Pag. 6 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Monumentul
ce strãjuieæte
IJPF Maramureæ
Pag. 6

• P e s c u r t • P e s c u r t • P e s c u r t •
Acord privind refugiaåii. La data de 8 mai a.c., ministrul internelor æi reformei
administrative, Cristian David, a semnat, la Bucureæti, împreunã cu reprezentanåii
Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaåi æi ai Organizaåiei Internaåionale pentru Migraåie,
Acordul între Guvernul României æi Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite pentru
Refugiaåi æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie privind evacuarea temporarã în
România a unor persoane aflate în nevoie urgentã de protecåie internaåionalã æi relocarea
ulterioarã a acestora.
În baza acordului, urmeazã sã fie înfiinåat,
pe teritoriul României, Centrul de Tranzit în
Regim de Urgenåã pentru persoane aflate
în nevoie de protecåie internaåionalã, fiind
primul de acest gen din Europa. Astfel,
persoane sau grupuri, care au nevoie sã fie
evacuate de urgenåã, pentru a fi protejate de
un pericol iminent, vor beneficia de protecåie
imediatã în Timiæoara, pânã când va putea fi
efectuatã relocarea lor cãtre åãri teråe.
La eveniment au participat nouã ambasadori în åara noastrã din state precum Marea
Britanie, SUA, Franåa, Canada, Regatul Olandei, Regatul Danemarcei, Regatul Suediei,
Slovenia æi Coreea.
Eforturile anterioare depuse de România în acest context s-au concretizat prin
primirea, în luna martie a anului 1999, a 4000 de refugiaåi din Bosnia-Heråegovina
æi Croaåia, ce au fost apoi relocaåi în SUA. De asemenea, în luna iulie a anului 2005,
Guvernul României a acceptat, temporar, pe teritoriul sãu, 439 refugiaåi uzbeci, care
au fost ulterior relocaåi cãtre åãri teråe.
La propunerea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaåi æi dupã verificarea
efectuatã de structurile MIRA, maxim 200 de persoane vor putea fi cazate în Centrul
de Tranzit în Regim de Urgenåã, pentru o perioadã de cel mult æase luni, cu posibilitatea
prelungirii termenului cu încã æase luni, dar numai de cãtre ministrul internelor æi
reformei administrative, pentru situaåii excepåionale.
Echipã operativã de poliåiæti români în Italia. Ca urmare a celor convenite la Roma,
în data de 15 mai a.c., în urma discuåiilor dintre ministrul Cristian David æi ministrul
de interne italian Roberto Maroni, cu privire la infracåiunile comise de cetãåeni români
pe teritoriul Italiei, 16 poliåiæti au plecat, în data de 26 mai, în Italia, pentru a sprijini
autoritãåile din Peninsulã în investigarea infracåiunilor comise de cetãåenii români.
Misiunea acestora se întinde pe o perioadã de 3 luni.
Echipa operativã este formatã din nouã
poliåiæti din structurile teritoriale ale IGPR,
cinci poliåiæti de frontierã din structurile
teritoriale ale IGPF æi doi lucrãtori din
cadrul Centrului de Cooperare Poliåieneascã
Internaåionalã.
Poliåiætii de frontierã care au plecat în
misiune în Italia provin de la IJPF - urile
Caraæ – Severin, Iaæi, Vaslui, precum æi de
la punctul de trecere a frontierei Aeroport
„Henri Coandã“ Bucureæti Otopeni.
2
Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR........................pag. 4
Reportaj la hotarul de nord al României ........................................ pag. 8
Managementul schimbãrii organizaåionale - la final............... pag. 15
Grupuri de migranåi foråeazã graniåa......................................... pag. 16
Criminalisticã - permis de æedere Spania......................................... pag. 18
108 kg heroinã într-un TIR încãrcat cu mobilã ..................... pag. 21
SASI ........................................................................................ pag. 25
Terorismul în ceasul al 12- lea ............................................... pag. 26
Istorie ...................................................................................... pag. 28
Dinamo - 60 de primãveri ...................................................... pag. 30
Apariåii editoriale ..................................................................... pag. 32
Divertisment ............................................................................ pag. 34
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 677
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
subinspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Marius IONESCU
Layout: Mihai BEJENARU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
30 mai 2008
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A

Idei, nu discuåii…
E d i t o r i a l
Munca pe care o fac de mai bine de opt ani de zile, dar æi felul meu de a fi, mã determinã
sã cred æi sã afirm cu tãrie cã procesul de comunicare este foarte
important într-o colectivitate, poate cel mai important.
De altfel, se spune cã nu existã viaåã socialã fãrã comunicare, iar
într-o organizaåie aceasta este liantul care pãstreazã instituåia unitã
æi îi permite sã funcåioneze.
Într-un sens larg, comunicarea este definitã drept procesul de
transmitere de informaåii, idei, opinii, pãreri, fie de la un individ la
altul, fie de la un grup la altul. Conteazã însã ce mesaje se transmit
în cadrul acestui proces, pentru ca relaåiile interumane sã nu fie
afectate, iar activitatea organizaåiei sã evolueze.
Un proverb indian spune cam aæa: „Minåile ilustre discutã idei, minåile medii discutã
evenimente, minåile mici discutã pe alåii.”
Este perfect adevãrat. Dacã ne uitãm în jurul nostru, este imposibil sã nu gãsim „personaje”
din toate cele trei categorii. Nu este nici un fel de problemã, în cazul discuåiilor despre idei
sau evenimente, care, în majoritate, genereazã ceva bun, chiar progresul în unele situaåii.
Discuåiile pe seama altora însã, adicã bârfa, afecteazã climatul din interiorul unui grup
æi, implicit, armonia relaåiilor dintre membrii acestuia... crearea echipei de lucru etc. De
asemenea, afectateazã imaginea întregii organizaåii, dacã astfel de discuåii sunt purtate cu
oameni din exterior.
În scrierile religioase, bârfa este asociatã cu calomnia æi este condamnatã ca fiind un
pãcat generator æi purtãtor de alte pãcate. Dacã ne gândim cã este practic o intruziune în
viaåa privatã a altei persoane, aceastã apreciere duhovniceascã este, într-adevãr, realã.
Dacã mai luãm în calcul æi faptul cã existã riscul ca rãul produs prin bârfã sã se întoarcã
împotriva celui care o iniåiazã, ajungem la concluzia cã cel mai bine este sã o evitãm æi sã
aplicãm acea zicalã româneascã „Ce åie nu-åi place, altuia nu-i face”.
În plus, nu trebuie sã uitãm sau sã ignorãm cã fiecare este unic în felul lui, fiecare are
valorile, aspiraåiile, afinitãåile æi preferinåele lui. Este o dovadã de egocentrism sã-i tratezi pe
toåi în funcåie de valorile, ideile æi preferinåele tale proprii. Foarte important este sã cunoæti
æi sã respecåi valorile æi aspiraåiile celuilalt, nu sã le impui mereu pe-ale tale sau, dacã nu
reuæeæti acest lucru, atunci sã îl „discuåi pe la colåuri”.
Sigur cã este ideal sã auzi în jur numai discuåii despre idei, proiecte, evenimente etc.
Chiar dacã nu conåin asemenea subiecte ci, poate, unele simple, discuåiile pot fi pozitive
foarte simplu: sunt golite de bârfe, intrigi, critici goale de conåinut, mai ales în lipsã!
Ionela ROMAN
F R O N T I E R A
3

Æedinåa Consiliului Con
Marius IONESCU
Gabriel CRÃCIUN
În Municipiul Sighetu Marmaåiei, în perioada 8-9 mai a.c.,
au avut loc, reunite, Æedinåele Consiliului Consultativ Superior
al PFR pentru trimestrele IV-2007 æi I-2008.
La activitate au participat inspectorul general al PFR, chestor
principal dr. Nelu Pop, æefii direcåiilor centrale æi teritoriale ale
PF, ai unor inspectorate judeåene æi directorii instituåiilor de
învãåãmânt ale PFR. Au rãspuns invitaåiei conducerii IGPF de a
participa la lucrãri comisarul-æef Daniel Barbu, director general
adjunct al DMRU din cadrul MIRA, conducerea Biroului Executiv
Central al Sindicatului SNPPC din MIRA – Dãnuå Dobreanu,
vicepreæedinte, Toader Paraschiv, secretar general æi Claudiu
Staicu, trezorier general - æi preæedintele naåional al CNP,
comisarul-æef Constantin Vieriu. De asemenea, în cea de a doua
zi, a participat ministrul internelor æi reformei administrative,
Cristian David æi inspectorul æef al IPJ Maramureæ, comisar-æef
Ioan Isac.
Deæi unele aspecte ale activitãåii din trimestrul IV-2007 au
fost dezbãtute la bilanåul anului trecut, unele s-au impus a fi
rediscutate. În deschiderea lucrãrilor, în prima zi, inspectorul
general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop, i-a prezentat pe
directorul Direcåiei Management Naval din IGPF, comisarul-æef
Gagos Dumitru Fãinã æi pe Directorul DPF Oradea, comisarulæef
Gheorghe Viorel Nemeæ. De asemenea, inspectorul general
a anunåat reorganizarea structurilor de Relaåii internaåionale,
Schengen æi Programe æi o proiecåie privind înfiinåarea Direcåiei
PF Sighet.
În continuare, dupã un scurt raport de activitate privind situaåia
operativã la frontierele României, a fost fãcutã propunerea
de dezbatere pentru înfiinåarea unei Direcåii de Coordonare
Aeroportuarã, întrucât toate aeroporturile
internaåionale sunt frontiere externe, iar acest
lucru este apreciat drept un aspect important
pentru aderarea la Spaåiul Schengen.
Adresându-se reprezentanåilor sindicatului
SNPPC, reprezentativ la nivelul PFR, inspectorul
general a anunåat cã este nevoie de 1-2 ani pânã
la o normalizare din acest punct de vedere a
activitãåii desfãæurate la nivelul PFR, pânã la
o dotare minimalã a poliåiætilor de frontierã,
la standarde europene, pentru asigurarea
transportului acestora la æi de la locul de muncã,
la toate structurile. Chestorul principal Nelu Pop
a subliniat æi cã munca poliåiætilor de frontierã
trebuie sã se fundamenteze pe analiza de risc.
Temele discutate au fost:
Evaluarea activitãåii de cooperare în anul
2007; direcåii de acåiune pentru anul 2008.
S-a constatat o evoluåie pozitivã a cooperãrii
PFR, atât în plan naåional, cât æi internaåional,
Schengen, FRONTEX, în plan operativ sau de
relaåii internaåionale;
Analiza fenomenului falsurilor în
documente æi vize; stadiul de îndeplinire a
obiectivelor cuprinse în strategia PFR privind
combaterea falsurilor în documente æi vize
pentru etapa post-aderare (01.01.2007 -
31.12.2010) a României la UE. A rezultat cã
nu peste tot, în structurile teritoriale ale PFR,
existã dotarea specificã, însã cea pe linie de
criminalisticã, în structura noastrã, care pânã
în urmã cu ceva vreme era extrem de deficitarã,
acum este pe cale de a fi rezolvatã. S-a constatat
4
F R O N T I E R A E V E N I M E N T

ultativ Superior al PFR
faptul cã, în majoritatea cazurilor de fals, sunt implicaåi cetãåeni
turci æi din R. Moldova; se intenåioneazã crearea unor pagini
intranet de pregãtire în domeniul criminalisticii;
Analiza activitãåii de culegere a informaåiilor la nivelul
structurilor PFR;
Particularitãåile executãrii supravegherii æi controlului
trecerii frontierei de stat, prevenirea æi combaterea migraåiei
ilegale æi a faptelor specifice infracåionalitãåii transfrontaliere în
zona alpinã;
Problema funcåionãrii autospecialelor pe principiul
termoviziunii – au fost alocate fonduri pentru repararea a 6-7
autospeciale cu termoviziune; au fost cerute fonduri pentru
acoperirea din acest an a deficitelor, însã s-a primit insuficient.
Direcåia Management Logistic va urgenta mãsurile specifice
privind funcåionarea la întreaga capacitate a aparaturii de
termoviziune;
Analiza modului în care au fost sprijinite, din punct de
vedere logistic, instituåiile furnizoare de educaåie; identificarea
soluåiilor pentru modernizarea Æcolii de la Timiæoara, reluarea
lucrãrilor la sala de sport a Æcolii de la Iaæi, finalizarea la termen
a lucrãrilor de modernizare a Æcolii de la Oradea æi a PPF
Racovãå;
Direcåiile Management
Logistic æi Buget-Contabilitate
vor întreprinde demersurile
necesare asigurãrii integrale
a åinutei de protecåie pentru
personalul structurilor
teritoriale ale PFR, pânã la
începerea sezonului rece,
demers deja aprobat de
cãtre conducerea PFR, prin
redistribuirea fondurilor;
Pregãtirea poliåiætilor de
frontierã prin programe puse
la dispoziåie de organismele
internaåionale; multiplicarea
cunoætinåelor prin convocãri,
seminarii, ateliere de lucru;
analiza activitãåii de tutelã în 2007; inspectorul general a atras
atenåia asupra importanåei domeniului pregãtirii pentru aderarea
la spaåiul Schengen;
Impactul mediatic al activitãåilor desfãæurate de structurile
PFR;
Cooperarea la frontiera româno-sârbã;
Rolul punctelor, birourilor æi centrelor de contact în
cooperare;
DPF Giurgiu va propune un proiect de monitorizare a
frontierei pe Dunãre, împreunã cu partea bulgarã;
F R O N T I E R A E V E N I M E N T
Analiza evenimentelor rutiere;
Analiza corupåiei æi activitãåilor derulate la nivelul
Serviciului Control al IGPF, care s-a redimensionat, începând
cu 1 mai a.c., având douã birouri æi douã compartimente.
În ceea ce priveæte petiåiile anonime, managerii vor dispune
clasarea acestora, conform competenåei, pe baza normelor
legale în vigoare.
În finalul primei zile, inspectorul general al PFR l-a propus ca
protector spiritual al Poliåiei de Frontierã Române pe voievodul
Ætefan cel Mare æi Sfânt. Propunerea fost agreatã de Consiliu æi
aprobatã de Comisia de Însemne Heraldice a MIRA.
Cea de-a doua zi a debutat cu prezentarea unei noi
concepåii, care va fi trimisã în teritoriu, spre consultare, cu
privire la trecerea la cinci ture de serviciu. Aceasta presupune
serviciu 12h/24h, 12h-48h o sãptãmânã, apoi o sãptãmânã de
lucru în ture de întãrire, cu program de 4-8 ore zilnic, funcåie de
numãrul total al orelor lucrate, conform legii æi Acordului privind
raporturile de serviciu ale poliåiætilor, încheiat între SNPPC æi
MIRA. Programul are în vedere, în principal, îmbunãtãåirea
pregãtirii poliåistului æi o flexibilitate sporitã a dispozitivelor.
S-a stabilit sã se experimenteze la anumite sectoare, pentru a
se verifica fiabilitatea acestuia.
S-au prezentat apoi
situaåia judeåului Maramureæ,
care nu are deschis nici un
punct de trecere a frontierei,
precum æi situaåia migraåiei
æi a contrabandei cu åigãri la
frontiera de nord a României.
S-a expus, totodatã, proiecåia
privind înfiinåarea Direcåiei
PF Sighetu Marmaåiei, care
va avea în subordine IJPF
Maramureæ æi IJPF Satu
Mare, discutatã la nivelul
conducerii MIRA æi agreatã
de prefecåii judeåelor
Maramureæ æi Suceava.
Prezentarea a avut la bazã
analiza de risc æi necesitatea descongestionãrii situaåiei operative
a Direcåiilor PF Iaæi æi Oradea, subliniindu-se cã reorganizarea
nu presupune costuri suplimentare.
Frontiera cu Ucraina are o lungime de 439,4 km æi se întinde
pe raza a patru judeåe - Satu Mare, Maramureæ, Suceava æi
Botoæani. În prezent, DPF Rãdãuåi reprezintã interesele statului
român în probleme de frontierã cu Ucraina pentru respectarea
prevederilor Tratatului între România æi Ucraina privind regimul
frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea æi asistenåa
mutualã în probleme de frontierã, încheiat la 17 iunie 2003
æi a altor documente încheiate de România æi Ucraina cu
incidenåã la frontierã. În ce priveæte distanåele între sediile
direcåiilor æi inspectoratele subordonate, între DPF Rãdãuåi æi
Sighetu Marmaåiei sunt, spre exemplu, 280 km pe æosea, în
condiåii grele de drum, pe când între Sighet æi Satu Mare sunt
100 km; între Rãdãuåi æi Botoæani sunt 80 km. De asemenea,
pe timpul iernii, trebuie luate în considerare æi condiåiile de
drum (cãderi de zãpadã, polei, înzãpeziri), care duc la mãrirea
timpului de intervenåie în rezolvarea evenimentelor sau pentru
efectuarea unor controale inopinate. Situaåia operativã a IJPFurilor
Maramureæ æi Sighet, pe de o parte, Suceava æi Botoæani,
pe de altã parte, este similarã, existând legãturi infracåionale
între persoanele care sunt implicate în comiterea unor fapte
ilegale.
Ca æi concluzie, înfiinåarea acestei noi direcåii, la frontiera
de nord a României, ar duce la eficientizarea supravegherii
æi controlului trecerii frontierei de stat, combaterea migraåiei
5

ilegale æi a faptelor specifice criminalitãåii transfrontaliere, fãrã
creæterea numãrului de personal æi a cheltuielilor. Practic, s-a
propus ca direcåiile PF sã aibã aproximativ 55 de funcåii, iar noua
direcåie 45-50. Funcåiile desfiinåate la direcåii vor fi direcåionate
spre structurile operative ale inspectoratelor judeåene.
Æedinåa Consiliului s-a finalizat cu o conferinåã de presã,
în cadrul cãreia ministrul Cristian David a subliniat importanåa
colaborãrii, a patrulãrii în comun la frontiere, a proiectelor
în care este implicatã instituåia noastrã æi a fãcut apel la toåi
poliåiætii de frontierã sã priveascã cu ochi buni unificarea
Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã, odatã cu aderarea la
spaåiul Schengen. „Este un proiect viabil æi, dacã îl vom privi
cu ochi buni, atunci va fi un proiect de succes”, a declarat
ministrul David. „Frontiera europeanã trebuie sã fie sigurã, iar
Poliåia de Frontierã trebuie sã susåinã aportul unui nivel înalt de
profesionalism, în condiåiile unei dotãri cu tehnicã modernã”,
a mai spus domnia sa.
De asemenea, ministrul internelor æi reformei administrative
a apreciat profesionalismul înalt de care dau dovadã poliåiætii de
frontierã æi a menåionat sprijinul pe care îl va acorda instituåiei
în ceea ce priveæte dotarea.
Monumentul ce strãjuieæte
IJPF Maramureæ – nou punct
de atracåie pentru turiæti
Vineri, 9 mai, dupã æedinåa Consiliului Consultativ, la sediul
IJPF Maramureæ, în prezenåa reprezentanåilor administraåiei
publice locale æi judeåene, a unui numeros public, ministrul
internelor æi reformei administrative, Cristian David æi
inspectorul general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop,
Batin. A urmat slujba de sfinåire, oficiatã de P.S. Sa Justin
Sigheteanu, arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe Române
a Maramureæului æi Sãtmarului.
Despre simbolistica acestui ansamblu monumental au
Constructorii monumentului
vorbit P.S. Justin Sigheteanu, care a spus cã reprezintã
„cinstirea nobilei misiuni pe care omul o are pe pãmânt,
munca, în acest caz cea a femeilor din Maramureæ, care
torceau æi åeseau cu mãiestrie, în timp ce cu un picior
legãnau copilul, cu mâna torceau æi cu gura se rugau sau
doineau...”- æi directorul Muzeului Maramureæului, profesor
doctor Mihai Dãncuæ: „Fusul este o coloanã a infinitului, un
simbol al legãturii între cer æi pãmânt, este acea sãgeatã care
ne duce pe noi toåi æi, în primul rând, pe cei care ne apãrã
åara înspre cele mai înalte idealuri pe care trebuie sã le trãim
æi le trãieæte poporul nostru”.
De remarcat faptul cã, încã din prima zi,
acesta era vizitat æi fotografiat de numeroæi
turiæti, certificare a faptului cã deja a fost
inclus în galeria minunatelor puncte de
atracåie ale judeåului Maramureæ.
„Din suflet de
român”
Evenimentul de mai sus a fost urmat
de spectacolul caritabil „Din suflet de
român”, organizat în beneficiul asistaåilor
sociali din municipiul Sighetu Marmaåiei.
Pe scena amplasatã pe terenul de sport
din incinta inspectoratului au încântat
au dezvelit un ansamblu monumental,
amplasat în faåa sediului inspectoratului,
reprezentând un fus maramureæean,
simbol al acestei vetre de culturã æi tradiåie
româneascã. Lucrarea, executatã în lemn,
mãsoarã 11 metri, cântãreæte aproape 2
tone æi este cea mai impozantã din åarã.
Ea este creaåia unei echipe formate din
poliåiæti de frontierã - Mihai Bledea, Vasile
Ananie, Alexandru Kovacs, Ion Arba
(foto), aceasta fiind coordonatã de cãtre
comisarul Mircea Nicolae æi susåinutã
material, dar æi moral, de cãtre toåi colegii
din cadrul inspectoratului.
Evenimentul a fost deschis æi prezentat
de iniåiatorul lucrãrii, inspectorul æef al
IJPF Maramureæ, comisarul-æef Laurenåiu
6
F R O N T I E R A E V E N I M E N T

asistenåa numeroasã: Florentina æi Petre Giurgi, Anghelina
Timiæ, Ion Sas, Matilda Pascal Cojocãriåa, Dinu Iancu Sãlãjanu,
Alexandru Pugna, Nineta Popa, precum æi alåi interpreåi, grupul
folcloric „Marmaåia”, ansamblurile „Casa Iurca de Cãlineæti” æi
cel de copii din Sârbi æi orchestra „Dor românesc” din Bistriåa
Nãsãud, dirijor Ætefan Cigu. Spectacolul a fost prezentat de
Marioara Murãrescu æi Octavian Butuza, urmând a fi difuzat
în emisiunea „Tezaur folcloric“.
La finele acestuia, au fost donaåi, de cãtre poliåiætii de
frontierã, 7.000 lei, bani care au fost împãråiåi caselor de copii
æi azilurilor de bãtrâni din Sighetu Marmaåiei.
În final, ne alãturãm æi noi, redacåia, tuturor celor care i-
au felicitat pe poliåiætii de frontierã maramureæeni, conduæi de
comisarul-æef Laurenåiu Batin, æeful IJPF Maramureæ, pentru
iniåiativele acestora, pentru excelenta organizare a celor trei
evenimente menåionate anterior æi pentru generozitatea æi
grija faåã de semeni. Nu în ultimul rând, felicitãri colegilor
rãdãuåeni, care i-au sprijinit, æefului DPF Rãdãuåi, comisarulæef
Ion Pop.
F R O N T I E R A E V E N I M E N T
7

Hotarul de nord al României
– graniåa de rãsãrit a UE
Aflat la marginea rãsãriteanã a Uniunii
Europene, la hotarul de nord al României
- frontiera cu Ucraina, IJPF Maramureæ,
prin specificul sãu, este unul dintre cele
mai grele inspectorate ale Poliåiei de
Frontierã. Dacã în urmã cu ceva vreme
situaåia operativã a acestuia nu era
atât de complexã, în prezent, datoritã
mai multor factori, între care aderarea
åãrii noastre la UE, creæterea preåurilor
la åigãri, alcool, cafea æi alte produse
pretabile contrabandei, închiderea
unor puncte de trecere a frontierei,
amplasarea unor localitãåi în imediata
apropiere a graniåei, atât pe teritoriul
României cât æi pe cel al Ucrainei, dar æi
altor factori, ea a devenit extrem de activã
æi diversificatã, îngreunatã de lipsa unei
infrastructuri adecvate pentru mobilitatea
autovehiculelor din dotare: drumuri
stricate, multe dintre acestea de munte,
forestiere, din piatrã sau pãmânt, care nu
au mai fost întreåinute de ani buni.
Nu poåi scrie despre Maramureæ fãrã
sã aminteæti de ospitalitatea oamenilor
acestor locuri, de tradiåiile, încã,
respectate pe aceste meleaguri, de satele
cu uliåe strãjuite de poråi imense, deschise,
adevãrate expoziåii de sculpturã, de
peisajele deosebite oferite de munåii care
stau, parcã, drept strajã locurilor.
Judeåul cuprinde vechile pãmânturi
ale Maramureæului, Chioarul, Lãpuæul
æi Depresiunea Baia Mare. Reæedinåa
administrativã a judeåului este Baia
Mare, însã sediul IJPF Maramureæ se aflã
în Sighetu Marmaåiei. Acesta este situat
la confluenåa râurilor Tisa, Iza, Roniæoara,
la peste 600 km de Bucureæti æi 65 km
de Baia Mare, municipiul reæedinåã de
judeå. Din întreaga suprafaåã a judeåului,
43% este reprezentatã de zona montanã,
30% din dealuri æi platouri, iar 27% din
depresiuni, lunci æi terase. Aici se aflã
vârful cel mai înalt al Carpaåilor Orientali
- masivul Pietrosul (2.303 m) æi munåii
vulcanici Gutâi æi Åibleæ.
De asemenea, întâlnim æi cea mai
mare depresiune din România, cea a
Maramureæului - având 75 km lungime
æi 20 km lãåime.
Nu este pentru prima datã când
povestim cã, deæi, în Sighet sau în
localitãåile învecinate, o zi poate pãrea
superbã, cu soare æi temperaturi între
5- 20 grade C, în momentul în care îåi
propui sã porneæti, precum colegii noætri,
8
Marius IONESCU
Gabriel CRÃCIUN
la drum, la muncã sau în drumeåie, pe
poteci de munte, spre locuri precum
Stogu, Polonica, Æuligu ori Comanu
trebuie sã te pregãteæti pentru temperaturi
scãzute, pentru zãpadã æi ploaie. Pentru
cã, la munte, vremea este schimbãtoare.
Pe crestele munåilor iarna domneæte pânã
în lunile mai æi, spun colegii noætri, chiar
iulie, drumurile Maramureæului rãmânând
frecvent înzãpezite.
Din octombrie æi pânã spre sfâræitul
primãverii este prezent un alt fenomen
meteorologic care împiedicã accesul
spre frontierã, ceaåa, care îngreuneazã
misiunile de supraveghere efectuate de
poliåiætii de frontierã maramureæeni.
IJPF Maramureæ are o dezvoltare de
163,1 km de frontierã, din care 62,4
pe râul Tisa æi 100,7 pe teren muntos,
împãdurit æi greu accesibil.
Încadrarea este de 96%, respectiv 750
lucrãtori.
Inspectoratul are în componenåã patru
sectoare, de la stânga, dinspre IJPF Satu
Mare spre IJPF Suceava: SPF Sarasãu,
SPF Sighet, SPF Poienile de sub Munte
æi SPF Viæeu. Teoretic, are æi patru PTFuri:
Baia Mare aeroportuar, Câmpulung
la Tisa feroviar, Sighet, auto æi pietonal,
Valea Viæeului feroviar. Deschis la data
reportajului era doar cel din Baia Mare.
Frontiera de nord cu Ucraina se întinde
pe 439 km, pe raza a patru judeåe - Satu
Mare, Maramureæ, Suceava æi Botoæani. În
prezent, IJPF Maramureæ face parte,
alãturi de IJPF Suceava, din Direcåia
PF Rãdãuåi.
Existã o propunere a IGPF,
agreatã de MIRA æi administraåia
publicã din judeåele implicate, de
a se reorganiza structura PFR din
nordul åãrii, în sensul înfiinåãrii
DPF Sighetu Marmaåiei, cu douã
IJPF-uri în coordonare, Satu Mare æi
Maramureæ, DPF Rãdãuåi rãmânând
cu IJPF-ul Suceava æi preluând, de la
DPF Iaæi, IJPF-ul Botoæani. O analizã
a structurilor de specialitate aratã
cã, astfel, s-ar eficientiza activitatea
de supraveghere æi control a
frontierei de stat, de combatere a
migraåiei ilegale æi a criminalitãåii
transfrontaliere, în condiåiile în care
cheltuielile ar fi aceleaæi sau, poate,
mai scãzute.
Din luna februarie a anului
2007, IJPF Maramureæ are o echipã
managerialã formatã din comisarulæef
Laurenåiu Batin, inspector æef,
subcomisarul Liviu Bute, adjunct
pentru probleme operative æi comisarul
Ioan Oniga, adjunct pentru logisticã.
Revenind la situaåia operativã, în ceea
ce priveæte faptele penale constatate în
2007 æi primul trimestru al anului 2008,
cifrele aratã 124 (102+22) acte de
contrabandã descoperite, 13 cazuri de
trafic cu migranåi (12+1), 21 cazuri de
trafic cu persoane (19+2), cinci cazuri
de trafic cu minori (2+3), 145 treceri
ilegale (100+45), 16 cazuri de falsuri de
monedã (4+12), opt cazuri de corupåie
(6+2), 37 cazuri de constituire grupuri
infracåionale organizate (29+8), 37 cazuri
de falsuri (15+22), 33 cazuri de infracåiuni
la regimul drogurilor (24+9) æi cinci fapte
penale în legãturã cu serviciul.
În ceea ce priveæte migraåia, se constatã
o creætere a faptelor constatate, de la 21 în
anul 2006, la 31 în 2007 æi 47 numai în
primul trimestru al acestui an. Sunt foarte
multe cazuri, comparând cu situaåiile de
la IJPF Satu Mare (12 cazuri în trim I/
2008), IJPF Suceava (4) æi IJPF Botoæani (5),
ceea ce demonstreazã un interes crescut
pentru aceastã zonã, în special pentru
direcåia Sighet æi zona spre Sarasãu. Din
informaåiile colegilor noætri, pe teritoriul
statului vecin se aflã sute de migranåi care
intenåioneazã sã treacã frontiera pentru a
ajunge în Occident. De altfel, chiar pe
timpul misiunii noastre, am avut ocazia sã
asistãm la o astfel de acåiune de reåinere,
pe timpul nopåii, a unui grup de 22 de
Subcomisarul Marina
F R O N T I E R A R E P O R T A J

indieni æi pakistanezi. Majoritatea migranåilor reåinuåi la frontiera
de nord sunt din India, Somalia æi Pakistan.
Sub aspectul persoanelor implicate în acte ilegale, începând
cu 1 ianuarie 2007 au fost cercetate peste 300, iar contravaloarea
åigãrilor de contrabandã reåinute se ridicã la peste 36 miliarde
lei vechi.
La baza rezultatelor a stat caracterul ofensiv în activitatea
informativ-operativã æi folosirea mijloacelor tehnice speciale.
Reportajul nostru a coincis cu organizarea altor evenimente
importante, prezentate în aceastã ediåie a revistei, respectiv
æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR, dezvelirea
unui ansamblu monumental æi spectacolul caritabil „Din suflet
de român”. Am avut încã de la început ocazia sã remarcãm
schimbarea aspectului interior al inspectoratului, intrat anul
trecut în reparaåie capitalã æi prevãzut a fi terminat anul acesta.
Colegii din domeniul operativ, care se mutau în aceeaæi zi în
noile birouri, în care te întâmpina un miros de „proaspãt vopsit“,
ne-au povestit cã ar mai fi nevoie de o instalaåie de încãlzire
centralã cu gaz metan æi repararea faåadei clãdirii.
În prima zi a reportajului nostru, început dupã acea sãptãmânã
mai mult decât încãrcatã pentru colegii maramureæeni, dupã
derularea impresiilor æi concluziilor cu privire la evenimentele
organizate, în biroul
inspectorului æef al IJPF
Maramureæ æi alãturi de
întreaga conducere a
inspectoratului æi toåi cei
care au pus umãrul la
reuæita acesteia, pe care
comisarul-æef Laurenåiu
Batin i-a felicitat æi
le-a mulåumit pentru
modul de îndeplinire
a sarcinilor, am stabilit
programul de deplasare,
hotãrând sã începem
cu prezentarea unui
eveniment care tocmai
se finalizase: primirea
unui autolaborator
criminalistic. Am avut,
astfel, ocazia de a discuta
pe aceastã temã, pentru
început, cu inspectorul
Silvia Botezat - ofiåer specialist tehnic în cadrul IJPF Maramureæ,
din 1999, dar care, însã, de 14 ani lucreazã în domeniu.
Colega ne-a relatat faptul cã în perioada 2002-2008
inspectoratul a fost dotat cu mijloace de mobilitate terestrã æi
navalã precum æi cu aparaturã specificã de supraveghere æi
control al frontierei de stat. Achiziåionarea acestora s-a realizat
prin fonduri PHARE æi bugetare. În acea zi tocmai se finalizase
predarea-primirea a douã autolaboratoare criminalistice, model
Ford Tranzit, câte una pentru IJPF Maramureæ æi IJPF Suceava,
iar colega noastrã fãcuse parte din comisia de profil. Aparatura
specificã de criminalisticã din dotarea autospecialelor asigurã
cercetarea la faåa locului, intervenåie la orice tip de eveniment
(inclusiv detector de explozibili, de droguri - VAPOR TRACER,
pentru marcãri criminalistice, trusã universalã, pentru relevarea
urmelor papilare etc.) æi transportul unui echipaj format din cinci
persoane.
S-a mai primit un lot de aparaturã criminalisticã, prin
Programul PHARE, în luna martie (truse universale, truse pentru
depistarea drogurilor, pentru amprentare). La finalul discuåiei,
inspectorul Silvia Botezat ne-a spus cã ar mai fi nevoie, pentru
securizarea frontierei, de cel puåin douã autospeciale de
supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii, autospeciale
pentru patrulare, pentru transport reåinuåi, aparaturã de observare
pe timp de noapte etc.
Am avut ocazia, a doua zi dimineaåa, sã discut despre aceastã
dotare impresionantã cu æeful Compartimentului criminalisticã,
subcomisarul Vasile Marina æi agentul principal Cristian
Moæneagu, cel care mi-a æi prezentat dotarea autolaboratorului.
F R O N T I E R A R E P O R T A J
La Compartimentul Criminalisticã existã trei camere video æi trei
camere foto digitale.
Subcomisarul Marina ne-a relatat cã, în ceea ce priveæte
pregãtirea specificã, la fiecare turã de serviciu existã un agent care
se ocupã de instruirea celor care executã controlul documentelor
la trecerea frontierei, iar bilunar se face pregãtirea formatorilor,
la sediul IJPF, de cãtre æeful compartimentului, ocazie cu care
sunt prezentate expuneri teoretice æi practice.
De asemenea, în dotarea inspectoratului au intrat 75 de
pistoale calibrul 9 mm, 25 tip Glock, pentru Detaæamentul de
Intervenåie, æi 50 Sig Sauer, pentru celelalte structuri operative.
Ca æi echipamente de supraveghere, existã 5 Matis-uri, 8
binocluri de vedere pe timp de noapte Diana æi 24 ochelari de
vedere pe timp de noapte Diana. Din nefericire sunt probleme cu
Matis-urile, doar un echipament fiind în stare de funcåionare.
În ce priveæte mijloacele de mobilitate, existã la nivelul IJPF
Maramureæ 18 Nissan-uri, douã Mercedesuri, 3 VW Transporter,
16 ATV-uri, 6 Opel-uri æi douã ambarcaåiuni pneumatice.
Dispoziåia inspectorului general privind transportul
personalului din tura de serviciu la æi de la locul de muncã, în
special pentru prevenirea accidentelor auto, pe fondul oboselii
acumulate în cele minim 12 ore de muncã, nu se aplicã din cauza
lipsei mijloacelor de mobilitate care sã poatã oferi condiåii de
preluare a turei. Se aæteaptã, cu speranåã, anul acesta completarea
dotãrii. De altfel, acest subiect a fost dezbãtut cu reprezentanåii
sindicatului SNPPC æi cei ai CNP în æedinåa Consiliului
Consultativ al IGPF, inspectorul general estimând o rezolvare a
situaåiei în 1-2 ani, aceasta în condiåiile în care ar depinde de
MIRA æi nu de alte structuri ale statului implicate în avizarea
contractelor încheiate de ministerul nostru, cum este cazul recent,
în care reprezentantul Ministerului de Finanåe a refuzat semnarea
contractului de leasing prin care instituåia noastrã ar beneficia
de sute de autoturisme pentru îndeplinirea misiunilor. MOTIVUL
– suma consideratã prea mare ...
SPF Sighet - responsabilitãåi mari,
efort pe mãsurã
A doua zi era prevãzutã o misiune de recunoaætere la
Polonica, vechiul amplasament al pichetului grãniceresc.
Se urmãrea observarea eventualelor modificãri de relief,
vegetaåie æi locul pânã unde pot urca în siguranåã ATV-urile æi
NISSAN-ul. Zona oferã un posibil itinerar unic de consumare a
contrabandei, având în vedere cã fusese descoperit un cioban
care transporta pe cai åigãri de contrabandã.
Am pornit împreunã cu æeful sectorului, comisarul-æef Mihail
Podaæcu, care ocupã aceastã funcåie din 15 februarie 2007, æefii
Compartimentelor CIT de la IJPF æi SPF, inspectorul Florin Coman,
respectiv inspectorul principal Sorin Dãnãlache, precum æi cu
alåi colegi, spre locul unde, cu ani buni în urmã, foætii militari în
termen cãrau apa æi alimentele, ore întregi, pe cal sau în spate, în
raniåe, pe potecile abrupte ce æerpuiesc spre piscul muntelui. Am
trecut, dupã câåiva kilometri, pe lângã sediul „nou” al Pichetului
Polonica, aflat cam la jumãtatea versantului, cu douã ATV-uri
æi un Nissan, excelent condus de agentul Gheorghe Bledea, un
Æedinåã în biroul æefului de sector; de la stânga: comisarul - æef
Mihail Podaæcu, sinsp. Claudia Drãgan, inspectorul principal Sorin
Dãnãlache æi comisarul Daniel Demeter
9

10
Echipa de cercetare, lângã vechiul
pichet grãniceresc Polonica
împãtimit al maæinilor æi motoarelor încã de copil.
Dupã ceva aventuri cu pomi prãbuæiåi în urma alunecãrilor
de teren, care ne-au îngreunat urcarea, am abandonat la 2,5 km
Nissan-ul, care nu mai fãcea faåã pãmântului lutos æi umed. Am
continuat drumul abrupt cu cele douã ATV-uri, pe care urcau
însã doar cei doi æoferi. Nu au mers decât 6-700 sute de metri
æi unul dintre ATV-uri a fost oprit. Dupã alte 3-400 metri un
brad imens, prãbuæit peste drum, a fãcut ca æi cel de-al doilea
ATV sã se opreascã. Am continuat urcarea pe jos, încã aproape
2 km. În sfâræit, am ajuns la sediul vechiului pichet, cãåãrat pe
culmile muntelui unde, conform unei legende, pe vremuri, peste
20 de militari în termen se pare cã au fost omorâåi noaptea de
un cioban ucrainean care a rãzbunat violarea unei femei. Apoi,
a aæezat capetele militarilor la ferestrele pichetului. Acestea au
fost descoperite de un alt militar, ce se întorcea din permisie. A
doua zi, la SPF Viæeu, am aflat cã aceeaæi legendã o întâlneai pe
vremea aceea æi la alte pichete.
Dintr-o prezentare a Sectorului PF Sighet, am aflat cã are 185
de lucrãtori, 10% dintre poliåiætii de frontierã locuind în comunele
din imediata apropiere a frontierei, restul în Sighet sau localitãåi
din interior. Zona este depresionarã, de æes, în partea stângã a
zonei de responsabilitate, æi alpinã, pe înãlåimi de 800-1300 m,
greu accesibilã, în partea dreaptã, ceea ce presupune eforturi
fizice deosebite în îndeplinirea misiunilor. De regulã, pe turã
desfãæoarã misiuni de supraveghere în jur de 17-18 oameni,
dintr-un efectiv, teoretic, de 40 (restul fiind în concedii de
odihnã æi medicale, cursuri, învoiri, recuperãri). Aceætia trebuie
sã asigure securizarea a 44,6 km
de frontierã.
Existã propunerea de a se
înfiinåa un nou sector, la Valea
Viæeului, care sã preia din zona
de responsabilitate a SPF Sighet.
Motivul este cã de la Sighet spre
zona alpinã se intervine greu,
ocolind munåii prin sud peste 60
km pe æosele de munte. Existã æi
æase perechi de trenuri, însã la
anumite ore fixe.
Am discutat despre
acest aspect æi cu æeful
Compartimentului Analizã Risc,
Comisarul Daniel Demeter
fiind æi preæedintele Biroului Teritorial al Sindicatului SNPPC (cu
un numãr de 620 membri din 750 angajaåi ai inspectoratului),
comisarul Daniel Demeter, care mi-a spus cã este de acord æi se
justificã, conform analizelor, înfiinåarea structurii, presupunând
în jur de 70 de lucrãtori, ce ar putea fi redistribuiåi din cadrul
inspectoratului, cu precãdere de la Sighet.
La sediu au fost executate în regie proprie lucrãri de întreåinere
æi modernizare a spaåiilor, prin executarea capitonãrii pereåilor
cu rigips, tavane false, amenajarea grupului sanitar, refacerea
pardoselilor, zugrãveli, înlocuirea uæilor æi ferestrelor.
În ce priveæte domeniul operativ, în 2007 au fost constatate 94
de infracåiuni, din care 48 acte de contrabandã. În primul trimestru
al anului 2008 au fost întocmite 31 dosare penale, cu 35 fãptuitori,
pentru 40 infracåiuni (18 trecere ilegalã, 7 contrabandã, 7 fals de
monedã, 2 braconaj, 2 fals æi uz de fals, 4 la regimul circulaåiei).
Poliåiæti de fontierã pasionaåi de tradiåii
La sediul SPF Sarasãu, æeful sectorului, cms-æef Ghiåã
Mãrginean, a prezentat raionul din zona Maramureæului istoric,
care se desfãæoarã între SF 231 æi SF 289, æi pe care-l are în
responsabilitate. Acesta cuprinde o parte din grupa nordicã a
Carpaåilor Orientali, constituitã în zona munåilor Oaæ. Puåin peste
æase km de frontierã, din cei 39 ai sectorului, se întind pe zona
muntoasã, iar restul pe Râul Tisa æi are ca vecini, în partea stângã,
SPF Negreæti-Oaæ, din cadrul IJPF Satu-Mare æi DPF Oradea, iar,
în partea opusã, SPF Sighet. Sectorul se aflã la opt km distanåã de
Sighet, chiar pe DN 19, care face legãtura între Sighetu Marmaåiei
æi Satu Mare.
F R O N T I E R A R E P O R T A J

Misiunile poliåiætilor de frontierã din cadrul acestui sector
se executã pe trei aliniamente. Pe cel dintâi, supravegherea
frontierei se executã prin patrulãri permanente. În ceea ce
priveæte aliniamentele doi æi trei, poliåiætii de frontierã executã
misiuni combinate de patrulare æi posturi fixe pe comunicaåii.
În zona de responsabilitate sunt cuprinse localitãåile: Sarasãu,
Câmpulung la Tisa, celebrul sat Sãpânåa, în care se gãsesc
Cimitirul Vesel æi mãnãstirea Peri, care reuæeæte sã aducã anual
zeci de mii de vizitatori, precum æi localitatea Remeåi, în care
populaåia ucraineanã atinge procentul de 70%.
În ceea ce priveæte personalul, acesta executã misiuni 12 h
cu 24 h, 12 h cu 48 h æi este încadrat 100%, dintre care 15 %
sunt fete. Dintre aceætia, 80 sunt navetiæti, iar restul localnici.
În cadrul sectorului existã un Punct de trecere Feroviar,
care din 17 octombrie anul trecut, dupã mai bine de 61 de ani,
datoritã stãrii precare a trenului, a fost închis. În protocol este
menåionat faptul cã doar partea ucraineanã asigurã mijlocul de
transport æi siguranåa acestuia. Din acest considerent, pentru
moment, partea românã nu ætie când vecinii ucraineni vor putea
repune în circulaåie un mijloc de transport necesar transportului
de cãlãtori.
Vorbind despre situaåia operativã a sectorului Sarasãu,
aceasta este din ce în ce mai activã.
Comparativ cu anul trecut, când au fost depistate 26 de
infracåiuni, în primele patru luni ale acestui an, pe linie de
muncã specificã, s-au înregistrat 34 de infracåiuni, cu 29 de
persoane implicate. Cele mai multe dintre infracåiuni sunt cele
de contrabandã. Numai în acest an au fost reåinute, în vederea
confiscãrii, peste 124.000 pachete de åigãri.
Acest fenomen infracåional, generat, într-o oarecare mãsurã,
de venitul mic al populaåiei ucrainene, este încurajat, pe de o
parte, de câætigul rezultat din diferenåa mare dintre preåul unui
cartuæ de åigãri care, în Ucraina, reprezintã echivalentul a 8 lei,
iar în România este de 50 lei, pe de altã parte, de existenåa unor
depozite de åigãri pe teritoriul Ucrainei, aflate la foarte micã
distanåã de frontierã, precum æi a faptului cã, în multe locuri,
drumurile naåionale, din ambele åãri, sunt despãråite de linia
frontierei doar de câåiva zeci de metri.
Astfel, s-a ajuns sã se lucreze organizat; sunt folosite câte
douã-trei maæini antemergãtoare, care sã-i anunåe pe cei care
transportã åigãrile de prezenåa poliåiætilor de frontierã.
La Sectorul PF Sarasãu se impune dotarea cu microbuze
pentru transport, astfel încât fiecare turã sã aibã un mijloc
de transport. De asemenea, s-ar impune dotarea cu alte cinci
Jeepuri æi suplimentarea carburatului, întrucât sediul sectorului
se aflã la doi km de limita cu Sighetu Marmaåiei, iar fenomenele
infracåionale sunt pe ceilalåi 35 Km de responsabilitate, în
partea opusã, în apropierea limitei cu SPF Negreæti-Oaæ. S-ar
mai impune dotarea cu aparaturã de vedere pe timp de noapte,
astfel încât sã fie diminuate æansele ca infractorii „sã se facã
nevãzuåi”.
Nu poåi sã nu fi impresionat, odatã ajuns la sediul SPF
Sarasãu, de muzeul, troiåa æi cãsuåa tradiåionalã amplasate în
curtea acestuia. Totul a fost posibil datoritã iniåiativei fostului
æef de sector, comisar- æef Mircea Nicolae, care, în prezent,
coordoneazã activitatea administrativã a patrimoniului imobiliar
din cadrul IJPF Maramureæ æi de la care am putut afla mai multe
despre lucrurile de valoare din curtea sectorului.
Muzeul a fost inaugurat în 2005, dupã o muncã asiduã a
unei echipe de meæteri formatã din agenåii Gheorghe Turda, Ioan
Opriæ, Ioan Sav, Mihai Bledea, Vasile Ananie æi Ion Arba, care
au lucrat aproape jumãtate de an. Aæa, dupã cum ne spunea
comisarul - æef Mircea Nicolae, „aceste rezultate s-au bazat pe
colectivul unit æi foarte sãritor æi pe primarul Nuåu Covaci, care a
rãspuns de fiecare datã când i s-a solicitat ajutorul, fie cu pietriæ,
nisip, ciment æi chiar oameni. Fãrã efortul acestora muzeul ar fi
rãmas la stadiul de proiect”. În ceea ce priveæte colecåionarea
exponatelor, acestea au fost realizate de cãtre întreg personalul
sectorului, care a apelat la rudele sau cunoætinåele ce îæi au
obâræia în Maramureæul istoric.
În cadrul muzeului se gãsesc obiecte vechi, autentice, de
valoare, printre care una dintre primele poråi maramureæene
F R O N T I E R A R E P O R T A J 11

Misiuni deasupra norilor
sculptate de cãtre Stan Ioan Pãtraæ, întemeietorul Cimitirului
Vesel de la Sãpânåa.
Datoritã succesului de care s-a bucurat lãcaæul de tradiåie,
poliåiætii de frontierã Mircea Nicolae, Gheorghe æi Grigore Turda,
precum æi preotul Grigore Luåai, din Sãpânåa, au coordonat
lucrãrile pentru construirea unei troiåe din lemn de stejar masiv,
înaltã de aproape æase metri. La sfinåirea acesteia au participat
aproximativ 600 de persoane, care s-au bucurat de un frumos
spectacol susåinut de cunoscuåi æi îndrãgiåi interpreåi de muzicã
popularã, precum Mariana Anghel æi Alexandru Jidveianu.
Având suficient spaåiu æi gãsind în Sãpânåa o casã åãrãneascã,
veche de peste 100 de ani, acelaæi neobosit Mircea Nicolae a
avut ideea de a o amplasa în curtea sectorului. La început a
existat o problemã esenåialã, întrucât nu existau cei 1000 lei noi
necesari cumpãrãrii acesteia de la proprietar. S-a gãsit, însã, un
om de bine, æeful DPF Rãdãuåi, comisar-æef Ion Pop, care a donat
suma de bani. Odatã ce a fost cumpãratã casa, aceeaæi echipã
de meæteri s-a ocupat, timp de trei sãptãmâni, de restaurarea ei,
dupã modelul original, cu consultarea permanentã a directorului
Muzeului Satului Maramureæean din Sighetu Marmaåiei, prof.
dr. Mihai Dãncuæ. Casa este mobilatã åãrãneæte, iar când intri
reuæeæti, pentru moment, sã cãlãtoreæti în trecut peste 100 de
ani. Inaugurarea casei åãrãneæti s-a bucurat de prezenåa a 300 de
persoane æi de artiæti de seamã, printre care Nicolae Sabãu.
Este îmbucurãtor sã afli cã oameni care luptã cu cei rãi îæi
gãsesc timp, din când în când, pentru astfel de lucruri. Numai cei
care nu au organizat odatã un eveniment nu ætiu cât de greu este
sã suprapui pasiunile cu munca de poliåist de frontierã. Felicitãm
pentru iniåiativã æi întregul efort depus pe toåi cei care s-au
sacrificat în orice fel pentru ca astfel de lucruri sã rãmânã
mãrturie a tradiåiei maramureæene æi sã fie admirate de toåi cei
care deschid poarta acestui sector de la capãt de åarã.
Înainte de a ajunge la SPF Poienile de sub Munte, la aproape
un km. de sector, i-am întâlnit pe agenåii Vasile Proniuc æi Mihai
Holczer care, cu rucsace în spate, mergeau într-un ritm alert æi
sigur, specific oamenilor munåilor. Am oprit pentru a schimba
câteva impresii æi pentru a face câteva fotografii. Am aflat cã
aceætia ieæeau din serviciu æi se întorceau la sector pentru a
preda armamentul din dotare æi pentru a-æi informa colegii
despre situaåia din teren. Am insistat sã urce în maæinã æi sã ne
conducã la sediul sectorului, de unde i-am lãsat sã-æi ducã la
îndeplinire cele propuse.
Sediul este amplasat pe drumul judeåean 187, la intrarea
în localitate, pe malul râului Rica. Æeful sectorului, comisaræef
Dorel Rãåanu, ne-a fãcut o scurtã prezentare a ceea ce
înseamnã executarea misiunilor într-o zonã de munte. Terenul
muntos æi împãdurit din zona de responsabilitate are înãlåimi
cuprinse între 1500-1937 m. Datoritã acestor înãlåimi, uneori,
vezi, de pe culmi, cum plouã undeva în vale æi simåi cã eæti la
o aruncãturã de bãå de tunetele înfiorãtoare æi fulgerele care te
orbesc. Frontiera alpinã are o lungime de 43 km, fiind cuprinsã
între SF 362 æi SF 468. Localitãåile de aici sunt foarte rare æi au
populaåie majoritarã ucraineanã. Principalele îndeletniciri ale
oamenilor sunt pãæunatul animalelor, exploatarea forestierã,
turismul montan, pomicultura æi, adesea, regularizarea râurilor
Repedea, Rica æi Socolãu.
În ceea ce priveæte clima, aceasta este caracterizatã de ierni
foarte geroase æi lungi, cu cãderi masive de zãpadã, în care
existã permanent pericolul producerii de avalanæe æi de blocare
a drumurilor de acces. Stratul de zãpadã atinge, adesea, doi metri,
iar viscolele puternice sunt la ele acasã. În locurile ferite de razele
soarelui zãpada dispare în lunile iulie, iar în unele locuri nu se
topeæte niciodatã.
Datoritã acestui aspect, în lunile noiembrie-aprilie, pe
aliniamentul 1 nu se desfãæoarã misiuni, iar sectorul îæi poate
îndeplini activitatea cu 70% din personal, care asigurã, în aceastã
perioadã, punctele obligatorii de trecere de la confluenåa vãilor.
De asemenea, aceætia cerceteazã terenul din adâncimea zonei de
responsabilitate, pe aliniamentele 2 æi 3, prin patrule de cercetare
auto, pe jos æi posturi fixe.
Restul personalului, de 30%, este folosit ca întãrire de cãtre
alte sectoare din cadrul IJPF Maramureæ, cum ar fi Sighet æi
Sarasãu.
Verile sunt rãcoroase, cu precipitaåii abundente, ce determinã
umflarea râurilor din zona de munte producând, de multe ori,
inundaåii. În perioada verii îæi fac apariåia foarte multe vipere.
Poliåiætii de frontierã care executã misiuni sunt dotaåi cu ser
12
F R O N T I E R A R E P O R T A J

antiviperin. La Poienile de sub Munte a fost un caz în care un
turist a fost muæcat de o viperã, iar poliåiætii de frontierã, folosind
serul din dotare, au reuæit sã-i salveze viaåa. În spitale, datoritã
faptului cã serul antiviperin este foarte scump, dotarea Poliåiei
de Frontierã reprezintã o asigurare æi pentru localnicii din zonã,
dar æi pentru turiæti.
Vara, poliåiætii de frontierã sunt transportaåi cu mijloacele auto
din dotare pânã la fostele pichete de grãniceri dezafectate æi în
continuã degradare: Capu-Groæi, Stogu æi Ludescu. De aici, pe
cãrãri numai de ei ætiute æi pe izvoare se deplaseazã spre golurile
de munte tangente cu linia de frontierã, la care ajung dupã patru
ore. Aici, timp de 2-3 ore supravegheazã linia de frontierã æi
activitãåile ce se desfãæoarã în apropiere, dupã care se întorc pe
alt itinerar, timp de douã ceasuri.
Referitor la personal, acesta este încadrat aproximativ 96%.
Una dintre condiåiile necesare efectuãrii misiunilor în zonã
este sã fi obiænuit cu muntele, sã cunoæti arealul, pentru cã
riæti sã te rãtãceæti æi, nu în ultimul rând, sã ai o condiåie fizicã
deosebitã, pentru a putea face faåã solicitãrilor intense æi de
duratã pe timpul desfãæurãrii misiunilor din munåi. Aproximativ
80% din încadrarea sectorului s-a fãcut cu localnici. Ceilalåi fac
zilnic naveta, întrucât condiåiile precare de trai nu le-au permis
poliåiætilor de frontierã sã-æi gãseascã, în zona de responsabilitate,
case în care sã locuiascã cu chirie.
F R O N T I E R A R E P O R T A J
În cursul primului
trimestru al acestui an
au existat 11 infracåiuni,
faåã de æapte anul trecut.
Acestea sunt la regimul
circulaåiei, întrucât
terenul, fiind acoperit cu
zãpadã, accesul la linia
de frontierã este practic
imposibil.
Pânã în anul 2007
nu existau infracåiuni
de frontierã, în afara
unor treceri involuntare,
de o parte æi de alta a
frontierei, de cãtre grupuri
de turiæti sau animale care
pãæuneazã în golurile de
munte din apropierea
frontierei.
În ceea ce priveæte
dotarea poliåiætilor de frontierã, printre altele, s-ar mai impune
încã un Jeep, o autospecialã cu termoviziune, un microbuz
pentru transport persoane æi un autoturism Dacia Logan.
În prezent, noul sediul al sectorului se aflã în construcåie,
urmând ca, în prima parte a anului viitor, sã poatã fi inaugurat.
Un æef de sector pasionat de artã
Înainte de a pleca, am fost invitaåi de cãtre æeful sectorului,
comisarul-æef Dorel Rãåanu, în frumoasa lui casã, pentru a-i
admira colecåia de obiecte de artã.
Dorel Rãåanu s-a nãscut la Tazlãu æi este absolvent al Liceului
Militar din Câmpulung-Moldovenesc æi al Æcolii de Grãniceri din
Sibiu, pe care a a absolvit-o în anul 1985, al cincilea în promoåie.
Nu æi-a schimbat niciodatã locul de muncã æi este foarte mândru
de acest lucru. Deæi, iniåial îæi dorea sã prindã un loc la repartiåie
pe frontiera de est, acum este fericit lângã cei doi fii, de 18,
respectiv 15 ani æi de soåia Ileana, pasionatã de goblenuri.
Dupã cum ne mãrturisea colecåionarul, faptul cã s-a nãscut
la poalele Mãnãstirii Taslãu, ctitorie a Mãritului Voievod Ætefan
cel Mare æi Sfânt, a fost atras de bisericã æi credinåã în general æi
a îndrãgit valorile obiectelor vechi. Ideea de a colecåiona obiecte
vechi, care vorbesc de tradiåia æi cultura colåului de åarã în care
s-a stabilit, a venit în urmã cu aproximativ zece ani, când, intrând
în contact, din ce în
ce mai des, cu astfel
de obiecte, s-a decis
sã le colecåioneze
æi sã facã un mic
muzeu personal,
fapt apreciat de
cãtre membrii
familiei, prieteni,
colegi æi nu numai.
Prima piesã din
colecåie este æi cea
de rezistenåã, fiind
cel mai valoros obiect, o icoanã care o reprezintã pe Maica
Domnului. Printre alte piese valoroase se numãrã un octoih
(opt glasuri), care se cântã în Biserica Ortodoxã, tipãritã în anul
1895, la Livov, un ceaslov din 1854, o carte bisericeascã tipãritã
în 1864, toate scrise în chirilica veche. Din colecåia personalã
mai fac parte Volumele al II-lea æi al III-lea al „Lecturarului
Ruminesc”, de Aron Pumnul, tipãrit la Viena, în 1862, folosit în
æcolile gimnaziale româneæti, un fragment vechi din conductele
de ceramicã care aduceau apa în cetãåile Mãnãstirilor Ætefaniene,
trei monezi vechi datând din perioada anilor 150-300 d. H, un
disc floral din 1506 (perioada lui Petru Rareæ), cu care erau
împodobite Mãnãstirile, un sfeænic din lemn, de aproape 400
de ani, æi o serie de alte piese vechi de valoare.
13

Peisaj mirific - marcat de realitate
Sectorul PF Viæeu de Sus a fost înfiinåat la 1 iunie 2000, fãrã
a avea punct de trecere a frontierei, æi este situat într-o zonã de
un pitoresc deosebit, cu pãduri nesfâræite de brazi æi foioase, o
„mare“ de verde, cu miresme de sevã æi fructe de pãdure, vara æi
o „mare“ de alb - decor din basmele copilãriei, iarna. Constituit
pe structurile fostelor Detaæamente PF Æuligu æi Comanu, are în
responsabilitate 36,5 km æi o încadrare de 125 oameni. În limita
dreaptã se învecineazã cu SPF Izvoarele Sucevei, din cadrul IJPF
pe linia posturilor,
iarna, acesta este la
linia dispunerii acestor
posturi æi aliniamentul
2 la aproximativ
20 km de frontierã,
misiunile limitându-se
la verificarea zilnicã
a stratului de zãpadã.
Poliåiætii de frontierã
de pe acest aliniament
lucreazã æapte zile
serviciu cu æapte zile
repaus, iar cei de la
sediul sectorului 12/24
h, 12/48 h. În 12 ore
de serviciu se asigurã
în jur de 11 elemente
PF, adicã unul la 3,2
km de frontierã. Vara,
60% din foråe sunt
dispuse pe primele douã
aliniamente æi iarna 30% din foråe sunt dispuse pe aliniamentul 1,
iar 70% în adâncime æi pe comunicaåii. Nu ne-am încumetat sã
înaintãm prea mult în munte, pe motiv cã acolo ætii când pleci ...
nu æi când te întorci, pentru cã se întâmplã frecvent ca vagoneåii
care aduc buætenii de sus, de unde se exploateazã, sã deraieze.
Æi atunci trebuie sã aætepåi pânã se intervine cu TAF-urile pentru
a le repune pe æinã. Aæa se face cã te poate prinde întunericul.
Am avut însã timp suficient pentru a discuta cu colegii din cadrul
acestui sector despre specificul zonei, munca æi viaåa acestora.
Pe drumul de întoarcere, cãtre Sighet æi a doua zi, spre
Bucureæti, am discutat despre concluzia periplului nostru
reportericesc în zona Maramureæului: cu cât vizitezi mai des
aceastã zonã cu atât te îndrãgosteæti mai mult de ea. Aici , munca
poliåistului de frontierã presupune o condiåie fizicã excelentã,
îmbinatã armonios cu un caracter puternic æi, nu în ultimul rând,
pasiunea pentru aceastã meserie.
Suceava. Specific este pârâul Vaser, calea feratã construitã în
anii 1921-1925, cu ecartament de 0,75 cm, ce strãbate Valea
Vaserului, lungã de 65 km. De-a lungul ei, cu cele douã drezine
din dotare, sunt transportate turele de serviciu la actualele
„posturi PF” Æuligu (altitudine 700 m), Fãina (850 m) æi Comanu
(900 m). Cãile de acces spre frontierã sunt drumuri forestiere
sau poteci de munte, greu practicabile în timpul sezonului cald
æi impracticabile în
timpul celui rece.
De la Viæeu la Æuligu
sunt 30 km, iar pânã
la Comanu 43 km.
De la Posturile PF
pânã la linia de
frontierã sunt 8-15
km, în condiåii de
efort prelungit æi
lipsa mijloacelor de
comunicare. Dupã
cum ne-a relatat
æeful sectorului,
comisarul-æef Simion
Pascu, alãturi de
care am pornit pe
minunata Vale a
Vaserului, dacã,
vara, aliniamentul 1
al dispozitivului de
supraveghere este
la linia de frontierã
æi aliniamentul 2
14
F R O N T I E R A R E P O R T A J

Managementul schimbãrii organizaåionale – la final
Conferinåa finalã, de la Hotelul Marriot
din Bucureæti, de vineri, 30 mai a.c., a marcat
finalul proiectului Phare al UE „Dezvoltarea
æi Implementarea Strategiei de Schimbare
Organizaåionalã pentru Poliåia de Frontierã
din România”. Deæi proiectul a fost redus de la
15 luni la 12 luni, experåii au lucrat împreunã cu
reprezentanåi ai PFR pentru a realiza o strategie
de schimbare æi dezvoltare organizaåionalã, ale
cãrei recomandãri includ definirea modului în
care se mãsoarã performanåa organizaåionalã,
dezvoltarea de fiæe ale postului în funcåie de
aceasta, reformarea sistemului de raportare,
creæterea coeziunii organizaåionale,
îmbunãtãåirea evaluãrii personalului, pregãtirea
æi oferirea de programe de formare, în funcåie de
nevoile de dezvoltare organizaåionalã. Strategia
are un plan de acåiune detaliat, cu specificarea
duratei de realizare a fiecãrei sarcini pânã
în martie 2008, responsabilitãåi pentru toate
activitãåile definite æi modalitãåi de verificare a
realizãrii lor.
Pentru a sprijini Strategia, a fost realizat un Program de
Îmbunãtãåire a Abilitãåilor de Management, care include
managementul schimbãrii, managementul performant,
managementul proiectului, delegarea æi planificarea personalã,
luarea de decizii æi rezolvarea problemelor. Programul a fost creat
æi oferit la 165 de manageri, æefi de inspectorate, aeroport, sector
æi turã. Zece formatori au fost pregãtiåi pentru a preda cursuri
de formare pe tema managementului pragmatic æi au preluat
gradual susåinerea cursurilor. Cei zece formatori, selectaåi de
æcolile poliåiei de frontierã, au utilizat noile metode interactive
de formare care le-au fost predate la începutul cursului. Au lucrat
foarte mult pentru a scrie scenarii æi exerciåii relevante pentru
frontierã æi le-a fãcut în mod clar plãcere sã transfere informaåia
în acest mod cãtre colegii lor.
Participanåii la Programul de formare pe abilitãåi de
îmbunãtãåire a managementului æi la atelierele de comunicare,
prezentate în articolele anterioare, au apreciat abordarea activã
æi au cerut ca astfel de cursuri sã se mai organizeze. Manualul
competenåe de comunicare realizat reprezintã baza pentru
modulul de comunicare oferit în cadrul Programului Abilitãåi de
Îmbunãtãåire a Managementului.
Experåii proiectului au lucrat cu PFR pentru a transforma teoria
în practicã. Douã grupuri de lucru au fost create la început. Din
grupul de lucru pe Managementul schimbãrii, coordonat de
directorul DMRU din IGPF, comisarul-æef Ionel Tîrsînoagã, fac
parte æase directori adjuncåi din direcåii PF, iar grupul de lucru
pe formare este format din formatorii cheie. Proiectul doreæte
sã mulåumeascã tuturor participanåilor pentru sprijin, consiliere,
idei æi recomandãrile cu care au contribuit pe tot parcursul
proiectului.
Când conceptul de Customer Service – Serviciul Clienåi a fost
prezentat pentru prima datã grupului de lucru pe management,
ideea a pãrut interesantã, dar au fost exprimate îndoieli legate de
faptul cã ar putea fi introdus în România. Cu toate acestea, dupã
atelierele de lucru pe comunicare æi cursuri, în care participanåii
au trecut prin tot procesul de organizare de sondaje de opinie,
utilizarea infomaåiei obåinute, æefii de inspectorate æi PPF
aeroportuare au fost de acord cu organizarea sondajului pilot
care mãsoarã satisfacåia clienåilor, care a fost finalizat cu succes.
Pe baza lecåiilor învãåate, PFR va realiza în toate judeåele åãrii
astfel de sondaje, de douã ori pe an. Acesta este un exemplu de
teorie transformatã în practicã æi dorim sã le mulåumim tuturor
celor care au participat la acest exerciåiu æi au contribuit la
finalizarea lui.
O primã sarcinã a proiectului a fost realizarea unei cercetãri de
masã, la care au participat 511 membri ai PFR. În urma acesteia,
proiectul a oferit trei licenåe SPSS, un soft
specializat pentru analizarea rezultatelor
în cadrul cercetãrilor, iar personalul din
Compartimentul de Analizã, Statisticã æi
Evaluare a fost pregãtit pentru a-l utiliza.
Acest soft este util pentru realizarea unor
cercetãri, în viitor.
În perioada scurtã de timp a
proiectului, întreaga echipã a lucrat pentru
a introduce activitãåi folositoare în mod
real pentru Poliåia de Frontierã, în timpul
schimbãrilor majore æi modernizãrii. Am
încercat sã facem recomandãri practice
æi implementabile, care vor face ca PFR
sã fie un loc de muncã mai bun æi o
organizaåie mai eficientã.
F R O N T I E R A
P R O I E C T
Carol HOWARD,
expert pe comunicare
15

P
oliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat un grup
de migranåi, format din æapte cetãåeni indieni æi trei
pakistanezi, care intenåiona sã ajungã ilegal în spaåiul
Schengen.
În seara zilei de 7 mai a.c., în jurul orei 20.30, poliåiætii
de frontierã din cadrul SPF Negreæti Oaæ au desfãæurat o
acåiune specificã, împreunã cu lucrãtori ai Postului de
Poliåie din Certeze, în urma cãreia au fost depistate, într-o
zonã împãduritã din apropierea localitãåii Huta Certeze, zece
persoane care nu îæi justificau prezenåa în zonã.
Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri æi au stabilit cã
grupul este format din æapte cetãåeni indieni æi trei pakistanezi,
cu vârste cuprinse între 19 æi 38 de ani.
În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã au declarat cã s-au
deplasat din åãrile de origine, cãlãtorind cu diverse mijloace
de transport, fãrã sã cunoascã åãrile pe care le-au tranzitat,
cu intenåia sã ajungã într-un stat din vestul Europei.
În cursul zilei de 8 mai a.c., a avut loc o întrevedere
între poliåiætii de frontierã sãtmãreni æi grãnicerii ucraineni,
în cadrul cãreia grupul de cetãåeni indieni æi pakistanezi a
fost predat autoritãåilor din åara vecinã, în vederea continuãrii
cercetãrilor.
În seara zilei de 10 mai a.c., în
jurul orei 21.00, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Åuåora,
judeåul Iaæi, au desfãæurat o acåiune
specificã, împreunã cu lucrãtori ai
IJPF æi DPF Iaæi, în urma cãreia
au depistat, în apropierea æoselei
Mãcãreæti - Prisecani, un grup
format din cinci persoane care nuæi
justifica prezenåa în zonã.
Întrucât cei în cauzã nu s-au supus
somaåiilor verbale, pentru reåinerea
grupului, poliåiætii de frontierã au
fost nevoiåi sã foloseascã armamentul
din dotare, fiind trase douã focuri
de avertisment în plan vertical, cu
respectarea procedurilor legale, astfel
încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie
încãlcat teritoriul statului vecin.
Din primele verificãri efectuate a
reieæit faptul cã persoanele nu aveau
documente de identitate asupra lor sau
bagaje, aceætia declarând cã sunt din
Georgia æi doreau sã ajungã în Uniunea
Europeanã.
Pe timpul cercetãrilor, s-a stabilit cã
cei în cauzã, cinci bãrbaåi, cu vârste
cuprinse între 23 æi 33 ani, au intrat
ilegal în România, traversând înot
Prutul, pe malul românesc al râului fiind
descoperite obiecte de îmbrãcãminte,
de igienã personalã, o cartelã pentru
telefon mobil, provenitã din Rusia, æi
un rucsac, ce aparåineau cetãåenilor
16
Migranåi din India æi Pakistan, depistaåi
la frontiera cu Ucraina
Grupuri de georgieni foråeazã estul åãrii
georgieni.
Persoanele în cauzã au solicitat
acordarea statutului de refugiat în
România, fapt pentru care poliåiætii
de frontierã au luat mãsura predãrii
acestora cãtre Oficiul Român pentru
Imigrãri Iaæi, în vederea luãrii mãsurilor
legale.
Un alt caz s-a întâmplat în data de
18 mai a.c., în jurul orei 17.30, când
poliåiætii de frontierã din cadrul S.P.F.
Vicov, judeåul Suceava, au depistat,
la aproximativ 1.000 metri de linia
de frontierã, în apropierea localitãåii
Ulma, æase
persoane
care nu îæi
justificau
prezenåa
în zonã.
S-a trecut
imediat la
verificãri,
stabilindu-se
cã cei æase
bãrbaåi au
vârste între
17 æi 29
de ani, toåi
fiind cetãåeni
georgieni.
Aceætia au
declarat cã
au trecut
i l e g a l
frontiera în România, scopul fiind
ajungerea în Anglia, pentru a-æi gãsi
locuri de muncã.
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit
acte premergãtoare pentru sãvâræirea
infracåiunii de trecere ilegalã a
frontierei de stat, urmând a fi prezentate
Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Rãdãuåi în vederea dispunerii mãsurilor
legale ce se impun.
F R O N T I E R A
Paginã realizatã de
Serviciul Presã æi Comunicare
Æ T I R I

Peste Tisa, cu barca pneumaticã
P
oliåiætii de frontierã
maramureæeni au depistat doi
cetãåeni indieni care au trecut râul
Tisa, cu intenåia de a intra ilegal
în åara noastrã, pentru a ajunge în
vestul Europei.
În data de 7 mai a.c., în jurul orei 1.30,
acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii
de frontierã din cadrul Detaæamentului de
Intervenåie al IJPF Maramureæ au depistat,
pe direcåia localitãåii Sighetu Marmaåiei, la
aproximativ 100 m de malul râului Tisa,
douã persoane, cu hainele ude, care se
deplasau spre interiorul åãrii.
Cei în cauzã au fost conduæi la sediul
inspectoratului unde, în urma cercetãrilor
preliminare, s-a stabilit cã sunt cetãåeni
indieni, cu vârstele de 28 æi, respectiv,
37 ani. Continuând verificãrile, lucrãtorii
noætri au constatat cã bãrbaåii au trecut
râul Tisa, din åara vecinã, folosindu-se
de o barcã, care ulterior a fost gãsitã
abandonatã la malul apei.
În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã
au declarat cã s-au deplasat din åara de
origine pânã la Moscova, cu avionul, de
unde, cu diferite mijloace de transport, au
ajuns pe teritoriul Ucrainei. Aici, indienii
au fost preluaåi de cãtre un cetãåean
ucrainean, care i-a transportat în
apropierea frontierei, unde le-a pus
la dispoziåie o barcã pneumaticã
pentru a trece râul Tisa, în åara
noastrã. La malul românesc al
apei, indienii au fost reåinuåi de poliåiætii
de frontierã români, ei
declarând cã
intenåionau
sã ajungã în Italia, pentru a-æi gãsi un loc
de muncã.
Persoanelor în cauzã li s-a întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de
stat. În aceeaæi zi, cei doi cetãåeni indieni
au fost predaåi autoritãåilor ucrainene, în
vederea continuãrii cercetãrilor.
Grup reåinut de cãtre poliåiætii
de frontierã maramureæeni
P
oliåiætii de frontierã
maramureæeni au reåinut
22 de cetãåeni asiatici, care
intenåionau sã intre ilegal în
România, din Ucraina, pentru a
ajunge în vestul Europei.
La începutul lunii mai a.c., poliåiætii
de frontierã din cadrul IJPF Maramureæ au
obåinut date æi informaåii conform cãrora,
pe teritoriul ucrainean, în apropierea
frontierei cu România, s-au constituit
grupuri masive de cetãåeni de origine
afro-asiaticã, ce intenåionau sã intre ilegal
în România.
Ca urmare a acestui fapt, au fost
intensificate activitãåile de supraveghere,
pe anumite direcåii æi au fost desfãæurate
acåiuni specifice, informativ-operative æi
cu sprijinul de specialitate al lucrãtorilor
S.R.I. Maramureæ.
Astfel, în data de 15 mai a.c., în
jurul orei 02.40, poliåiætii de frontierã
maramureæeni au depistat æi reåinut, la
aproximativ 50 metri de malul râului
Tisa, 22 de cetãåeni strãini care au intrat
ilegal în România, înot æi cu ajutorul unei
bãrci pneumatice.
Pentru reåinerea grupului, colegii
noætri au fost nevoiåi sã foloseascã
armamentul din dotare, fiind trase douã
focuri de avertisment în plan vertical, cu
respectarea procedurilor legale, astfel
încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat
teritoriul statului vecin.
Din primele verificãri, a rezultat cã,
dintre persoanele în cauzã, nouã sunt
de origine pakistanezã æi 13 de origine
indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între
15 æi 40 de ani. Ei intenåionau sã ajungã
în spaåiul Schengen, pentru a-æi gãsi un
loc de muncã.
Ca urmare a faptului cã toate persoanele
au solicitat acordarea statutului de refugiat
în România, poliåiætii de frontierã au luat
mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul
Român pentru Imigrãri Maramureæ, în
vederea luãrii mãsurilor legale.
Persoanelor în cauzã li s-a întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei
de stat, conform art. 70 alin. 1 din O.U.G.
105/2001.
Au fost informate autoritãåile de
frontierã din Ucraina, cercetãrile
fiind continuate în vederea depistãrii
persoanelor implicate în cãlãuzirea
grupului, la finalizarea cazului urmând a
fi luate mãsurile legale.
Paginã realizatã de
Iulia UTAN
F R O N T I E R A Æ T I R I
17

PERMIS DE ÆEDERE SPANIA
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Criminalistic al IGPF
VIZUALIZARE ÎN
LUMINÃ ALBÃ,
AVERSUL CÃRÅII DE
IDENTITATE
ORIGINAL
CONTRAFACERE
FOTOGRAFIA INTEGRATÃ A TITULARULUI
ÆI ZONE MÃRITE DE PE ACEASTA
Original - fotografia
titularului este integratã
prin gravare laser
Contrafacere - fotografia
titularului este integratã cu
ajutorul unei imprimante inkjet
IMAGINEA OPTIC VARIABILÃ- „OVI“.
Original - imaginea optic variabilã - OVI- este
realizatã cu cernealã metalizatã, sãgeåile galbene
indicã linii cu microtext prin repetarea „UE“
Contrafacere - imaginea optic variabilã - OVI -
nu este realizatã cu cernealã metalizatã, nu sunt
tipãrite linii cu microtext
18
F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ
ALBÃ, DIN LATERAL, SERIA ÆI
NUMÃRUL DOCUMENTULUI
Original - seria æi numãrul
documentului sunt gravate laser
REVERSUL CÃRÅII DE IDENTITATE
Contrafacere - seria æi numãrul
documentului nu sunt gravate laser
ZONÃ MÃRITÃ DIN BANDA DE
CITIRE OPTICÃ
Original
Contrafacere -
amprenta digitalã
este imprimatã
inkjet
Original imprimare laser
STEMA STATULUI
Original tipãrire offset
Contrafacere - tipãrire inkjet
Contrafacere - imprimare inkjet
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE, AVERSUL ÆI REVERSUL DOCUMENTULUI
Original - aversul
documentului
Contrafacere
- aversul
documentului
Original - reversul
documentului
Contrafacere
- reversul
documentului
F R O N T I E R A D O C U M E N T A R
19

REÅEA DE TRAFIC DE MIGRANÅI PICATÃ ÎN PLASA
POLIÅIÆTILOR DE FRONTIERÃ BIHORENI
Lucrãtori ai DPF Oradea, în
colaborare cu ce ai BCCOA
Cluj-Napoca æi autoritãåile de
Poliåie Naåionalã din Republica
Moldova, sub coordonarea
procurorilor din cadrul DIICOT
– Serviciul Teritorial Oradea,
au reuæit anihilarea unei reåele
de migraåie ilegalã, ce avea ca
„obiect de activitate” transportul
ilegal al cetãåenilor din R. Moldova
în Italia.
Reåeaua era formatã din patru
cetãåeni români, care se ocupau de
racolarea unor cetãåeni moldoveni,
cãrora le procurau paæapoarte
româneæti, în vederea ieæirii ilegale
din România.
În vederea documentãrii cazului,
activitatea membrilor reåelei a fost
monitorizatã timp de doi ani de zile,
poliåiætii de frontierã deplasându-se
inclusiv în R. Moldova, unde au audiat
mai mulåi cetãåeni moldoveni, victime
ai reåelei de trafic de migranåi.
În anul 2006, poliåiætii de frontierã
din cadrul DPF Oradea au intrat în
posesia unor informaåii conform cãrora,
pe teritoriul României, se constituise o
reåea cu preocupãri în sfera traficului
de migranåi, sãvâræitã prin racolarea,
îndrumarea, transportul æi cãlãuzirea
cetãåenilor moldoveni în vederea trecerii
ilegale a frontierei de vest a României.
În plus, s-a stabilit cã membrii
reåelei puneau la dispoziåia migranåilor
documente de identitate româneæti, pentru
care au cerut sume cuprinse între 1.000
æi 3.000 de euro/persoanã, suma totalã
ce urma a fi încasatã depãæind 40.000
20
depistat, ascunæi în compartimentul
de marfã al unui TIR, æase cetãåeni
moldoveni care intenåionau sã iasã
ilegal din România, pentru a ajunge,
la muncã, în Italia.
În noaptea de 23/24 mai a.c., în jurul
orelor 01.30, la PTF Turnu – judeåul
Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã
cetãåeanul român Nicolae L., æofer al
unui autocamion ce transporta, conform
documentelor de însoåire, produse de
izolaåie pentru o firmã din Austria.
Cu ocazia efectuãrii controlului
asupra mijlocului de transport, poliåiætii
de frontierã au descoperit, ascunse printre
ambalajele din carton din compartimentul
de marfã, æase persoane care încercau sã
iasã ilegal din România.
În urma verificãrilor, s-a stabilit cã
sunt cetãåeni din R. Moldova, trei femei
æi trei bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 21
æi 41 de ani. Din studiul paæapoartelor
naåionale gãsite asupra lor, a rezultat cã
IOAN P. ROBERT B.
FLORIN P.
euro.
În vederea documentãrii întregii
activitãåi infracåionale, poliåiæti de frontierã
români, sub îndrumarea procurorilor
DIICOT-Serviciul Teritorial Oradea,
au colaborat cu Poliåia Naåionalã din
R. Moldova æi cu lucrãtori din cadrul
BCCOA Cluj-Napoca.
Totul a început în cursul lunii mai
2006, când numita Natalia P., cetãåean
moldovean, aflându-se pe teritoriul
italian, la muncã, a intenåionat sã-l aducã
în Italia pe fiul sãu, Pavel. P. Astfel, prin
intermediul unor colegi de muncã, a intrat
în posesia datelor de contact ale numitului
Ioan P., cetãåean român, care s-a oferit
sã-i intermedieze aducerea în Brescia a
fiului sãu, contra sumei de 1.600 de euro,
folosind un paæaport românesc valabil.
Odatã intrat legal în România, Pavel
Moldoveni de „carton”
LASZLO F.
în urmã cu douã zile, prin
PTF Albiåa.
Cetãåenii moldoveni
au declarat cã au recurs la
aceastã metodã deoarece nu
posedau vizã pentru Spaåiul
Schengen æi intenåionau sã se
deplaseze în Italia, pentru a-æi
gãsi un loc de muncã.
Poliåiætii de frontierã
au întocmit pe numele
moldovenilor acte
premergãtoare începerii
urmãririi penale sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii
de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, iar æoferului
autocamionului pentru complicitate la
tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat.
Totodatã, cercetãrile continuã pentru
stabilirea împrejurãrilor æi a locului în care
P. s-a întâlnit în Bucureæti cu Florin P.
(fiul lui Ioan P.), care l-a transportat pânã
în Salonta, jud. Bihor. În Salonta, cei doi
au contactat doi localnici, identificaåi în
persoana numiåilor Laszlo F., de 30 de
ani, æi Robert B, de 28 ani, cu care se
aflau în legãturã, ce urmau sã-i procure
un paæaport românesc valabil æi sã-l
transporte, cu autoturismul unuia dintre
ei, pânã la destinaåia finalã.
În data de 28 mai 2006, cetãåeanul
moldovean, însoåit de cei doi membri
ai reåelei din Salonta, a ieæit din åarã,
folosindu-se de paæaportul românesc,
iar dupã ce au ajuns în Italia, membrii
reåelei au fost contactaåi de alåi cetãåeni
moldoveni, care intenåionau sã-æi aducã
membrii familiei în acea åarã.
Împreunã cu un alt cetãåean
moldovean - Nina C. -, cei doi membri
ai reåelei, Laszlo F. æi Robert B., s-au
deplasat în R. Moldova, unde au intrat în
legãturã cu alåi 11 moldoveni, cãrora leau
promis sprijinul de a ajunge în spaåiul
Schengen, folosind aceeaæi metodã,
respectiv obåinerea unor paæapoarte
româneæti valabile.
Deoarece nu au putut sã facã rost de
paæapoartele promise, cei doi salontani au
dispãrut cu avansul primit, abandonândui
pe cetãåenii moldoveni, intraåi legal în
åarã, în municipiul Cluj-Napoca.
Cei patru membri ai reåelei au fost
identificaåi æi trimiæi în judecatã pentru
sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.
Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei patru riscã
o pedeapsã cu închisoarea cuprinsã între
3 æi 5 ani.
Mircea CHIOREAN
cetãåenii moldoveni s-au urcat în TIR. La
finalizare, cei în cauzã urmeazã a fi
prezentaåi în faåa parchetului, în vederea
dispuneri mãsurilor legale ce se impun.
F R O N T I E R A
Serviciul de Presã æi Comunicare
Æ T I R I

108 KG HEROINÃ - ÎNTR-UN TIR ÎNCÃRCAT
CU MOBILÃ
Poliåiætii de frontierã din
cadrul Direcåiei de Combatere a
Infracåionalitãåii Transfrontaliere din
IGPF æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã
Oradea au descoperit, ascunse într-un
TIR încãrcat cu mobilã, aproximativ
108 kg de heroinã, ce urmau sã ajungã
pe „piaåa de desfacere” din Europa de
Vest.
În data de 30 aprilie a.c., la PTF
Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra în
åarã cetãåeanul iranian Mohammad A.,
în vârstã de 50 de ani, care conducea
un automarfar încãrcat, conform
documentelor de însoåire, cu stafide din
Iran pentru o societate comercialã din
România.
Cu ocazia controlului specific, poliåiætii
de frontierã au descoperit asupra celui în
cauzã, ascuns în interiorul pantofului, un
pacheåel ce conåinea o substanåã solidã,
3 kg de Heroinã - ascunsã
în bagajele unui cetãåean turc
În urma unei acåiuni pe linia combaterii
traficului de droguri, poliåiætii de frontierã
din cadrul Direcåiei de Combatere a
Infracåionalitãåii Transfrontaliere din
I.G.P.F. æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã
Giurgiu au descoperit, ascunse în geanta
unui cetãåean turc, care intenåiona
sã intre în åarã, aproximativ 3 kg de
heroinã.
În dimineaåa zilei de 8
mai a.c., în jurul orei 6.00,
la PTF Petea, judeåul Satu
Mare, s-a prezentat pentru a
ieæi din åarã cetãåeanul român
Marian T., în vârstã de 55
ani, din Bucureæti, æofer al
unui automarfar ce transporta,
conform documentelor de
însoåire, mobilier pentru
o firmã din Uniunea
Europeanã.
În baza analizei de
risc, folosind câinele
antidrog æi noua aparaturã
tehnicã pentru detectarea æi
analiza drogurilor, aflatã în dotarea
PTF Petea, poliåiætii de frontierã
au procedat la efectuarea unui
control amãnunåit al mijlocului
de transport.
Astfel, într-un locaæ special
amenajat între coletele cu mobilã,
Opium ... contra durerilor de cap
de culoare maron, suspectã a fi opium.
Extinzând verificãrile, în cabina
tirului, sub scaunul æoferului, a mai fost
descoperit un pachet ce conåinea aceeaæi
substanåã.
S-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei
celui în cauzã æi expertizãrii substanåei
gãsite, stabilindu-se cã, în cele douã
pachete, exista cantitatea totalã de 12,35
grame opium.
La cercetãri, iranianul a declarat cã
a cumpãrat drogurile dintr-o parcare
cetãåeanului turc, ocazie cu care au
descoperit, ascunse într-o valizã din
plastic, sub cãptuæeala ambelor capace,
douã pungi ce conåineau o substanåã
de culoare maronie, care a reacåionat
au fost descoperite mai multe sacoæe de
rafie, în care se aflau 216 calupuri ce
conåineau 108 kg substanåã de culoare
maronie. Au fost efectuate testele
preliminare cu aparatura din dotare, iar
substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.
În prezent, cercetãrile sunt continuate
de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea
procurorilor DIICOT.
din Teheran, de la o persoanã a cãrei
identitate nu o cunoaæte, motivul fiind
faptul cã „un doctor i-a recomandat sã
consume o cantitate micã de substanåã
înainte de culcare, contra durerilor de
cap”.
Poliåiætii de frontierã au întocmit pe
numele celui în cauzã lucrare penalã
pentru sãvâræirea infracåiunilor de
introducere în åarã de droguri fãrã drept æi
deåinere de droguri pentru consum propriu
fãrã drept, fiind prezentat în faåa instanåei,
care a dispus arestarea preventivã pentru
o perioadã de 29 de zile.
pozitiv, la testarea preliminarã cu trusa
„Narcotest”, ca fiind heroinã.
Cetãåeanului turc i-a fost întreruptã
cãlãtoria, în prezent fiind cercetat
de procurorii D.I.I.C.O.T. Giurgiu æi
de poliåiætii de frontierã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de trafic de droguri
de mare risc.
Paginã realizatã de
Serviciul de Presã æi Comunicare
În dimineaåa zilei de 17 mai a.c., în
jurul orei 6.30, la P.T.F. Giurgiu Rutier,
jud. Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra
în åarã, cãlãtorind ca pasager într-un
autocar ce venea din Turcia, cetãåeanul
turc Tayfun A., în vârstã de 47 ani.
Poliåiætii de frontierã au efectuat
un control amãnunåit asupra bagajelor
F R O N T I E R A
Æ T I R I
21

Peste 43.000
pachete cu
åigãri
confiscate de poliåiætii de
frontierã sãtmãreni în 48 h
În perioada 14-15 mai a.c., poliåiætii
de frontierã sãtmãreni au desfãæurat
acåiuni în foråã, în vederea combaterii
contrabandei cu åigãri în zona de
competenåã, în urma cãrora au confiscat
peste 43.000 pachete de åigãri.
• În data de 14 mai a.c., în jurul
orei 21.00, în zona de competenåã a
SPF Halmeu a fost declanæatã o acåiune
pe linia combaterii contrabandei cu
åigãri. În cadrul acestei acåiuni, poliåiætii
de frontierã sãtmãreni au depistat un
cetãåean din localitatea Halmeu care
transporta douã baxuri de åigãri, marca
„Next”, de provenienåã ucraineanã. În
urma cercetãrii la faåa locului, desfãæuratã
în cooperare cu poliåiæti din cadrul IPJ Satu
- Mare, în apropierea liniei de frontierã,
au fost descoperite alte 40 de baxuri de
åigãri marca „Next” abandonate (20.000
pachete), cu timbru fiscal ucrainean.
Cercetãrile în acest caz sunt continuate
de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea
procurorului DIICOT din cadrul Parchetului
de pe lângã Tribunalul Satu Mare.
• Un alt caz s-a înregistrat în dimineaåa
zilei de 15 mai a.c., în jurul orei 03.00, când
un echipaj format din poliåiæti de frontierã de
la SPF Negreæti Oaæ a observat, în apropierea
liniei de frontierã, un grup de persoane care
transporta mai multe baxuri de åigãri.
Întrucât persoanele nu s-au supus
somaåiilor, poliåiætii de frontierã au fost
nevoiåi sã foloseascã armamentul din
dotare, fiind trase trei focuri de armã în
plan vertical, cu respectarea procedurilor
legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã
Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali din PPF Poråile de Fier I
au depistat 10.000 de pachete cu
åigãri de provenienåã sârbeascã,
ascunse într-un plafon dublu al unui
autofurgon, ce erau destinate vânzãrii
„la negru” în Austria. Acåiunea s-a
derulat în baza unei analize de risc
efectuatã de ofiåeri specialiæti din
cadrul IGPF, DPF Timiæoara æi IJPF
Mehedinåi.
nu fie încãlcat teritoriul statului vecin.
Cei în cauzã au abandonat baxurile æi
au fugit spre teritoriul ucrainean. Poliåiætii
de frontierã au reåinut o persoanã care,
în urma verificãrilor, s-a constatat a fi
cetãåeanul ucrainean Ivanovici G., de 27
ani. Acesta avea asupra lui æi douã cartuæe
tip semnalizare, calibru 70 mm.
Pe timpul cercetãrii la faåa locului, au
fost gãsite abandonate 22.500 pachete
de åigãri (45 de baxuri), în valoare
totalã de 83.250 lei. În cauzã, a fost
întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunilor de intrare în åarã prin trecere
ilegalã a frontierei de stat, contrabandã,
contrabandã calificatã æi nerespectarea
regimului armelor æi muniåiilor.
Cetãåeanul ucrainean a fost prezentat
procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Satu
Mare, care au dispus reåinerea pentru 24 de
ore. Ulterior, Ivanovici G. a fost prezentat
instanåei de judecatã, care a dispus
arestarea preventivã pentru 29 de zile.
Capturã de åigãri la Poråile de Fier
În seara zilei de 27 mai a.c., la ora
22.30, în Punctul de Trecere a Frontierei
Poråile de Fier I – jud. Mehedinåi, s-au
prezentat pentru a intra în România, cu
o autofurgonetã înmatriculatã în Bulgaria,
cetãåenii bulgari G. Genadiev, în vârstã de
23 ani æi V. Iliev, în vârstã de 31 ani.
Având date æi informaåii despre
implicarea celor doi cetãåeni bulgari în
traficul internaåional cu åigãri, s-a trecut la
efectuarea unui control amãnunåit asupra
bagajelor æi mijlocului de transport. Astfel,
au fost descoperite ascunse, în plafonul
dublu al autovehiculului, 10.000 pachete
cu åigãri, marca VICEROY, de provenienåã
sârbeascã. Din cercetãrile efectuate de
Tutungerie pe patru roåi
Poliåiætii de frontierã timiæoreni
au realizat o capturã de åigãri
netimbrate, în valoare de 46.875
lei. Ei au gãsit ascunse într-o
maæinã nu mai puåin de 12.500
pachete netimbrate cu åigãri, de
diferite mãrci.
În data de 9 mai a.c., lucrãtorii
Biroului CIT, din cadrul DPF Timiæoara au
desfãæurat o acåiune pe linia combaterii
traficului cu åigãri netimbrate. Cu aceastã
ocazie, la intrarea în localitatea Jebel,
dinspre Moraviåa, poliåiætii de frontierã
au oprit, pentru control, un autoturism
Renault Megane, condus de cãtre Marius
J., în vârstã de 30 de ani, din Craiova.
În momentul în care æoferul a deschis
portbagajul, lucrãtorii noætri au vãzut cã
maæina era ticsitã cu åigãri netimbrate,
motiv pentru care l-au invitat pe acesta la
sediul direcåiei, în vederea efectuãrii unui
control amãnunåit. Aici, la numãrãtoare
au ieæit 12.500 pachete, netimbrate, cu
åigãri (25 de baxuri), mãrcile „Marble”,
„Ashima” æi „Mond”, evaluate la 46.875
lei.
Autoturismul fusese transformat întro
veritabilã tutungerie pe patru roåi:
22 F R O N T I E R A Æ T I R I

Autoturisme furate din Italia, depistate la frontierã
cãtre poliåiætii de frontierã æi declaraåiile
celor în cauzã, s-a stabilit cã åigãrile au
fost cumpãrate din Bulgaria æi ascunse
în tavanul dublu al autofurgonului, sub
prelatã, cu scopul de a fi transportate æi
comercializate ilegal în Austria. Cu banii
obåinuåi, cei doi bulgari intenåionau sãæi
cumpere un autoturism. Autoritatea
vamalã l-a sancåionat pe cetãåeanul bulgar
V. Iliev (proprietarul autovehiculului) cu
amendã în valoare de 100.000 de lei,
iar åigãrile, în valoare de 10.000 euro, æi
autovehiculul, în valoare de 9.400 euro,
au fost confiscate, conform prevederilor
legale în vigoare.
Grupaj realizat de
Serviciul de Presã æi Comunicare
bancheta din spate æi roata de rezervã
fuseserã înlãturate pentru a intra cât mai
multe pachete cu åigãri, iar marfa a fost
acoperitã cu pãturi negre, ca sã nu fie
observatã de ceilalåi participanåi la trafic.
Întreaga cantitate de åigãri a fost
reåinutã în vederea confiscãrii, iar
persoana în cauzã a fost sancåionatã cu
amendã contravenåionalã în cuantum de
1.500 lei.
De la începutul anului æi pânã
în prezent, poliåiætii de frontierã din
cadrul CIT – DPF Timiæoara au ridicat
în vederea confiscãrii peste 70.000
pachete netimbrate cu åigãri, în valoare
de aproximativ 200.000 lei.
F R O N T I E R A
Ciprian GAIC
Æ T I R I
Un SAAB 93, furat din Italia,
a fost descoperit la Constanåa
Un autoturism marca SAAB 93 (model
2006), declarat furat în Italia din luna
septembrie 2007 æi dat în urmãrire
internaåionalã prin Interpol, a fost
depistat de cãtre poliåiætii de frontierã
constãnåeni.
În data de 29 aprilie a.c., cu ocazia
unei acåiuni pe linia prevenirii æi
combaterii traficului cu autoturisme
furate, poliåiætii de frontierã din cadrul
Direcåiei P.F. Constanåa au oprit, pentru
control, pe raza municipiului Constanåa,
un autoturism marca SAAB 93 (model
2006), înmatriculat în Italia, condus de
constãnåeanul Paul I., în vârstã de 44
ani.
Cu ocazia verificãrii mijlocului de
transport, lucrãtorii noætri au constatat
cã acesta figura declarat furat din Italia,
din data de 8 septembrie 2007 æi, mai
mult, era dat în urmãrire internaåionalã
prin Interpol. Referitor la aceastã situaåie,
constãnåeanul a declarat cã nu avea
cunoætinåã despre faptul cã autoturismul
era furat, el achiziåionându-l din târgul
din localitate, contra sumei de 11.000
euro. Mergând pe „bunã credinåã”, el
a plãtit banii pentru bunul achiziåionat,
bazându-se pe promisiunea vânzãtorului
de a-i aduce actele maæinii.
Poliåiætii de frontierã au întocmit
actele premergãtoare începerii urmãririi
penale pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la furt, cercetãrile fiind
continuate în vederea identificãrii æi
reåinerii tuturor persoanelor implicate.
De asemenea, autoturismul a fost
indisponibilizat pânã la definitivarea
verificãrilor. De la începutul acestui an,
la nivelul Direcåiei P.F. Constanåa, au
mai fost descoperite alte opt autoturisme
declarate furate în diverse åãri ale Uniunii
Europene.
Paginã realizatã de
Serviciul de Presã æi Comunicare
23

România, pe plan extern, prin reprezentanåi ai PFR
Alin Ioan LUNGU
Centrul European C. Marshall
pentru Studii de Securitate
este o instituåie internaåionalã
pentru educaåie æi cercetare în
domeniul mediului securitãåii,
implicând, în special, Europa æi
Eurasia. Obiectivul sãu este de a
crea o reåea stabilã, formatã din
oficiali guvernamentali, diplomaåi,
parlamentari æi ofiåeri, capabilã sã
înåeleagã æi sã analizeze problemele
complexe de securitate æi apãrare
cu care se confruntã în profesia ce
o desfãæoarã.
În perioada 07 – 11 aprilie a.c., o
delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române,
formatã din absolvenåi ai cursurilor oferite
de cãtre Centrul European pentru Studii
de Securitate „George C. Marshall”,
au participat la seminarul cu tema
„Border and Civil Security” (Frontiera
æi securitatea civilã), activitate care s-a
desfãæurat la Garmisch – Partenkirchen
(Republica Federalã Germania).
Principalele tematici abordate
în cadrul acestui seminar au fost:
provocãrile securizãrii frontierelor
naåionale cerinåele pregãtirii poliåiætilor
de frontierã colaborarea între poliåiile de
frontierã æi alte instituåii guvernamentale
de aplicare a legii securitatea æi controlul
frontierei: provocãri æi soluåii cu caracter
internaåional tehnologii æi cele mai bune
practici în securizarea frontierei.
Un punct aparte al desfãæurãrii
seminarului a constat în vizita de
documentare la Aeroportul Internaåional
din Munchen, ocazie cu care reprezentanåi
ai Poliåiei Federale au prezentat propria
organizare, atribuåiile, cooperarea pe plan
intern æi internaåional. De asemenea, a fost
condus un exerciåiu demonstrativ pe tema
controlului de frontierã la o cursã de risc
(Munchen- Tel Aviv).
Obiectivele acestui seminar au
constat în: asigurarea unui cadru
propice pentru a permite absolvenåilor
Centrului G.C Marshall æi altor experåi
în domeniul securitãåii frontierei sã se
focalizeze pe împãrtãæirea celor mai bune
practici, a lecåiilor învãåate æi a ideilor
noi, pentru a îmbunãtãåi operaåiunile
circumscrise securitãåii frontierei oferirea
oportunitãåii absolvenåilor Centrului G.C.
Marshall de a lãrgi grupul de experåi
în securitatea frontierei æi de a ajuta la
îmbunãtãåirea cooperãrii internaåionale
în aceastã problematicã stabilirea unei
Comunitãåi de Interes care sã continue
sã împãrtãæeascã cele mai bune practici
æi lecåiile învãåate dupã terminarea
seminarului.
La acest seminar au participat
reprezentanåi din 25 state, dintre care
menåionãm: SUA, Polonia, Portugalia,
Azerbaidjan, Mongolia, Serbia, Ucraina,
Moldova, Afganistan.
La aceastã activitate au conferenåiat
experåi în domeniul securitãåii
frontierei, dintre care amintim: dr. Carlo
Masala - Departamentul de Relaåii
Internaåionale, Universitatea Foråelor
Armate din Munchen, Eckehart Wache
- æeful Direcåiei Afaceri Internaåionale æi
Cooperare Europeanã din cadrul Biroului
Central al Poliåiei Federale din Potsdam,
Andrus Oovel - preæedinte al Consiliului
de Avizare - Centrul pentru Controlul
Democratic al Foråelor Armate din
Geneva, general de brigadã Ivars Zalitis,
Directorul Colegiului Poliåiei de Frontierã
din Rezenke (Letonia).
Referitor la modul de desfãæurare a
activitãåilor, participanåii au fost împãråiåi în
patru grupuri de lucru, care la terminarea
sesiunilor au prezentat viziunea proprie
privind acåiunile circumscrise securizãrii
frontierelor, privitã ca un fenomen cu
implicaåii globale.
Delegaåia Poliåiei de Frontierã Române
a avut un rol activ în desfãæurarea
acestui seminar, inspectorul principal
de poliåie Anemona Pereæ prezentând
tema: Cooperarea Transfrontalierã în
contextul managementului integrat al
securizãrii frontierelor, în cadrul secåiunii:
„Securitatea æi controlul frontierei:
Provocãri æi soluåii Internaåionale“,
iar subcomisarul Alin Ioan Lungu æi
inspectorul principal Edward Bezman
prezentând concluziile grupurilor de
lucru din care au fãcut parte.
24
F R O N T I E R A C O O P E R A R E

SASI - un succes cu o mamã naturalã æi
mai mulåi pãrinåi adoptivi
Nu de puåine ori, în activitãåile
desfãæurate, S.A.S.I. (Serviciul de Acåiuni
Speciale æi Intervenåie) preferã sã se
implice în riscurile cele mai evidente, cu
personal æi echipamente logistice pe care
le are la dispoziåie, în special, pentru cã,
prin demersuri creætine, le-a primit de
la parteneri strãini, pentru a realiza, în
cooperare cu structuri ale Poliåiei de
Frontierã centrale sau teritoriale, obiective
în care crede æi pentru care luptã.
Pânã aici toate bune æi, mai ales,
frumoase. Numai cã, dupã ce eroii se
întorc obosiåi de la rãzboi, constatã cã
pe copiii lor (rezultatele muncii lor), i-
au botezat alåii. Adicã, un operator de
calculator i-a omis cu desãvâræire de la
prezentarea acåiunii. Mai mult, nici nu
se pomeneæte numele SASI în raportul
înaintat cãtre decidenåii ierarhici, pentru
ca, atunci când creæte mare, (în special
prin intermediul mass-media), copilul sã
poatã fi spre lauda pãrinåilor adoptivi.
Este drept, toatã lumea ætie cã în stupii
productivi curge mierea de la albinele
lucrãtoare, un trântor æi o matcã. Despre
parada în care fiecare albinã lurãtoare este
matcã travestitã, nici pomenealã.... Dar,
poate cã, uneori, o oglindã ar face mult
mai mult rãu decât ar face darul
procreaåiei pentru travestite...
Acum devine perfect
legitimã întrebarea unora
privind uzura maæinilor SASI,
în timp ce nu sunt folosite, æi
stupefacåia privind solicitarea
de dotare specificã (aparate
de înregistrare, filmare,
fotografiere, disimulate),
dacã nimeni nu foloseæte aæa
ceva. Pânã la urmã trebuie
sã recunoaætem cã numai
cronicarii cei iuåi la mânã pot
aduce roade bogate æi nu cei
care se mulåumesc cu lucrul
bine fãcut æi o noapte scurtã...
Oricum, cu bune æi rele,
având în vedere cã imaginea
conteazã, SASI cel real existã, îæi
face filme de reprezentare (care
ar putea fi æi ele cosmetizate æi
prelucrate), siglã proprie æi
continuã lupta...
Identitatea realã nici nu
mai conteazã, când SASI, de
bunãvoie æi nesilit de nimeni,
lucreazã sub acoperire,
înåelegând, prin aceasta, cã probeazã
vinovãåia infractorilor æi înregistreazã
mai multe succese acoperite...
Iulia BOTEZATU
F R O N T I E R A D O C U M E N T A R
25

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -
26
În ultimii ani, întreaga lume,
dar în mod deosebit Europa, a
fost marcatã de schimbãri politice
fundamentale. Aceste mutaåii, dar,
mai ales, actele teroriste din 11
septembrie 2001, s-au resimåit,
în mod special, în ceea ce priveæte
politica de securitate, determinând
problemele majore ale securitãåii
interne pentru statele europene, æi
nu numai, sã se structureze în jurul
evoluåiilor alarmante ale crimei
organizate, extremismului politic
æi terorismului, cu tot cortegiul de
ameninåãri æi implicaåii negative care
derivã din acestea.
Definit de Vladimir Putin drept
boala secolului XXI, un pol al noii
ordini mon diale, mega te ro rism
sau hiperterorism, terorismul este
apreciat de Bill Clinton drept
„par tea întunecatã a globalizãrii
care divide lumea în bogaåi æi
sã raci, promoveazã competiåia,
dar æi conflictele, alimenteazã
sen ti men tele de urã, alienare,
durere, concomitent cu crearea
de noi re laåii æi interacåiuni, de
noi conglomerate sociale, politice
æi economice”. Analiza evoluåiei
fenomenului extremist-terorist pe
plan internaåional relevã, din ce în ce
mai mult, o tendinåã de intensificare
a acestuia, inclusiv în folosirea
violenåei ca mijloc de promovare æi
impunere a unor scopuri æi interese
politice.
Acest nou tip de rãz boi, purtat cu
un inamic aflat printre noi, implicã
cos turi æi urmãri greu de anticipat.
Toate acestea au transformat
terorismul într-o armã strategicã,
lumea nefiind pregãtitã pentru
a-i face faåã. Terorismul actual
reprezintã provocarea mi leniului
trei, re u æind, prin acåiunile
organizate, chiar sã spulbere, în
parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.
Parafrazând un reputat reprezentant
al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,
în lupta împotriva terorii, „ suntem în
ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.
Chestor general de poliåie,
prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat
în Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative,
comisar-æef dr. Nicolae RADU,
consilier - Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative
Factorii care contribuie la
eficienåa acåiunilor teroriste
Îmbunãtãåirea æi extinderea
comunicaåiilor, a sistemelor de
informaåii æi a metodelor folosite de massmedia
faciliteazã informarea imediatã a
publicului. Reåele moderne de transport
îi ajutã pe teroriæti în identificarea noilor
åinte, a vulnerabilitãåii acestor mijloace,
inclusiv posibilitatea de scãpare. Sistemele
financiare moderne permit în bune
condiåii finanåarea operaåiilor. Explozibilii
æi armamentul au devenit accesibili
oricãrui stat sau individ, pe pieåele negre,
inclusiv mijloacele nucleare, chimice æi
biologice.
Situaåia minoritãåilor naåionale,
existenåa unor instabilitãåi sau incoerenåe
în politica internã sau externã, exacerbarea
rolului religiei, slãbiciunile instituåiilor
unor state în prevenirea æi reprimarea
terorismului constituie alåi factori care
contribuie la eficienåa acåiunilor teroriste.
Analiza celor mai importante acåiuni
teroriste desfãæurate în ultimii ani
demonstreazã cã acestea s-au executat
pe baza unor planuri dirijate æi finanåate
de cãtre state sau cercuri interesate în
destabilizare sau în obåinerea unor profituri
de diferite nuanåe.
Caracteristicile terorismului actual
sunt:
- invizibilitatea autorului, atentatele
fiind, de cele mai multe ori, revendicate,
ulterior, prin telefoane sau anunåuri:
- imprevizibilitatea actului terorist;
- incertitudinea asupra obiectivului
vizat;
- lipsa de control asupra efectelor
atentatelor.
Fundaåia americanã „HERITAGE”
aprecia, la un simpozion organizat la
Washington, în anul 2000, cã S.U.A.
rãmân principala åintã a terorismului
internaåional, ale cãrei victime programate
reprezintã 40 % din atacurile teroriste
internaåionale, participanåii avertizând
cã viitoarele atacuri teroriste ar putea fi
æi mai distrugãtoare. Aceeaæi concluzie
a desprins-o æi directorul Agenåiei de
Informaåii a Departamentului Apãrãrii al
S.U.A., când a afirmat în faåa Comisiei
Congresului american cã „ameninåãrile
æi provocãrile pe plan mondial, în
deceniile urmãtoare, la adresa S.U.A se
vor amplifica”.
Întrucât centrul terorismului mondial s-
a stabilizat, în mare mãsurã, în Orient, vom
analiza mai jos implicaåiile fenomenului
proliferãrii fundamentalismului islamic.
Fenomenul fundamental
islamic - un pericol la adresa
pãcii mondiale?
Islamismul este considerat, din punct
de vedere al numãrului de adepåi, a doua
religie pe plan mondial æi se extinde cu
cea mai mare vitezã în lume, aæa dupã
cum se afirma în cotidianul „El Pais”
(Spania, 01.oct.2001). Potrivit ultimei
statistici privind musulmanii, întocmitã
în 1986, existau 1,55 miliarde de
persoane de confesiune islamicã,
F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IV)
rãspândirea acestora
prezentându-se astfel:
Africa de Nord æi Egipt-
100,5 milioane; Africa de
Est - 125 milioane; Africa
Centralã - 18 milioane,
Africa Occidentalã
- 93 milioane; Africa
Australã - 15,3
milioane, åãrile arabe,
Turcia, Iran æi Afganistan
- 148 milioane, fosta
URSS - 62,7 milioane;
subcontinentul indian
- 275 milioane; Asia
de Sud-est - 180,5
milioane; Extremul
Orient - 81 milioane; Europa -18,3
milioane; America, Oceania - 5,3
milioane.
Unele statistici efectuate la nivel zonal
atestã creæterea numãrului de musulmani,
menåionându-se numai în Africa dublarea
acestuia în ultimii zece ani. Din 120 de
åãri în care existã comunitãåi musulmane,
în 35 musulmanii reprezintã majoritatea
locuitorilor, iar în alte 18 - o minoritate
influentã.
Un numãr de 50 de åãri afro-asiatice
sunt reunite în Organizaåia Conferinåei
Islamice. Dintre statele europene, au
aderat la O.C.L. Albania (în 1992) æi
Bosnia-Heråegovina. În 28 de state, Islamul
este recunoscut drept religie oficialã, fiind
întemeiat în secolul VII de Mohamed.
Principalele dogme ale Islamismului
expuse în Coran
sunt: credinåa întrun
Dumnezeu unic,
creator al lumii, necreat,
însoåit de îngeri, care
sunt reprezentanåii
sãi. El pretinde lumii
monoteism, prin
profeåii lui (Abraham,
Moise, Isus, Mohamed),
credinåa în viaåa de apoi,
unde cei buni sunt
rãsplãtiåi (Paradisul) æi
cei rãi sunt pedepsiåi
(Infernul). Pornind de la
Coran, întreaga dogmã
a Islamului s-a dezvoltat
în timp, ceea ce a dus
æi la divergenåe privind interpretarea
anumitor pasaje. Cel mai viu dezbãtut
este acela în care se vorbeæte despre
predestinare, idee care a fost acceptatã
de cãtre ortodoxia sunnitã.
Obligaåiile cultului, în numãr de
cinci, sunt urmãtoarele: profesiunea de
credinåã („Nu existã decât un Dumnezeu æi
acela este Alah, iar Mohamed este trimisul
lui”); rugãciunea („æalat”), adicã cele cinci
rugãciuni zilnice æi cea de vineri de la
moschee, spãlarea obligatorie înainte
de rugãciune; un impozit în folosul celor
sãraci; postul anual în decursul lunii a
zecea (Ramazanul); pelerinajul la oraæul
sfânt Mecca.
O serie de puncte de vedere diferite
privind unele detalii teologice, doctrinare
æi culturale, precum æi divergenåe de ordin
politic au dus la crearea unei eterogenitãåi
în rândul credincioæilor musulmani, care
sunt împãråiåi pe grupe, rituri sau æcoli.
Majoritatea musulmanilor o constituie
sunniåii. Aceætia sunt ortodocæii care
îi recunosc pe cei patru califi, primii
succesori ai Profetului Mohamed, precum
æi pe Omneyazi æi Abbassizi. Din punct de
vedere juridico-religios, sunniåii se împart
în hanifiåi, safiiåi, malkiåi æi hanbaliåi.
Æiiåii diferã, deci, pe plan politic
de sunniåi. Pe de altã parte, æiiåii se
deosebesc æi între ei prin interpretãrile
pe care le dau unor detalii de cult
împãråindu-se în mai multe grupe:
aidiåii, inamiåii sau duodecimamii æi
extremiætii ismailiåi, nusayriåii sau alawiåii.
Indiferent de aceasta, æiiåii introduc
în Islam tema pasiunii (martiriul lui
HUSSEIN, fiul lui ALI, în anul 680 æi al
altor alizi), ideea caracterului semidivin
al califului æi aceea a întoarcerii acestuia
dupã ce a fost “mort” sau dispãrut”.
F R O N T I E R A D O C U M E N T A R
Islamul nu este numai o religie, ci o
lege care reglementeazã comportamentul
musulmanilor în toate circumstanåele vieåii
religioase, politice, sociale æi particulare.
Din acest punct de vedere, în prezent,
musulmanii se împart în tradiåionaliæti,
care sunt reticenåi la reforme æi schimbãri;
fundamentaliæti, care cheamã la revenirea
la izvoarele “Islamului pur” din secolul
al Vll-lea; moderniæti, care considerã cã
Islamul trebuie reformat.
Dintre toate miæcãrile æi
curentele islamice, cel mai activ este
fundamentalismul islamic, care pretinde
cã deåine rolul conducãtor în întreaga
lume islamicã.
Fundamentalismul islamic
Fundamentalismul (integrismul)
islamic este un curent desprins din
religia islamicã, cu pronunåate tendinåe
naåionaliste, ostile valorilor democratice
æi spirituale de tip occidental, virulent
antisemit, care promoveazã o politicã
globalistã privind crearea unei
hegemonii islamice, cu aplicarea strictã
a legii islamice - Charia.
Scopul fundamentalismului islamic
este constituirea de state islamice,
ceea ce presupune înlãturarea
regimurilor aflate la putere æi, în final,
instituirea califatului pe ansamblul lumii
musulmane.
Principalele principii promovate de
fundamentalismului islamic constau în:
- universalitatea islamului, atât ca
religie, cât æi ca formã de organizare
statalã;
- revenirea la izvoarele “islamului
pur”;
- guvernarea pe baza legii islamice;
- statuarea fiecãrei åãri islamice ca
patrie a tuturor musulmanilor,
- rãspândirea æi apãrarea islamului
prin orice modalitate. Apariåia æi
dezvoltarea fundamentalismului au fost
determinate æi favorizate de factori
interni, prin cãutarea de remedii pentru
diferite dificultãåi æi situaåii cu care se
confruntau åãrile respective, dar, în mare
mãsurã, æi de factori externi.
Astfel, fundamentalismul æi-a fãcut
apariåia în anumite åãri islamice când
politica oficialã a înregistrat mari æi
numeroase eæecuri care au generat
nemulåumiri în rândul maselor.
Îndeosebi politica economicã
neadecvatã, urmatã de deteriorarea
nivelului de trai, amplificarea corupåiei
æi altor fenomene negative au permis
miæcãrilor integriste sã câætige adepåi, cu
preponderenåã, din rândul categoriilor
sociale defavorizate.
27

9 MAI 1877, ZIUA INDEPENDENÅEI DE STA
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI
În lungul istoriei, ziua de 9 mai a
cãpãtat o întreitã semnificaåie pentru
români. În anul 1877 ea a reprezentat
momentul în care s-a declarat
independenåa statului român, în anul
1945 - cel în care s-a socotit cã s-a ajuns
la victorie deplinã asupra nazismului æi, în
fine, anul 1950, ziua Europei Unite, când
entuziastul catolic Robert Schuman a
declarat, într-o conferinåã de presã, cã de
atunci va începe sã se formeze Uniunea
Europeanã.
Neîndoielnic, pentru români, cea
mai însemnatã datã rãmâne cea dintâi.
Ca urmare, este necesar sã se înceapã
discuåia cu ea.
Este ætiut în rândurile oamenilor de
culturã medie cã, în veacul al XIX-lea,
s-a nãscut, s-a desfãæurat æi s-a înfãptuit
cu succes, în Europa, o amplã miæcare de
creare a statelor etnice, independente. În
cadrul ei, prin unificarea Principatelor
Dunãrene æi formarea statului modern
(1859), România a fost un model pentru
procesul care se va desfãæura, în mod
similar, în Italia æi în Germania. Era
necesar sã se treacã la etapa urmãtoare:
PILULE ISTORICE - MAI
• 1 mai - ziua internaåionalã a muncii
æi a solidaritãåii universale a celor care
muncesc; a fost proclamatã sãrbãtoare
universalã a celor ce muncesc în urma
obåinerea independenåei Principatului
România. Pentru a putea ieæi de sub
suzeranitatea Sublimei Poråi, România
era obligatã sã gãseascã o conjuncturã
internaåionalã favorabilã æi sã se înscrie
în ea. Aceasta a
apãrut odatã cu
noua crizã balcanicã
(1875-1878), a
mereu nerezolvatei
„probleme
orientale”.
Oamenii politici
din Bucureæti au
decis sã foloseascã
momentul. Ei ætiau
cã Imperiul „Åarist”
putea ataca Sublima
Poartã folosind,
inclusiv, calea
terestrã care trecea
prin România. În
consecinåã, la 4
aprilie 1877, s-a
încheiat Acordul secret dintre guvernele
de la Bucureæti æi Sankt-Petersburg.
Ca orice secret politic, el a fost aflat
imediat de partea adversã, adicã de
oamenii politici de la Istanbul, sprijiniåi,
în special, de britanici.
din Berlin æi din Italia capituleazã.
• 5 mai 1945 - insurecåia din Praga;
oraæul este eliberat fãrã ajutorul Armatei
Sovietice, care va sosi abia la 12 mai
1945.
• 5 mai 1947 - Preæedintele Franåei,
Paul Ramadieu æi premierul italian
Alcide de Gasperi curãåã guvernele de
comuniæti.
• 7 mai 1945 - capituleazã trupele
germane din Norvegia;
• 7 mai 1945 - la Reims, mareæalul
Jodl a semnat capitularea Germaniei, în
Evenimentele s-au precipitat. Armata
rusã a început ofensiva în zona Dunãrii.
Oætirea românã, sub comanda principelui
Carol I, a trecut la apãrarea liniei marelui
fluviu. Opinia publicã din România, prin
ziare, prin cuvântãri în întruniri publice, a
cerut intrarea în luptã împotriva Sublimei
Poråi. La 29 aprilie æi apoi la 30 aprilie
1877 camerele legiuitoare ale României
au declarat åara în stare de rãzboi cu
Sublima Poartã.
Muzeul Germano-Rus, unde este pãstratã
în detaliu încãperea în care s-a semnat
actul; ziua victoriei se sãrbãtoreæte datoritã
cererii lui I. V. Stalin, la 9 mai 1945.
• 9 mai 1877 - se proclamã
independenåa de stat a României, de cãtre
Mihail Kogãlniceanu, prin discursul rostit
în camerele legislative ale României.
• 9 mai 1945 - se sãrbãtoreæte,
în mod convenåinal, victoria contra
nazismului.
• 9 mai 1949 - Berlin; generalul
sovietic Ciuikov anunåã ridicarea Blocadei
Berlinului.
• 9 mai 1950 - Robert Schuman,
într-o conferinåã de presã, åinutã la Paris,
declarã cã de atunci începe construirea
„Noii Europe”.
• 10 mai 1866 - a fost încoronat
principele Carol I; în anul 1881 principele
a fost încoronat rege al României.
uriaæelor manifestaåii din anul 1886, în
oraæul Chicago (SUA); decizia ca 1 mai
sã fie proclamatã sãrbãtoarea muncii a fost
luatã la Primul Congres al Internaåionalei
a II-a (1889, Paris).
• 2 mai 1600 - Oætirile comandate
de Mihai Vodã Viteazul (1593-1601) au
pãtruns prin Pasul Oituz în Moldova;
în cursul lunii mai 1600 a fost alungat
domnul polonifil Ieremia Movilã, iar
Moldova s-a unit cu Åara Româneascã æi
Transilvania, astfel realizându-se prima
unire politicã a tuturor românilor.
• 2 mai 1945 - Garnizoana germanã
faåa comandanåilor armatelor SUA æi ale
Marii Britanii.
• 8 mai 1945 - Berlin, la Karlshorst,
la ora 23.01, s-a semnat æi capitularea
cãtre sovietici; din partea germanã a
semnat mareæalul Keitel; la Berlin existã
28 F R O N T I E R A I S T O R I E

T A ROMÂNIEI
La 9 mai 1877, în sesiunea camerelor
legislative ale Principatului României,
Mihail Kogãlniceanu a fost interpelat
de un deputat liberal, Nicolae Fleva,
cerându-i-se sã arate în ce stare se gãsea
România. Atunci, Mihail Kogãlniceanu, în
calitate de ministru al afacerilor strãine,
a rãspuns ritos: „Suntem independenåi,
suntem naåiune de sine stãtãtoare; suntem
o naåiune liberã æi independentã”.
Cuvintele lui au marcat situaåia de
facto a României, aæa cum o simåeau
românii. De jure, independenåa României
se va impune pe plan internaåional în
urma participãrii victorioase la rãzboi,
a semnãrii Tratatului de Pace de la San-
Stefano (18 februarie/3 martie 1878)
între Imperiul Åarist æi Sublima Poartã æi
a deciziilor conferinåei de la Berlin a celor
æapte mari puteri europene (iunie 1878).
A urmat o luptã diplomaticã grea
a oamenilor politici români pentru a
fi recunoscutã independenåa statului
România. Ea s-a încheiat fericit în anul
1881, când æi Principatul Român a devenit
Regatul România, s-a încoronat principele
Carol I ca regele Carol I, iar cuvintele lui
Mihail Kogãlniceanu, rostite la 9 mai
1877, au cãpãtat o esenåã deplinã.
• 18 mai 1949 - marcând trecerea
de la controlul militar la cel civil,
preæedintele H. Truman îl numeæte în
funcåia de înalt comisar al SUA pentru
Germania pe John J. McCloy, preæedintele
Bãncii Mondiale.
• 20 mai 1958 - R. P. Chinezã
declarã cã a acceptat planul dezvoltãrii
economice, elaborat de Mao Tze Dong,
„Marele salt înainte”.
• 20 mai 1985 - se rezolvã un caz
major de spionaj din timpul rãzboiului
rece; în SUA a fost arestat ofiåerul de
marinã în retragere John Anthony Walker
Jr. care, din 1968, furniza informaåii
secrete URSS.
• 28 mai 1987 - tânãrul german de
19 ani, Mathias Rust, venit de la Helsinki,
cu un avion Cessna, a aterizat în Piaåa
Roæie; M. S. Gorbaciov a demis numeroæi
generali sovietici; tânãrul german a fost
condamnat la 4 ani detenåie; a executat
432 de zile.
F R O N T I E R A I S T O R I E
1 Iunie-ziua
copilului
libertatea de a cãuta, de a primi æi de a
difuza informaåii æi idei de orice naturã,
indiferent de frontiere, sub formã oralã,
scrisã, tipãritã sau artisticã ori prin orice
alte mijloace, la alegerea copilului.
(ART.13)
2. Statele pãråi vor respecta dreptul
copilului la libertatea de gândire, de
conætiinåã si religie (Art.14).
3....ambii pãrinåi au responsabilitãåi
comune pentru creæterea æi dezvoltarea
copilului. Pãrinåii sau, dupã caz,
reprezentanåii sãi legali sunt principalii
responsabili de creæterea æi dezvoltarea
copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze,
în primul rând, în interesul suprem al
copilului (ART.18).
4. ...protejarea copilului împotriva
oricãror forme de violenåã, vãtãmare
sau abuz, fizic sau mental, de abandon
sau neglijenåã, de rele tratamente sau de
exploatare, inclusiv abuz sexual (ART.
19).
5. ...pentru copiii handicapaåi fizic
æi mental trebuie sã se asigure o viaåã
împlinitã æi decentã, în condiåii care sã
le garanteze demnitatea, sã le favorizeze
autonomia æi sã le faciliteze participarea
activã la viaåa comunitãåii (ART.23).
6. ...dreptul oricãrui copil de a
beneficia de un nivel de trai care sã
permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã,
spiritualã, moralã æi socialã (ART.27).
7. ...dreptul copilului la educaåie...
(ART.28).
8. ...dreptul la odihnã æi la vacanåã,
dreptul de a practica activitãåi recreative
proprii vârstei sale, de a participa liber la
viaåa culturalã æi artisticã (ART.31).
9. ...dreptul copilului de a fi protejat
împotriva exploatãrii economice æi de a
nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã
vreun risc potenåial sau care este
susceptibilã sã îi compromitã educaåia,
ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii
sale fizice, mentale, spirituale, morale ori
sociale (ART.32).
10. ...sã protejeze copilul contra
oricãrei forme de exploatare sexualã æi
de violenåã sexualã (ART.34).
11. Statul va lua toate mãsurile
necesare pentru a preveni rãpirea,
vânzarea æi traficul de copii, în orice scop
æi sub orice formã (ART.35).
12. Niciun copil sã nu fie supus la
torturã, la pedepse sau la tratamente crude,
inumane sau degradante (ART.37.lit.a).
13. Statul va lua toate mãsurile
corespunzãtoare pentru a facilita
recuperarea fizicã æi psihicã æi reintegrarea
socialã a copiilor, victime ale unei forme
de neglijenåã, exploatare sau abuz, de
torturã sau pedeapsã ori tratamente crude,
inumane sau degradante (ART.39).
Iulian PUICÃ
29
Ziua Internaåionalã a Copilului a
fost stabilitã la Conferinåa Mondialã
pentru Protejarea si Bunãstarea Copiilor,
organizatã la Geneva, în 1925.
De atunci s-a hotãrât ca 1 iunie sã fie
Ziua Internaåionalã a Copilului, mai ales
în åãrile comuniste. În vest, aceastã zi
este sãrbãtoritã în alte zile ale anului, dar
nu i se acordã prea mare atenåie. Astfel,
aceastã zi a fost interpretatã ca fiind o
sãrbãtoare comunistã.
Din istoricul momentelor mai
importante ale miæcãrii de promovare a
drepturilor copilului:
1924 - Adoptarea de cãtre Liga
Naåiunilor Unite a Declaraåiei Drepturilor
Copilului;
1925 - Conferinåa mondialã pentru
protejarea æi bunãstarea copiilor,
organizatã la Geneva;
1989 - Adunarea Generalã a Naåiunilor
Unite adoptã, la 20 noiembrie, Convenåia
privind Drepturile Copilului;
1990 - Parlamentul României ratificã
æi el Convenåia Naåiunilor Unite (în luna
septembrie);
Ziua Copilului este sãrbãtoritã în
lume la date diferite, în funcåie de istoria
naåionalã a fiecãrei åãri. Astfel: în 25
de åãri, în majoritate foste sau actual
comuniste, la 1 iunie; Germania, partea
vesticã, la 20 septembrie; India, la 14
noiembrie; Japonia, Coreea de Sud, la
5 mai.
Convenåia Naåiunilor Unite cu privire
la Drepturile Copilului, ratificatã de
Parlamentul României, devine, conform
Constituåiei, parte integratã a dreptului
intern.
Prezentãm câteva selecåii din aceastã
Convenåie:
1. Copilul are dreptul la libertatea
de exprimare; acest drept cuprinde

DINAMO –
O zi de primãvarã, 14 mai, vã spune
ceva, dumneavoastrã, celor ce îndrãgiåi
sportul?
Pentru suporterii æi sportivii performeri
sub culorile clubului Dinamo, cu
medalii cucerite la competiåiile interne æi
i-a fost recunoscut meritul
în promovarea valorilor
sportive româneæti æi în
afirmarea lor pe plan naåional
æi mondial, atribuindu-i-se sintagma
„Club de interes naåional æi olimpic”.
IGPF, prin Serviciul Cabinet æi Relaåii
Publice, Compartimentul Tradiåii - Culturã,
a organizat, la sediul inspectoratului,
cu prilejul aniversãrii, de cãtre Clubul
Reprezentanåilor clubului sportiv æi
domnului Cristian Åopescu le-a fost, la
rândul lor, înmânate, din partea Poliåiei
de Frontierã, plachete omagiale.
Foætilor campioni dinamoviæti, actuali
poliåiæti de frontierã, le-au fost decernate
Diplome de Onoare.
internaåionale, reprezintã o zi de referinåã
din istoria clubului, o zi din cea de-a 60-
a primãvarã a existenåei a ceea ce este
acum numit Clubul Mileniului III.
Având un palmares bogat, cuprinzând
118 medalii olimpice (33 de aur), 607
medalii mondiale (175 de aur) æi 697
europene (187 de aur), 117 sportivi
medaliaåi olimpici, 112 antrenori
emeriåi æi 318 sportivi distinæi cu titlul de
maestru emerit, Clubului Sportiv Dinamo
30
Sportiv Dinamo, a peste jumãtate de
veac de activitate sportivã încununatã
de succese, o întâlnire omagialã cu titlul
„Campioni la frontierã”, reprezentatã,
din partea poliåiætilor de frontierã, de
adjunctul inspectorului general al Poliåiei
de Frontierã, chestor Vasile Moåoc æi,
din partea clubului, de domnii Dorin
Arãdãvoaicei, consilier al preæedintelui
clubului æi Dan Ioan Berceanu, æeful
Secåiei Sporturi Individuale.
În calitate de invitat special, cunoscutul
comentator sportiv Cristian Åopescu, al
cãrui debut în viaåa sportivã a avut loc
pe arenele clubului patronat de M.I.R.A.,
a vorbit despre sport æi „culisele” lui, iar
împreunã cu cei doi reprezentanåi ai
clubului au interacåionat cu participanåii
la evenimentul aniversar.
Cu acest prilej, Dorin Arãdãvoaicei
i-a înmânat chestorului Vasile Moåoc
un trofeu omagial din partea conducerii
Clubului Sportiv Dinamo. Au fost
aduse mulåumiri pentru disponibilitatea
conducerii I.G.P.F. æi sprijinul acordat
foætilor sportivi pentru integrarea lor în
rândul poliåiætilor de frontierã, aceætia
dovedind competenåã æi profesionalism
în îndeplinirea atribuåiilor de serviciu
cu aceeaæi seriozitate ce i-a condus la
obåinerea titlurilor de campioni.
Pentru cã, sigur, vreåi sã-i cunoaæteåi
pe cei care, de multe ori, au fãcut ca
imnul României sã rãsune pe arenele
sportive ale lumii, iar alåii sã vã amintiåi
cu drag de ei, îi nominalizãm:
Comisar de poliåie Gafencu
Neagu Liliana
Sportul practicat: canotaj.
Rezultate obåinute: triplã campioanã
olimpicã: în 1996 - J.O. de la Atlanta,
în 2000 - J.O. de la Sidney, în 2004 -
J.O. de la Atena; campioanã mondialã
în 1997 æi 1998 la proba „8+ 1”.
Ca poliåist de frontierã, lucreazã
în cadrul Centrului de Supraveghere
æi Controlul Trecerii Frontierei
Aeroporturi Bucureæti - Otopeni,
Punctul de Trecere a Frontierei
„Aeroport Aurel Vlaicu“, în prezent este
tânãrã mãmicã æi se aflã în concediu de
creætere-îngrijirea copilului.
Inspector de poliåie Hanuseac
Costea Fãnica
Sportul practicat: canotaj
Rezultate obåinute: multiplã
campioanã naåionalã; campioanã
mondialã în 1993, în Cehia, la proba
„8+ 1”.
În prezent, îæi desfãæoarã activitatea
în cadrul IGPF, la Direcåia Management
Resurse Umane - Serviciul Formare æi
Perfecåionare Resurse Umane.
F R O N T I E R A A N I V E R S A R E

60 DE PRIMÃVERI
Subinspector de poliåie Bãdiåã
Scurtu Alina
Sportul practicat: canotaj.
Rezultate obåinute: campioanã
mondialã în 2003, la Milano, la proba
,,2 fãrã cârmaci”.
Îæi desfãæoarã activitatea
în cadrul Centrului de
Supraveghere æi Controlul
Trecerii Frontierei Aeroporturi
Bucureæti - Otopeni, Punctul
de Trecere a Frontierei
„Aeroport Henri Coandã“.
Personal contractual
Rusãnescu Lavinia
Sportul practicat: kaiaccanoe.
Rezultate obåinute:
multiplã campioanã naåionalã;
campioanã balcanicã în 2004,
la Snagov; medaliatã la regate
interne æi internaåionale între
anii 1999-2005.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
IGPF, la Direcåia Management
Resurse Umane - Serviciul Formare æi
Perfecåionare Resurse Umane.
Comisar de poliåie Rusu
Dumitru
Sportul practicat: rugby.
Rezultate obåinute: membru în
echipa de rugby a Clubului din 1986-
1990; multiplu campion naåional.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
IGPF, fiind æeful Serviciului Acåiuni
Speciale æi Intervenåie.
Comisar de poliåie Tufã Valere
Sportul practicat: rugby
Rezultate obåinute: multiplu
campion naåional, câætigãtor al Cupei
României cu echipa Dinamo (8
titluri), locul III în „Heineken Cup”
- 1995; participant la Cupa Mondialã
din Republica Africa de Sud - 1995.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi
Intervenåie.
Subcomisar de poliåie Bãdiåã
Horaåiu
Sportul practicat: nataåie. Rezultate
obåinute: finalist la J.O. de la Atlanta,
în 1996; multiplu campion balcanic;
vicecampion european; campion
mondial.
Lucreazã la DMRU - IGPF în cadrul
Serviciului Formare æi Perfecåionare
Resurse Umane.
Subcomisar de poliåie Radu
Cãtãlin
Sportul practicat: polo.
Rezultate obåinute: multiplu
campion naåional; component al
lotului naåional de polo participant la
J.O. de la Atlanta, în 1996.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
IGPF, la Direcåia Management
Resurse Umane - Serviciul Formare æi
Perfecåionare Resurse Umane.
Subcomisar de poliåie Mãdîrjac
Gheorghiåã
Sportul practicat: baschet.
Rezultate obåinute:
membru în echipa naåionalã
de baschet a României;
multiplu campion naåional;
maestru emerit al sportului.
Lucreazã la Serviciul
Administrativ al IGPF.
Inspector de poliåie
Lupeicã Alin Florin
Sportul practicat: scrimã.
Rezultate obåinute: trei
participãri la J.O. Barcelona,
în 1992; Atlanta, în 1996
æi Sidney, în 2000 - unde a
obåinut locul IV; multiplu
campion european.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a
Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi.
Agent æef principal de poliåie
Chirteæ Nicolae
Sportul practicat: canotaj.
Rezultate obåinute: multiplu
campion naåional; vicecampion
balcanic, în 1986.
Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi
Intervenåie.
Agent - æef adjunct de poliåie
Soare Ætefan
Sportul practicat: rugby.
Rezultate obåinute: multiplu
campion naåional, câætigãtor al Cupei
României cu echipa Dinamo ( 8
titluri); locul III în „Heineken
Cup” - 1997; participant la Cupa
Mondialã din Republica Africa de
Sud.
Îæi desfãæoarã activitatea în
cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni
Speciale æi Intervenåie.
Agent de poliåie
Constantin Gabriel
Sportul practicat: rugby.
Rezultate obåinute: membru
în echipa de rugby a Clubului din
1986-1990; multiplu campion
naåional.
Îæi desfãæoarã activitatea în
cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni
Speciale æi Intervenåie.
Elena URSACHI
F R O N T I E R A A N I V E R S A R E
31

„Comunicare æi ordine
publicã”
Lucrarea colonelului (r) Gheorghe
Boblea este una foarte bine documentatã.
Ea nu are la bazã experienåe virtuale.
Aproape 600 de pagini sunt fundamentate
pe 16 ani de comunicare profesionistã,
la diferite niveluri. Gheorghe Boblea
a trãit zi æi
noapte, 7 zile
pe sãptãmânã,
presiunea
infernalã a
cererilor de
informaåii
publice din cel
mai mare æi
mai complex
minister din
România.
Evident, nu
este singurul
care a trecut
prin acest supliciu, dar este, cu siguranåã,
cel mai bun „produs” al comunicãrii
publice al unui organism guvernamental
ce a lucrat, pânã de curând, pe structurã
militarã æi cu tentaåia de a trece cam totul
în categoria „confidenåial” sau „secret de
serviciu”.
Numeroasele exemple din realitate,
din crizele sau succesele de imagine ale
sistemului de ordine æi siguranåã publicã,
fac din lucrarea lui Gheorghe Boblea un
argument excepåional pentru cei care
îi vor cãlca pe urme în acest domeniu,
spunea în prefaåa lucrãrii jurnalistul Radu
Tudor.
Autorul cãråii are un CV solid:
este fondatorul ediåiei noi a Revistei
Jandarmeriei, cãreia i-a adãugat un
supliment cultural – „Revista Jandarmeriei
literarã æi artisticã“, ambele publicaåii
constituind, dupã 1990, o emblemã
a instituåiei; celor douã le-a urmat
„Almanahul Revistei Jandarmeriei“, în
multiple ediåii. De asemenea, are la
activ patru cãråi, sute de articole, studii
æi eseuri care au ca numitor comun
pledoaria pentru o relaåie sincerã æi
onestã cu oamenii, pentru construcåia
unui nou parteneriat, bazat pe încredere,
cu mass-media. În domeniul relaåiilor
publice a iniåiat acåiuni, unele dintre ele
în premierã, pentru o instituåie a statului,
care s-au constituit în puternice mijloace
de relaåionare, transparenåã æi deschidere
instituåionalã (cãlãtoria de presã, Ziua
Mariana Cenea, colaboratoare activã a revistei
Frontiera, a lansat la Editura „Detectiv“ romanul
„Între Apusul æi Rãsãritul Vieåii”. Cunoscutã pentru
materialele bine fundamentate æi incisive din domeniul
psihologiei æi sociologiei, autoarea ne propune un
roman de aventuri, ce are ca personaj principal o tânãrã
româncã ce devine membrã a unei unitãåi speciale de
la Pentagon. Naraåiunea alertã, prezentarea în antitezã
a situaåiei din România æi SUA precum æi recursul la
evenimente din perioada de dupã Revoluåia din ’89 fac
din acest roman o lecturã plãcutã æi captivantã.
Poråilor Deschise, cursuri pentru jurnaliætii
de investigaåie etc.).
Câteva teme de profil abordate sunt:
rãsturnarea imagologicã, managementul
crizei de imagine, biroul de presã
æi instituåia purtãtorului de cuvânt,
transparenåa instituåionalã, comunicarea
internã æi externã æ.a., iar în ceea ce
priveæte procesul complex al relaåiilor
publice, este demn de relevat efortul de
studiu alocat acestui domeniu, într-un
capitol distinct.
Capitolul destinat comunicatorului din
instituåia publicã îl situeazã, simbolic, pe
relaåionist între nicovala presei æi ciocanul
organizaåiei, oferã soluåii, modele æi
formule utile de lucru, dar, mai ales,
sugereazã cititorului angrenat în aceastã
activitate abordarea diferenåialã a realitãåii,
de la caz la caz, bazatã pe creativitate, pe
lucrul în echipã æi, nu în ultimul rând, pe
afecåiune instituåionalã, calitate socotitã
de autor, pe drept cuvânt, indispensabilã
succesului în comunicarea publicã.
Romicã MOISE
APARIÅII EDITORIALE
Revista ATLASORBIS a fost fondatã
în iunie 2005 de cãtre Fabrizio Locurcio,
numele derivând din expresia latinã
„Atlante del Mondo”. La început nu a
dispus de condiåii editoriale deosebite,
ocupându-se cu toate aspectele ce åin
de interesele
italiene
internaåionale,
în scopul
oferirii unor
a n a l i z e
efectuate de
profesioniæti
în domeniu,
pentru a-i
determina pe
oameni sã se
gândeascã la
lucrurile care
se întâmplã în
jurul lor æi, mai ales, de ce se întâmplã.
Revista a fost, încã de la început,
un succes deosebit datoritã unui birou
editorial compus din profesioniæti în
domenii variate, cum ar fi geopoliticã,
geoeconomie æi securitate: dr. F.
Vergola, G. Guerrisi, dr. E. Cagnetti,
dr. C. Guaglianone, M. D’Agostino
æi N. Zichella. Aceætia fac schimb de
32
informaåii cu privire la cultura foråelor de
ordine cu o serie de publicaåii, inclusiv
Revista Frontiera, apoi CONSTABULARY,
editatã de Cristopher Locke, cea mai mare
revistã poliåieneascã din Marea Britanie æi
NLECTC din SUA, editatã de Joe Russo.
Alåi colaboratori sunt: colonelul
Vladimir Kisluhin – membru IPA din
Kirov, în Federaåia Rusã, Ilias Spiridionis
sau dr. M. Bartoletti (cel care a æi ales
numele revistei), D. Caccamo, N, Pedde,
preæedinte/director al Globe Research
Review, prefectul M. Esposito, viceprefectul
E. Zarilli, chestorul S.M. Giurlani,
judecãtorul E. Mori, dr. F. Addonizio,
profesorul G. Rossi, prof. N. La Marca
æi mulåi alåii profesori æi reprezentanåi ai
foråelor de poliåie. Tot printre specialiæti
îl gãsim pe profesorul V. Pissano, colonel
în poliåia militarã a SUA, fost consilier æi
profesor al multor universitãåi americane
de prestigiu.
Cu privire la tematicã,
ATLASORBIS abordeazã cu precãdere
aspecte de profil din perspectiva
autoritãåilor poliåieneæti italiene æi a
politicienilor, precum æi geopoliticã. O
secåiune este dedicatã artei, evenimentelor
sportive internaåionale, teatru etc. Un
aspect important este faptul cã revista
respectivã publicã informaåii, cu privire
la foråele de poliåie europene, în limba
englezã.
În primele zile ale lunii iunie va
fi online noul portal profesional al
ATLASORBIS Magazine, cu un forum
dedicat exclusiv poliåiætilor italieni
æi europeni. Noul portal profesional
cu domeniul www.atlasorbis.org este
Fabrizio
Locurcio
Salvatore
Sfrecola
Giovanni
Guerrisi
înregistrat în presa naåionalã italianã.
Acesta se va concentra pe ætiri æi fotografii
reprezentative ale poliåiei europene æi
aspecte åinând de ordinea æi siguranåa
publicã din celelalte åãri ale lumii.
F R O N T I E R A E D I T O R I A L E

Sentimente
Gabriela RADU
Sentimentele sunt ieftine,
dacã nu le dai o oarecare
profunzime. Cu cât sunt
mai profunde, cu atât riæti
mai mult. Realitatea nu-åi
oferã condiåiile necesare
pentru sentimente profunde.
A fi autentic este o raritate.
Termometrul emoåiilor
noastre oscileazã între puåine
gradaåii. Dacã ar fi sã dãm
o culoare sentimentelor,
aceasta ar fi gri.
Neutru, mediocru, notoriu,
monoton, de rutinã, æters,
diluat, estompat, neclar, inodor, insipid. O înæiruire de adjective
ce descriu o viaåã fãrã scop, dar ale unora care nici pânã la o
vârstã înaintatã mãcar nu au aflat de ce s-au nãscut. Oare e
posibil sã exiæti fãrã a avea un obiectiv corect, mãreå, sincer æi
frumos? O viaåã lipsitã de profunzimi ... Sunt persoane - cu regret
afirm, chiar alãturi de mine, cãrora le-am întins mâna de câte
ori aveau nevoie - ne salutam dimineaåa la serviciu sau în drum
spre acesta. Am ajuns oare, asemenea animalelor ce-æi petrec
viaåa închise în apartament, cu instincte estompate æi sentimente
de anxietate, cu frustrãri æi dorinåe negative, produse de lipsa
dovedirii a ceea ce putem?
Frica - unul dintre cele mai puternice sentimente. Dacã ar
fi sã ne întoarcem în timp, pe vremea celui de-al doilea rãzboi
mondial, frica era o modalitate de clãdire a caracterului pe
care astãzi nu o întâlnim. Prin depãæirea celor mai puternice
temeri (frica de moarte, de durere fizicã æi emoåionalã etc.) te
defineai pe tine însuåi. Elementele faåã de care se manifesta frica
te defineau pe tine ca persoanã. Cum a zis cineva: „Durerea ne
face unici !... Dar fericirea?”. Cei care ajungeau atât de aproape
de pragul moråii, cei ce se loveau de el erau acei oameni a
cãror esenåã o depãæeau pe a celorlalåi datoritã acestei dureri.
Prin confruntarea tuturor elementelor exterioare nefavorabile
existenåei lor, se regãseau pe sine înæiæi. Foametea, boala,
moartea celor dragi, distrugerea completã a lumii ce existase
pânã atunci în jurul lor, distrugerea oricãrui punct de echilibru îi
ajuta sã-æi formeze o lume interioarã adaptativã la orice condiåii.
Materialismul era irelevant. Comoditatea sau acceptarea propriei
condiåii ducea la autodistrugere (psihologicã). Instinctul de
conservare era trezit æi folosit la maximul potenåialului sãu. Nu
existau puncte de echilibru date de exterior, existai doar TU, ca
OM, la baza fiinåei tale, luptând pentru supravieåuire. O poveste
pe care nu aveai cui s-o spui, pe ce s-o scrii, o istorie macabrã
pe care nu aveai cui s-o împãrtãæeæti, un auditoriu surd, o lume
lipsitã de simåuri, o imposibilitate de a-åi deplânge existenåa.
Pe mãsurã ce toåi aceæti factori de „intimidare” au dispãrut,
odatã cu crearea tuturor posibilitãåilor de confort, au avut loc
schimbãri în generaåiile ce au urmat. Odatã cu prãbuæirea tuturor
temerilor cu nuanåã de nevoi primare, omul æi-a redirecåionat
preocupãrile spre interior. Acesta a devenit un univers afectiv cu
puncte de fugã mereu schimbãtoare, cu dezechilibru emoåional
creat în urma unei carenåe de... provocare la supravieåuire. Treptat,
singurul rãzboi dat era în propria persoanã. O lipsã de conturare
a unui eu disperat în cãutarea limitelor lui. Zonele de confort
nu au mai constat în supravieåuire, ci în scopuri „mai înalte”.
Aspiraåiile s-au „lãrgit” pânã la formarea materialismului frecvent
în zilele noastre. Integritatea a ocupat o poziåie secundarã, atâta
timp cât punctele de echilibru (fizice, palpabile) erau acolo.
Bunurile materiale au început, din pãcate, sã defineascã cine eæti.
Odatã cu confruntarea cu tot mai puåine temeri de ordin grav,
am devenit mai vulnerabili, mai fragili. Frica s-a metamorfozat
în stres, dar unii nu au curajul sã afirme acest aspect decât prin
anonime! Pãrerea lor este cã au „personalitate puternicã.” Cel
mai corect este sã-i laæi pe alåii sã te caracterizeze æi sã afirme
acest lucru, pentru cã încet, încet, psihicul este afectat, începi
sã ai tulburãri de comportament, vezi totul distorsionat ori
ieæi în evidenåã cu o personalitate accentuatã, ce tinde spre
patologie!....
Suntem nemulåumiåii zilei de mâine - cu grija cã suntem
singuri în acest imens teritoriu tehnologizat. Nu avem puterea
sã vedem binele, frumosul, conteazã fiecare virgulã sau capra
vecinului! Puterea e mãsuratã în depãæirea unei relaåii eæuate,
despãråirii de persoana iubitã æi, poate, chiar dacã nu se situeazã
în aceeaæi categorie, eæuãrii realizãrii profesionale/materiale.
Vulnerabilitatea unora e crescutã exponenåial prin simplul
fapt cã s-au nãscut fãrã sã ætie sã-æi trãiascã viaåa onorabil cu
oamenii æi printre oameni. Cunoaætem persoanele cu acest gen de
afecåiuni, cu acest gen de comportament, dar nu facem nimic! Îi
lãsãm sã ne „otrãveascã” viaåa cu grosolãniile lor, aæteptãm sã ne
jigneascã, iar æi iar, sã ne persifleze æi sã se foloseascã de noi, iar
noi... nimic! Åinem mâinile în sân, nu îi ajutãm sã se corecteze,
sã vadã lumina! Æi asta fãrã a ne testa pe deplin „potenåialul”,
limitele, foråa psihicã, inteligenåa emoåionalã. Tot ceea ce ne
înconjoarã ne influenåeazã æi studiile relevã cã pe unii îi face mai
slabi. Aici trebuie lucrat, dacã avem pretenåii faåã de noi, dacã
vrem sã ne autodepãæim ! Numai un om slab, fãrã caracter se
ascunde în spatele anonimatului, minåind æi lovind miæeleæte din
întuneric în onoarea æi viaåa colegilor cu care respirã oxigenul zi
de zi! Pentru cã cea de-a doua noastrã familie, unde de altfel ne
petrecem chiar trei sferturi din viaåã, este echipa de la serviciu...
Dar cum în viaåã nimic nu este întâmplãtor, doar în acest mod am
avut ocazia sã vedem - în adevãratul sens al cuvântului - cum sunt
oamenii de lângã noi, iar cel mai fericit æi important lucru este
faptul cã ne-am unit æi mai mult, iar cum neghina se cerne mereu
de secarã, sã fiåi siguri cã dreptatea æi adevãrul primeazã!
Portret: agent Maria Codrea
Data æi locul naæterii: 9 noiembrie 1978,
Sighetu Marmaåiei, Maramureæ
Studii: Facultatea de Drept din cadrul
Universitãåii Române de Ætiinåe æi Arte „Gheorghe
– Cristea”-Bucureæti;
Studii postuniversitare, masterat, specializarea
„Drept administrativ” - Universitatea de Vest
„Vasile Goldiæ”;
Curs de iniåiere, specialitatea „Englezã” la
Centrul de Formare æi Perfecåionare a Agenåilor
de Poliåie „Nicolae Golescu”.
În prezent lucreazã la Biroul Cercetãri Penale,
din cadrul IJPF Maramureæ æi este studentã la
Facultatea de Sociologie-Psihologie din cadrul
Universitãåii „Spiru Haret“.
F R O N T I E R A P O R T R E T
„Dupã absolvirea Facultãåii de Drept am cochetat
cu avocatura, dar dintotdeauna mi-am dorit sã urmez
cariera de poliåist. Drept urmare, în august 2005,
am început sã profesez în cadrul Inspectoratului
de Poliåie Maramureæ, un vis împlinit. Din data de
1 decembrie 2007 îmi desfãæor activitatea la IJPF
Maramures, în cadrul Biroului Cercetãri Penale.
Aici am cunoscut oameni deosebiåi, bine pregãtiåi,
adevãraåi profesioniæti, care promoveazã munca în
echipã. Alãturi de lucrãtorii din cadrul IJPF Maramureæ
îmi doresc sã obåin cele mai bune rezultate în aceastã
meserie atât de interesantã, deorece îmi oferã
satisfacåii prin complexitatea activitãåii specifice
în lupta împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere.
Cred cu tãrie cã æi în viitor voi reprezenta cu cinste
æi onoare imaginea acestei instituåii”.
„Acei oameni hotãrâåi sã-æi croiascã un drum vor
gãsi destule oportunitãåi; æi dacã acestea vor întârzia
sã aparã le vor crea ei” (Samuel Smiles).
33

B
A
• - Nu po’ sã-nåeleg de ce am fost
adus la pol .. poliåie ! exclama un beåiv plin de
indignare !
- Pentru consum de alcool! îi rãspunde ofiåerul
de serviciu.
- Pãi de ce nu zici aæa? Adu-mi un coniac!
• Discuåie între doi beåivi:
- Ce e mai preferabil: sã ai Parkinson sau
Alzheimer?
- Parkinson. E mai bine sã veræi juma’ de pahar
decât sã uiåi unde pui sticla!
N
C
U
æi vorbesc între ei:
- Bã, Ioane, eu vãd douã lune pe cer!
Se uitã æi Ion:
- Bã, Vasile sunt trei, nu douã.
- Bã, nu mã contrazice, eu îåi spun cã vãd douã.
Æi tot certându-se ei aæa se întâlnesc cu un
cetãåean:
- Domnule, puteåi sã ne spuneåi câte lune sunt
pe cer?
Se uitã respectivul în sus æi, dupã puåin timp,
întreabã:
- Pe care cer?
R
I
• Trei inæi beau în barul gãrii, în aæteptarea
trenului. Trenul vine æi, pânã sã iasã ei, a æi plecat.
Scena se repetã de douã ori. Un impegat, care
asistase la cele petrecute, vine la ei grãbit æi le
spune:
- Trenul a tras în garã. Vedeåi sã nu-l pierdeåi æi
pe ãsta! E ultimul pe ziua de azi.
Cei trei dau buzna afarã. Doi reuæesc sã se urce,
al treilea rãmâne pe jos æi începe sã râdã åinându-se
cu mâinile de burtã.
- Dar ce e de râs? întreabã impegatul mirat.
- Pãi, vedeåi! Eu sunt cel care trebuia sã
prindã trenul. Ceilalåi doi au venit numai sã mã
conducã.
• Un beåiv praf æi pulbere de beat iese afarã
din cârciumã, când, se împiedicã æi cade în mijlocul
trotuarului. Încercând sã se ridice de jos, lovit cum
era, observã lângã el o damã super într-o fustã
scurtã æi o întreabã:
- Da’ tu ce faci aici?
- Fac trotuarul.
- Da’, nu puteai sã-l faci mai moale?
• Doi beåivi ies la un moment dat din cârciumã
• Un filozof intrã într-un bar:
- Dã-mi zece pahare de whisky, zice el cãtre
barman. Barmanul:
- Eæti sigur, chiar vrei zece?
- Absolut, zece vreau.
Barmanul îi dã zece pahare de whisky, iar
filozoful le bea instant.
Apoi, mai cere nouã, pe care le bea tot pe
nerãsuflate, apoi, opt, æapte, tot aæa pânã ajunge
la ultimul pahar. Barmanul îi dã ultimul pahar, iar
filozoful, abia reuæind sã lege douã cuvinte, spune:
A...aa..auzi, pprietene, i..ia zi, de ce cu cât beau
mai puåin, cu atât mã îmbãt mai tare?”
• Trei tipi stau la o masã într-un bar, când un
tip beat vine la ei æi, arãtând cãtre cel din mijloc,
zice:
- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta!
Toåi se aæteptau sã sarã la bãtaie, dar acesta îl
ignorã pe omul beat, care se retrage. Zece minute
mai târziu, omul beat vine iar:
- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta æi a fost
nemaipomenit!
Tipul se enerveazã æi îi spune
- Du-te acasã tatã, iar te-ai îmbãtat!
Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.
34
F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T

CONSUMUL DE ALCOOL:
SIMPTOM, CAUZÃ, SOLUÅIE!
Simptom: Picioare reci æi umede.
Cauzã : Paharul tãu e înclinat sub un
unghi incorect.
Soluåie: Întoarce paharul; încearcã sã
faci astfel încât partea deschisã sã fie
îndreptatã în sus.
Simptom: Picioare calde æi umede.
Cauzã: Ei...asta e: te-ai scãpat pe tine.
Soluåie: Du-te æi usucã-te la cea mai
apropiatã toaletã.
Simptom: Tejgheaua e din email alb.
Cauzã: Încã nu ai ieæit de la toaletã.
Soluåie: Mai bine chemi ajutor.
:-)
Galeria cu zâmbete!
Simptom: Nu mai vine berea pe care ai
cerut-o de juma’ de orã.
Cauzã: Tejgheaua e în spatele tãu.
Soluåie: Întoarce-te... berea ta e cu
siguranåã acolo.
Simptom: Peretele din faåa ta este plin
de lumini.
Cauzã: Probabil ai cãzut pe spate.
Soluåie: Ridicã-te în picioare!
Simptom: Gura îåi e plinã de chiætoace.
Cauzã: Ai cãzut cu faåa în scrumierã.
Soluåie: Scoate-le afarã æi clãteæte-åi gura
cu un pahar de gin tonic.
Simptom: Vederea tulbure.
Cauza: Te uiåi printr-un pahar gol.
Soluåie: Mai cere o bere.
FACE
POAME
DE... IUNIE
FRUCTE
FRUCTE
MÂNCARE
DE LEGUME
FOI DE
VARZÃ
ACUM
NASOLI
CEPE!
FLORI
CU...IRIS
DE PRIN PIEÅE E ADUNATE
A de Dumitru MOCANU
FRUCTE
LEGUME
LICORI DIN
FRUCTE
LÂNGÃ
NOI
DUÆMÃNOS
CERCURI LA
POM
PÂNZÃ
LA...APÃ
ÎN VIAÅÃ
CANGE!
ADIERI
ÅINE DE
AMOR
IMAGINARE
FÃRÂME LA
MESE!
BUCÃÅI DE
RODIE!
BUNÃ LA
CULES
FRUCTELE
APÃ LA
RUÆI
ORÃTÃNII
PE DRUM
ÆI ÎN
POLIGON
AROMATIC
DIN
GRÃDINÃ
CA LÃMÂIA
LA CASA
LUI
AI...LA CLUJ
DOUÃ
SALATE!
GRÂU
POEM
PENTRU
EROI
SCRIERI!
BUN LA
...REPETIÅIE
FOLOSINÅÃ
VOCI
ORDONATE
F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T
FRUCTE
REPERE!
LEGUMÃ DE
PÃDURE
BULETIN DE
ÆTIRI
Simptom: Se deplaseazã solul sub
picioarele tale!
Cauzã: Doi body-guarzi te scot afarã
din local.
Soluåie: Întreabã-i, cel puåin, unde te
duc...
Simptom: Reflexii multiple ale unei feåe
te privesc din apã.
Cauzã: Eæti la toaletã, încercând sã
vomiåi.
Soluåie: Bagã-åi degetul pe gât...
Simptom: Oamenii din jurul tãu vorbesc
æi au un ecou ciudat.
Cauzã: Åi-ai pus paharul la ureche.
Soluåie: Înceteazã sã mai faci pe
prostul...
Simptom: Ringul se cam deplaseazã,
oamenii din jur sunt îmbrãcaåi în alb,
iar muzica e cam monotonã.
Cauzã: Eæti într-o ambulanåã.
Soluåie: Nu miæca. Posibilã comã
alcoolicã!
Simptom: Tatãl tãu are un aer cam
ciudat, iar fraåii te privesc perplex.
Cauza: Ai greæit casa.
Soluåie: Întreabã-i dacã nu cumva ætiu
unde e casa ta...
Simptom: Un spot enorm de discotecã
te orbeæte.
Cauza: Eæti întins pe spate æi s-a fãcut
deja zi.
Soluåie: Ca sã-åi revii, bei o cafea æi o
„picãturã” micã...!
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ
35