoartelor simple
este supusã taxelor consulare prevãzute de
lege. Tariful suplimentar pentru eliberarea
paæapoartelor simple în regim de urgenåã
este de 100 lei (RON).
(4 1 ) În cazul îmbolnãvirii grave ori al
decesului unei rude apropiate, al efectuãrii
unui tratament medical de urgenåã sau
al citãrii într-un proces în strãinãtate,
eliberarea paæapoartelor simple în regim
de urgenåã este scutitã de plata tarifului
suplimentar prevãzut la alin. (4).
(5) În situaåia în care titularul constatã
faptul cã datele de identitate înscrise în
paæaport sunt incomplete sau inexacte,
trebuie sã sesizeze autoritatea emitentã,
care este obligatã sã îi elibereze un nou
document. În acest caz, eliberarea noului
paæaport nu este supusã taxelor æi tarifului
suplimentar, prevãzute la alin. (4).
ART. 16
(1) Cetãåenii români nu pot deåine în
acelaæi timp decât câte un singur paæaport
simplu valabil, cu excepåia cazurilor care
justificã deåinerea simultanã a douã sau
mai multe paæapoarte, stabilite prin ordin
al ministrului administraåiei æi internelor.
(2) Cetãåenii români care sunt titulari
ai mai multor paæapoarte valabile, în
condiåiile prezentei legi, au obligaåia
ca, în termen de 15 zile de la încetarea
cazurilor prevãzute la alin. (1), sã predea
autoritãåilor competente paæapoartele
deåinute suplimentar.
(3) Ordinul ministrului administraåiei æi
internelor prevãzut la alin. (1) se publica
în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
ART. 17
(1) Minorilor cetãåenii români, care nu
se aflã în una dintre situaåiile de suspendare
a exercitãrii dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate, li se elibereazã paæapoarte
simple în urmãtoarele condiåii:
a) în cazul minorului care nu a împlinit
vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor
pãrinåi, a pãrintelui supravieåuitor, a
pãrintelui cãruia i-a fost încredinåat
prin hotãrâre judecãtoreasca rãmasã
definitivã æi irevocabila sau, dupã caz, a
reprezentantului legal;
b) în cazul minorului care a împlinit
vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai
cu acordul ambilor pãrinåi, a pãrintelui
supravieåuitor, a pãrintelui cãruia i-a fost
încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã sau, dupã
caz, a reprezentantului legal.
(2) Minorii cetãåeni români, care nu
au împlinit vârsta de 14 ani, pot fi incluæi
în paæapoartele ambilor pãrinåi sau, dupã
caz, în paæaportul unuia dintre pãrinåi, în
condiåiile prevãzute la alin. (1) lit. a). În
cazul în care minorul este titular al unui
paæaport simplu, acesta poate fi anulat
la solicitarea pãrintelui, concomitent cu
efectuarea menåiunii privind includerea
în paæaportul acestuia.
(3) În situaåia în care se solicitã, în
conformitate cu alin. (1) æi (2), eliberarea
unui paæaport pentru un minor sau, dupã
caz, includerea minorului în paæaportul
unui pãrinte æi nu existã, dacã legea o
cere, acordul celuilalt pãrinte, autoritãåile
competente vor elibera paæaportul
sau, dupã caz, vor include minorul în
paæaportul pãrintelui solicitant, dacã se
argumenteazã necesitatea eliberãrii sau
includerii prin faptul cã minorul urmeazã
sã se deplaseze în strãinãtate pentru studii
ori pentru a participa la concursuri oficiale,
prezentând documente doveditoare în
acest sens.
(4) În cazul în care se argumenteazã
necesitatea eliberãrii paæaportului prin
faptul cã minorul urmeazã sã se deplaseze
în strãinãtate pentru a urma un tratament
medical fãrã de care viaåa sau sãnãtatea
îi este pusã în pericol, prezentând
documente doveditoare în acest sens,
emise sau avizate de autoritãåile medicale
române, autoritãåile competente vor
elibera paæaportul, chiar dacã existã
acordul doar al unuia dintre pãrinåi.
(5) Dacã paæaportul a fost emis de
autoritãåile competente în condiåiile
prevãzute la alin. (3) æi (4), acestea
au obligaåia de a-i informa pãrinåii,
concomitent sau de îndatã ce este
posibil.
(6) Emiterea paæaportului pentru minor
sau, dupã caz, includerea acestuia în
paæaportul unuia dintre pãrinåi, în situaåia
în care exista neînåelegeri între aceætia
cu privire la exprimarea acordului, cu
excepåia situaåiilor prevãzute la alin. (3) æi
(4), se efectueazã numai dupã soluåionarea
neînåelegerilor de cãtre instanåa de
judecatã, în condiåiile legii.
ART. 18
(1) Valabilitatea paæapoartelor simple
este stabilita dupã cum urmeazã:
a) 3 ani pentru persoanele care nu au
împlinit 14 ani;
b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta
cuprinsa între 14 æi 25 de ani;
c) 10 ani pentru persoanele care au
împlinit vârsta de 25 de ani.
(2) Pentru minorii care nu au împlinit
vârsta de 14 ani, paæapoartele se pot
elibera cu o valabilitate solicitata de
pãrinåi sau, dupã caz, de reprezentanåii
legali, fãrã a se putea depãæi valabilitatea
maximã prevãzutã la alin. (1) lit. a).
(3) Pentru minorii care au împlinit vârsta
de 14 ani, paæapoartele se pot elibera, la
cererea pãrinåilor, cu o valabilitate mai
micã decât cea prevãzuta la alin. (1) lit.
b), cu condiåia sã nu depãæeascã data la
care titularul împlineæte vârsta de 18 ani.
(4) Valabilitatea paæapoartelor simple
înceteazã de drept la data la care se
constatã de cãtre autoritãåile competente
faptul cã sunt deteriorate ori distruse sau,
dupã caz, existenåa în conåinutul acestora
a unor ætersãturi ori modificãri operate fãrã
drept.
ART. 19
(1) Valabilitatea menåiunii privind
înscrierea minorilor în paæaportul
pãrintelui este de 3 ani, dar nu mai mare
decât valabilitatea paæaportului, precum æi
decât perioada rãmasã pânã la împlinirea
vârstei de 14 ani de cãtre aceætia.
(2) În situaåiile prevãzute la art. 18
alin. (4), valabilitatea menåiunii privind
înscrierea minorilor în paæaportul
pãrintelui înceteazã de drept odatã cu
cea a paæaportului.
ART. 20
(1) Paæapoartele simple se pãstreazã
de cãtre titulari, care au obligaåia de a
nu le înstrãina, cu excepåia situaåiilor în
care documentele se reåin de autoritãåile
competente sau se depun la misiunile
diplomatice ori oficiile consulare strãine,
în vederea aplicãrii vizei.
(2) Paæapoartele simple ale minorilor
care nu au împlinit vârsta de 14 ani
se pãstreazã de cãtre pãrinåii acestora,
reprezentanåii legali sau, dupã caz, de
cãtre însoåitori, atunci când minorii se
deplaseazã în strãinãtate împreunã cu alte
persoane, în condiåiile prezentei legi.
Supliment Frontiera - nr. 1/2006
3

(3) Paæapoartele simple pot fi reåinute
numai de cãtre organele de politie,
autoritãåile judiciare, misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale României din
strãinãtate, serviciile publice comunitare
pentru eliberarea æi evidenåa paæapoartelor
simple, precum æi cele pentru evidenåa
persoanelor, doar în cazul în care situaåia
o impune, pentru exercitarea atribuåiilor
specifice prevãzute de lege. În aceste
situaåii autoritãåile care reåin paæapoartele
au obligaåia sã elibereze titularului o
dovadã care sã ateste faptul cã paæaportul
a fost reåinut, precum æi motivele care au
stat la baza acestei mãsuri.
(4) Persoanele prevãzute la alin. (1) æi
(2) au obligaåia de a pãstra paæapoartele
în condiåii care sã nu implice riscul
deteriorãrii, distrugerii sau pierderii
acestora.
ART. 21
(1) Dacã în urma depunerii cererii
pentru eliberarea paæaportului sau, dupã
caz, pentru includerea minorilor în
paæaportul pãrintelui se constatã faptul
cã nu sunt îndeplinite condiåiile prevãzute
de lege în acest sens, solicitantului i se
respinge cererea.
(2) Decizia de respingere a cererii,
precum æi motivele care au stat la baza
acesteia se comunicã solicitantului
în scris, în termenul stabilit pentru
soluåionarea cererii.
(3) Decizia de respingere a cererii este
supusã controlului judecãtoresc, potrivit
Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004.
SECÅIUNEA a 5-a
Titlul de cãlãtorie
ART. 22
Titlul de cãlãtorie este documentul care
se elibereazã de misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României cetãåenilor
români aflaåi în strãinãtate, care nu mai
posedã document de cãlãtorie valabil,
pentru ca titularul sã îæi poatã continua
cãlãtoria, reglementa æederea ori pentru
a se întoarce în åarã.
ART. 23
Titlul de cãlãtorie se elibereazã
cu valabilitatea de cel mult un an.
Valabilitatea titlului de cãlãtorie înceteazã
de drept la data intrãrii titularului în
România.
ART. 23 1
(1) Începând de la data punerii în
circulaåie a paæapoartelor cu valabilitate
de un an, titlul de cãlãtorie se elibereazã
de misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României cetãåenilor români
aflaåi în strãinãtate, care nu mai posedã
document de cãlãtorie valabil, numai
pentru ca titularul sã se întoarcã în åarã.
(2) Valabilitatea titlului de cãlãtorie
este de cel mult 30 de zile æi înceteazã
de drept la data intrãrii titularului în
România.
ART. 24
Prevederile art. 20 referitoare la
obligaåia neînstrãinãrii æi condiåiile
4 Supliment Frontiera - nr. 1/2006
pãstrãrii paæapoartelor simple se aplicã
în mod corespunzãtor æi în cazul titlurilor
de cãlãtorie.
SECÅIUNEA a 6-a
Pierderea, distrugerea æi furtul
documentelor de cãlãtorie
ART. 25
(1) Pierderea documentelor de
cãlãtorie se declarã de cãtre titular la
cea mai apropiatã unitate de poliåie sau
la autoritatea care l-a eliberat, iar în
strãinãtate, la misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale României.
(2) Distrugerea documentului
de cãlãtorie se declarã, în cazul
paæaportului simplu, de cãtre titular
la autoritatea competentã, cu ocazia
solicitãrii eliberãrii unui nou paæaport.
(3) Furtul documentului de cãlãtorie
se declarã de cãtre titular la cea mai
apropiatã unitate de poliåie din åarã sau,
dupã caz, de pe teritoriul statului în
care s-a produs evenimentul, solicitând
eliberarea unei adeverinåe care sã ateste
declararea evenimentului respectiv.
(4) În cazul pierderii, distrugerii sau
furtului paæapoartelor diplomatice æi
de serviciu, titularul are întotdeauna
obligaåia de a informa de îndatã Ministerul
Afacerilor Externe sau, dupã caz, instituåia
din care face parte.
(5) Organele de poliåie române
sesizate în legãtura cu pierderea sau furtul
documentului de cãlãtorie sunt obligate
sã elibereze titularului o adeverinåã
care sã ateste declararea evenimentului
respectiv.
ART. 26
(1) Documentele de cãlãtorie
gãsite, precum æi cele care au aparåinut
persoanelor decedate se predau autoritãåii
emitente sau celei mai apropiate unitãåi de
poliåie, care are obligaåia de a le transmite
autoritãåii emitente.
(2) Documentele de cãlãtorie
declarate pierdute sau furate, recuperate
de autoritãåile emitente, pot fi restituite
titularilor, dacã mai sunt valabile æi dacã
nu li s-au eliberat noi documente în locul
acestora, în condiåiile prezentei legi.
ART. 27
(1) Autoritãåile competente pot elibera,
la cerere, noi documente de cãlãtorie în
locul celor declarate distruse, pierdute sau
furate æi care nu au fost recuperate, numai
dacã evenimentul a fost declarat de titular
în condiåiile prevãzute la art. 25.
(2) În cazul în care titularul unui
document de cãlãtorie, eliberat în
condiåiile prevãzute la alin. (1), gãseæte
documentul declarat pierdut sau furat, are
obligaåia de a nu-l folosi æi de a-l depune
de îndatã la autoritatea emitentã ori, dupã
caz, la instituåia din care face parte.
(3) Documentul declarat pierdut sau
furat, gãsit de titular dupã ce a declarat
evenimentul în condiåiile prevãzute la art.
25, dar înainte de a i se elibera un nou
document, poate fi folosit în continuare,
în condiåiile prezentei legi, numai dupã ce
informeazã autoritatea emitentã cu privire
la gãsirea acestuia.
CAP. III
Exercitarea dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate
SECÅIUNEA 1
Condiåiile exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate de cãtre
cetãåenii români
ART. 28
(1) Organele poliåiei de frontierã
permit cetãåenilor români care au împlinit
vârsta de 18 ani æi minorilor cãsãtoriåi
în condiåiile legii, care sunt titulari de
documente de cãlãtorie valabile, sã iasã
de pe teritoriul României, dacã nu se
afla în una dintre situaåiile de limitare a
exercitãrii dreptului la liberã circulaåie în
strãinãtate.
(2) Cetãåenilor români împotriva
cãrora s-a dispus mãsura restrângerii
exercitãrii dreptului la liberã circulaåie în
strãinãtate li se poate permite ieæirea din
România numai dacã se aflã în una dintre
urmãtoarele situaåii:
a) declarã cã nu cãlãtoresc în statul/
statele cu privire la care s-a instituit
aceastã mãsurã;
b) din documentele de transport nu
rezultã faptul cã urmeazã sã cãlãtoreascã
în statul/statele cu privire la care s-a
instituit aceastã mãsurã;
c) punctul de trecere a frontierei în
care se prezintã nu este unul situat la
frontiera comunã cu statul cu privire la
care s-a instituit aceastã mãsurã.
(3) în cazul în care se permite ieæirea
din România în condiåiile prevãzute la
alin. (2), cetãåeanului român i se pune
în vedere de cãtre organele poliåiei
de frontierã faptul cã, pe perioada
deplasãrii în strãinãtate, nu are dreptul
sã cãlãtoreascã în statul/statele cu privire
la care s-a instituit mãsura restrângerii
exercitãrii dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate, pe perioada pentru care s-a
dispus aceastã restrângere.
(4) Prevederile alin. (2) referitoare la
situaåiile în care se permite ieæirea din
România a cetãåeanului român împotriva
cãruia s-a dispus mãsura restrângerii
exercitãrii dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate nu se aplicã persoanelor
care se legitimeazã în punctul de trecere
a frontierei cu paæaport diplomatic sau de
serviciu, cu excepåia cazurilor prevãzute
la art. 40 lit. a)-c).
(5) Titularul paæaportului simplu
împotriva cãruia s-a dispus mãsura
restrângerii exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate poate
cãlãtori în statul/statele cu privire la
care s-a instituit aceasta mãsurã numai
în situaåii excepåionale, determinate de
motive obiective care necesitã prezenåa
acestuia în statul respectiv, stabilite
prin normele metodologice de aplicare
a prezentei legi.
ART. 29
(1) La întoarcerea pe teritoriul
României, cetãåenii români au obligaåia

sã prezinte organelor poliåiei de frontierã
documentele de cãlãtorie în strãinãtate
valabile, emise de autoritãåile competente
române din åarã sau din strãinãtate.
(2) Organele poliåiei de frontierã pot
permite intrarea pe teritoriul României a
cetãåeanului român care se legitimeazã
cu un document de cãlãtorie emis
de autoritãåile competente române, a
cãrui valabilitate a încetat, numai dupã
efectuarea verificãrilor corespunzãtoare
în evidenåele specifice, cu privire la
identitatea æi cetãåenia titularului. În
acest caz durata verificãrilor efectuate
nu poate depãæi 24 de ore din momentul
prezentãrii solicitantului în punctul de
trecere a frontierei.
(3) În cazul în care persoana care se
prezintã în punctul de trecere a frontierei
pentru a intra pe teritoriul României
declarã cã este cetãåean român, dar nu
posedã documente eliberate de autoritãåile
române, valabile sau expirate, care sã
ateste identitatea acesteia, organele
poliåiei de frontierã efectueazã în cel mai
scurt timp posibil verificãrile necesare
pentru stabilirea identitãåii æi cetãåeniei
persoanei respective.
(4) În situaåia în care persoana
prevãzuta la alin. (3) este titularã a unui
document de cãlãtorie eliberat de un alt
stat æi îndeplineæte condiåiile de intrare pe
teritoriul României, potrivit legii, organele
poliåiei de frontierã permit intrarea
acesteia în åarã, în calitate de strãin, æi o
îndrumã totodatã sã se adreseze Direcåiei
Generale de Paæapoarte din cadrul
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
pentru clarificarea situaåiei privind
cetãåenia românã.
(5) Organele poliåiei de frontierã sunt
obligate sã permitã intrarea pe teritoriul
României persoanelor prevãzute la alin.
(2) æi (3), de îndatã ce stabilesc identitatea
acestora, precum æi faptul cã sunt cetãåeni
români.
(6) În cazurile prevãzute la alin. (2)
æi (3), în funcåie de intervalul de timp
necesar pentru efectuarea verificãrilor
corespunzãtoare de cãtre organele
poliåiei de frontierã, persoana poate fi
cazatã, cu acordul acesteia, într-un spaåiu
special amenajat în incinta punctului de
trecere a frontierei, pus la dispoziåie de
administratorul acestuia.
ART. 30
(1) Organele poliåiei de frontierã permit
ieæirea din åarã a cetãåenilor români minori
numai dacã sunt însoåiåi de o persoanã
fizicã majorã, în urmãtoarele cazuri:
a) minorului care este înscris în
documentele de cãlãtorie ale ambilor
pãrinåi sau, dupã caz, este titular al
unui document de cãlãtorie individual æi
cãlãtoreæte în strãinãtate însoåit de aceætia
i se permite ieæirea în aceleaæi condiåii æi
împreunã cu aceætia;
b) minorului care este înscris în
paæaportul unui pãrinte æi cãlãtoreæte
în strãinãtate împreunã cu acesta sau,
dupã caz, este titular al unui paæaport
individual æi cãlãtoreæte împreunã cu
unul dintre pãrinåi i se permite ieæirea în
aceleaæi condiåii æi împreunã cu acesta
numai dacã pãrintele însoåitor prezintã
o declaraåie a celuilalt pãrinte, din care
sã rezulte acordul acestuia cu privire la
efectuarea cãlãtoriei respective în statul
sau în statele de destinaåie, precum æi cu
privire la perioada acesteia sau, dupã caz,
face dovada decesului celuilalt pãrinte;
c) minorului care este înscris în
paæaportul unui pãrinte æi cãlãtoreæte
în strãinãtate împreunã cu acesta sau,
dupã caz, este titular al unui paæaport
individual æi cãlãtoreæte împreunã cu
unul dintre pãrinåi i se permite ieæirea în
aceleaæi condiåii æi împreunã cu acesta,
fãrã a mai fi necesarã declaraåia celuilalt
pãrinte, numai dacã pãrintele însoåitor
face dovada faptului ca minorul i-a fost
încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã;
d) minorului care este titular al
unui paæaport individual æi cãlãtoreæte
însoåit de o altã persoanã fizicã majorã
i se permite ieæirea în aceleaæi condiåii æi
împreunã cu aceasta numai dacã persoana
însoåitoare prezintã o declaraåie a ambilor
pãrinåi sau, dupã caz, a pãrintelui cãruia
minorul i-a fost încredinåat prin hotãrâre
judecãtoreascã rãmasã definitivã æi
irevocabilã, a pãrintelui supravieåuitor
ori a reprezentantului sau legal, care sã
cuprindã acordul acestora cu privire la
efectuarea cãlãtoriei respective de cãtre
minor, la statul sau statele de destinaåie, la
perioada în care urmeazã sã se desfãæoare
cãlãtoria, precum æi datele de identitate
ale însoåitorului respectiv.
(2) În situaåiile prevãzute la alin. (1) lit.
b)-d) nu este necesarã declaraåia pãrintelui
decãzut din drepturile pãrinteæti sau, dupã
caz, declarat dispãrut, în condiåiile legii,
dacã însoåitorul face dovada în acest
sens, cu excepåia cazului în care ambii
pãrinåi se aflã în aceasta situaåie, când este
obligatorie declaraåia reprezentantului
legal al minorului.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.
(1) lit. b)-d), organele poliåiei de frontierã
permit ieæirea din România a minorilor
însoåiåi, numai în urmãtoarele situaåii:
a) în cazul în care însoåitorul
argumenteazã necesitatea cãlãtoriei în
strãinãtate prin faptul cã minorul urmeazã
sã beneficieze de un tratament medical
care nu este posibil pe teritoriul României
æi fãrã de care viaåa sau sãnãtatea îi este
pusã în mod grav în pericol, cu condiåia
sã prezinte documente doveditoare
în acest sens, emise sau avizate de
autoritãåile medicale române, din care
sã rezulte perioada æi statul sau statele
în care urmeazã sã se acorde tratamentul
medical respectiv, chiar dacã nu existã
acordul ambilor pãrinåi, al celuilalt
pãrinte, al pãrintelui supravieåuitor sau al
reprezentantului legal;
b) în cazul în care însoåitorul
argumenteazã necesitatea cãlãtoriei
în strãinãtate prin faptul cã minorul se
deplaseazã pentru studii sau concursuri
oficiale, cu condiåia sã prezinte
documente doveditoare în acest sens, din
care sã rezulte perioada æi statul sau statele
în care se vor desfãæura aceste studii sau
concursuri, chiar dacã existã acordul doar
al unuia dintre pãrinåi.
(4) Pe lângã informaåiile prevãzute
la alin. (1) lit. d), declaraåia pãrinåilor,
a pãrintelui cãruia minorul i-a fost
încredinåat prin hotãrâre judecãtoreascã
rãmasã definitivã æi irevocabilã, a pãrintelui
supravieåuitor sau a reprezentantului
legal, dupã caz, trebuie sã cuprindã æi
urmãtoarele menåiuni:
a) scopul deplasãrii;
b) ruta urmatã pânã în statul de
destinaåie;
c) indicarea faptului dacã minorul
urmeazã sã rãmânã în statul de destinaåie,
caz în care trebuie menåionatã persoana
cãreia urmeazã a-i fi încredinåat minorul,
sau dacã urmeazã sã se reîntoarcã
împreunã cu un însoåitor, ale cãrui date
de identitate trebuie indicate, în cazul în
care acesta este o altã persoanã decât cea
cu care iese din România.
(5) Poate avea calitatea de însoåitor æi
o persoana anume desemnatã din cadrul
unei societãåi comerciale autorizate, în
condiåiile legii, sã desfãæoare activitãåi de
transport internaåional de persoane.
(6) Organele poliåiei de frontierã vor
permite ieæirea din România a minorilor
însoåiåi numai dacã se constatã cã se
respectã informaåiile prevãzute la alin.
(1) lit. b) æi c) æi la alin. (4), referitoare la
însoåitor, perioada deplasãrii æi ruta care
trebuie urmatã, iar în situaåiile prevãzute
la alin. (3), dacã se constatã cã ruta aleasa
pentru deplasare æi momentul prezentãrii
la ieæirea din åarã se justifica în raport
cu destinaåia, respectiv cu perioada
deplasãrii.
(7) Declaraåiile prevãzute la alin.
(1) lit. b)-d) trebuie redactate în douã
exemplare æi trebuie sã fie autentificate în
åara de notarul public, iar în strãinãtate,
de misiunile diplomatice sau oficiile
consulare ale României ori, dacã au
fost date în faåa autoritãåilor strãine, sã
îndeplineascã condiåiile de supralegalizare
prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã
apostila conform Convenåiei cu privire
la suprimarea cerinåei supralegalizãrii
actelor oficiale strãine, adoptata la Haga
la 5 octombrie 1961, la care România
a aderat prin Ordonanåa Guvernului nr.
66/1999, aprobatã prin Legea nr. 52/2000,
cu modificãrile ulterioare. Un exemplar al
declaraåiei se pãstreazã de cãtre însoåitor,
iar al doilea exemplar însoåeæte paæaportul
minorului.
ART. 31
(1) În situaåia în care organele poliåiei
de frontierã constatã cã nu sunt îndeplinite
condiåiile prevãzute de prezenta lege
pentru ca minorul sã iasã din România,
vor întrerupe cãlãtoria acestuia. Dacã
minorul nu este însoåit de cel puåin unul
dintre pãrinåi, vor proceda la informarea
imediatã a acestora, punându-le în vedere
sã îl preia de îndatã ce este posibil în
cazul în care nu este posibilã informarea
pãrinåilor, organele poliåiei de frontierã vor
anunåa de îndatã Autoritatea Naåionalã
pentru Protecåia Drepturilor Copilului,
care va iniåia procedura aplicabilã
Supliment Frontiera - nr. 1/2006
5

minorilor neînsoåiåi, potrivit legii.
(2) Organele poliåiei de frontierã
vor întrerupe, de asemenea, cãlãtoria
minorului, chiar dacã sunt îndeplinite
condiåiile prevãzute la art. 30, în
urmãtoarele situaåii:
a) însoåitorul este cetãåean strãin æi
nu face dovada faptului cã are dreptul
sã se reîntoarcã în România, deæi în
declaraåia pãrinåilor sau, dupã caz, a
reprezentantului legal se menåioneazã
cã minorul se va reîntoarce împreunã cu
acelaæi însoåitor;
b) însoåitorul a sãvâræit anterior una
dintre infracåiunile urmãtoare, cu excepåia
cazului în care a fost reabilitat pentru
aceasta infracåiune:
1. omor, omor calificat, omor deosebit
de grav;
2. infracåiuni privitoare la viaåa
sexualã;
3. ceræetorie;
4. lipsire de libertate în mod ilegal;
5. sclavie;
6. prostituåie;
7. proxenetism;
8. infracåiuni privind traficul de droguri
sau precursori;
9. infracåiuni privind traficul de
persoane æi infracåiuni în legãturã cu
traficul de persoane;
10. trafic de migranåi;
11. trafic de åesuturi sau organe
umane;
12. infracåiuni de terorism;
c) însoåitorul este cetãåean strãin æi
pãrãseæte teritoriul României ca urmare a
unei decizii de îndepãrtare de pe teritoriul
României, dispusã în condiåiile legii, cu
excepåia cazului în care este pãrinte al
minorului æi existã acordul celuilalt pãrinte,
dat în condiåiile prevãzute la art. 30;
d) însoåitorului sau, dupã caz,
minorului i-a fost limitat, în condiåiile
prezentei legi, exerciåiul dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate pentru
statul de destinaåie ori pentru un stat care
urmeazã sã fie tranzitat, în perioada în
care urmeazã sã cãlãtoreascã împreunã;
e) însoåitorul nu este persoana cãreia
i-a fost încredinåatã de cãtre instanåã
supravegherea minorului, atunci când faåã
de acesta s-a dispus mãsura educativã a
libertãåii supravegheate, în condiåiile legii
penale;
f) minorul refuzã sã iasã din åarã, dacã
a împlinit vârsta de 14 ani.
(3) Ieæirea din România a minorilor,
în situaåia în care existã neînåelegeri între
pãrinåi cu privire la exprimarea acordului,
cu excepåia situaåiilor prevãzute la art. 30
alin. (2) æi (3), se permite numai dupã
soluåionarea neînåelegerilor de cãtre
instanåa de judecatã, în condiåiile legii.
(4) În vederea constatãrii de cãtre
organele poliåiei de frontierã a situaåiei
prevãzute la alin. (2) lit. e), instanåa care
dispune mãsura educativã a libertãåii
supravegheate este obligatã sã comunice
aceastã mãsurã Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã æi Direcåiei Generale
de Paæapoarte din cadrul Ministerului
Administraåiei æi Internelor. Autoritatea
competentã sã elibereze minorului
6 Supliment Frontiera - nr. 1/2006
paæaport simplu efectueazã în acest
document menåiunile corespunzãtoare
referitoare la persoana cãreia i-a fost
încredinåatã supravegherea minorului.
ART. 32
(1) Pânã la preluarea minorului de
cãtre pãrinte sau, dupã caz, de cãtre o
altã persoanã, în condiåiile prezentei
legi, însoåitorul prevãzut la art. 30 alin.
(1) lit. d), care cãlãtoreæte în strãinãtate
în condiåiile prezentei legi împreunã cu
acesta, are urmãtoarele obligaåii:
a) sã acorde îngrijire æi supraveghere
minorului pe toatã durata deplasãrii;
b) sã nu abandoneze minorul;
c) sã nu încredinåeze minorul altei
persoane decât pãrintelui, reprezentantului
legal sau, dupã caz, persoanei prevãzute
la art. 30 alin. (4) lit. c) ori, în cazuri
deosebite, autoritãåilor strãine competente
în domeniul acordãrii de asistenåã æi
protecåie pentru minori;
d) sã respecte scopul, ruta æi durata
deplasãrii menåionate în declaraåia
prevãzuta la art. 30 alin. (1) lit. d), cu
excepåia situaåiei când existã acordul
ulterior al acestora cu privire la schimbãrile
intervenite;
e) în cazul dispariåiei minorului pe
perioada deplasãrii în strãinãtate, sã
anunåe de îndatã autoritãåile competente
de pe teritoriul statului unde s-a produs
evenimentul, precum æi cea mai apropiatã
reprezentanåã diplomaticã sau oficiu
consular al României, solicitând eliberarea
unei adeverinåe în acest sens;
f) sã informeze de îndatã ce este
posibil cea mai apropiatã reprezentanåã
diplomaticã sau oficiu consular al
României, în cazul apariåiei unei situaåii
obiective de naturã sã întrerupã cãlãtoria,
sã schimbe ruta, sã depãæeascã durata
cãlãtoriei indicate de pãrinåi sau de
reprezentantul legal;
g) în cazul în care nu este posibilã
încredinåarea minorului persoanei prevãzute
la art. 30 alin. (4) lit. c), sã anunåe imediat
cea mai apropiatã reprezentanåã diplomaticã
sau oficiu consular al României, în vederea
reunificãrii familiale a minorului sau,
dupã caz, sã se reîntoarcã în România cu
acesta.
(2) În situaåiile prevãzute la alin. (1)
lit. e)-g), misiunea diplomaticã sau oficiul
consular sesizat are obligaåia de a informa
imediat, direct sau prin intermediul
Direcåiei generale afaceri consulare din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe, atât
Inspectoratul General al Poliåiei Române,
cât æi Direcåia Generalã de Paæapoarte
din cadrul Ministerului Administraåiei æi
Internelor, în vederea anunåãrii pãrinåilor
ori a reprezentantului legal al minorului în
legãtura cu evenimentul produs.
ART. 33
Minorul care cãlãtoreæte în strãinãtate
însoåit de cel puåin unul dintre pãrinåi sau
de reprezentantul sãu legal nu poate fi
încredinåat de cãtre acesta unei persoane
de pe teritoriul altui stat, atunci când faåã
de minor s-a dispus mãsura educativã a
libertãåii supravegheate, în condiåiile legii
penale.
SECÅIUNEA a 2-a
Stabilirea domiciliului în strãinãtate
ART. 34
(1) Cetãåeanul român care æi-a stabilit
domiciliul în strãinãtate poate depune,
personal sau prin mandatar, cerere
pentru aplicarea în paæaportul simplu a
menåiunii privind stabilirea domiciliului
în acel stat sau pentru eliberarea unui
paæaport simplu, cu menåionarea åãrii de
domiciliu, la misiunile diplomatice sau
la oficiile consulare ale României, iar
când se aflã temporar în åarã, la serviciile
publice comunitare pentru evidenåa
persoanelor, ori la serviciile publice
comunitare pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple, pe a cãror razã a
avut ultimul domiciliu sau, dupã caz,
reæedinåa, ori la sediul Direcåiei Generale
de Paæapoarte, când se aflã în una din
urmãtoarele situaåii:
a) a dobândit un drept de æedere
pentru o perioadã de cel puåin un an sau,
dupã caz, i s-a prelungit succesiv dreptul
de æedere, în decurs de un an, pe teritoriul
statului respectiv;
b) a dobândit un drept de æedere pe
teritoriul statului respectiv, în scopul
reunificãrii familiale cu o persoanã care
domiciliazã pe teritoriul acelui stat;
c) a dobândit un drept de lungã
æedere sau, dupã caz, un drept de
æedere permanentã pe teritoriul statului
respectiv;
d) a dobândit cetãåenia statului
respectiv.
(2) Cererile primite în condiåiile alin.
(1) se soluåioneazã, dupã caz, de serviciile
publice comunitare pentru eliberarea æi
evidenåa paæapoartelor simple sau de
Direcåia Generalã de Paæapoarte.
(3) Cetãåeanul român care æi-a stabilit
domiciliul în strãinãtate are obligaåia ca,
la înmânarea paæaportului în care a fost
aplicatã menåiunea prevãzutã la alin. (1),
sã predea actul de identitate care atestã
existenåa domiciliului în România, emis
de autoritãåile române.
(4) Actele necesare, procedura,
condiåiile æi termenele de soluåionare a
cererii privind aplicarea în paæaportul
simplu a menåiunii privind stabilirea
domiciliului în strãinãtate se stabilesc
prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
ART. 35
Cetãåeanului român care are
domiciliul în strãinãtate æi solicitã
autoritãåilor competente române
eliberarea documentelor de identitate,
de cãlãtorie sau de stare civilã, dar nu
poate face dovada cetãåeniei romane, i
se elibereazã documentele respective, în
condiåiile legii, numai dupã ce se atestã
de cãtre Direcåia Generalã de Paæapoarte,
la cererea acestor autoritãåi, faptul cã
solicitantul este cetãåean român.
ART. 36
(1) Cetãåeanului român care a împlinit
vârsta de 18 ani æi minorului cãsãtorit
cu respectarea legii, care æi-au stabilit
domiciliul în România, li se anuleazã,

la cerere, menåiunea din paæaportul
simplu privind stabilirea domiciliului în
strãinãtate æi li se elibereazã carte de
identitate, în condiåiile legii.
(2) Cetãåeanul român care are
domiciliul în strãinãtate æi a fost returnat
în baza unui acord de readmisie sau, dupã
caz, a fost expulzat de pe teritoriul statului
de domiciliu are obligaåia ca, în termen
de 15 zile de la data intrãrii în România,
sã declare autoritãåilor competente locul
unde æi-a stabilit domiciliul, în condiåiile
legii.
ART. 37
Minorul îæi stabileæte domiciliul în
strãinãtate sau, dupã caz, în România,
în condiåiile Codului familiei æi ale altor
legi speciale care cuprind reglementãri în
aceastã materie.
SECÅIUNEA a 3-a
Limitarea exercitãrii dreptului la liberã
circulaåie în strãinãtate
ART. 38
Restrângerea exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate a cetãåenilor
români poate fi dispusã pentru o perioadã
de cel mult 3 ani numai în condiåiile æi
cu privire la urmãtoarele categorii de
persoane:
a) cu privire la persoana care a fost
returnatã dintr-un stat în baza unui acord
de readmisie încheiat între România æi
acel stat;
b) cu privire la persoana a cãrei
prezenåã pe teritoriul unui stat, prin
activitatea pe care o desfãæoarã sau ar
urma sã o desfãæoare, ar aduce atingere
gravã intereselor României sau, dupã
caz, relaåiilor bilaterale dintre România
æi acel stat.
ART. 39
(1) În situaåia prevãzutã la art. 38
lit. a) mãsura se dispune, la solicitarea
Direcåiei Generale de Paæapoarte, cu
privire la statul de pe teritoriul cãruia
a fost returnatã persoana, de cãtre
tribunalul în a cãrui razã teritorialã se
aflã domiciliul acestei persoane, iar când
aceasta are domiciliul în strãinãtate, de
cãtre Tribunalul Bucureæti.
(2) În situaåia prevãzutã la art. 38
lit. b), mãsura se dispune, la solicitarea
instituåiei cu competenåe în domeniul
apãrãrii, ordinii publice sau siguranåei
naåionale care deåine date ori informaåii
cu privire la activitatea pe care persoana
o desfãæoarã sau urmeazã sã o desfãæoare
în strãinãtate, de cãtre tribunalul în a cãrui
razã teritorialã se afla domiciliul acestei
persoane, iar când aceasta are domiciliul
în strãinãtate, de cãtre Tribunalul
Bucureæti.
(3) În cazurile prevãzute la alin. (1) æi
(2), instanåa se pronunåã, prin hotãrâre, în
termen de 5 zile de la primirea solicitãrii
autoritãåilor competente, æi comunicã
hotãrârea persoanei, Direcåiei Generale
de Paæapoarte, Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã æi serviciului public
comunitar pentru eliberarea æi evidenåa
paæapoartelor simple, competent sã
elibereze paæaportul simplu persoanei
împotriva cãreia a fost dispusã mãsura.
(4) Hotãrârea prevãzutã la alin. (3) este
supusã apelului, în termen de 5 zile de la
comunicare, la curtea de apel competentã
teritorial. Instanåa se pronunåã în termen
de 3 zile de la data primirii cererii.
(5) Hotãrârea curåii de apel este supusã
recursului, termenul de recurs, precum æi
cel de judecatã fiind cele prevãzute la
alin. (4).
(6) Exercitarea cãilor de atac prevãzute
la alin. (4) æi (5) nu suspendã executarea
hotãrârii instanåei.
(7) Prezenåa procurorului la toate
æedinåele de judecatã este obligatorie.
(8) În baza hotãrârii definitive æi
irevocabile a instanåei competente, prin
care s-a dispus mãsura, serviciul public
comunitar prevãzut la alin. (3) efectueazã
în paæaportul simplu al persoanei
menåiunile corespunzãtoare referitoare
la perioada æi statul/statele pentru care
se aplica mãsura restrângerii exercitãrii
dreptului de a cãlãtori în strãinãtate.
ART. 40
Exercitarea de cãtre o persoanã a
dreptului la liberã circulaåie în strãinãtate
se suspendã numai în urmãtoarele
situaåii:
a) este învinuitã sau inculpatã într-o
cauzã penalã æi a fost dispusã instituirea
unei mãsuri preventive în condiåiile
Codului de procedurã penalã;
b) a fost condamnatã æi are de executat
o pedeapsã privativã de libertate;
c) este internatã într-un centru de
reeducare sau într-un institut medicaleducativ,
în condiåiile legii penale;
d) nu a respectat mãsura restrângerii
exercitãrii dreptului la liberã circulaåie în
strãinãtate, dispusã în condiåiile prezentei
legi.
ART. 41
(1) În vederea punerii în executare de
cãtre autoritãåile competente a mãsurii
de suspendare a exercitãrii dreptului la
liberã circulaåie în strãinãtate, autoritãåile
care au dispus mãsurile prevãzute la art.
40 lit. a)-c) au obligaåia de a le comunica
Direcåiei Generale de Paæapoarte,
Inspectoratului General al Poliåiei Române
æi Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã.
(2) Suspendarea exercitãrii dreptului
la liberã circulaåie în strãinãtate înceteazã
de drept la data la care înceteazã mãsura
dispusã în oricare dintre situaåiile
prevãzute la art. 40 lit. a)-c).
ART. 42
(1) În situaåia prevãzutã la art. 40
lit. d) mãsura se dispune, la solicitarea
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã sau a Direcåiei Generale de
Paæapoarte, de cãtre tribunalul în a cãrui
razã teritorialã se afla domiciliul acestei
persoane, iar când aceasta are domiciliul
în strãinãtate, de cãtre Tribunalul
Bucureæti, pentru o perioadã care nu poate
depãæi 3 ani. Prevederile art. 39 alin. (3)-
(7) æi ale art. 41 alin. (1) se aplicã în mod
corespunzãtor.
(2) În situaåia în care persoana
împotriva cãreia se instituie mãsura
suspendãrii exercitãrii dreptului la liberã
circulaåie în strãinãtate a fost returnatã în
baza unui acord de readmisie din statul
pentru care i-a fost restrâns dreptul la
liberã circulaåie în strãinãtate, perioada
pentru care se poate suspenda acest
drept poate fi majoratã pânã la 5 ani, în
condiåiile alin. (1).
ART. 43
Pe durata suspendãrii exercitãrii
la liberã circulaåie în strãinãtate,
cetãåeanului român i se poate refuza
temporar eliberarea documentului de
cãlãtorie de cãtre autoritatea competentã
sã elibereze aceste documente, iar dacã
i-a fost eliberat îi poate fi retras de
cãtre autoritãåile competente sã punã în
executare mãsura.
ART. 44
(1) La cererea persoanei împotriva
cãreia s-a dispus mãsura prevãzutã la
art. 40, în condiåiile art. 42, instanåa de
judecatã care a instituit aceastã mãsurã
poate dispune suspendarea temporarã a
executãrii acesteia æi înlocuirea acestei
mãsuri, pentru o perioadã limitatã de timp,
cu mãsura restrângerii dreptului la liberã
circulaåie, cu aplicarea corespunzãtoare
a prevederilor art. 39 alin. (3)-(7), în
urmãtoarele cazuri:
a) persoana urmeazã sã se deplaseze
în strãinãtate pentru a urma un
tratament medical care nu este posibil
pe teritoriul României æi fãrã de care
viaåa sau sãnãtatea îi este pusã în mod
grav în pericol, prezentând documente
doveditoare în acest sens, emise sau
avizate de autoritãåile medicale române;
b) în cazul decesului în strãinãtate al
soåului sau al unei rude de pânã la gradul
al IV-lea inclusiv;
c) în alte situaåii obiective care necesitã
prezenåa temporarã a persoanei pe
teritoriul altui stat, fãrã de care interesele
legitime ale acesteia sau ale altui cetãåean
ar fi în mod grav afectate.
(2) în cazul în care instanåa admite
cererea prevãzutã la alin. (1), prin
hotãrârea pe care o pronunåã trebuie
sã stabileascã perioada exactã, precum
æi statul/statele în care persoana poate
cãlãtori.
(3) Organele poliåiei de frontierã permit
ieæirea din åarã a persoanei prevãzute la
alin. (1), în condiåiile prevãzute la art. 28
alin. (2) æi (3), dacã prezintã hotãrârea
instanåei de judecatã, rãmasã definitivã
æi irevocabilã, prin care se suspendã
temporar executarea mãsurii prevãzute
la art. 40.
CAP. IV
Contravenåii æi infracåiuni
ART. 45
Încãlcarea prevederilor prezentei legi
atrage, dupã caz, rãspunderea penalã,
civilã, contravenåionalã sau administrativã
a persoanei vinovate.
ART. 46
Urmãtoarele fapte constituie
contravenåii:
Supliment Frontiera - nr. 1/2006
7

a) nerespectarea obligaåiei de predare
a paæapoartelor diplomatice, în condiåiile
prevãzute la art. 11 alin. (1);
b) nerespectarea de cãtre titularii
paæapoartelor diplomatice a obligaåiei
prevãzute la art. 11 alin. (2);
c) folosirea paæapoartelor de serviciu
în alte situaåii decât cele prevãzute la art.
14 alin. (1);
d) nerespectarea de cãtre titularii
paæapoartelor de serviciu a obligaåiei
prevãzute la art. 14 alin. (2);
e) nerespectarea de cãtre titularii mai
multor paæapoarte simple a obligaåiei
prevãzute la art. 16 alin. (2);
f) nerespectarea de cãtre titularii
paæapoartelor simple a obligaåiei prevãzute
la art. 20 alin. (1);
g) nerespectarea condiåiei privind
pãstrarea paæapoartelor simple ale
minorilor care nu au împlinit vârsta de
14 ani de cãtre însoåitori, prevãzutã la
art. 20 alin. (2);
h) reåinerea paæaportului aparåinând
unei persoane, de cãtre alte persoane
decât cele autorizate, în condiåiile art.
20 alin. (3);
i) nerespectarea de cãtre persoanele
prevãzute la art. 20 alin. (1) æi (2) a
obligaåiei prevãzute la alin. (4);
j) nerespectarea de cãtre titularul
paæaportului simplu, declarat furat sau
pierdut, a obligaåiei de a nu-l folosi,
prevãzutã la art. 27 alin. (2);
k) folosirea paæaportului declarat furat
sau pierdut, de cãtre titularul acestuia, fãrã
îndeplinirea condiåiei prevãzute la art. 27
alin. (3);
l) nerespectarea prevederilor art.
32 alin. (1) lit. d) de cãtre însoåitorul
minorului, cu excepåia situaåiei în care a
existat acordul pãrintelui sau, dupã caz,
al reprezentantului legal;
m) nerespectarea termenului prevãzut
la art. 36 alin. (2) de cãtre persoana
returnatã de pe teritoriul statului unde îæi
stabilise domicilul;
n) pierderea, deteriorarea sau
distrugerea documentului de cãlãtorie în
mod repetat, într-un interval de 3 ani.
ART. 47
(1) Contravenåiile prevãzute la art. 46
se sancåioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 300.000 lei la
500.000 lei, cele prevãzute la lit. a), d),
e), g), i), k) æi n);
b) cu amendã de la 500.000 lei la
1.000.000 lei, cele prevãzute la lit. b),
c), f) æi j);
c) cu amendã de la 1.000.000 lei la
1.500.000 lei, cea prevãzutã la lit. m);
d) cu amendã de la 1.500.000 lei la
3.000.000 lei, cea prevãzutã la lit. l);
e) cu amendã de la 3.000.000 lei la
5.000.000 lei, cea prevãzutã la lit. h).
(2) Sumele prevãzute la alin. (1) se vor
actualiza prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 48
Constatarea contravenåiilor æi aplicarea
sancåiunilor se fac de cãtre lucrãtori
anume desemnaåi din cadrul Ministerului
Administraåiei æi Internelor ori, dupã
caz, de cãtre agenåi constatatori anume
desemnaåi ai altor instituåii sau autoritãåi,
potrivit competenåelor.
8 Supliment Frontiera - nr. 1/2006
ART. 49
Contravenåiilor prevãzute la art. 46
le sunt aplicabile dispoziåiile Ordonanåei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenåiilor, aprobatã cu
modificãri æi completãri prin Legea nr.
180/2002, cu modificãrile ulterioare.
ART. 50
(1) Împiedicarea de orice fel, fãrã
drept, a exercitãrii de cãtre cetãåeanul
român a dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate, prin refuzul eliberãrii sau
reåinerea documentului de cãlãtorie ori
prin refuzul permiterii de a ieæi æi de a
intra din/în România în alte situaåii decât
cele expres prevãzute de lege, constituie
infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare
de la 1 la 5 ani æi interzicerea unor
drepturi.
(2) Acåiunea penalã pentru fapta
prevãzuta la alin. (1) se pune în miæcare
la plângerea prealabilã a persoanei
vãtãmate.
ART. 51
(1) Fapta persoanei prevãzute la art.
30 alin. (1) lit. d) de a fi lãsat minorul
într-un alt stat, cu încãlcarea obligaåiilor
prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. c), e) æi
g), constituie infracåiune æi se pedepseæte
cu închisoare de la 6 luni la 3 ani æi
interzicerea unor drepturi.
(2) Acåiunea penalã pentru fapta
prevãzutã la alin. (1) se pune în miæcare
la plângerea prealabilã a pãrintelui sau,
dupã caz, a reprezentantului legal al
minorului.
CAP. V
Dispoziåii tranzitorii æi finale
ART. 52
Pânã la data aderãrii României la
Uniunea Europeanã, în cazul returnãrii
unui cetãåean român în baza unui acord
de readmisie încheiat între România æi un
stat membru al Uniunii Europene, mãsura
restrângerii dreptului la liberã circulaåie în
strãinãtate, instituitã în condiåiile art. 40,
trebuie sã se refere la teritoriile tuturor
acestor state, cu excepåia celor cu privire
la care persoana în cauzã face dovada cã
are drept de intrare.
ART. 53
Normele metodologice de aplicare a
prezentei legi se aprobã prin hotãrâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului
Administraåiei æi Internelor æi a Ministerului
Afacerilor Externe, în termen de 6 luni
de la data publicãrii prezentei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 54
(1) Prezenta lege intrã în vigoare la
6 luni de la data publicãrii în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrãrii în vigoare a
prezentei legi se abrogã Ordonanåa
Guvernului nr. 65/1997 privind regimul
paæapoartelor în România, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 226 din 30 august 1997, aprobata cu
modificãri prin Legea nr. 216/1998, cu
modificãrile æi completãrile ulterioare,
precum æi orice alte dispoziåii contrare,
cu urmãtoarele excepåii:
a) Hotãrârea Guvernului nr. 460/
2001 privind punerea în circulaåie a
noilor tipuri de paæapoarte româneæti,
cu modificãrile ulterioare, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 272 din 25 mai 2001;
b) Ordonanåa de urgenåã a Guvernului
nr. 144/2001 privind îndeplinirea de
cãtre cetãåenii români, la ieæirea din
åarã, a condiåiilor de intrare în statele
membre ale Uniunii Europene æi în alte
state, publicatã în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 725 din 14
noiembrie 2001, aprobatã æi modificatã
prin Legea nr. 177/2002, cu completãrile
ulterioare, æi Ordinul ministrului de
interne nr. 177/2001 pentru stabilirea
cuantumului sumei minime în valutã
liber convertibilã pe care cetãåenii
români trebuie sã o deåinã la ieæirea
din åarã, când cãlãtoresc în scopuri
particulare în statele membre ale Uniunii
Europene sau în alte state, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 759 din 28 noiembrie 2001, care
se abrogã la data aderãrii României la
Uniunea Europeanã.
ART. 55
(1) Mãsurile de suspendare a
dreptului de a folosi paæaportul, dispuse
în temeiul art. 14 alin. (1) lit. a)-e) din
Ordonanåa Guvernului nr. 65/1997, cu
modificãrile æi completãrile ulterioare, æi
aflate în curs de executare la data intrãrii
în vigoare a prezentei legi, rãmân în
vigoare sau, dupã caz, înceteazã dupã
cum urmeazã: a) cele dispuse în temeiul
art. 14 alin. (1) lit. a)-c) râmân în vigoare
în aceleaæi condiåii;
b) cele dispuse în temeiul art. 14
alin. (1) lit. d) înceteazã de drept;
c) cele dispuse în temeiul art. 14
alin. (1) lit. e) înceteazã de drept,
cu excepåia celor dispuse cu privire
la cetãåenii români returnaåi în baza
acordurilor de readmisie încheiate de
România cu alte state, care rãmân în
vigoare pentru o perioada de 6 luni,
putând fi transformate, înainte de
expirarea acestui termen, în mãsuri de
restrângere a dreptului la liberã circulaåie
în strãinãtate, în condiåiile prevãzute la
art. 39 alin. (1) æi (3)-(8), precum æi,
dupã caz, la art. 44 din prezenta lege,
la solicitarea Inspectoratului General al
Poliåiei de Frontierã sau, dupã caz, a
Direcåiei Generale de Paæapoarte.
(2) Cererile pentru eliberarea sau
prelungirea documentelor de cãlãtorie,
precum æi cele pentru includerea
oricãror menåiuni în aceste documente,
depuse la autoritãåile competente înainte
de data intrãrii în vigoare a prezentei
legi, se soluåioneazã în conformitate cu
prevederile Ordonanåei Guvernului nr.
65/1997, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare.
Aceastã lege a fost adoptatã de
Parlamentul României, în condiåiile art.
147 alin. (2), cu respectarea prevederilor
art. 75 æi ale art. 76 alin. (1) din
Constituåia României, republicatã.