Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera
Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera
Nr. 11-12/2010 - Politia de Frontiera
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
www.politia<strong>de</strong>frontiera.ro<br />
Revistã editatã <strong>de</strong> Inspectoratul<br />
General<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
• NR.<strong>11</strong>-<strong>12</strong>/<strong>2010</strong> • 68 PAGINI<br />
Premierã: poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
<strong>de</strong>filat pe sub arcul <strong>de</strong> triumf,<br />
<strong>de</strong> 1 DECEMBRIE
Din sumar<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, participant activ în cadrul Agenåiei FRONTEX,<br />
pag. 4<br />
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920<br />
• Serie nouã - nr. 706-707<br />
Statele membre ale Forumului Salzburg susåin a<strong>de</strong>rarea României æi Bulgariei<br />
la spaåiul Schengen, pag. 5<br />
EXPOZIÅIE - tehnicã <strong>de</strong> mobilitate terestrã æi<br />
echipamente tehnico-logistice, pag. 6<br />
2<br />
Interviu cu<br />
directorul executiv Frontex,<br />
Ilkka Laitinen, pag <strong>11</strong><br />
Vizitã <strong>de</strong> reevaluare,<br />
în ve<strong>de</strong>rea a<strong>de</strong>rãrii la spaåiul Schengen,<br />
la IJPF Timiæ, pag. <strong>12</strong><br />
Despre managementul<br />
Internaåional al Frontierelor, la<br />
Chiæinãu, pag 16<br />
Întreve<strong>de</strong>re cu reprezentanåii conducerii misiunii EUBAM, la O<strong>de</strong>sa- Ucraina<br />
a participat comisarul- æef <strong>de</strong> poliåie Bogdan Mihail Ivãnescu, adjunct al<br />
inspectorului genera al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, pag 17<br />
Exerciåiu transfrontalier complex, la Timiæoara- poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã timiæeni, împreunã cu colegii maghiari æi<br />
lucrãtori din cadrul IJP Timiæ, au participat la un exerciåiu<br />
transfrontalier, care a vizat reåinerea unor infractori<br />
periculoæi, pag 19<br />
Participarea reprezentanåilor P.F.R. la misiunile <strong>de</strong><br />
menåinere a pãcii/ asistenåã la frontierã, <strong>de</strong>sfãæurate sub<br />
egida O.N.U. æi U.E., pag 20<br />
2.000 <strong>de</strong> lei - mitã refuzatã <strong>de</strong> un poliåist <strong>de</strong> frontierã, pag 22<br />
82.250 euro confiscaåi la Otopeni, pag 23<br />
Prins cu cocainã în stomac la PPF Otopeni, pag 24<br />
„Schengenu’, un cuvânt, iar ãsta e <strong>de</strong> la Dumnezeu”<br />
Fragment preluat din „Spaåiul Schengen: åara libertãåii<br />
absolute”- articol publicat în ziarul A<strong>de</strong>vãrul, pag 25<br />
OPERAÅIUNEA COMUNÃ PUNCTE FOCALE TERESTRE<br />
<strong>2010</strong> –sub egida FRONTEX, pag 28<br />
Vizitã <strong>de</strong> documentare la frontiera externã a Uniunii Europene cu Republica<br />
Moldova, a ataæaåilor <strong>de</strong> afaceri interne/ofiåerii <strong>de</strong> legãturã din statele membre UE<br />
æi Schengen, precum æi cel al Statelor Unite ale Americii, acreditaåi la Bucureæti,<br />
pag 46<br />
1 DECEMBRIE istorie, material realizat <strong>de</strong> profesor universitar dr. Radu Ætefan<br />
VERGATTI, pag 54<br />
SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI-material <strong>de</strong> Preot Vasile<br />
GRIGOR, IJPF Maramureæ, pag 58<br />
Întreceri sportive cu ocazia Zilei Naåionale a României în unitãåile Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã, pag 60<br />
Umor, pag 66<br />
REDACÅIA<br />
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)<br />
Redactor-æef<br />
comisar Marius IONESCU<br />
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)<br />
Secretar <strong>de</strong> redacåie<br />
subcomisar Gabriel CRÃCIUN<br />
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)<br />
Redactori:<br />
inspector principal Ætefan ANDREESCU<br />
inspector Iulian PUICÃ<br />
subinspector Elena URSACHI<br />
subinspector inginer Petre BUCUR<br />
Fotoreporter & layout<br />
agent principal Mihai BEJENARU<br />
Abonamente, difuzare<br />
Elena URSACHI<br />
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,<br />
sector 6, Bucureæti, cod 050507;<br />
TEL./FAX: 021-408.74.34;<br />
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;<br />
Banii pentru abonamentele la revista<br />
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la<br />
bugetul <strong>de</strong> stat pe plan local, în contul<br />
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,<br />
<strong>de</strong>schis la trezorerie (Legea 500/2002).<br />
Fiecare direcåie, inspectorat ju<strong>de</strong>åean,<br />
æcoalã sau alte structuri PFR au <strong>de</strong>schis la<br />
trezoreria localã un numãr <strong>de</strong> cont, care<br />
poate fi consultat personal în momentul în<br />
care banii sunt viraåi la bugetul <strong>de</strong> stat, în<br />
cazul în care acesta nu este cunoscut.<br />
Foto calendar:<br />
agent Moisinela Dãbucian, PPF „Traian<br />
Vuia” Timiæoara<br />
agent Laura Andreea Popa, PPF Albiåa<br />
Responsabil <strong>de</strong> numãr:<br />
Iulian Puicã<br />
Tipar<br />
MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti<br />
Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025<br />
Ediåia s-a încheiat la 14 <strong>de</strong>cembrie <strong>2010</strong><br />
Preå: 4 lei<br />
Reproducerea materialelor din cuprins<br />
este permisã numai cu menåionarea<br />
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).<br />
Materialele primite spre publicare<br />
nu se înapoiazã.<br />
Responsabilitatea juridicã pentru<br />
conåinutul articolului æi informaåiile<br />
cuprinse aparåine, potrivit<br />
Codului penal, autorului.<br />
I.S.S.N.: <strong>12</strong>20-7<strong>11</strong>X<br />
Imprimat în România<br />
F R O N T I E R A<br />
C u p r i n s
Mesajul inspectorului<br />
general al PFR,<br />
chestorul principal<br />
Ioan BUDA, cu ocazia<br />
Sfintelor Sãrbãtori <strong>de</strong><br />
Crãciun æi Anul Nou<br />
Spiritul Sãrbãtorilor <strong>de</strong> Iarnã ne însufleåeæte în aceste zile <strong>de</strong> sfâræit <strong>de</strong> an, pentru toåi românii aceste<br />
momente însemnând <strong>de</strong>opotrivã bucurie, bunãtate æi daruri pentru cei dragi. Totodatã, aceastã perioadã<br />
reprezintã momentul în care se face bilanåul acåiunilor din anul care se încheie æi proiectarea unor noi<br />
obiective pentru anul care urmeazã.<br />
Deæi anul <strong>2010</strong> nu a fost uæor, atât din cauza problemelor financiare rezultate în urma crizei economice<br />
pe care o traverseazã România, cât æi ca urmare a etapelor <strong>de</strong> evaluare, pe care instituåia noastrã<br />
le-a parcurs pentru în<strong>de</strong>plinirea obiectivelor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Spaåiul Schengen, consi<strong>de</strong>r cã majoritatea<br />
dintre dumneavoastrã a dat dovadã <strong>de</strong> profesionalism, responsabilitate æi dãruire, fie cã a fost vorba<br />
<strong>de</strong> evaluare, pregãtirea continuã sau rãspun<strong>de</strong>rea la locul <strong>de</strong> muncã.<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã a fãcut, în acest an, un pas foarte important, reuæind sã obåinã aprecierea, din<br />
partea evaluatorilor europeni, a eforturilor <strong>de</strong>puse pentru în<strong>de</strong>plinirea cerinåelor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Spaåiul<br />
Schengen.<br />
Dumneavoastrã aåi avut capacitatea sã vã adaptaåi cerinåelor europene, dar trebuie sã continuaåi în<br />
acelaæi ritm, pentru a putea face faåã exigenåelor prezentului æi viitorului. Numai prin responsabilitate,<br />
perseverenåã, inteligenåã, profesionalism æi, nu în ultimul rând, o conduitã moralã remarcabilã, vom<br />
putea sã în<strong>de</strong>plinim visul tuturor românilor, acela ca åara noastrã sã fie un stat prosper æi respectat<br />
în Europa.<br />
Mulåumesc, în aceste momente <strong>de</strong> sãrbãtoare, tuturor colegilor pentru efortul æi sacrificiile pe care leaåi<br />
<strong>de</strong>pus pentru a ridica la loc <strong>de</strong> cinste Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã æi, nu în ultim rând, România.<br />
De asemenea, urez succes misiunii dumneavoastrã, atât <strong>de</strong> folositoare lumii <strong>de</strong> astãzi æi <strong>de</strong> mâine,<br />
misiune care sã ne facã sã fim mândri cã suntem poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, nu doar la hotarele åãrii ci æi<br />
la frontierele Uniunii Europene æi ale Spaåiului Schengen.<br />
Cu acest prilej, al Naæterii Domnului æi al Anului Nou, vã felicit încã o datã æi vã doresc - atât<br />
dumneavoastrã, cât æi celor dragi, care vã susåin – sãnãtate, putere <strong>de</strong> muncã æi un An Nou mai bun,<br />
plin <strong>de</strong> realizãri personale æi profesionale!<br />
Inspector general<br />
Chestor principal <strong>de</strong> poliåie<br />
Ioan Buda<br />
F R O N T I E R A<br />
M e s a j<br />
3
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã, participant activ<br />
în cadrul Agenåiei FRONTEX<br />
O <strong>de</strong>legaåie a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, condusã <strong>de</strong><br />
inspectorul general, chestor principal <strong>de</strong> poliåie Ioan Buda, a<br />
participat la cea <strong>de</strong>-a 30-a Reuniune a Consiliului Director al<br />
Agenåiei FRONTEX, <strong>de</strong>sfãæuratã în Belgia.<br />
În perioada 24 – 25 noiembrie a.c., la Bruxelles (Belgia),<br />
s-a <strong>de</strong>sfãæurat cea <strong>de</strong>-a 30-a Reuniune a Consiliului Director<br />
FRONTEX, la care au participat æefii poliåiilor <strong>de</strong> frontierã æi ai<br />
autoritãåilor <strong>de</strong> frontierã din toate statele membre U.E.<br />
La aceastã reuniune, România a fost reprezentatã, din partea<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, <strong>de</strong> inspectorul general, chestor<br />
principal <strong>de</strong> poliåie Ioan Buda, membru titular în Consiliul<br />
Director al Agenåiei.<br />
În cadrul activitãåii au fost prezentate rezultatele operaåiunilor<br />
comune <strong>de</strong>sfãæurate în anul <strong>2010</strong>, precum æi situaåia privind<br />
operaåiunea RABIT (echipe <strong>de</strong> intervenåie rapidã la frontierã),<br />
aflatã în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare în Grecia.<br />
Pentru evitarea unor posibile inci<strong>de</strong>nte, în timpul participãrii<br />
la activitãåile operaåionale coordonate <strong>de</strong> cãtre FRONTEX, s-a<br />
luat <strong>de</strong>cizia realizãrii unui set <strong>de</strong> reguli <strong>de</strong> conduitã în ceea ce<br />
priveæte standar<strong>de</strong>le comportamentale pentru toåi actorii implicaåi<br />
în operaåiuni, scopul fiind acela <strong>de</strong> a adopta un Cod <strong>de</strong> Conduitã<br />
Frontex.<br />
Totodatã, reprezentanåii Diviziei pentru Dezvoltarea<br />
Capacitãåii Instituåionale (CBD – Capacity Building Division), din<br />
cadrul Agenåiei, au prezentat activitãåile planificate a se <strong>de</strong>sfãæura<br />
în anul 20<strong>11</strong> pe principalele linii <strong>de</strong> acåiune: pregãtire, cercetare<br />
æi <strong>de</strong>zvoltare, resurse reunite (RABIT, FJST, echipament tehnic),<br />
menite sã vinã în sprijinul activitãåilor operaåionale Frontex.<br />
De asemenea, a fost <strong>de</strong>zbãtutã, <strong>de</strong> cãtre membrii Consiliului<br />
Director, <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> mandatare a Directorului Executiv pentru a<br />
negocia Protocolul <strong>de</strong> Colaborare cu Centrul Regional MARRI<br />
(Migraåie, Azil, Refugiaåi, Iniåiativã Regionalã).<br />
Participarea la aceastã reuniune reprezintã o oportunitate<br />
pentru a întãri relaåiile cu autoritãåile statelor Uniunii Europene<br />
implicate în lupta împotriva migraåiei ilegale, în ve<strong>de</strong>rea realizãrii<br />
unui schimb operativ <strong>de</strong> date æi informaåii, scopul acestora fiind<br />
alinierea activitãåilor specifice la standar<strong>de</strong>le internaåionale<br />
în domeniu æi contracararea eficientã a infracåionalitãåii<br />
transfrontaliere.<br />
Biroul <strong>de</strong> Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF<br />
Schimb <strong>de</strong> experienåã româno - american<br />
În perioada 16-24 octombrie a.c., la invitaåia Basic Life<br />
Principales Wac Brokc Illinois U.S.A., o <strong>de</strong>legaåie condusã <strong>de</strong><br />
cãtre Preæedintele Consiliului Ju<strong>de</strong>åean Bihor, dr. Radu Åîrle,<br />
compusã din: comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Nicolaie Iancu, æeful I.J.P.F.<br />
Bihor, colonel Ioan Baæ, æeful I.S.U. Criæana, comisar-æef <strong>de</strong> poliåie<br />
Gabriel Cheregi, æeful Serviciului Ju<strong>de</strong>åean Anticorupåie Bihor,<br />
procuror Marius Iancu, seful serviciului D.N.A. Bihor, procuror<br />
Viorel Gavra, prim-procuror al Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Tribunalul<br />
Bihor, comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Traian Surducan, lucrãtor specialist<br />
în cadrul D.N.A. Bihor, a efectuat o vizitã <strong>de</strong> documentare æi<br />
schimb <strong>de</strong> experienåã în Statele Unite ale Americii.<br />
Pe timpul vizitei au avut loc întâlniri æi au fost vizitate:<br />
• F.B.I.- sediul central din Washington;<br />
• Pentagonul;<br />
• Departamentul securitãåii interne;<br />
• Cook County Department of Corection din Chicago<br />
–închisoarea cu cele mai multe locuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere din lume<br />
(peste <strong>11</strong>.000);<br />
• Departamentul <strong>de</strong> poliåie din oraæul Lynchburg;<br />
• Departamentul <strong>de</strong> Pompieri æi Departamentul <strong>de</strong> Urgenåe<br />
(9<strong>11</strong>) din oraæul Lynchburg;<br />
• Universitatea Liberty – Facultatea <strong>de</strong> Drept;<br />
• Secåia <strong>de</strong> poliåie a Universitãåii Liberty.<br />
Vizita a avut ca principal scop realizarea unui schimb<br />
<strong>de</strong> experienåã pentru participanåi æi întãrirea colaborãrii între<br />
instituåiile noastre prezente la aceastã vizitã cu cele similare din<br />
Statele Unite ale Americii.<br />
Pe întreg parcursul vizitei au avut loc întâlniri cu oficiali ai<br />
S.U.A. æi reprezentanåi ai instituåiilor vizitate, sus menåionate, în<br />
cadrul cãrora au fost purtate discuåii <strong>de</strong>spre problematici diverse,<br />
precum: lupta împotriva corupåiei; ordine æi siguranåã publicã;<br />
administraåia publicã; situaåii <strong>de</strong> urgenåã etc.<br />
Cu aceastã ocazie au fost vizitate sediile administrative ale<br />
Fondului Monetar Internaåional; Bãncii Mondiale æi Trezoreriei<br />
Statului, aflate în capitalã, æi câteva obiective turistice, dintre<br />
care amintim Casa Albã; Memorialul George Washington,<br />
Capitollium.<br />
La sfâræitul vizitei membrii <strong>de</strong>legaåiei noastre au lansat, cãtre<br />
omologii americani, invitaåia <strong>de</strong> a vizita România.<br />
Cãtãlin SIMUÅ<br />
4<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e
Statele membre ale Forumului Salzburg susåin a<strong>de</strong>rarea României<br />
æi Bulgariei la spaåiul Schengen<br />
Statele membre ale Forumului Salzburg, reunite la Bruxelles,<br />
la invitaåia Presedinåiei Slovene a Formului, au adoptat, în cadrul<br />
reuniunii ministeriale din 1 <strong>de</strong>cembrie a.c., o <strong>de</strong>claraåie comunã<br />
în cadrul cãreia susåin a<strong>de</strong>rarea României æi Bulgariei la spaåiul<br />
Schengen, conform calendarului stabilit, cu în<strong>de</strong>plinirea condiåiilor<br />
specifice.<br />
În cadrul întâlnirii, la care au participat miniætrii din statele<br />
membre, au fost abordate probleme <strong>de</strong> importanåã comunã privind<br />
securitatea cetãåenilor din åãrile respective, precum æi teme <strong>de</strong><br />
actualitate privind coordonarea, la nivelul Uniunii Europene,<br />
respectiv modalitãåi pentru o conlucrare mai strânsã a Forumului<br />
Salzburg cu Parlamentul European, noile mecanisme propuse pentru<br />
evaluarea Schengen, stadiul actual privind SIS II, Sistemul European<br />
Comun <strong>de</strong> Azil, precum æi siguranåa traficului rutier. Prezent la<br />
reuniunea ministerialã, ministrul Administraåiei æi Internelor, Traian<br />
Igaæ, a menåionat, în intervenåia sa, cã „a<strong>de</strong>rarea la spaåiul Schengen<br />
este cel mai important obiectiv <strong>de</strong> politicã externã a României, un<br />
proiect special, pentru reuæita cãruia <strong>de</strong>punem eforturi majore,<br />
financiare, administrative, instituåionale æi, nu în ultimul rând,<br />
umane”. Ministrul român a amintit cã România a parcurs cu succes<br />
æase vizite <strong>de</strong> evaluare Schengen, în domenii foarte complexe<br />
(cooperare poliåieneascã, vize, protecåia datelor personale, frontiere<br />
maritime, frontiere aeriene æi frontiere terestre), gradul <strong>de</strong> pregãtire<br />
pentru implementarea acquis-ului Schengen fiind apreciat la un nivel<br />
înalt <strong>de</strong> experåii evaluatori. În context, el a precizat cã România este<br />
pregãtitã pentru ultima misiune <strong>de</strong> evaluare, cea în domeniul SIS/<br />
SIRENE, care va avea loc sãptãmâna viitoare. În ceea ce priveæte vizita<br />
<strong>de</strong> reevaluare în domeniul frontierelor aeriene æi vizita suplimentarã<br />
la frontierele terestre, care s-au <strong>de</strong>sfãæurat luna trecutã, Traian Igaæ a<br />
subliniat cã experåii evaluatori au apreciat modul în care România a<br />
reuæit sã finalizeze infrastructura aeroportuarã æi a punctelor <strong>de</strong> trecere<br />
a frontierei. Ministrul a mulåumit statelor membre pentru sprijinul<br />
constant acordat României în procesul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Spaåiul Schengen<br />
æi a subliniat cã „vom continua buna colaborare æi vom face eforturile<br />
necesare pentru ca acest proces sã se <strong>de</strong>sfãæoare fãrã probleme, atât<br />
la nivelul grupurilor <strong>de</strong> lucru, cât æi, în final, în cadrul Consiliului<br />
JAI <strong>de</strong> anul viitor”.<br />
Joi, 2 <strong>de</strong>cembrie a.c., ministrul Administraåiei æi Internelor a<br />
participat la Reuniunea Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, în<br />
Întâlnire româno-maghiarã, la Arad<br />
În data <strong>de</strong> 8 <strong>de</strong>cembrie a.c., o <strong>de</strong>legaåie maghiarã, condusã <strong>de</strong><br />
æeful Cãpitãniei <strong>de</strong> Poliåie a ju<strong>de</strong>åului Csongrad æi æeful Cãpitãniei<br />
<strong>de</strong> Poliåie a ju<strong>de</strong>åului Bekes, a efectuat o vizitã oficialã în Arad,<br />
la invitaåia æefului IJPF Arad, chestorul Ioan Handra, pe tema<br />
analizei comune anuale.<br />
În cadrul întâlnirii s-a analizat activitatea comunã pentru<br />
supravegherea æi controlul trecerii frontierei, organizarea cooperãrii<br />
în combaterea infracåionalitãåii la frontiera româno-maghiarã a IJPF<br />
Arad æi Cãpitãniile <strong>de</strong> Poliåie a ju<strong>de</strong>åelor Csongrad æi Bekeæ ale statului<br />
cadrul cãreia au fost abordate aspecte legate <strong>de</strong> lupta împotriva<br />
terorismului, mãsuri pentru îmbunãtãåirea cooperãrii poliåieneæti<br />
în domenii <strong>de</strong> interes la nivel internaåional, precum domeniul<br />
azilului æi al migraåiei, dar æi aspecte privind punerea în aplicare a<br />
mãsurilor necesare pentru a consolida protecåia frontierelor externe<br />
æi lupta împotriva imigraåiei ilegale. Din <strong>de</strong>legaåia MAI a facut parte<br />
æi æeful Departamentului Schengen, chestor æef <strong>de</strong> poliåie Marian<br />
Tutilescu, precum æi directorul Direcåiei Afaceri Europene æi Relaåii<br />
Internaåionale, comisar æef <strong>de</strong> poliåie Bogdan Agapie.<br />
Forumul Salzburg a fost constituit în luna iulie 2001, moment<br />
la care miniætrii <strong>de</strong> interne ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei,<br />
Sloveniei æi Ungariei s-au reunit la Salzburg, Republica Austria,<br />
pentru <strong>de</strong>zbaterea æi stabilirea unor noi oportunitãåi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a<br />
cooperãrii în plan bilateral, regional æi european.<br />
România æi Bulgaria s-au alãturat statelor membre ale Forumului<br />
în anul 2005, iar odatã cu Reuniunea <strong>de</strong> varã a Forumului (Göttweig,<br />
27 – 28 iulie 2006), Croaåia a fost invitatã sã se alãture Grupului, în<br />
calitate <strong>de</strong> observator. Cu ocazia Reuniunii Ministeriale a Forumului<br />
Salzburg, organizatã <strong>de</strong> preæedinåia bulgarã a acestuia, în perioada 20<br />
– 21 septembrie 2007, la Plevna, a fost constituit Grupul Prietenilor<br />
Forumului Salzburg din Balcanii <strong>de</strong> Vest, din care fac parte Bosnia<br />
æi Heråegovina, Macedonia, Albania, Serbia æi Muntenegru, scopul<br />
constituirii fiind acela <strong>de</strong> a creæte nivelul <strong>de</strong> securitate a acestor state,<br />
pentru a stabiliza, în continuare, regiunea æi <strong>de</strong> a sprijini åãrile cãtre<br />
obåinerea statutului <strong>de</strong> membru al UE.<br />
Anual, Republica Austria organizeazã Reuniunea <strong>de</strong> varã a<br />
Forumului Salzburg, ocazie cu care miniætrii din åãrile cu statut <strong>de</strong><br />
membru al Forumului, împreunã cu Croaåia, în calitate <strong>de</strong> observator,<br />
æi cei din statele care fac parte din Grupul Prietenilor Forumului<br />
Salzburg din Balcanii <strong>de</strong> Vest se reunesc, atât pentru abordarea æi<br />
acomodarea poziåiilor statelor în ce priveæte subiectele <strong>de</strong> interes<br />
din cadrul Consiliilor JAI, cât æi pentru <strong>de</strong>zbaterea unor teme ce åin<br />
<strong>de</strong> crearea unui spaåiu <strong>de</strong> libertate, securitate æi justiåie. În ceea ce<br />
priveæte Preæedinåia Forumului, aceasta este asiguratã, prin rotaåie, în<br />
ordine alfabeticã, pentru o perioadã <strong>de</strong> æase luni, <strong>de</strong> fiecare dintre<br />
statele membre.<br />
Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI<br />
vecin, iar perioada supusã analizei a fost 01.01.<strong>2010</strong> – 30.<strong>11</strong>.<strong>2010</strong>.<br />
Discuåiile s-au purtat pe urmãtoarele linii: situaåia operativã, evoluåia<br />
traficului la frontierã - tendinåe, sistemul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare a activitãåii,<br />
foråe æi mijloace la dispoziåie æi <strong>de</strong> cooperare, lucrul în comun, atât<br />
în punctele <strong>de</strong> frontierã, cât æi la zona ver<strong>de</strong>, modul <strong>de</strong> realizare<br />
a cooperãrii, mijloace <strong>de</strong> legãturã, propuneri pentru îmbunãtãåirea<br />
activitãåii æi cooperãrii.<br />
Din partea românã a participat æeful IJPF Arad – chestor <strong>de</strong><br />
poliåie Ioan Handra, adjunctul æefului inspectoratului, cms-æef <strong>de</strong><br />
poliåie Petre Cãbulea, precum æi æefii sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
æi æefii birourilor din cadrul IJPF Arad.<br />
Din partea maghiarã au participat douã <strong>de</strong>legaåii <strong>de</strong> la<br />
Cãpitãniile <strong>de</strong> Poliåie a ju<strong>de</strong>åelor Csongrad æi Bekeæ, conduse <strong>de</strong><br />
æefii structurilor – general <strong>de</strong> brigadã dr. Lukacs Janos æi general <strong>de</strong><br />
brigadã dr. Gyurosovics Jozsef.<br />
S-a mai analizat activitatea <strong>de</strong> control în comun la nivelul<br />
punctelor <strong>de</strong> trecere a frontierei din zonele <strong>de</strong> competenåã, s-au<br />
discutat mãsuri concrete <strong>de</strong> cooperare, precum æi realizarea unui<br />
schimb direct <strong>de</strong> informaåii, în ve<strong>de</strong>rea realizãrii unui control <strong>de</strong><br />
frontierã civilizat æi fluent. Au fost prezentate activitãåile <strong>de</strong>sfãæurate<br />
<strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã arã<strong>de</strong>anã æi rezultatele înregistrate pe linia<br />
combaterii infracåionalitãåii tranfrontaliere æi tendinåele fenomenului<br />
infracåional.<br />
Aceastã acåiune se înscrie în programul <strong>de</strong>rulat <strong>de</strong> IJPF Arad în<br />
scopul intensificãrii relaåiilor <strong>de</strong> colaborare inter-instituåionalã în<br />
domeniul transfrontalier, în ve<strong>de</strong>rea asigurãrii securitãåii frontierei.<br />
Mihaela LEÆ<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e<br />
5
EXPOZIÅIE - tehnicã <strong>de</strong> mobilitate terestrã<br />
æi echipamente tehnico-logistice<br />
În data <strong>de</strong> 3 noiembrie a.c., la sediul IGPF, a avut loc o<br />
expoziåie cu tehnicã <strong>de</strong> mobilitate terestrã æi echipamente<br />
tehnico-logistice, <strong>de</strong>stinate supravegherii frontierei, în scopul<br />
creæterii eficienåei misiunilor specifice æi a calitãåii supravegherii<br />
acesteia, astfel încât åara noastrã sã fie pregãtitã pentru a<strong>de</strong>rarea<br />
la spaåiul Schengen.<br />
Mijloacele au fost achiziåionate <strong>de</strong> Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã, cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, prin<br />
Facilitatea Schengen.<br />
Publicul åintã a fost reprezentat <strong>de</strong> jurnaliæti din presa scrisã,<br />
<strong>de</strong> la posturi <strong>de</strong> televiziune æi agenåii <strong>de</strong> presã; aceætia au avut<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a pune întrebãri æi a se documenta, pe larg, <strong>de</strong>spre<br />
toate tipurile <strong>de</strong> autovehicule æi tehnicã <strong>de</strong> ultimã generaåie,<br />
intrate în dotarea PFR, <strong>de</strong>stinate securizãrii viitoarei frontiere<br />
externe Schengen.<br />
Prezentarea autovehiculelor æi a tehnicii a fost fãcutã<br />
<strong>de</strong> directorul Direcåiei Logistice a IGPF, comisar-æef Costel<br />
Giuroiu, æeful Serviciului Tehnic, comisar-æef Tomiåã Dogaru æi<br />
subcomisarul Mihail Gan, ofiåer specialist.<br />
Deæi a fost o zi rãcoroasã, soarele refuzând sã-æi facã apariåia,<br />
la eveniment au fost prezenåi numeroæi jurnaliæti. Aceætia s-au<br />
arãtat interesaåi <strong>de</strong> aceste noi achiziåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
în special <strong>de</strong> dispozitivul pentru <strong>de</strong>tectarea bãtãilor inimii æi <strong>de</strong><br />
autospeciala <strong>de</strong> supraveghere cu termoviziune. La final, au avut<br />
ocazia <strong>de</strong> a asista la o <strong>de</strong>monstraåie a utilitãåii acesteia din urmã<br />
pentru <strong>de</strong>tectarea unor „åinte”.<br />
Prin Facilitatea Schengen s-au achiziåionat:<br />
59 autospeciale <strong>de</strong> supraveghere pe principiul termoviziunii<br />
- proiectate pentru supravegherea zonelor <strong>de</strong> frontierã, în condiåii<br />
<strong>de</strong> vizibilitate normalã sau redusã, atât pe timp <strong>de</strong> zi cât æi pe<br />
timp <strong>de</strong> noapte;<br />
27 camere portabile <strong>de</strong> termoviziune cu rãcire - <strong>de</strong>stinate<br />
executãrii acåiunilor pe timp <strong>de</strong> noapte, respectiv supraveghere<br />
la distanåã;<br />
52 camere portabile <strong>de</strong> termoviziune fãrã<br />
rãcire - <strong>de</strong>stinate misiunilor <strong>de</strong> supraveghere, realizãrii<br />
observãrilor, <strong>de</strong>tecåiei, recunoaæterii æi i<strong>de</strong>ntificãrii<br />
åintelor, pe timp <strong>de</strong> zi æi noapte;<br />
30 binocluri <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong> noapte -<br />
<strong>de</strong>stinate <strong>de</strong>tecåiei æi i<strong>de</strong>ntificãrii la distanåã a diferitelor<br />
obiective;<br />
90 ochelari <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong> noapte - <strong>de</strong>stinaåi<br />
executãrii acåiunilor pe timp <strong>de</strong> noapte, respectiv<br />
supravegherea la distanåã micã, patrulare æi conducere;<br />
32 <strong>de</strong>tectoare CO2;<br />
32 endoscoape - <strong>de</strong>stinate verificãrii containerelor,<br />
calelor <strong>de</strong> nave æi compartimentelor discrete din<br />
autovehicule;<br />
26 dispozitive pentru <strong>de</strong>tectarea bãtãilor inimii<br />
– cu ajutorul acestor sisteme se poate <strong>de</strong>termina prezenåa<br />
oricãrei persoane aflate într-un autovehicul staåionat prin<br />
<strong>de</strong>tectarea bãtãilor inimii acesteia.<br />
Tot cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile,<br />
prin Facilitatea Schengen, s-au achiziåionat 5.000<br />
lanterne tactice, 1.000 pulverizatoare cu substanåã<br />
iritantã-lacrimogenã, 1.000 cãtuæe, 5.000 bastoane tip tonfã æi<br />
52 bariere cu colåi antipneu.<br />
Petre BUCUR<br />
350 autospeciale Volkswagen<br />
Passat variant – <strong>de</strong>stinate patrulãrii pe<br />
drumuri amenajate;<br />
52 autospeciale Audi A4 – pentru<br />
munca operativã <strong>de</strong> oraæ;<br />
250 autospeciale Volkswagen<br />
Transporter kombi – <strong>de</strong>stinate<br />
transportului efectivelor;<br />
426 autospeciale Iveco Massif<br />
- pentru patrulare tot-teren;<br />
50 autospeciale Mitsubishi<br />
L200 double cab – pentru transportul<br />
câinilor;<br />
150 ATV-uri;<br />
6<br />
F R O N T I E R A<br />
A c t u a l i t a t e
Chestor <strong>de</strong> poliåie Vasile GUÆATU<br />
Data æi locul naæterii:<br />
10.<strong>12</strong>.1962, Giurgiu.<br />
Experienåã profesionalã<br />
07.<strong>2010</strong> - prezent: director<br />
al Direcåiei Resurse Umane din<br />
cadrul IGPF<br />
04.2009 – 07.<strong>2010</strong>: æef al<br />
Serviciului Controlul Trecerii<br />
Frontierei Aeroporturi, din cadrul<br />
IGPF<br />
05.2005 – 04.2009: æef al Serviciului <strong>de</strong> Combatere a Migraåiei<br />
Ilegale din cadrul IGPF<br />
09.2001 - 05.2005: director al Direcåiei <strong>de</strong> Poliåie <strong>de</strong> Frontierã<br />
Giurgiu<br />
06-09.2001: adjunct al Directorului Direcåiei <strong>de</strong> Poliåie <strong>de</strong><br />
Frontierã Giurgiu<br />
07.2000 – 06.2001: inspector æef al IJPF Giurgiu<br />
07.1999 - 07.2000: adjunct al Directorului Direcåiei <strong>de</strong> Poliåie<br />
<strong>de</strong> Frontierã Giurgiu<br />
03.1995 – 07.1999: comandant P.P.F. Giurgiu, din cadrul<br />
Direcåiei Generale <strong>de</strong> Paæapoarte æi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã<br />
04.1994 – 03.1995: æef <strong>de</strong> Birou în cadrul PTF Giurgiu, din<br />
cadrul Direcåiei Generale <strong>de</strong> Paæapoarte æi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã<br />
08.1991 - 04.1994: ofiåer <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã æi ofiåer<br />
specialist în cadrul Punctului <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Giurgiu<br />
09.1986 - 08.1991: ofiåer operativ în cadrul Inspectoratului<br />
Ju<strong>de</strong>åean <strong>de</strong> Poliåie Giurgiu<br />
Educaåie æi formare<br />
2004 – 2008: Universitatea Naåionalã <strong>de</strong> Apãrare „Carol I”<br />
- Doctorat „Ætiinåe militare”<br />
2004 – 2006: Æcoala Naåionalã <strong>de</strong> Studii Politice æi<br />
Administrative, Departamentul <strong>de</strong> Management - Managementul<br />
Imaginii Organizaåiei (masterat)<br />
01.03-31.<strong>11</strong>.2002: Curs „Management pentru personalul <strong>de</strong><br />
conducere” - Spania<br />
<strong>11</strong>.05-20.05.1998: Curs „INTERDICT/RADACAD” Pregãtire în<br />
domeniul Securitãåii Frontierelor Internaåionale<br />
1998: Curs post universitar „Ætiinåe Penale” - management<br />
pentru nivel înalt<br />
1997: Curs „management <strong>de</strong> poliåie” - aplicarea legii<br />
1992: Curs „cercetãri penale” - aplicarea legii<br />
1991-1995: Facultatea <strong>de</strong> Drept, Craiova – jurist<br />
1983-1986: Æcoala <strong>de</strong> Ofiåeri <strong>de</strong> Poliåie, Bucureæti - ofiåer <strong>de</strong><br />
poliåie<br />
„Åin sã mulåumesc, cu aceastã ocazie, tuturor colegilor alãturi<br />
<strong>de</strong> care am lucrat <strong>de</strong>-a lungul timpului æi care mi-au influenåat<br />
pozitiv cariera.<br />
Vreau sã urez La mulåi ani æi sãrbãtori fericite poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã æi un an nou mai bun!”<br />
Întâlnire <strong>de</strong> lucru în domeniul<br />
planificãrii, evaluãrii æi statisticii<br />
În baza Planului <strong>de</strong> cooperare între<br />
instituåiile <strong>de</strong> frontierã ale României<br />
æi Republicii Moldova, în data <strong>de</strong> 28<br />
septembrie a.c., la Centrul Trilateral <strong>de</strong><br />
Contact Galaåi a avut o loc întâlnirea<br />
<strong>de</strong> lucru pentru <strong>de</strong>zvoltarea colaborãrii<br />
între compartimentele <strong>de</strong> Evaluare<br />
Statisticã.<br />
Din partea PFR au participat 5 ofiåeri<br />
(3 din cadrul IGPF – Biroul Planificare,<br />
Începând cu 1 <strong>de</strong>cembrie a.c., directorul<br />
Direcåiei Resurse Umane din cadrul IGPF, Vasile<br />
GUÆATU, æi æeful IJPF Arad, Ioan HANDRA, au fost<br />
avansaåi în gradul profesional <strong>de</strong> chestor <strong>de</strong> poliåie,<br />
prin Decretul Preæedintelui României.<br />
Chestor <strong>de</strong> poliåie Ioan HANDRA<br />
Data æi locul naæterii:<br />
10.08.1959, comuna Pilu,<br />
ju<strong>de</strong>åul Arad<br />
Experienåã profesionalã<br />
2005 – prezent: inspectoræef<br />
al IJPF Arad.<br />
2003 – 2005: ofiåer<br />
specialist în cadrul Biroului<br />
CIT al IJPF Arad;<br />
2003: inspector-æef al<br />
IJPF Timiæ;<br />
2002 – 2003: æef al Sectorului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Nãdlac;<br />
1999 – 2001: æef Birou în cadrul Punctului <strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei Vãræand;<br />
1982 – 1999: comandant subunitãåi <strong>de</strong> frontierã;<br />
Educaåie æi formare<br />
1999: curs postuniversitar <strong>de</strong> management – din cadrul<br />
Universitãåii Politehnica Timiæoara.<br />
1994 – 1999: Facultatea <strong>de</strong> sociologie æi psihologie<br />
Timiæoara;<br />
1988: Curs intensiv <strong>de</strong> limba francezã;<br />
1979 – 1982: Æcoala militarã <strong>de</strong> ofiåeri activi „Nicolae<br />
Bãlcescu” – Sibiu;<br />
„Performanåele înregistrate, în aceastã perioadã, au fost<br />
posibile datoritã muncii în echipã, fapt care mã <strong>de</strong>terminã sã<br />
mulåumesc întregului colectiv pe care îl coordonez, precum æi<br />
æefilor eæaloanelor superioare, care ne-au sprijinit în activitatea<br />
<strong>de</strong>pusã. Mulåumesc, dragi colegi, pentru rezultatele obåinute,<br />
mulåumesc partenerilor æi colaboratorilor pentru ajutorul oferit<br />
æi vã doresc succes pe mai <strong>de</strong>parte!<br />
Crãciunul este o sãrbãtoare foarte importantã pentru creætini:<br />
este sãrbãtoarea Naæterii Domnului, timp al bucuriilor, al pãcii<br />
æi al liniætii sufleteæti. Este o perioadã în care primim æi dãruim<br />
multã iubire æi cãldurã sufleteascã. Acest lucru se remarcã<br />
æi în entuziasmul cu care se fac pregãtirile pentru aceastã<br />
sãrbãtoare.<br />
Fie ca spiritul sãrbãtorilor <strong>de</strong> iarnã sã pãtrundã în casa æi<br />
în sufletul vostru æi al tuturor celor dragi! Iubirea, bucuria,<br />
înåelepciunea æi generozitatea sã vã fie cãlãuzã în 20<strong>11</strong>”!<br />
Evaluare, Statisticã æi 2 din cadrul IJPF Galaåi).<br />
Întâlnirea a avut ca scop principal schimbul <strong>de</strong> experienåã<br />
privind modul <strong>de</strong> colectare, stocare æi prelucrare a datelor<br />
statistice referitoare la situaåia operativã <strong>de</strong> la frontierã.<br />
Discuåiile purtate au avut ca<br />
rezultat:<br />
- stabilirea schimbului <strong>de</strong> date<br />
statistice, lunar, atât la nivel central<br />
cât æi la nivel regional;<br />
- crearea æi consolidarea unui flux<br />
privind modul <strong>de</strong> transmitere a datelor<br />
æi informaåiilor statistice.<br />
Laurenåiu RUSU<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
A c t u a l i t a t e<br />
7
The Schengen area<br />
is only as strong<br />
as its weakest link<br />
The answers<br />
of the Executive Director of Frontex,<br />
Mr. Ilkka Laitinen,<br />
to the “<strong>Frontiera</strong> interview”<br />
as a follow-up of the visit in September.<br />
- Mr. Executive Director, please tell us about the<br />
purpose of the visit to Romania.<br />
- Member States are the key stakehol<strong>de</strong>rs of Frontex.<br />
Effectiveness of Frontex activities is highly <strong>de</strong>pending on<br />
Member States willingness to work together in the activities<br />
coordinated by Frontex. It is important for me as an Executive<br />
Director of Frontex to visit and discuss regularly with the<br />
stakehol<strong>de</strong>rs of the Agency in or<strong>de</strong>r to ensure that there is<br />
a dialogue between national and European levels. I paid<br />
my previous visit to Romania in 2006, so I consi<strong>de</strong>r that<br />
now, after four years, is a good time for me to visit Romania<br />
again. I appreciate a lot the efforts that the Romanian Bor<strong>de</strong>r<br />
Police has ma<strong>de</strong> for hosting my visit.<br />
- Consi<strong>de</strong>ring that Romania is the second longest EU<br />
external bor<strong>de</strong>r, how is the cooperation with the Romanian<br />
party assessed both from the quality and quantity point of<br />
view, at Frontex level?<br />
- Romanian Bor<strong>de</strong>r Police has participated in more than<br />
70 Frontex coordinated Joint Operations so far. That figure is<br />
relatively high on EU level, so Romanian Bor<strong>de</strong>r Police can<br />
be proud of its activeness. Even more active participation<br />
in the joint European activities in the future is one of the<br />
key issues for the further <strong>de</strong>velopment of Romanian Bor<strong>de</strong>r<br />
Police. The latest technical <strong>de</strong>velopments in Romania like<br />
the SCOMAR bor<strong>de</strong>r surveillance system and the new<br />
offshore patrol vessel show are important for the situation<br />
awareness and reaction capacity.<br />
- Are there certain standards in what regards the<br />
number of bor<strong>de</strong>r policemen per kilometer at the EU<br />
external bor<strong>de</strong>r? Which are these?<br />
- Activies at the EU external bor<strong>de</strong>rs should always be<br />
planned and targeted based on risk analysis. Situational<br />
awaress enabling a proper response is the key issue for<br />
bor<strong>de</strong>r security. In accordance with the Schengen Bor<strong>de</strong>rs<br />
Co<strong>de</strong> Member States shall <strong>de</strong>ploy appropriate staff and<br />
resources in sufficient numbers to carry out bor<strong>de</strong>r control<br />
at the external bor<strong>de</strong>rs in such a way as to ensure an<br />
efficient, high and uniform level of control at their external<br />
bor<strong>de</strong>rs.<br />
- Do you consi<strong>de</strong>r that Romania’s and Bulgaria’s<br />
accession to Schengen will <strong>de</strong>termine changes in the<br />
dynamics of the cross-bor<strong>de</strong>r crime phenomenon in the<br />
Black Sea region?<br />
- Romania and Bulgaria are likely to become parties<br />
to the Schengen agreement. Thus, the area of free travel<br />
with no internal controls will expand to the shores of the<br />
Black Sea, making the two Member States more attractive<br />
for illegal migration flows transiting through Turkey. At the<br />
moment more than 90 % of all the <strong>de</strong>tections of the illegal<br />
bor<strong>de</strong>r crossings at the EU external bor<strong>de</strong>rs take place in<br />
Greece. The situation at the Hungarian-Serbian bor<strong>de</strong>r is<br />
a continuation of the events in southern Greece. As those<br />
migrants move north towards their <strong>de</strong>stination countries,<br />
they typically transit the Former Yugoslav Republic of<br />
Macedonia and Serbia with a view to re-entering the EU<br />
8<br />
F R O N T I E R A I n t e r v i e w
at the Hungarian bor<strong>de</strong>r. This is one of the situations which<br />
might change with the accession of Romania and Bulgaria<br />
into the Schengen area. That re-drawing of the external<br />
bor<strong>de</strong>rs will not only double the length of the land bor<strong>de</strong>r<br />
with Turkey — thereby perhaps taking some of the pressure<br />
off Greece — but will also create a clear onward passage<br />
within the EU once the external bor<strong>de</strong>r has been crossed.<br />
- What is Frontex view on the implementation of<br />
EUROSUR project?<br />
- Formally speaking Eurosur is a project of the<br />
European Commission, but Frontex is playing a key role<br />
in the implementation of the Eurosur. European Bor<strong>de</strong>r<br />
Surveillance System supports the Member States in<br />
reaching full situational awareness on the situation at their<br />
external bor<strong>de</strong>rs and increasing the reaction capabilities<br />
of their national law enforcement authorities. Such a<br />
framework will be set up without replacing the existing<br />
systems. A key operational objective is to interlink the<br />
different existing systems. Eurosur is aiming at reducing<br />
the number of immigrants entering un<strong>de</strong>tected, reducing<br />
the <strong>de</strong>ath toll and increasing EU security. Curret challenges<br />
are the <strong>de</strong>tection of small craft, merging sensor data and<br />
intelligence information and sharing information between<br />
the Members States. Frontex has already had an active<br />
role in organising a pilot for improving the information<br />
exchange. Frontex Situation Centre (FSC) will be the main<br />
hub for the information exchange in the Eurosur. European<br />
Patrols Network (EPN), the platform established by Frontex<br />
for synchronizing the patrolling activities at the southern<br />
European maritime bor<strong>de</strong>rs and increasing the level of<br />
cooperation between the Members States, contributes<br />
to increasing the situational awareness and sharing of<br />
information between the Member States and is thereby<br />
promoting the <strong>de</strong>velopment of Eurosur.<br />
- Which are the main regional threats from your point<br />
of view?<br />
- The pressure of irregular immigration as well as<br />
the focus of Frontex coordinated activities is in Greece<br />
at the moment. The attactiveness of Romania for illegal<br />
immigration might increase as a result of the possible<br />
Schengen accession. The Schengen area must be ready to<br />
face the challenges. Irregular immigration combined with<br />
the cross-bor<strong>de</strong>r criminality like human smuggling needs all<br />
the attention of the bor<strong>de</strong>r guard community at the south<br />
eastern European region. As an example it is important to<br />
increase the capabilities of the law enforcement community<br />
to i<strong>de</strong>ntify falsified documents and to <strong>de</strong>tect migrants hiding<br />
in vehicles at BCPs. Passengers arriving to EU on flights<br />
from the main third country hubs need to be controlled<br />
sufficiently. Criminal groups are trying to find new ways<br />
and means to continue their activities. Law enforcement<br />
community must continue the efforts for <strong>de</strong>tecting<br />
facilitators, dismantling the criminal networks and thereby<br />
incresing the security of the EU.<br />
- In this context, taking into consi<strong>de</strong>ration also our<br />
bor<strong>de</strong>r length, which are the Agency expectations from<br />
Romania?<br />
- Frontex encourages Romania to continue its efforts<br />
of being an active European partner. Although the<br />
participation of Romania in joint European activities is on<br />
a relatively good level already at the moment, it is important<br />
for Romania to increase the intensity of the participation<br />
covering all kind of activities coordinated by Frontex – on<br />
the area of Joint Operations as well as Capacity Building.<br />
- In the context of the actual economic crisis what<br />
measures do you consi<strong>de</strong>r should be adopted by the bor<strong>de</strong>r<br />
police structures at European level in or<strong>de</strong>r to secure the<br />
EU external bor<strong>de</strong>r?<br />
- Despite of the current financial<br />
situation the bor<strong>de</strong>r guard authorities<br />
of the Member States should, in<br />
cooperation with Frontex, <strong>de</strong>velop<br />
their capacities and increase joint<br />
European efforts for securing the<br />
EU external bor<strong>de</strong>rs. The Schengen<br />
area is only as strong as its weakest<br />
link. I<strong>de</strong>ntifying and preventing<br />
potential threats to Europe’s security<br />
and ensuring wellbeing of the most<br />
vulnerable is indispensable. The ability<br />
of the bor<strong>de</strong>r guard authorities to<br />
cooperate with other law-enforcement<br />
agencies increases Europe’s security.<br />
The message is clear: The current<br />
challenges and the challenges ahead<br />
can be overcome, but they cannot be<br />
met alone. We must work more closely<br />
together.<br />
F R O N T I E R A<br />
I n t e r v i e w<br />
9
Spaåiul Schengen<br />
este la fel <strong>de</strong><br />
puternic ca cea mai<br />
slabã verigã a sa<br />
Interviu cu directorul executiv<br />
Frontex, Ilkka Laitinen, realizat în<br />
urma vizitei, din septembrie a.c., la<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã<br />
- Domnule director executiv, vã rugãm sã ne vorbiåi<br />
<strong>de</strong>spre scopul vizitei dvs. în România (n.r. - din septembrie<br />
a.c.).<br />
- Statele membre sunt principalele pãråi implicate în<br />
cadrul Frontex. Eficienåa activitãåilor Frontex <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>, în<br />
mare mãsurã, <strong>de</strong> disponibilitatea statelor membre <strong>de</strong> a<br />
lucra împreunã, în activitãåi coordonate <strong>de</strong> Frontex. Este<br />
important pentru mine, în calitate <strong>de</strong> director executiv<br />
Frontex, sã vizitez æi sã discut în mod regulat cu membrii<br />
agenåiei, pentru a asigura cã existã un dialog între nivelul<br />
naåional æi cel european. Am mai vizitat România, în<br />
2006, aæadar consi<strong>de</strong>r cã, dupã patru ani, era un moment<br />
potrivit pentru a vizita România, din nou. Apreciez, în mod<br />
<strong>de</strong>osebit, eforturile pe care le-a fãcut Poliåia <strong>de</strong> Frontierã<br />
Românã pentru organizarea vizitei mele.<br />
- Având în ve<strong>de</strong>re cã România are a doua frontierã<br />
externã UE ca lungime, cum evaluaåi cooperarea cu åara<br />
noastrã, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re calitativ, cât æi cantitativ,<br />
la nivel Frontex?<br />
- Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã a participat la mai mult<br />
<strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> operaåiuni comune, coordonate <strong>de</strong> Frontex, pânã<br />
acum. Aceastã cifrã este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare la nivelul UE, aæadar<br />
instituåia dumneavoastrã poate fi mândrã <strong>de</strong> acest grad <strong>de</strong><br />
activitate. O participare æi mai activã în viitoarele operaåiuni<br />
comune europene este importantã pentru <strong>de</strong>zvoltarea viitoare<br />
a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române. Ultimele evoluåii tehnice din<br />
România, cum ar fi sistemul <strong>de</strong> supraveghere a frontierei<br />
SCOMAR æi noua navã maritimã <strong>de</strong> patrulare, sunt importante<br />
pentru conætientizarea situaåiei æi capacitatea <strong>de</strong> reacåie.<br />
- Existã anumite standar<strong>de</strong> în ceea ce priveæte numãrul<br />
<strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã pe kilometru, la frontiera externã<br />
UE? Care sunt acestea?<br />
- Activitãåile <strong>de</strong> la frontierele externe UE ar trebui<br />
planificate æi organizate în baza analizei <strong>de</strong> risc.<br />
Conætientizarea situaåiei care permite un rãspuns a<strong>de</strong>cvat<br />
este un element cheie pentru securitatea frontierei. În<br />
conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele<br />
membre vor <strong>de</strong>taæa personal æi resurse a<strong>de</strong>cvate, în numãr<br />
suficient, pentru a <strong>de</strong>sfãæura controlul <strong>de</strong> frontierã la<br />
frontierele externe, astfel încât sã asigure un nivel eficient,<br />
înalt æi uniform <strong>de</strong> control la frontierele externe.<br />
- Consi<strong>de</strong>raåi cã a<strong>de</strong>rarea României æi Bulgariei la<br />
spaåiul Schengen va <strong>de</strong>termina modificãri în dinamica<br />
fenomenului criminalitãåii transfrontaliere în regiunea<br />
Mãrii Negre?<br />
- România æi Bulgaria sunt pe cale <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni pãråi ale<br />
acordului Schengen. Astfel, zona <strong>de</strong> liberã circulaåie fãrã<br />
control intern se va extin<strong>de</strong> la åãrmurile Mãrii Negre, fãcând<br />
cele douã åãri mai atractive pentru fluxurile <strong>de</strong> migranåi<br />
ilegali care tranziteazã Turcia. În acest moment, mai mult<br />
<strong>de</strong> 90% din toate <strong>de</strong>tectãrile <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei la<br />
frontierele externe UE au loc în Grecia. Situaåia la frontiera<br />
ungaro-sârbã este urmarea evenimentelor din sudul Greciei.<br />
Când aceæti migranåi se <strong>de</strong>plaseazã la nord, spre åãrile<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>stinaåie, tranziteazã în mod tipic Fosta Republicã<br />
Iugoslavã a Macedoniei æi Serbia, pentru a reintra în UE,<br />
pe la frontiera cu Ungaria. Aceasta este una din situaåiile<br />
care s-ar putea schimba odatã cu a<strong>de</strong>rarea României æi a<br />
10<br />
F R O N T I E R A<br />
I n t e r v i u
Bulgariei la spaåiul Schengen. Reconfigurarea frontierelor<br />
externe nu va avea ca efect doar dublarea lungimii frontierei<br />
terestre cu Turcia – luând prin aceasta o parte din presiunea<br />
asupra Greciei – dar va crea, <strong>de</strong> asemenea, un pasaj clar<br />
<strong>de</strong> înaintare în cadrul UE, odatã ce frontierele externe sunt<br />
traversate.<br />
- Care este pãrerea Frontex privind implementarea<br />
proiectului EUROSUR?<br />
- Oficial vorbind, Eurosur este un proiect al Comisiei<br />
Europene, dar Frontex joacã un rol <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important<br />
în implementarea acestuia. Sistemul <strong>de</strong> Supraveghere<br />
a Frontierelor Europene sprijinã statele membre pentru<br />
obåinerea <strong>de</strong>plinã a conætientizãrii situaåiei la frontierele<br />
lor externe æi pentru creæterea capacitãåilor <strong>de</strong> reacåie a<br />
autoritãåilor <strong>de</strong> aplicare a legii. Un astfel <strong>de</strong> cadru va fi<br />
realizat fãrã înlocuirea diverselor sisteme. Un obiectiv<br />
operaåional cheie este <strong>de</strong> a interconecta diferite sisteme.<br />
EUROSUR are ca scop reducerea numãrului <strong>de</strong> imigranåi<br />
care intrã ilegal, reducerea riscului <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces al migranåilor æi<br />
creæterea securitãåii UE. Provocãrile curente sunt <strong>de</strong>tectarea<br />
ambarcaåiunilor mici, fuzionarea datelor primite <strong>de</strong> la senzori<br />
æi informaåiile operative æi împãrtãæirea informaåiilor între<br />
statele membre. Frontex are <strong>de</strong>ja un rol activ în organizarea<br />
unui proiect pilot pentru îmbunãtãåirea schimbului <strong>de</strong><br />
informaåii. Centrul <strong>de</strong> Situaåii Frontex (FSC) va fi principalul<br />
centru pentru schimbul <strong>de</strong> informaåii în EUROSUR. Reåeaua<br />
<strong>de</strong> Patrule Europene (EPN), platforma stabilitã <strong>de</strong> Frontex<br />
pentru sincronizarea activitãåilor <strong>de</strong> patrulare la frontierele<br />
maritime sud europene æi creæterea nivelului <strong>de</strong> cooperare<br />
între statele membre, contribuie la creæterea conætientizãrii<br />
situaåiei æi împãrtãæirea informaåiilor între statele membre æi<br />
promoveazã, prin aceasta, <strong>de</strong>zvoltarea EUROSUR.<br />
- Care sunt principalele ameninåãri regionale din<br />
punctul dumneavoastrã <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re?<br />
- Presiunea migraåiei ilegale, cât æi punctul central al<br />
activitãåilor coordonate <strong>de</strong> Frontex este, în prezent, în<br />
Grecia. Atractivitatea României pentru migraåia ilegalã<br />
ar putea creæte ca rezultat al posibilei a<strong>de</strong>rãri la spaåiul<br />
Schengen. Spaåiul Schengen trebuie sã fie pregãtit pentru a<br />
face faåã provocãrilor. Imigraåia nereglementatã, combinatã<br />
cu criminalitatea transfrontalierã, cum ar fi traficul <strong>de</strong> fiinåe<br />
umane, are nevoie <strong>de</strong> toatã atenåia poliåiilor <strong>de</strong> frontierã<br />
din regiunea din sud-estul Europei. Prin urmare, este<br />
importantã <strong>de</strong>zvoltarea capacitãåilor agenåiilor <strong>de</strong> aplicare<br />
a legii, pentru i<strong>de</strong>ntificarea documentelor false æi pentru<br />
<strong>de</strong>tectarea migranåilor care se ascund în autovehicule, în<br />
PTF. Cãlãtorii care sosesc în UE, prin intermediul zborurilor<br />
din principalele åãri teråe, trebuie sã fie suficient controlaåi.<br />
Grupurile infracåionale încearcã sã gãseascã noi modalitãåi<br />
æi mijloace pentru a-æi continua activitãåile. Agenåiile <strong>de</strong><br />
aplicare a legii trebuie sã-æi continue eforturile pentru<br />
<strong>de</strong>tectarea cãlãuzelor æi <strong>de</strong>structurarea reåelelor infracåionale,<br />
crescând, prin aceasta, nivelul <strong>de</strong> securitate al UE.<br />
- În acest context, având în ve<strong>de</strong>re æi lungimea<br />
frontierei, ce aæteptãri are Agenåia Frontex din partea<br />
României?<br />
- Frontex încurajeazã România sã continue eforturile <strong>de</strong><br />
a fi un partener European activ. Deæi, participarea României<br />
în activitãåile europene comune este <strong>de</strong>ja la un nivel <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> bun, în acest moment, este important ca România sãæi<br />
intensifice participarea, care sã acopere tot felul <strong>de</strong><br />
activitãåi coordonate <strong>de</strong> Frontex – în domeniul operaåiunilor<br />
comune, cât æi în cel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a capacitãåii.<br />
- În contextul actualei crize economice, ce mãsuri<br />
consi<strong>de</strong>raåi cã trebuie adoptate <strong>de</strong> structurile poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã, la nivel european, pentru a securiza frontiera<br />
externã UE?<br />
- În pofida situaåiei financiare prezente, autoritãåile<br />
poliåiei <strong>de</strong> frontierã ale statelor membre ar trebui, în<br />
cooperare cu Frontex, sã-æi <strong>de</strong>zvolte capacitãåile æi sã-æi<br />
intensifice eforturile comune la nivel european, pentru<br />
securitatea frontierelor externe UE. Spaåiul Schengen este<br />
la fel <strong>de</strong> puternic ca cea mai slabã verigã a sa. I<strong>de</strong>ntificarea<br />
æi prevenirea ameninåãrilor potenåiale la securitatea<br />
Europei æi consolidarea pãråilor celor mai vulnerabile sunt<br />
indispensabile. Abilitatea autoritãåilor poliåiei <strong>de</strong> frontierã<br />
<strong>de</strong> a coopera cu alte agenåii <strong>de</strong> aplicare a legii intensificã<br />
securitatea Europei. Mesajul este clar: provocãrile curente<br />
æi provocãrile viitoare pot fi <strong>de</strong>pãæite, dar prin efort comun.<br />
Trebuie sã avem o cooperare mai strânsã!<br />
Interviu realizat cu sprijinul<br />
Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale<br />
F R O N T I E R A<br />
I n t e r v i u<br />
<strong>11</strong>
Vizitã <strong>de</strong> reevaluare, în ve<strong>de</strong>rea a<strong>de</strong>rãrii<br />
la spaåiul Schengen, la IJPF Timiæ<br />
<strong>12</strong><br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
Pânã în luna noiembrie a.c., România a parcurs, în<br />
ultimii doi ani, æase dintre cele æapte vizite <strong>de</strong> evaluare<br />
prevãzute în calendarul <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la spaåiul Schengen,<br />
în domeniile cooperare poliåieneascã, protecåia datelor<br />
personale, vize, frontiere maritime, frontiere aeriene,<br />
frontiere terestre.<br />
Toate rapoartele <strong>de</strong> evaluare Schengen, aferente misiunilor<br />
<strong>de</strong>sfãæurate pânã la acest moment, au fost aprobate în cadrul<br />
Grupului <strong>de</strong> lucru Evaluare Schengen <strong>de</strong> la Bruxelles, principala<br />
concluzie a acestora fiind cã România a ajuns într-un stadiu<br />
avansat în ceea ce priveæte implementarea acquis-ului Schengen<br />
æi este, în mare parte, pregãtitã sã a<strong>de</strong>re la Spaåiul Schengen.<br />
Încã din anul 2009, au fost organizate cursuri pentru Personalul<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã timiæene, <strong>de</strong> acestea beneficiind 580 <strong>de</strong> ofiåeri<br />
æi agenåi <strong>de</strong> poliåie <strong>de</strong> frontierã, care æi-au aprofundat cunoætinåele<br />
în domeniile Sistemului Informatic Schengen (SIS), Solicitãrii <strong>de</strong><br />
Informaåii Suplimentare la Intrarea pe Teritoriul Naåional (SIRENE),<br />
politicii <strong>de</strong> vize, cooperãrii poliåieneæti, protecåiei datelor, luptei<br />
împotriva drogurilor æi a migraåiei ilegale.<br />
Ultima vizitã a avut loc în perioada 16 – 17 noiembrie a.c.,<br />
când o echipã, formatã din 10 experåi Schengen, s-a aflat în cadrul<br />
IJPF Timiæ, pentru a evalua cele trei obiective realizate în cadrul<br />
calendarului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare a României la<br />
Spaåiul Schengen: Aeroportul Internaåional<br />
„Traian Vuia”, Punctul <strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei Stamora Moraviåa - feroviar æi<br />
rutier.<br />
IJPF Timiæ gestioneazã 220 <strong>de</strong> kilometri<br />
<strong>de</strong> frontierã externã, cu Republica Serbia.<br />
Pe acest segment <strong>de</strong> frontierã, respectarea<br />
regimului <strong>de</strong> frontierã este asigurat <strong>de</strong><br />
cãtre lucrãtori din cadrul a æase Sectoare<br />
ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã: Moraviåa, Deta,<br />
Cruceni, Jimbolia, Lunga æi Beba Veche,<br />
iar accesul pe teritoriul Serbiei se face prin<br />
Punctele <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Moraviåa<br />
æi Jimbolia, care funcåioneazã tot timpul în<br />
regim rutier æi feroviar.<br />
La nivelul Inspectoratului General al<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române au fost iniåiate,<br />
încã din 2009, programe <strong>de</strong> reabilitare<br />
a sediilor unitãåilor, <strong>de</strong> dotare tehnicã æi<br />
aprofundare a cunoætintelor profesionale<br />
<strong>de</strong> cãtre lucrãtori, astfel încât, în martie<br />
anul viitor, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã sã<br />
în<strong>de</strong>plineascã cerinåele <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Spaåiul<br />
Schengen.<br />
Astfel, prin Facilitatea Schengen, în<br />
ju<strong>de</strong>åul Timiæ au fost investite, în ultimii<br />
doi ani, aproape 20 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro,<br />
pentru mo<strong>de</strong>rnizarea sediilor Sectoarelor æi<br />
Punctelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, construirea<br />
unui nou terminal în Aeroportul Internaåional<br />
„Traian Vuia” – Timiæoara, precum æi pentru<br />
dotarea cu autoturisme æi aparaturã specialã<br />
pentru securizarea frontierei externe.<br />
Prin programul Facilitatea Schengen, a<br />
fost <strong>de</strong>maratã reabilitarea æi mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
sediilor IJPF Timiæ, a PTF-urilor Moraviåa æi<br />
Jimbolia, precum æi a SPF-urilor Moraviåa,<br />
Deta, Cruceni æi Jimbolia, valoarea totalã a<br />
lucrãrilor <strong>de</strong>pãæind suma <strong>de</strong> 10.300.000 <strong>de</strong><br />
euro. La data <strong>de</strong> 30 septembrie a.c., a fost<br />
efectuatã recepåia la Punctele <strong>de</strong> Trecere<br />
a Frontierei Moraviåa æi Jimbolia, restul<br />
obiectivelor urmând sã fie finalizate pânã<br />
la sfâræitul anului. De asemenea, în cadrul<br />
Aeroportului Internaåional „Traian Vuia”<br />
au fost construite noi terminale, în conformitate cu standar<strong>de</strong>le<br />
Schengen.<br />
Mai mult <strong>de</strong>cât atât, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Timiæ a introdus în<br />
dotare <strong>12</strong>5 <strong>de</strong> calculatoare, 18 cititoare <strong>de</strong> paæapoarte, dintre care<br />
8 cititoare mobile, 188 radiotelefoane portabile TETRA, douã staåii<br />
<strong>de</strong> amprentare, iar la sediul SPF Moraviåa a fost montatã o camerã<br />
<strong>de</strong> supraveghere a frontierei <strong>de</strong> stat performantã. La aceasta se<br />
adaugã aparatura specialã <strong>de</strong> termoviziune æi <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp<br />
<strong>de</strong> noapte.<br />
De asemenea, în dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Timiæ au intrat,<br />
recent, mijloace <strong>de</strong> mobilitate terestrã æi mai multe autospeciale<br />
cu termoviziune, în valoare <strong>de</strong> aproape 6.000.000 <strong>de</strong> euro, fiind<br />
asigurat necesarul <strong>de</strong> combustibil pentru acestea.<br />
Construcåia æi dotarea terminalului din cadrul aeroportului,<br />
al cãrui rol va fi <strong>de</strong> a separa fluxurile <strong>de</strong> cãlãtori care vin sau<br />
care pleacã în statele non-Schengen, <strong>de</strong> cei din statele Schengen,<br />
a costat aproximativ 3,5 milioane <strong>de</strong> euro. Aceastã investiåie a<br />
cuprins, pe lângã construcåia efectivã æi aparatura necesarã, poråi<br />
<strong>de</strong> securitate, benzi transportoare æi camere <strong>de</strong> supraveghere<br />
vi<strong>de</strong>o.<br />
În urma evaluãrilor, au fost trase concluziile generale, astfel:<br />
Comisia <strong>de</strong> evaluare are aprecieri foarte bune referitoare la nivelul<br />
general æi stadiul actual în ce priveæte lucrãrile <strong>de</strong> construcåii<br />
la toate PTF-urile. Infrastructura acestora este ori finalizatã<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j<br />
13
14<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
complet ori foarte aproape <strong>de</strong> finalizare. Separarea fluxurilor <strong>de</strong><br />
pasageri la aeroporturi a fost gãsitã complet realizatã. Actuala<br />
infrastructurã, la PTF Stamora-Moraviåa, pare a fi mai mult <strong>de</strong>cât<br />
suficientã pentru numãrul <strong>de</strong> pasageri æi trenurile <strong>de</strong> marfã care<br />
tranziteazã, iar infrastructura disponibilã la PTF Moraviåa permite<br />
controale complete, în concordanåã cu CFS æi recomandãrile din<br />
Catalogul Schengen.<br />
De asemenea, la aeroportul din Timiæoara, vechile lipsuri<br />
au fost remediate corect. Recomandãrile care rãmân se referã la<br />
îmbunãtãåirea abilitãåilor lingvistice æi instruirea în controlul <strong>de</strong><br />
frontierã, în general, un<strong>de</strong> eforturile actuale trebuie continuate<br />
pentru a fi în mãsurã sã se furnizeze controale fiabile æi<br />
profesioniste.<br />
PTF Stamora Moraviåa a fost gãsit complet operaåional,<br />
consi<strong>de</strong>rând numãrul <strong>de</strong> pasageri æi trenurile <strong>de</strong> marfã care trebuie<br />
operate la acest PTF.<br />
PTF Moraviåa este acum complet operaåional. Separarea<br />
sarcinilor între prima æi a 2-a linie este realizatã æi cooperarea<br />
inter-agenåii æi internaåionalã pare a fi bine stabilitã. Comisia <strong>de</strong><br />
evaluare doar reafirmã – precum a statuat anterior – recomandarea<br />
ca mai multe activitãåi sã aibã loc în afara tonetelor æi invitã<br />
autoritãåile române sã consi<strong>de</strong>re aceasta în planificarea turelor<br />
precum æi în instruirile în <strong>de</strong>sfãæurare. Lipsurile minore în<br />
infrastructurã (a 2-a linie <strong>de</strong> control pentru autovehicule) trebuie<br />
rezolvate.<br />
Echipamentul tehnic folosit pentru controlul <strong>de</strong> frontierã<br />
la prima æi a doua linie, la PTF-urile menåionate este mo<strong>de</strong>rn,<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
complet æi corespunzãtor standar<strong>de</strong>lor Schengen.<br />
Existã îmbunãtãåiri în ce priveæte lipsurile la controalele <strong>de</strong><br />
frontierã, observate în timpul evaluãrilor din 2009 æi <strong>2010</strong>. Experåii<br />
au constatat cã procedurile pentru controalele <strong>de</strong> frontierã sunt,<br />
în general, în linie cu preve<strong>de</strong>rile CFS. Comisia <strong>de</strong> evaluare,<br />
precum s-a mai menåionat, recomandã continuarea instruirii în<br />
<strong>de</strong>sfãæurare æi, <strong>de</strong> asemenea, cu observarea potenåialelor necesitãåi<br />
<strong>de</strong> personal.<br />
Comisia <strong>de</strong> evaluare a observat, <strong>de</strong> asemenea, progres<br />
consi<strong>de</strong>rabil în ce priveæte supravegherea tehnicã (aparaturã<br />
mobilã æi fixã) æi a gãsit supravegherea frontierei, în zonele<br />
vizitate, la un nivel bun. Mobilitatea æi capacitatea <strong>de</strong> reacåie este<br />
suficientã. Îmbunãtãåirile prevãzute în ce priveæte disponibilitatea<br />
câinilor æi a supravegherii aeriene æi relocarea personalului (aæa<br />
cum a fost planificatã pentru momentul ridicãrii controalelor<br />
<strong>de</strong> frontierã) vor continua sã îmbunãtãåeascã situaåia. Comisia<br />
<strong>de</strong> evaluare recomandã continuarea lucrãrilor, în mãsurã a se<br />
avea sistemul integrat <strong>de</strong> supraveghere implementat la nivelul<br />
întregii åãri æi disponibil în timp util. Comisia <strong>de</strong> evaluare invitã<br />
autoritãåile române sã continue raportarea progresului obåinut în<br />
cadrul grupului <strong>de</strong> lucru SchEval.<br />
Comisia <strong>de</strong> evaluare este <strong>de</strong> pãrere cã verificãrile (controalele)<br />
la frontiere sunt în conformitate cu cerinåele acquis-ului<br />
Schengen.<br />
Gabriel CRÃCIUN<br />
Ætefan ANDREESCU<br />
R e p o r t a j 15
Despre Managementul Integrat al Frontierelor, la Chiæinãu<br />
În perioada 15–16 noiembrie<br />
a.c., la Chiæinãu, în Republica<br />
Moldova, s-a <strong>de</strong>sfãæurat o<br />
conferinåã internaåionalã cu<br />
tema „Managementul integrat al<br />
frontierelor”, la care a participat<br />
chestorul <strong>de</strong> poliåie dr. Mihai<br />
Cristinel Brãtan, adjunct al<br />
inspectorului general al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române.<br />
Activitatea s-a <strong>de</strong>sfãæurat sub egida<br />
Misiunii Uniunii Europene <strong>de</strong> Asistenåã<br />
la Frontierã în Moldova æi Ucraina<br />
(EUBAM), în strânsã cooperare cu<br />
Serviciul <strong>de</strong> Grãniceri al Republicii<br />
Moldova æi s-a bucurat <strong>de</strong><br />
o audienåã <strong>de</strong> peste 100 <strong>de</strong><br />
reprezentanåi <strong>de</strong> nivel înalt,<br />
precum æi experåi ai agenåiilor<br />
<strong>de</strong> frontierã din Ucraina æi<br />
Moldova, din state membre<br />
ale Parteneriatului Estic al UE<br />
(Azerbaidjan, Belarus, Georgia),<br />
State Membre ale Uniunii<br />
Europene (Bulgaria, Estonia,<br />
Finlanda, Germania, Lituania,<br />
Letonia, Polonia, România,<br />
Regatul Unit al Marii Britanii æi<br />
Irlan<strong>de</strong>i <strong>de</strong> Nord, Slovacia, Ungaria),<br />
precum æi reprezentanåi ai ambasa<strong>de</strong>lor<br />
acreditate în Republica Moldova æi ai<br />
organizaåiilor internaåionale cu atribuåii<br />
în domeniul securitãåii frontierelor<br />
(FRONTEX etc.).<br />
Reuniunea a fost prezidatã <strong>de</strong><br />
cãtre Udo Burkhol<strong>de</strong>r, æeful misiunii<br />
EUBAM, Alexei Roibu, director general<br />
al Serviciului <strong>de</strong> Grãniceri al Republicii<br />
Moldova æi E.S. domnul ambasador<br />
Dirk Schuebel, æeful <strong>de</strong>legaåiei UE<br />
în Republica Moldova. La activitate<br />
a participat, în calitate <strong>de</strong> invitat, æi<br />
prim-ministrul Republicii Moldova Vlad<br />
Filat.<br />
Din <strong>de</strong>legaåia MAI a mai fãcut<br />
parte æi inspectorul principal <strong>de</strong> poliåie<br />
Emanuel Preda, ataæat <strong>de</strong> afaceri interne<br />
al României în Republica Moldova.<br />
Scopul principal al conferinåei<br />
l-a constituit întãrirea cooperãrii<br />
între agenåiile <strong>de</strong> aplicare a legii cu<br />
competenåe în domeniul securitãåii<br />
frontierelor æi a reprezentat o continuare<br />
a activitãåii <strong>de</strong>sfãæurate la Kiev (Ucraina),<br />
în perioada 14 – 15 aprilie a.c.<br />
Conform programului activitãåii, în<br />
cadrul conferinåei au fost susåinute mai<br />
multe prelegeri pe tematica <strong>de</strong> referinåã,<br />
<strong>de</strong> cãtre generalul <strong>de</strong> brigadã Alexei<br />
Roibu, director general al Serviciului<br />
<strong>de</strong> Grãniceri al Republicii Moldova,<br />
generalul <strong>de</strong> armatã Mykola Mihailovici<br />
Litvin, preæedintele Administraåiei<br />
Serviciului Frontierei <strong>de</strong> Stat a Ucrainei,<br />
generalul maior Istvan Samu, consilier<br />
al ministrului <strong>de</strong> interne din Republica<br />
Ungarã, Ilkka Laitinen, director executiv<br />
al Agenåiei FRONTEX, general maior<br />
Zaza Gogava, æeful Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
din Georgia, Andrus Ovel, preæedintele<br />
DCAF, precum æi alåi oficiali cu rang<br />
înalt din cadrul structurilor <strong>de</strong> frontierã<br />
æi vamale ale statelor participante.<br />
În acest context, chestorul <strong>de</strong> poliåie<br />
dr. Mihai Brãtan a susåinut o prezentare<br />
cu privire la strategia <strong>de</strong> management<br />
integrat al frontierei <strong>de</strong> stat, menåionând<br />
contextul european în care s-a realizat<br />
SISF, precum æi concepåia, arhitectura æi<br />
sistemele suport ale SISF.<br />
E.S. domnul ambasador Dirk<br />
Schuebel a subliniat importanåa<br />
conceptului <strong>de</strong> management integrat<br />
al frontierei, cu precã<strong>de</strong>re în ceea ce<br />
priveæte combaterea eficientã a migraåiei<br />
ilegale, traficului <strong>de</strong> fiinåe umane sau a<br />
alte infracåiuni transfrontaliere. Totodatã,<br />
domnia sa a reliefat importanåa existenåei<br />
unei strategii naåionale în acest domeniu,<br />
în sensul contribuirii la simplificarea<br />
procedurilor <strong>de</strong> control la frontierã.<br />
Tot în cadrul conferinåei, æeful<br />
EUBAM a reiterat disponibilitatea <strong>de</strong><br />
acordare <strong>de</strong> sprijin Republicii Moldova æi<br />
Ucrainei în implementarea conceptului<br />
<strong>de</strong> management integrat al frontierei,<br />
consi<strong>de</strong>rând acest eveniment un mod<br />
<strong>de</strong> împãrtãæire a experienåei pozitive a<br />
celorlalte state care <strong>de</strong>ja au implementat<br />
16<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e
acest sistem, precum æi o modalitate <strong>de</strong><br />
promovare a paæilor realizaåi <strong>de</strong> cãtre<br />
Republica Moldova æi Ucraina în acest<br />
sens.<br />
Domnul Ilkka Laitinen, director<br />
executiv al Agenåiei FRONTEX, a<br />
realizat o informare cu privire la<br />
cele mai recente implementãri ale<br />
conceptului UE <strong>de</strong> management integrat<br />
al frontierelor.<br />
Generalul <strong>de</strong> brigadã Alexei<br />
Roibu, directorul general al Serviciului<br />
Grãniceri al Republicii Moldova, æi<br />
general Yuriy Potomskyi, prim secretar<br />
al Ambasa<strong>de</strong>i Ucrainei în Republica<br />
Moldova, au realizat o informare<br />
cu privire la stadiul implementãrii<br />
conceptului MIF în Republica Moldova,<br />
respectiv Ucraina.<br />
În final, tot în cadrul conferinåei, s-a<br />
completat un chestionar cu privire la<br />
aspecte cum ar fi: existenåa unei strategii<br />
naåionale <strong>de</strong> management integrat al<br />
frontierei, planul <strong>de</strong> acåiune naåional<br />
pentru implementarea conceptului /<br />
strategiei MIF, care sunt structurile cu<br />
competenåe în implementarea MIF etc.<br />
În ziua urmãtoare, 17 noiembrie<br />
a.c., a avut loc Cea <strong>de</strong>-a Treia Întâlnire<br />
în Cadrul Parteneriatului Estic privind<br />
Managementul Integrat al Frontierelor.<br />
Evenimentul a reunit reprezentanåi <strong>de</strong><br />
nivel înalt, precum æi experåi ai agenåiilor<br />
<strong>de</strong> aplicare a legii din Armenia, Austria,<br />
Azerbaidjan, Belarus, Finlanda, Georgia,<br />
Germania, Ungaria, Letonia, Lituania,<br />
Polonia, Suedia, Republica Moldova æi<br />
Ucraina, precum æi din partea Comisiei<br />
Europene, FRONTEX, EUBAM, OIM,<br />
ICMPD, EUSR.<br />
În prima parte a æedinåei, R. Moldova<br />
æi Ucraina au prezentat progresele<br />
înregistrate în ceea ce priveæte adoptarea<br />
strategiilor <strong>de</strong> implementare a MIF. În<br />
acest context, directorul Serviciului<br />
Grãniceri al Republicii Moldova, Rosian<br />
Vasiloi, secretar al Consiliului Naåional<br />
pentru Managementul Integrat a<br />
Frontierei <strong>de</strong> Stat al Republicii Moldova,<br />
a prezentat strategia <strong>de</strong> implementare<br />
MIF în Republica Moldova, cu<br />
menåiunea cã aceasta urmeazã a fi<br />
aprobatã <strong>de</strong> cãtre Guvern în perioada<br />
imediat urmãtoare.<br />
Ulterior, reprezentanåii Ucrainei<br />
au prezentat stadiul implementãrii<br />
strategiei MIF în aceastã åarã, precum<br />
æi propuneri pentru viitor.<br />
Ulterior, ICMPD a realizat o scurtã<br />
prezentare a organizaåiei æi a modului în<br />
care se poate implica în implementarea<br />
strategiei MIF în cele douã åãri, iar<br />
<strong>de</strong>legaåiile Armeniei, Finlan<strong>de</strong>i æi<br />
Republicii Belarus au avut scurte<br />
intervenåii referitoare la strategiile MIF<br />
æi la experienåa în domeniul securizãrii<br />
frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
Întreve<strong>de</strong>re cu reprezentanåii<br />
conducerii misiunii<br />
EUBAM, la O<strong>de</strong>sa- Ucraina<br />
În perioada 30 noiembrie-1 <strong>de</strong>cembrie<br />
a.c., comisarul-æef <strong>de</strong> poliåie Bogdan Mihail<br />
Ivãnescu, adjunct al inspectorului general<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, a efectuat<br />
o vizitã oficialã în Ucraina æi Republica<br />
Moldova, în ve<strong>de</strong>rea participãrii la o<br />
întreve<strong>de</strong>re cu reprezentanåii conducerii<br />
misiunii EUBAM (O<strong>de</strong>sa, Ucraina),<br />
respectiv cu cei ai Consulatului General al<br />
României la O<strong>de</strong>sa, cu ocazia sãrbãtoririi<br />
Zilei Naåionale a României.<br />
Scopul principal al acestor activitãåi<br />
l-a constituit consolidarea relaåiilor <strong>de</strong><br />
cooperare între IGPF / MAI æi EUBAM,<br />
respectiv sãrbãtorirea Zilei Naåionale<br />
a României împreunã cu contingentul<br />
<strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã români, care îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul misiunii<br />
EUBAM.<br />
Cu aceastã ocazie, la sediul EUBAM,<br />
din O<strong>de</strong>sa, adjunctul inspectorului general<br />
al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române a avut o<br />
întreve<strong>de</strong>re cu domnul Udo Burkhol<strong>de</strong>r,<br />
æeful misiunii, în ve<strong>de</strong>rea analizãrii<br />
activitãåilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong> cãtre poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã români pe parcursul anului<br />
<strong>2010</strong>. La întâlnire au mai fost prezenåi,<br />
din partea EUBAM, Slawomir Pichor,<br />
adjunctul æefului misiunii, Snejana<br />
Nenova, asistenta æefului misiunii,<br />
Arthur Rãducanu, consilierul politic al<br />
trimisului special al UE în Republica<br />
Moldova, precum æi cei trei poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã <strong>de</strong>taæaåi: subcomisarul Rãzvan<br />
Bu<strong>de</strong>anu, æeful contingentului <strong>de</strong> poliåie<br />
din misiunea EUBAM Moldova æi Ucraina<br />
(Unitatea Suport Analitic æi Funcåional),<br />
comisarul <strong>de</strong> poliåie Dorel Popa (Biroul<br />
Teritorial EUBAM Basarabeasca) æi<br />
subcomisarul Ionuå Vicleanu (Biroul<br />
Teritorial EUBAM Kotovsk). Din <strong>de</strong>legaåia<br />
României au mai fãcut parte Cerasela<br />
Nicolas, Consul General al României în<br />
O<strong>de</strong>sa æi comisarul-æef Titus Anastasiu,<br />
ataæat <strong>de</strong> afaceri interne al României în<br />
Ucraina.<br />
Întreve<strong>de</strong>rea a continuat cu o<br />
prezentare generalã a activitãåilor <strong>de</strong>rulate<br />
<strong>de</strong> cãtre Misiune în domeniul securizãrii<br />
frontierelor Moldovei æi Ucrainei æi a<br />
stabilizãrii situaåiei din Transnistria,<br />
precum æi progresele înregistrate în<br />
cursul anului <strong>2010</strong>, comparativ cu anii<br />
prece<strong>de</strong>nåi. S-a pus, totodatã, accentul<br />
pe profesionalismul manifestat <strong>de</strong> cãtre<br />
cei trei poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, aceætia<br />
fiind reprezentanåii României în cadrul<br />
EUBAM, pentru atingerea obiectivelor<br />
misiunii, menåionându-se, totodatã, faptul<br />
cã Misiunea este mulåumitã <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizia<br />
României <strong>de</strong> aprobare a prelungirii<br />
turului <strong>de</strong> serviciu, pentru cei trei poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã români, pânã la data <strong>de</strong> 30<br />
noiembrie 20<strong>11</strong>.<br />
Comisarul-æef Bogdan Mihail<br />
Ivãnescu a mulåumit conducerii EUBAM<br />
pentru cuvintele alese adresate <strong>de</strong> cãtre<br />
comandantul Misiunii æi a felicitat EUBAM<br />
cu ocazia împlinirii a cinci ani <strong>de</strong> când<br />
misiunea a fost înfiinåatã. Reprezentantul<br />
IGPFR s-a <strong>de</strong>clarat încântat <strong>de</strong> aprecierea<br />
<strong>de</strong> care se bucurã cei trei reprezentanåi<br />
ai instituåiei în cadrul misiunii, reiterând<br />
sprijinul pe care România îl oferã. A<br />
fost menåionat interesul României în<br />
securizarea frontierelor celor douã state<br />
vecine, întrucât frontierele României<br />
æi, implicit, ale Uniunii Europene vor fi<br />
mai sigure dacã æi vecinii au un nivel <strong>de</strong><br />
pregãtire æi dotare apropiat cerinåelor UE.<br />
Discuåia a fost continuatã <strong>de</strong> cãtre<br />
Slawomir Pichor, adjunctul æefului<br />
misiunii, care a trecut în revistã o parte din<br />
activitãåile poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
misiunii EUBAM, <strong>de</strong>clarându-se mulåumit<br />
<strong>de</strong> rezultatele acestora, pe parcursului fazei<br />
a 7-a a misiunii, exprimându-æi încre<strong>de</strong>rea<br />
cã activitatea celor trei poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
români va fi la acelaæi nivel ridicat æi pe<br />
parcursul fazei a 8-a.<br />
În continuare, Cerasela Nicolas a scos<br />
în evi<strong>de</strong>nåã buna cooperare existentã la<br />
nivel <strong>de</strong> misiune diplomaticã între EUBAM<br />
æi Consulatul General al României în<br />
O<strong>de</strong>sa æi æi-a exprimat speranåa cã aceasta<br />
va continua æi pe viitor, la aceeaæi nivel.<br />
Vizita oficialului român a continuat<br />
cu o întreve<strong>de</strong>re la sediul Consulatului<br />
General al României la O<strong>de</strong>sa, cadru<br />
în care au fost înmânate diplome <strong>de</strong><br />
excelenåã reprezentanåilor PFR care îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea în cadrul misiunii<br />
EUBAM.<br />
Pagini realizate <strong>de</strong> Marius VLAD<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e<br />
17
Prin punctul <strong>de</strong> trecere feroviar treceau, în medie, 150<br />
– 200 <strong>de</strong> persoane în <strong>de</strong>cursul unei luni, marea majoritate<br />
fiind elevi æi mici comercianåi.<br />
Conform noului mers al trenurilor din Republica Moldova,<br />
trenul internaåional care circula pe ruta Bogdãneæti (comuna<br />
Fãlciu) - Stoianovka (Republica Moldova) este anulat. Pentru cã<br />
aceastã cursã este singura la care efectuau controlul specific,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul punctului vasluian au rãmas fãrã<br />
... „obiectul muncii”. În ultima perioadã, trenul internaåional<br />
(care aparåine societãåii <strong>de</strong> cãi ferate din Republica Moldova)<br />
a circulat doar în zilele <strong>de</strong> vineri æi sâmbãtã, iar traficul <strong>de</strong><br />
cãlãtori nu era <strong>de</strong>loc <strong>de</strong> speriat.<br />
„Din luna mai 2009, s-a trecut <strong>de</strong><br />
la 3 curse pe sãptãmânã la 2 curse,<br />
doar în zilele <strong>de</strong> vineri æi sâmbãtã.<br />
Trenul intra în åarã la ora <strong>11</strong>.30<br />
æi staåiona în punctul <strong>de</strong> control 3<br />
ore. Media lunarã a traficului <strong>de</strong><br />
persoane era între 150 – 200, iar în<br />
ultimele luni s-a constatat o creætere<br />
a numãrului <strong>de</strong> cãlãtori la ieæirea<br />
din åarã. Cetãåenii moldoveni intrau<br />
în åarã prin punctul <strong>de</strong> la Oancea<br />
– Galaåi, îæi fãceau cumpãrãturile la<br />
Bârlad æi ieæeau din åarã prin Punctul<br />
Fãlciu”, a <strong>de</strong>clarat inspectorul Adrian<br />
Lupu, æeful PTF Fãlciu.<br />
Mici comercianåi, elevi æi ... un preot<br />
Chiar dacã traficul nu era aglomerat, punctul a fost dotat<br />
conform standar<strong>de</strong>lor europene, în gara CFR fiind amplasate<br />
douã containere cu aparaturã, în care poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
efectuau verificãrile necesare. Cãlãtorii erau, în majoritate,<br />
mici comercianåi moldoveni, ce încercau sã vândã în Bârlad<br />
tot felul <strong>de</strong> produse (usturoi, mãturi etc.) æi cumpãrau altele,<br />
care erau mai scumpe pe celãlalt mal al Prutului (cartofi,<br />
În data <strong>de</strong> 2 <strong>de</strong>cembrie a.c., la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> poliåie „Alexandru<br />
Ioan Cuza” s-a <strong>de</strong>sfãæurat Sesiunea <strong>de</strong> comunicãri ætiinåifice a<br />
stu<strong>de</strong>nåilor <strong>de</strong> la specialitatea Poliåie <strong>de</strong> frontierã cu titlul<br />
„Securizarea frontierelor între origini æi actualitate”, activitate<br />
organizatã <strong>de</strong> Catedra Poliåie <strong>de</strong> frontierã, pregãtire Schengen<br />
æi limbi strãine. Simpozionul s-a adresat membrilor Cercului <strong>de</strong><br />
cercetare ætiinåificã a stu<strong>de</strong>nåilor din cadrul specialitãåii Poliåie <strong>de</strong><br />
frontierã, aducând o realã contribuåie la <strong>de</strong>zvoltarea bagajului<br />
<strong>de</strong> cunoætinåe æi diversificarea domeniilor aferente gestionãrii<br />
problematicii frontierelor în contextul a<strong>de</strong>rãrii României la<br />
spaåiul Schengen.<br />
Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãæurare a simpozionului<br />
a fost în Sala Senatului, din cadrul<br />
Aca<strong>de</strong>miei, la acesta participând un numãr<br />
<strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nåi.<br />
Stu<strong>de</strong>nåii care au prezentat în<br />
plen referatele au fost coordonaåi, în<br />
ve<strong>de</strong>rea realizãrii lucrãrilor, <strong>de</strong> cãtre<br />
cadrele didactice ale Catedrei Poliåie <strong>de</strong><br />
Frontierã, pregãtire Schengen æi limbi<br />
strãine. Materialele prezentate au fost <strong>de</strong><br />
actualitate æi au avut subiecte <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong> incitante ceea ce a generat <strong>de</strong>zbateri<br />
ample pe marginea tematicii.<br />
18<br />
PTF Fãlciu, fãrã activitate<br />
vase <strong>de</strong> bucãtãrie etc.). O altã parte importantã a traficului<br />
era constituitã din elevi moldoveni la diferite instituåii <strong>de</strong><br />
învãåãmânt din România, în special licee din municipiul<br />
Vaslui.<br />
Un cunoscut al poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã era un preot din<br />
Bârlad, care avea parohie în ... Republica Moldova, într-o<br />
localitate corespon<strong>de</strong>ntã satului românesc Vetriæoaia. Acesta<br />
era nelipsit <strong>de</strong> la fiecare cursã æi a fost singurul cãlãtor român<br />
care s-a prezentat în punctul <strong>de</strong> trecere cu vizã <strong>de</strong> intrare<br />
în Republica Moldova, aplicatã în paæaport, atunci când<br />
autoritãåile moldovene au impus acest lucru cetãåenilor<br />
români.<br />
Istorie<br />
Punctul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Fãlciu s-a <strong>de</strong>schis traficului<br />
internaåional în anul 1957, în baza Acordului feroviar dintre<br />
R.P. România æi U.R.S.S., pentru<br />
asigurarea transportului <strong>de</strong> mãrfuri<br />
în sistem import - export al României<br />
æi tranzitul <strong>de</strong> mãrfuri din Bulgaria æi<br />
cãtre U.R.S.S. æi invers.<br />
În perioada 1957 – 2000 sediul<br />
Punctului <strong>de</strong> control a funcåionat<br />
în incinta staåiei CFR Fãlciu,<br />
actualmente acesta aflându-se în<br />
cadrul SPF Fãlciu.<br />
Locaåiile între care se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
traficul sunt Fãlciu (România) æi<br />
Stoianovka (R. Moldova), distanåa<br />
<strong>de</strong> cale feratã <strong>de</strong> la podul feroviar<br />
ce traverseazã râul Prut la staåia CFR<br />
Fãlciu fiind <strong>de</strong> 2,8 km.<br />
Dupã 1989, prin PTF Fãlciu nu s-a mai <strong>de</strong>rulat trafic<br />
<strong>de</strong> marfã, iar începând cu data <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong>cembrie 1991, în<br />
urma acordului semnat la Bucureæti, la 29 august 1991, între<br />
Guvernul României æi Guvernul Republicii Moldova, s-a<br />
permis traficul <strong>de</strong> cãlãtori, iniåial, doar persoanelor din cele<br />
douã åãri.<br />
Adrian COROGEANU<br />
SECURIZAREA FRONTIERELOR, ÎNTRE ORIGINI ÆI ACTUALITATE<br />
- Sesiune <strong>de</strong> comunicãri ætiinåifice la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> poliåie „Alexandru Ioan Cuza”<br />
Dintre temele <strong>de</strong>zbãtute amintim: Eurodac, seiful <strong>de</strong> amprente<br />
<strong>de</strong>cadactilare al solicitanåilor <strong>de</strong> azil din Uniunea Europeanã,<br />
Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene – aportul<br />
naåional în cadrul spaåiului Schengen, Combaterea criminalitãåii<br />
transfrontaliere - falsificarea mijloacelor <strong>de</strong> platã, Controlul<br />
documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie - echipamente utilizate în examinarea<br />
suspiciunilor <strong>de</strong> fals, Modalitãåi <strong>de</strong> aplicare a Strategiei europene<br />
<strong>de</strong> supraveghere a frontierelor externe, Probleme actuale ridicate<br />
<strong>de</strong> a<strong>de</strong>rarea României la spaåiul Schengen, Interferenåe socioculturale<br />
ale minoritãåii ucrainene în zona <strong>de</strong> frontierã, Asigurarea<br />
unui climat <strong>de</strong> libertate, securitate æi justiåie în Uniunea<br />
Europeanã.<br />
Aceastã activitate vine în sprijinul<br />
învãåãmântului <strong>de</strong> specialitate æi lãrgeæte<br />
aria cunoaæterii problematicii actuale a<br />
frontierelor europene. Eforturille <strong>de</strong>puse<br />
<strong>de</strong> cãtre stu<strong>de</strong>nåi au fost apreciate <strong>de</strong> cãtre<br />
<strong>de</strong>canul Facultãåii <strong>de</strong> poliåie, dl. prof. univ.<br />
dr. cms. æef <strong>de</strong> poliåie Åuåu Piæleag, care i-<br />
a recompensat cu diplome <strong>de</strong> participare,<br />
iar pe cei care au avut o contribuåie<br />
edificatoare, cu permisii.<br />
F R O N T I E R A<br />
Sergiu Adrian VASILE<br />
Æ t i r i
Raportul <strong>de</strong> reevaluare a frontierelor<br />
aeriene – apreciat pozitiv<br />
Raportul privind evaluarea frontierelor aeriene ale<br />
României a fost apreciat favorabil æi aprobat, în ziua <strong>de</strong> 9<br />
<strong>de</strong>cembrie a.c., la Bruxelles, în cadrul reuniunii grupului <strong>de</strong><br />
lucru Evaluare - Schengen.<br />
Statele membre ale grupului <strong>de</strong> lucru<br />
Evaluare - Schengen au felicitat România<br />
pentru modul în care au fost implementate<br />
standar<strong>de</strong>le Schengen în domeniul<br />
frontierelor aeriene æi au subliniat cã, întrun<br />
timp foarte scurt, s-au realizat progrese<br />
mari din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al în<strong>de</strong>plinirii cerinåelor tehnice<br />
legate <strong>de</strong> echipamentele disponibile pentru supravegherea æi<br />
controlul frontierei.<br />
La aeroporturile din Bucureæti æi Timiæoara, precum æi la<br />
PTF Stamora Moraviåa rutier æi feroviar, controalele <strong>de</strong> frontierã<br />
corespund, potrivit raportului aprobat, cerinåelor acquis-ului<br />
Schengen.<br />
În cadrul procesului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la spaåiul Schengen,<br />
România a parcurs, în perioada 6 – 10 <strong>de</strong>cembrie a.c., ultima<br />
misiune <strong>de</strong> evaluare, cea în domeniul Sistemului Informatic<br />
Schengen/SIRENE, ce are ca obiectiv verificarea modului în<br />
care sunt în<strong>de</strong>plinite criteriile æi standar<strong>de</strong>le Schengen în<br />
implementarea acestui sistem în România <strong>de</strong> cãtre structurile<br />
cu competenåe în domeniu.<br />
Direcåia Informare æi Relaåii Publice din MAI<br />
Exerciåiu transfrontalier complex, la Timiæoara<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã timiæeni, împreunã cu colegii<br />
maghiari æi lucrãtori din cadrul IJP Timiæ, au organizat,<br />
în contextul a<strong>de</strong>rãrii României la Spaåiul Schengen æi a<br />
consolidãrii relaåiilor <strong>de</strong> colaborare dintre autoritãåile din<br />
cele douã åãri, un exerciåiu transfrontalier complex, care a<br />
vizat reåinerea unor infractori periculoæi.<br />
Potrivit scenariului, în dimineaåa zilei <strong>de</strong> 9 <strong>de</strong>cembrie a.c., în<br />
jurul orei <strong>11</strong>.00, douã persoane mascate æi înarmate au pãtruns<br />
în sediul unei unitãåi bancare din oraæul Sânnicolau Mare, au<br />
jefuit o importantã sumã <strong>de</strong> bani, dupã care au dispãrut <strong>de</strong> la<br />
faåa locului cu ajutorul unui autoturism. Dupã înregistrarea<br />
apelului <strong>de</strong> urgenåã au fost alertate foråele Poliåiei Ju<strong>de</strong>åului<br />
Timiæ æi Inspectoratului Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Timiæ.<br />
Concomitent, prin intermediul Punctului <strong>de</strong> Contact Cenad<br />
– Kiszombor, a fost înætiinåatã Cãpitãnia <strong>de</strong> Poliåie Csongrad, din<br />
Ungaria.<br />
În scurt timp, autoritãåile române au reperat autoturismul<br />
suspect, stabilind cã acesta se îndreaptã spre frontiera cu Ungaria.<br />
În acest sens, zona <strong>de</strong> frontierã a fost închisã, în ve<strong>de</strong>rea capturãrii<br />
infractorilor. Autoritãåile române au procedat la urmãrirea<br />
personelor în cauzã pânã pe teritoriul åãrii vecine, un<strong>de</strong> fugarii<br />
au fost reåinuåi <strong>de</strong> cãtre trupele speciale ale Poliåiei Ungare.<br />
Realizarea acestui exerciåiu <strong>de</strong>monstreazã, încã odatã, faptul<br />
cã autoritãåile române æi maghiare colaboreazã eficient, fiind <strong>de</strong><br />
un real folos atunci când se confruntã cu o situaåie realã <strong>de</strong> acest<br />
gen.<br />
Ciprian GAIC<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
19
Participarea reprezentanåilor P.F.R. la misiunile <strong>de</strong> menåinere<br />
a pãcii/ asistenåã la frontierã, <strong>de</strong>sfãæurate sub egida O.N.U. æi U.E.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re angajamentele asumate<br />
<strong>de</strong> România în domeniul P.E.S.A. (Politica<br />
Europeanã <strong>de</strong> Securitate æi Apãrare), P.F.R.<br />
a participat æi participã, în mod constant,<br />
la misiunile internaåionale <strong>de</strong> menåinere a<br />
pãcii æi asistenåã, la frontierã organizate sub<br />
egida O.N.U. æi U.E., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
români având o contribuåie semnificativã<br />
în teatrele <strong>de</strong> operaåii, astfel:<br />
EULEX-Kosovo<br />
Începând cu anul 2006, poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã români au participat la<br />
misiunea U.N.M.I.K. (United Nations<br />
Mission în Kosovo), pe diferite perioa<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> timp æi prin schimbarea periodicã a<br />
contingentelor, pânã în luna <strong>de</strong>cembrie a<br />
anului 2008, când, odatã cu transferul <strong>de</strong><br />
suveranitate, <strong>de</strong> la misiunea U.N.M.I.K.<br />
cãtre EULEX (Misiunea U.E. <strong>de</strong> aplicare a<br />
legii din Kosovo), aceætia au început sã-æi<br />
<strong>de</strong>sfãæoare misiunea sub egida UE.<br />
Sediul central al misiunii se aflã în<br />
oraæul Priætina. Participarea reprezentanåilor<br />
P.F.R. la misiunea EULEX are la bazã<br />
Acåiunea Comunã 2008 P.E.S.C. a<br />
Consiliului U.E. privind misiunea U.E. în<br />
Kosovo - EULEX.<br />
Principalele activitãåi <strong>de</strong>sfãæurate<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
contingentului român din EULEX Kosovo,<br />
pe timpul participãrii la aceastã misiune:<br />
monitorizare æi consiliere a poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã locali, activitãåi pe linie <strong>de</strong><br />
combatere a migraåiei ilegale, monitorizare<br />
operaåiuni vamale, control în punctele <strong>de</strong><br />
frontierã, investigaåii interne. La data <strong>de</strong> 1<br />
<strong>de</strong>cembrie a.c., patru poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
români æi-au încheiat misiunea în Kosovo<br />
(comisar Feodot Zinaida, comisar Cristian<br />
Ionel Meca, inspector principal Adrian<br />
Dobre æi inspector principal Mihai-Iulian<br />
Chetran), <strong>de</strong> la aceeaæi datã începându-æi<br />
misiunea, în cadrul EULEX, un alt poliåist<br />
<strong>de</strong> frontierã, inspector principal Alexandru<br />
Niculiåã –„bor<strong>de</strong>r monitor” la frontiera cu<br />
Muntenegru, în P.T.F. Kulina.<br />
MINUSTAH-Haiti<br />
Participarea reprezentanåilor P.F.R. la<br />
Misiunea O.N.U. din Haiti – MINUSTAH<br />
(United Nations Stabilization Mission în<br />
Haiti) are la bazã solicitarea Diviziei <strong>de</strong><br />
Poliåie Civilã a Departamentului D.P.K.O.<br />
- O.N.U.. Sediul central al misiunii se aflã<br />
în Port-au-Prince. În Haiti, reprezentanåii<br />
P.F.R. <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi precum:<br />
coordonarea activitãåilor <strong>de</strong> trecere prin<br />
punctul <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la frontiera dintre<br />
Haiti æi R. Dominicanã, activitãåi <strong>de</strong><br />
patrulare în zonele <strong>de</strong> frontierã, elaborarea<br />
unor documente (culegere <strong>de</strong> legi æi<br />
dispoziåii) în ceea ce priveæte frontiera æi<br />
activitãåile ce se <strong>de</strong>sfãæoarã la frontierã <strong>de</strong><br />
cãtre diferite instituåii ale statului, întocmire<br />
studii juridice æi acordare <strong>de</strong> consiliere în<br />
domeniul juridic, planificarea serviciului<br />
pentru unitãåile UNPOL, activitãåi <strong>de</strong><br />
investigaåii în cazuri <strong>de</strong> rãpiri <strong>de</strong> persoane<br />
æi omor <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> grav.<br />
În scopul creæterii contribuåiei<br />
României la Misiunea MINUSTAH, la<br />
momentul actual, P.F.R. este reprezentatã<br />
<strong>de</strong> 2 ofiåeri, comisarul-æef Cãlin Soare æi<br />
comisarul Nicolae Vîlceanu.<br />
EU MM-Georgia<br />
În baza H.G. nr. <strong>11</strong>30/18.09.2008,<br />
privind unele aspecte legate <strong>de</strong> participarea<br />
României la Misiunea civilã a U.E. <strong>de</strong><br />
monitorizare a Acordului <strong>de</strong> încetare a<br />
focului din Republica Georgia, P.F.R.<br />
participã la Misiunea EU MM (European<br />
Union Monitoring Mission) Georgia, cu<br />
sediul central la Tbilisi.<br />
Principalele activitãåi <strong>de</strong>sfãæurate<br />
în cadrul misiunii EU MM – Georgia<br />
sunt: monitorizarea foråelor armate<br />
<strong>de</strong> pe teritoriul georgian, având în<br />
ve<strong>de</strong>re conflictul cu privire la provincia<br />
separatistã Ossetia <strong>de</strong> Sud; monitorizarea<br />
situaåiei refugiaåilor rezultaåi atât în urma<br />
conflictului ossetian, din august 2008, cât<br />
æi a mai vechiului conflict abkhazian, din<br />
1992; relaåionarea cu autoritãåile locale,<br />
stocarea <strong>de</strong> informaåii <strong>de</strong>taliate <strong>de</strong>spre<br />
comunitãåi, starea economicã a acestora,<br />
posibilitãåile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicã æi<br />
i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> oportunitãåi, un<strong>de</strong> U.E.<br />
poate ajuta la refacerea economiei locale,<br />
îmbunãtãåirea infrastructurii, <strong>de</strong>zvoltare<br />
regionalã; informarea populaåiei locale<br />
<strong>de</strong>spre ceea ce înseamnã U.E., instituåiile<br />
acesteia æi poziåiile adoptate în calitate <strong>de</strong><br />
actor internaåional important - vizite în<br />
instituåii publice æi æcoli, un<strong>de</strong> sunt åinute<br />
prelegeri æi un<strong>de</strong> audienåa are posibilitatea<br />
sã poarte un dialog direct cu monitorii EU<br />
MM.<br />
La momentul actual, în cadrul EU<br />
MM, P.F.R. este reprezentatã <strong>de</strong> 3 ofiåeri,<br />
comisarul æef Theodor Prichici - <strong>de</strong>semnat<br />
æeful contingentului M.A.I., subcomisarul<br />
Ioan Bahrim æi inspectorul Mihai Simion, în<br />
20<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e
cadrul Biroului Regional Mtskheta.<br />
EUBAM - Moldova / Ucraina<br />
Misiunea EUBAM (European Union<br />
Bor<strong>de</strong>r Assistance Mission) Moldova/<br />
Ucraina a fost înfiinåatã ca rãspuns<br />
la <strong>de</strong>mersul preæedinåilor Republicii<br />
Moldova æi Ucrainei, la 1 <strong>de</strong>cembrie 2005,<br />
pentru controlul æi întãrirea potenåialului<br />
serviciilor vamale æi <strong>de</strong> grãniceri, în<br />
special în sectorul transnistrean. Sediul<br />
central al misiunii se aflã la O<strong>de</strong>sa.<br />
Principalele activitãåi <strong>de</strong>sfãæurate în<br />
cadrul acestei misiuni sunt: evaluarea<br />
organizãrii manageriale a autoritãåilor<br />
locale, <strong>de</strong> la nivelul managementului<br />
mediului æi acordarea <strong>de</strong> asistenåã în<br />
<strong>de</strong>zvoltarea abilitãåilor <strong>de</strong> management<br />
în domeniul respectiv, precum æi<br />
îndrumarea constructivã, pe parcursul<br />
implementãrii recomandãrilor date;<br />
monitorizarea, acordarea <strong>de</strong> asistenåã,<br />
consilierea, acordarea <strong>de</strong> recomandãri<br />
æi asigurarea pregãtirii zilnice la locul<br />
<strong>de</strong> muncã a grãnicerilor moldoveni/<br />
ucrainieni într-un mediu activ <strong>de</strong> lucru;<br />
îmbunãtãåirea eficienåei operaåionale<br />
a serviciilor partenere prin transferul<br />
<strong>de</strong> abilitãåi æi bune practici, incluzând<br />
„profiling” æi evaluarea riscurilor, folosirea<br />
echipamentelor speciale etc.; acordarea<br />
unor sfaturi pro-active æi sprijinirea<br />
serviciilor partenere <strong>de</strong> grãniceri în mediul<br />
<strong>de</strong> lucru æi în baza legislaåiei moldovene/<br />
ucrainene relevante; acordarea <strong>de</strong><br />
asistenåã autoritãåilor locale în i<strong>de</strong>ntificarea<br />
criminalitãåii transfrontaliere, precum æi în<br />
prevenirea corupåiei.<br />
La solicitarea EUBAM, PFR participã la<br />
aceastã misiune, cu 3 ofiåeri subcomisarul<br />
Rãzvan Bu<strong>de</strong>anu, æeful contingentului <strong>de</strong><br />
poliåie din misiunea EUBAM Moldova<br />
æi Ucraina (Unitatea Suport Analitic æi<br />
Funcåional, în cadrul sediului central <strong>de</strong> la<br />
O<strong>de</strong>sa), comisarul <strong>de</strong> poliåie Dorel Popa<br />
(Biroul Teritorial EUBAM Basarabeasca)<br />
æi subcomisarul Ionuå Vicleanu (Biroul<br />
Teritorial EUBAM Kotovsk).<br />
Pe parcursul anilor 2005 - 2009, 6<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã români au participat,<br />
pe diferite perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp, la Misiunea<br />
EUBAM Rafah – Misiunea <strong>de</strong> asistenåã a<br />
UE din Punctul <strong>de</strong> Trecere a Frontierei<br />
Rafah, dintre Fâæia Gaza æi Egipt, având<br />
ca principale sarcini: monitorizarea<br />
aplicãrii preve<strong>de</strong>rilor acordului între<br />
Israel æi Autoritatea Palestinianã, în<br />
cadrul punctului <strong>de</strong> frontierã RAFAH;<br />
intervenåia, în anumite cazuri, prin<br />
proceduri stabilite, <strong>de</strong> comun acord, cu<br />
ambele pãråi; evaluarea personalului æi<br />
a procedurilor aplicate; monitorizarea<br />
activitãåii în terminalul punctului <strong>de</strong><br />
trecere a frontierei Rafah.<br />
Aceætia sunt: comisarul-æef Eugen<br />
Mocanu, comisarul Florin Bulgariu,<br />
comisarul Costin Hîrjãu, subcomisarul<br />
Costel Halip, comisarul Dorel Popa æi<br />
inspectorul principal Radu Arcuæ.<br />
Adrian MIHÃILESCU<br />
Roxana CHELARU<br />
Ajutor PFR pentru Grecia,<br />
solicitat <strong>de</strong> FRONTEX<br />
În urma solicitãrii Agenåiei Frontex<br />
pentru <strong>de</strong>taæarea Echipelor Rapi<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
Intervenåie Rapidã la Frontiere (RABIT) în<br />
Grecia, ca urmare a situaåiei <strong>de</strong> crizã la<br />
frontierele cu Turcia, România a abordat<br />
cu maximã seriozitate participarea în<br />
zona operaåionalã, având în ve<strong>de</strong>re faptul<br />
cã fluxurile migraåioniste care tranziteazã<br />
frontiera terestrã dintre Turcia æi Grecia,<br />
afecteazã toate Statele Membre UE.<br />
Astfel, Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române<br />
participã la Operaåiunea Comunã Rabit<br />
<strong>2010</strong> cu urmãtoarele resurse: • 7 membri<br />
Activitãåile <strong>de</strong>sfãæurate în cadrul<br />
inspectoratului s-au <strong>de</strong>rulat în funcåie<br />
<strong>de</strong> cerinåele impuse privind a<strong>de</strong>rarea la<br />
Spaåiul Schengen, obiectiv ce urmeazã<br />
a fi atins în luna martie 20<strong>11</strong>. Din acest<br />
consi<strong>de</strong>rent, toate eforturile au fost<br />
circumscrise obiectivului primordial<br />
pentru anul în curs æi anume Evaluarea<br />
Schengen a României.<br />
Astfel, au fost continuate activitãåile<br />
<strong>de</strong> pregãtire începute în anul 2009,<br />
a structurilor din cadrul IJPF Suceava<br />
supuse evaluãrii. Au fost efectuate<br />
activitãåi care au vizat atât modul <strong>de</strong><br />
pregãtire a lucrãtorilor centralizat, cât æi<br />
verificarea acestora pe locul <strong>de</strong> serviciu.<br />
Cu ocazia acestor activitãåi s-a urmãrit<br />
cunoaæterea din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re teoretic<br />
a preve<strong>de</strong>rilor legislaåiei comunitare æi<br />
naåionale referitoare la controlul æi<br />
supravegherea frontierei <strong>de</strong> stat, iar pe<br />
locul <strong>de</strong> serviciu s-a urmãrit modul <strong>de</strong><br />
cunoaætere, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re practic, a<br />
procedurilor <strong>de</strong> lucru aplicabile la frontiera<br />
ver<strong>de</strong>, prin crearea unor situaåii ipotetice,<br />
iar în punctele <strong>de</strong> trecere s-a urmãrit<br />
cunoaæterea, <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã,<br />
a aplicaåiilor informatice disponibile,<br />
precum æi modul <strong>de</strong> utilizare a aparaturii<br />
existente. Un accent <strong>de</strong>osebit a fost pus<br />
pe instruirea personalului propriu privind<br />
cunoaæterea sistemului comun european<br />
<strong>de</strong> urmãrire poliåieneascã transfrontalierã,<br />
numit Sistemul Informatic Schengen.<br />
Pe linie <strong>de</strong> logisticã, IJPF Suceava a<br />
fost dotat, anul acesta, cu aproximativ<br />
RABIT cu 7 autovehicule <strong>de</strong> supraveghere<br />
a frontierei terestre (Nissan Pathfin<strong>de</strong>r æi<br />
Kia Sorento), cu armamentul din dotare<br />
• 1 membru RABIT pentru controlul<br />
documentelor în PTF Kipi • 1 membru<br />
RABIT re<strong>de</strong>taæat din operaåiunea Poseidon<br />
Land, pentru intervievarea migranåilor<br />
• 1 autobuz æi 1 microbuz (cu 4 æoferi):<br />
<strong>de</strong>stinate transportului <strong>de</strong> migranåi ilegali<br />
din zonele operaåionale cãtre centrele <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>tenåie.<br />
De asemenea, din cadrul<br />
Inspectoratului General <strong>de</strong> Aviaåie a fost<br />
<strong>de</strong>taæat un elicopter <strong>de</strong> tip EC<br />
135, la data <strong>de</strong> 15 noiembrie<br />
a.c.<br />
Perioada iniåialã <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>taæare pentru care poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã români a fost<br />
cuprinsã îniåial între 22<br />
noiembrie-13 <strong>de</strong>cembrie, dar<br />
aceasta a fost apoi prelungitã<br />
pânã la data <strong>de</strong> 3 martie<br />
20<strong>11</strong>.<br />
Principale activitãåi <strong>de</strong>sfãæurate la IJPF Suceava,<br />
în ve<strong>de</strong>rea a<strong>de</strong>rãrii la Spaåiul Schengen<br />
100 <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> mobilitate terestrã<br />
(autoturisme marca Audi, Wolksvagen,<br />
Land Rover Defen<strong>de</strong>r cu termoviziune, VW<br />
Transporter, Iveco Masiv, A.T.V.), multiple<br />
echipamente <strong>de</strong> supraveghere a frontierei<br />
pe timp <strong>de</strong> zi æi noapte (ochelari, aparate<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong> noapte, binocluri).<br />
Totodatã, este pus în practicã subsistemul<br />
<strong>de</strong> comunicaåii mobile în regim TETRA, în<br />
ve<strong>de</strong>rea verificãrii oportune a persoanelor<br />
æi mijloacelor <strong>de</strong> transport care tranziteazã<br />
sau care se aflã pe teritoriul României.<br />
Menåionãm cã poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul IJPF Suceava au fost instruiåi asupra<br />
modului <strong>de</strong> efectuare a misiunilor cu<br />
aceste echipamente <strong>de</strong> ultimã generaåie.<br />
În prezent, sunt în curs <strong>de</strong> finalizare<br />
lucrãrile <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare pentru aducerea<br />
la standar<strong>de</strong>le Schengen a Punctelor <strong>de</strong><br />
Mic Trafic din cadrul IJPF Suceava, cât æi<br />
la staåia C.F.R. Vicæani.<br />
Ilie POROCH-SERIÅAN<br />
F R O N T I E R A<br />
C o o p e r a r e<br />
21
2.000 <strong>de</strong> lei - mitã refuzatã <strong>de</strong> un<br />
poliåist <strong>de</strong> frontierã<br />
În seara <strong>de</strong> 4 noiembrie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia<br />
combaterii contraban<strong>de</strong>i cu produse accizabile, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul IJPF Iaæi au oprit, la intrarea în municipiul<br />
Iaæi, un autocamion înmatriculat în ju<strong>de</strong>åul Satu Mare, condus <strong>de</strong><br />
un cetãåean român. La controlul specific, s-a constatat cã maæina<br />
transporta o mare cantitate <strong>de</strong> usturoi, ambalatã în sãculeåi,<br />
pentru care æoferul nu <strong>de</strong>åinea documente legale <strong>de</strong> provenienåã<br />
æi transport, acestea fiind în posesia proprietarului mãrfii, care se<br />
<strong>de</strong>plasa cu alt autoturism.<br />
Dupã puåin timp, a ajuns la faåa locului proprietarul mãrfii,<br />
cetãåeanul român C. Mihai, în vârstã <strong>de</strong> 50 ani, domiciliat pe<br />
raza ju<strong>de</strong>åului Iaæi, care a prezentat la control factura <strong>de</strong> însoåire<br />
a mãrfii. Întrucât existau<br />
suspiciuni cu privire la<br />
autenticitatea documentului,<br />
s-a procedat la conducerea<br />
autocamionului cu marfã æi<br />
a lui C. Mihai la sediul IJPF<br />
Iaæi, pentru aprofundarea<br />
verificãrilor.<br />
Pe timpul <strong>de</strong>plasãrii cãtre<br />
sediul inspectoratului, C.<br />
Mihai i-a propus unui poliåist<br />
<strong>de</strong> frontierã „sã se ajungã<br />
la o înåelegere”, dar acesta<br />
a respins propunerea æi i-a<br />
adus la cunoætinåã cã fapta sa<br />
constituie infracåiune.<br />
La sediul IJPF Iaæi, bãrbatul<br />
a insistat din nou pe lângã<br />
poliåistul <strong>de</strong> frontierã pentru a<br />
nu-æi în<strong>de</strong>plini atribuåiile <strong>de</strong> serviciu æi a-l lãsa sã plece cu marfa,<br />
iar în momentul în care ofiåerul a <strong>de</strong>schis portiera autoturismului<br />
<strong>de</strong> serviciu, acesta a plasat în buzunarul portierei din stânga-faåã<br />
Flagrant pentru dare <strong>de</strong> mitã,<br />
la IJPF Suceava<br />
În urma <strong>de</strong>nunåului formulat <strong>de</strong> un poliåist <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul IJPF Suceava, ofiåerii Direcåiei Generale Anticorupåie<br />
– Serviciul Ju<strong>de</strong>åean Anticorupåie Suceava, sub coordonarea<br />
procurorului <strong>de</strong>semnat din cadrul Parchetului <strong>de</strong> pe lângã<br />
Tribunalul Suceava, au prins în flagrant un cetãåean român, B.<br />
Dumitru, care a încercat sã ofere suma <strong>de</strong> 1.000 lei æi 5 litri <strong>de</strong><br />
pãlincã poliåistului <strong>de</strong> frontierã, pentru a nu fi luate mãsurile<br />
legale împotriva sa æi a prietenului sãu.<br />
La data <strong>de</strong> 6 noiembrie a.c., orele 22.00, pe raza localitãåii<br />
Cârlibaba, ju<strong>de</strong>åul Suceava, un echipaj al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã,<br />
din cadrul SPF Izvoarele Sucevei, l-a oprit, în trafic, pe F. Paul,<br />
care conducea un autocamion marca MAN. Fiindu-i solicitat sã<br />
prezinte documentele, conducãtorul auto a <strong>de</strong>clarat cã nu le are<br />
asupra sa, iar camionul aparåine unei societãåi comerciale, cursa<br />
fiind efectuatã la solicitarea patronului acesteia.<br />
În urma verificãrilor, efectuate <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, a<br />
rezultat cã numãrul <strong>de</strong> înmatriculare al autocamionului a aparåinut<br />
unui alt autocamion, marca DAC, radiat din circulaåie la data <strong>de</strong><br />
27 mai 2003. De asemenea, a mai rezultat æi faptul cã F. Paul nu<br />
posedã permis <strong>de</strong> conducere.<br />
Faåã <strong>de</strong> F. Paul, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit lucrare penalã<br />
pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong> conducere pe drumurile publice<br />
a unui autovehicul cu numãr fals <strong>de</strong> înmatriculare æi conducere<br />
pe drumurile publice a unui autovehicul <strong>de</strong> cãtre o persoanã<br />
care nu posedã permis <strong>de</strong> conducere. La rândul sãu, B. Dumitru,<br />
fiul administratorului societãåii comerciale <strong>de</strong> care aparåinea<br />
22<br />
suma <strong>de</strong> 2.000 lei.<br />
Poliåistul <strong>de</strong> frontierã a închis æi asigurat autoturismul, a adus<br />
<strong>de</strong> îndatã la cunoætinåa superiorilor sãi situaåia <strong>de</strong> fapt æi a sesizat<br />
Direcåia Generalã Anticorupåie - Serviciul Ju<strong>de</strong>åean Anticorupåie<br />
Iaæi.<br />
Flagrantul a fost realizat <strong>de</strong> o echipã formatã dintr-un procuror<br />
din cadrul Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Tribunalul Iaæi æi ofiåeri din<br />
cadrul D.G.A. - Serviciul Ju<strong>de</strong>åean Iaæi, ocazie cu care a fost<br />
ridicatã suma <strong>de</strong> 2.000 lei oferitã drept mitã.<br />
Pentru continuarea verificãrilor, privind transportul <strong>de</strong> usturoi,<br />
s-a solicitat sprijinul unei echipe din cadrul Gãrzii Financiare Iaæi,<br />
împreunã cu care s-a procedat la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea compartimentului<br />
<strong>de</strong> marfã al autocamionului æi inventarierea mãrfii, ocazie cu<br />
care s-a constatat cã, în autovehicul, se afla cantitatea <strong>de</strong> 5.885<br />
kilograme <strong>de</strong> usturoi, ambalatã în 1.177 saci din plasã a câte<br />
cinci kilograme.<br />
Ca urmare a <strong>de</strong>nunåului formulat <strong>de</strong> poliåistul <strong>de</strong> frontierã, lui<br />
C. Mihai i-a fost întocmitã lucrare penalã<br />
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> dare<br />
<strong>de</strong> mitã, faptã prevãzutã æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> art.<br />
255 din Codul Penal.<br />
Totodatã, în cauzã, s-a întocmit<br />
lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii <strong>de</strong><br />
cãtre numitul C. Mihai a infracåiunilor <strong>de</strong><br />
nerespectare a dispoziåiilor privind operaåiile<br />
<strong>de</strong> import sau export, evaziune fiscalã prin<br />
omisiunea evi<strong>de</strong>nåierii, în actele contabile<br />
ori în alte documente legale, a operaåiunilor<br />
comerciale efectuate æi fals intelectual prin<br />
efectuarea cu ætiinåã <strong>de</strong> înregistrãri inexacte<br />
în contabilitate, având drept consecinåã<br />
<strong>de</strong>naturarea veniturilor.<br />
Cantitatea <strong>de</strong> 5.885 kilograme usturoi,<br />
în valoare <strong>de</strong> 40.018 lei, a fost ridicatã în<br />
ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor æi predatã<br />
reprezentanåilor Gãrzii Financiare Iaæi. Împotriva numitului C. M.<br />
a fost luatã mãsura reåinerii, pe o perioadã <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ore, urmând<br />
a fi prezentat instanåei cu propunere <strong>de</strong> arestare preventivã.<br />
Denis-Mihaela LAZÃR<br />
autocamionul, este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong><br />
încredinåare cu ætiinåã a unui autovehicul pentru conducere, pe<br />
drumurile publice, cãtre o persoanã care nu posedã permis <strong>de</strong><br />
conducere.<br />
Duminicã, 7 noiembrie a.c., poliåistul <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
SPF Izvoarele Sucevei a fost contactat <strong>de</strong> cãtre B. Dumitru, care i-a<br />
propus ca, în schimbul unei sume <strong>de</strong> bani æi a 5 litri <strong>de</strong> pãlincã,<br />
sã nu <strong>de</strong>a curs cercetãrilor în lucrarea penalã respectivã.<br />
Poliåistul <strong>de</strong> frontierã a refuzat, i-a adus la cunoætinåã cã fapta<br />
sa constituie infracåiune æi apoi a raportat situaåia æefului sãu,<br />
care a sesizat Direcåia Generalã Anticorupåie – Serviciul Ju<strong>de</strong>åean<br />
Anticorupåie Suceava. Imediat a fost sesizat Parchetul <strong>de</strong> pe lângã<br />
Tribunalul Suceava, fiind înregistrat dosarul penal.<br />
În data <strong>de</strong> 8 noiembrie a.c., în jurul orei 18.00, la sediul SPF<br />
Izvoarele Sucevei s-a prezentat B. Dumitru, care i-a solicitat din<br />
nou agentului <strong>de</strong> poliåie sã nu <strong>de</strong>a curs cercetãrilor în lucrarea<br />
penalã.<br />
În aceste împrejurãri, B. Dumitru a scos o sumã <strong>de</strong> bani pe<br />
care o avea asupra sa æi a oferit-o poliåistului <strong>de</strong> frontierã pentru<br />
a distruge actele premergãtoare întocmite, spunându-i, totodatã,<br />
cã cei 5 litri <strong>de</strong> pãlincã se aflã în maæina cu care a venit.<br />
Flagrantul a fost realizat <strong>de</strong> o echipã formatã dintr-un<br />
procuror din cadrul Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Tribunalul Suceava<br />
æi ofiåeri din cadrul DGA - Serviciul Ju<strong>de</strong>åean Suceava, ocazie<br />
cu care a fost ridicatã suma <strong>de</strong> 1.000 lei oferitã drept mitã æi<br />
douã sticle <strong>de</strong> 2,5 litri cu pãlincã, aflate pe bancheta din spate a<br />
autoturismului marca Volkswagen Golf, care aparåinea prietenei<br />
lui B. Dumitru.<br />
Procurorul <strong>de</strong> caz a dispus cercetarea autorului în stare <strong>de</strong><br />
libertate pentru comiterea infracåiunii <strong>de</strong> dare <strong>de</strong> mitã.<br />
Ilie POROCH-SERIÅAN<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
82.250 euro, confiscaåi la Otopeni<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la P.T.F. „Henri Coandã” Bucureæti<br />
Otopeni, împreunã cu inspectorii vamali <strong>de</strong> la Biroul vamal<br />
Otopeni – Cãlãtori æi lucrãtori din cadrul „Tri<strong>de</strong>nt” au <strong>de</strong>scoperit,<br />
asupra a doi cetãåeni ciprioåi, 82.250 euro, bani ne<strong>de</strong>claraåi la<br />
trecerea frontierei <strong>de</strong> stat a României.<br />
În data <strong>de</strong> 7 <strong>de</strong>cembrie a.c., în jurul orelor 15.45, s-au prezentat<br />
la Aeroportul Internaåional „Henri Coandã”, pe sensul <strong>de</strong> intrare<br />
în åarã, doi cetãåeni ciprioåi, Lucas K., în vârstã <strong>de</strong> 48 ani æi Polis<br />
K., în vârstã <strong>de</strong> 25 ani, cãlãtorind pe ruta Ecuador-Amsterdam-<br />
Otopeni, care s-au înscris pe fluxul sosiri internaåionale, pe<br />
culoarul ver<strong>de</strong> – „nimic <strong>de</strong> <strong>de</strong>clarat”.<br />
În data <strong>de</strong> 17 septembrie a.c., în jurul orei 08.30, au fost<br />
<strong>de</strong>pistaåi, în zona <strong>de</strong> competenåã a SPF Negru Vodã, cetãåenii<br />
bulgari Dobrev S., <strong>de</strong> 27 ani æi Sali K., <strong>de</strong> 22 ani, care aveau<br />
în portbagajul autoturismului douã <strong>de</strong>tectoare <strong>de</strong> metal marca<br />
Avantage, a cãror <strong>de</strong>åinere este interzisã <strong>de</strong> lege.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au efectuat un control amãnunåit<br />
asupra autoturismului, <strong>de</strong>scoperind mai multe obiecte <strong>de</strong> metal,<br />
susceptibile a aparåine patrimoniului cultural naåional.<br />
În urma expertizei efectuatã <strong>de</strong> Direcåia Ju<strong>de</strong>åeanã pentru<br />
Culturã æi Patrimoniul Naåional Constanåa a rezultat cã obiectele<br />
<strong>de</strong>scoperite sunt vãrfuri <strong>de</strong> sãgeåi <strong>de</strong> luptã, datate din secolele V-IV<br />
î.Hr., mone<strong>de</strong> <strong>de</strong> bronz datând <strong>de</strong> pe vremea împãratului Aurelian<br />
(sec III î.Chr), precum æi mone<strong>de</strong> macedonene din vremea lui<br />
Filip al-II-lea sau Alexandru cel<br />
Mare (sec IV-III î.Chr), aceste obiecte<br />
<strong>de</strong>scoperite fiind <strong>de</strong> importanåã<br />
<strong>de</strong>osebitã pentru patrimoniul<br />
cultural, întrucât sunt obiecte<br />
arheologice æi numismatice.<br />
Obiectele au fost <strong>de</strong>scoperite<br />
<strong>de</strong> cetãåenii bulgari cu ajutorul<br />
<strong>de</strong>tectoarelor <strong>de</strong> metale, prin<br />
sãpãturi æi <strong>de</strong>tecåii în Situl arheologic<br />
din zona localitãåii Limanu, ju<strong>de</strong>åul<br />
IJPF Iaæi a încheiat proiectul „Bunã practicã în prevenirea æi<br />
combaterea corupåiei”, iniåiat <strong>de</strong> asociaåia Alternative Sociale æi<br />
finanåat <strong>de</strong> Uniunea Europeanã, prin Facilitatea <strong>de</strong> Tranziåie 2007/<br />
19343.01.<strong>11</strong> - Consolidarea sprijinului societãåii civile în lupta<br />
împotriva corupåiei.<br />
Scopul proiectului a fost<br />
realizarea unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong><br />
bunã practicã în domeniul<br />
prevenirii corupåiei în<br />
rândul poliåiætilor, bazat pe<br />
colaborarea ONG – instituåii<br />
publice. În cadrul acestui<br />
proiect, 187 <strong>de</strong> poliåiæti æi<br />
poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, din<br />
cadrul IPJ Iaæi, IPJ Vaslui<br />
æi IJPF Iaæi, au participat<br />
la formarea în domeniul<br />
anticorupåiei, organizatã în<br />
cadrul proiectului.<br />
Au fost organizate<br />
nouã sesiuni <strong>de</strong> formare<br />
în domeniul prevenirii æi<br />
combaterii corupåiei, iar<br />
208 poliåiæti æi poliåiæti <strong>de</strong><br />
Acåionând în baza analizei <strong>de</strong> risc, echipa comunã <strong>de</strong><br />
control a hotãrât efectuarea unui control amãnunåit asupra<br />
cetãåenilor respectivi, <strong>de</strong>scoperind, cu aceastã ocazie, în<br />
bagajul lor <strong>de</strong> mânã, 102.250 euro, bani ne<strong>de</strong>claraåi la<br />
intrarea în åarã.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re faptul cã, potrivit normelor BNR, legislaåiei<br />
Uniunii Europene æi art. 156 alin. 3 din H.G. nr. 707/2006,<br />
cu completãrile æi modificãrile ulterioare, s-a <strong>de</strong>pãæit limita <strong>de</strong><br />
10.000 <strong>de</strong> euro, admisã <strong>de</strong> legislaåia în vigoare pentru sumele<br />
ne<strong>de</strong>clarate la trecerea frontierei, autoritatea vamalã a reåinut în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii 82.250 euro, aplicând, totodatã, o amendã<br />
contravenåionalã în valoare <strong>de</strong> 3.000 lei.<br />
Biroul <strong>de</strong> Informare æi Relaåii Publice din cadrul IGPF<br />
Detectoare <strong>de</strong> metal interzise æi obiecte<br />
<strong>de</strong> patrimoniu, <strong>de</strong>pistate la SPF Negru Vodã<br />
Constanåa, recunoscutã ca zonã ce face parte din spaåiul <strong>de</strong><br />
influenåã economicã æi politicã a coloniei Callatis, în perioa<strong>de</strong>le<br />
greacã, romanã æi romano-bizantinã.<br />
Celor doi cetãåeni bulgari li s-au întocmit actele premergãtoare<br />
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii prevãzutã<br />
æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> art.92, alin.1 din L.182/2000, obiectele în<br />
cauzã fiind reåinute în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor.<br />
Alexandru NICOLIN<br />
Bunã practicã în prevenirea æi combaterea corupåiei<br />
frontierã au participat la <strong>de</strong>zbaterile referitoare la domeniul<br />
anticorupåiei organizate în cadrul proiectului. „Proiectul este<br />
o nouã abordare a domeniului prevenirii corupåiei în rândul<br />
poliåiætilor, prin apelarea la valorile etice ale profesiei <strong>de</strong> poliåist”,<br />
a spus Alexandru Gulei, coordonatorul proiectului. Proiectul a<br />
beneficiat <strong>de</strong> un buget <strong>de</strong> 109.980 <strong>de</strong> euro, din care 98.900 <strong>de</strong><br />
euro reprezintã contribuåia Uniunii Europene, iar 10.990 <strong>de</strong> euro<br />
- contribuåia asociaåiei Alternative Sociale.<br />
Obiectivele proiectului au fost:<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea unei curricule <strong>de</strong> formare în domeniul<br />
anticorupåiei;<br />
- realizarea unei lucrãri care sã explice æi sã promoveze<br />
principiile <strong>de</strong>ontologice ale profesiei <strong>de</strong> poliåist, precum æi<br />
preve<strong>de</strong>rile legale relevante în domeniu;<br />
- <strong>de</strong>zvoltarea unui mo<strong>de</strong>l eficient <strong>de</strong> campanie internã pentru<br />
prevenirea actelor <strong>de</strong> corupåie æi conætientizarea poliåiætilor cu<br />
privire la principiile <strong>de</strong>ontologice ale profesiei <strong>de</strong> poliåist.<br />
Ca rezultate ale proiectului menåionãm:<br />
- curricula <strong>de</strong> formare în domeniul anticorupåiei;<br />
- realizarea unui ghid în domeniul <strong>de</strong>ontologiei profesiei <strong>de</strong><br />
poliåist, tipãrit în 3000 <strong>de</strong> exemplare æi distribuit;<br />
- un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> bunã practicã în domeniul anticorupåiei, în<br />
rândul poliåiætilor;<br />
Denis Mihaela LAZÃR<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i 23
Un cetãåean bulgar, care a introdus în åarã<br />
aproximativ un kilogram <strong>de</strong> cocainã ingeratã,<br />
a fost <strong>de</strong>pistat în flagrant <strong>de</strong>lict în incinta<br />
Aeroportului „Henri Coandã” – Otopeni, <strong>de</strong><br />
poliåiæti <strong>de</strong> la D.C.C.O. – I.G.P.R. æi poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul P.P.F. Henri Coandã.<br />
La data <strong>de</strong> 6 <strong>de</strong>cembrie a.c., ofiåeri ai Direcåiei<br />
<strong>de</strong> Combatere a Criminalitãåii Organizate - Serviciul<br />
Antidrog, în urma cooperãrii cu poliåiæti din cadrul<br />
Direcåiei <strong>de</strong> Combatere a Criminalitãåii Organizate<br />
din Bulgaria, au stabilit faptul cã, pe Aeroportul<br />
Internaåional „Henry Coandã” – Otopeni, urmeazã<br />
sã soseascã doi cetãåeni, <strong>de</strong>spre care existau indicii<br />
cã ar transporta droguri, disimulate în organism.<br />
În cursul zilei <strong>de</strong> luni, la PTF-Aeroport „Henri<br />
Prins cu cocainã în stomac<br />
Coandã”, s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind din<br />
Republica Dominicanã, via Frankfurt, doi cetãåeni bulgari, o<br />
femeie æi un bãrbat, în vârstã <strong>de</strong> 42, respectiv 47 ani.<br />
Dupã efectuarea formalitãåilor <strong>de</strong> frontierã, o echipã formatã<br />
din poliåiæti <strong>de</strong> la D.C.C.O. – I.G.P.R. æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul P.P.F. „Henri Coandã” au efectuat un control asupra celor<br />
douã persoane æi bagajelor acestora.<br />
Existând suspiciuni cã aceætia transportã substanåe interzise<br />
în stomac, au fost conduæi cãtre Biroul Vamal Otopeni Cãlãtori,<br />
un<strong>de</strong> s-au controlat bagajele celor doi. La controlul efectuat nu<br />
au fost <strong>de</strong>pistate substanåe interzise la <strong>de</strong>åinere, motiv pentru<br />
care, aceætia au fost supuæi unui control cu raze X, cu aparatul<br />
aflat în dotarea Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã din cadrul Aeroportului<br />
Internaåional Henry Coandã. Astfel, în stomacul bãrbatului s-au<br />
<strong>de</strong>scoperit 90 <strong>de</strong> capsule <strong>de</strong> cocainã, în cantitate <strong>de</strong> aproximativ<br />
10 grame fiecare.<br />
Ambii cetãåeni bulgari au fost preluaåi <strong>de</strong> cãtre poliåiætii<br />
D.C.C.O. – Serviciul Antidrog, în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor,<br />
fiind conduæi la Spitalul <strong>de</strong> Urgenåã Floreasca pentru expertiza<br />
<strong>de</strong> specialitate a capsulelor.<br />
În baza probatoriului administrat, s-a dispus reåinerea pentru<br />
24 <strong>de</strong> ore a bãrbatului, A. M., în vârstã <strong>de</strong> 47 ani, pentru<br />
sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> trafic ilicit internaåional <strong>de</strong> droguri <strong>de</strong><br />
mare risc, faptã prevãzutã æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> Legea nr. 143/2000.<br />
Procurorii D.I.I.C.O.T. au propus Tribunalului Bucureæti arestarea<br />
preventivã a inculpatului pentru o perioadã <strong>de</strong> 29 zile.<br />
Biroul <strong>de</strong> Informare æi Relaåii Publice<br />
din cadrul IGPF<br />
Substanåe interzise, <strong>de</strong>scoperite într-un autocar ce efectua curse<br />
regulate pe relaåia Chiæinãu – Iaæi<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Punctului <strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei Sculeni au întocmit lucrare penalã unui bãrbat în<br />
bagajele cãruia a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea <strong>de</strong> 500 fiole <strong>de</strong><br />
substanåã anabolizantã - TESTOSTERONA E.<br />
În ziua <strong>de</strong> 9 <strong>de</strong>cembrie a.c., în jurul orelor 14.30, s-a<br />
prezentat la PTF Sculeni, pe sensul <strong>de</strong> intrare în åarã, microbuzul<br />
ce efectueazã curse regulate pe relaåia Chiæinãu – Iaæi.<br />
În urma controlului amãnunåit, efectuat <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong><br />
control pasagerilor din microbuz, a fost <strong>de</strong>scoperitã în bagajele<br />
cetãåeanului român Dan P., în vârstã <strong>de</strong> 31ani, cu domiciliul în<br />
ju<strong>de</strong>åul Vrancea, cantitatea <strong>de</strong> 500 fiole <strong>de</strong> TESTOSTERONA E.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat ca a achiziåionat fiolele din Chiæinãu în<br />
scopul consumului propriu. Acesta a mai adãugat ca nu avea<br />
cunoætinåã <strong>de</strong>spre faptul ca substanåele în cauzã sunt interzise.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au<br />
întocmit persoanei în cauzã<br />
lucrare penalã sub aspectul<br />
sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong><br />
„introducere în åarã <strong>de</strong><br />
substanåe cuprinse în Lista<br />
interzisã”, urmând ca la<br />
finalizarea cercetãrilor sã fie<br />
dispuse mãsurile legale care<br />
se impun.<br />
Denis Mihaela LAZÃR<br />
24<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
„Schengenu’, un cuvânt,<br />
iar ãsta e <strong>de</strong> la Dumnezeu”<br />
Fragment preluat din „Spaåiul Schengen: åara libertãåii<br />
absolute”, articol publicat în ziarul A<strong>de</strong>vãrul<br />
Asta ætie Ionel Hristea (50 <strong>de</strong> ani), din localitatea <strong>de</strong> frontierã<br />
Moreni (Iaæi) <strong>de</strong>spre spaåiul Schengen. În 1993 s-a mutat din<br />
Galaåi, împreunã cu pãrinåii, ca sã stea la malul Prutului. Are<br />
casa atât <strong>de</strong> aproape <strong>de</strong> fâæia ver<strong>de</strong> cã, dacã s-ar întin<strong>de</strong> prea mult<br />
în pat, ar atinge-o cu <strong>de</strong>getele mari <strong>de</strong> la picioare.<br />
„Ce-i Schengen? Pãi ce poate sã fie? Un cuvânt, iar cuvântul<br />
îi <strong>de</strong> la Dumnezeu. Mai multe <strong>de</strong>spre asta cred cã ætiu istoricii.<br />
Ce viaåã poate sã-mi schimbe, cã eu viaåa mi-o schimb numa’<br />
cu bãåu’ ãsta”, spune Ionel Hristea, în timp ce<br />
coboarã <strong>de</strong> pe umãrul drept un arac strâmb,<br />
plin <strong>de</strong> noduri acoperite <strong>de</strong> coajã. Pe lemn<br />
are înfãæurat un fir subåire (gutã), cu un cârlig<br />
la capãt.<br />
Localnicul bate în retragere când este rugat<br />
sã spunã ce cre<strong>de</strong> <strong>de</strong>spre faptul cã locuieæte la<br />
marginea zonei <strong>de</strong> circulaåie liberã. „Sunt æi<br />
obosit, cã am bãut asearã, am mai tãiat æi un<br />
porc, da’ nu al meu, cã nu am, æi atâta tot. Nu<br />
cred cã vreau sã intrãm în Schengen, cã eu stau<br />
chiar pe malul Prutului...”, spune localnicul,<br />
fãrã sã ætie exact ce-l <strong>de</strong>ranjeazã. Ceva i-a<br />
rãmas întipãrit în minte <strong>de</strong> la un amic, plecat<br />
sã munceascã peste hotare.<br />
Schengen”, trage concluzia sãteanul, odatã cu ultimul fum din<br />
åigara adusã <strong>de</strong> peste Prut.<br />
„Grija mea e sã merg la câmp”<br />
Nici consãteanul lui, Mihai Dãscãlescu (55 <strong>de</strong> ani), nu este<br />
familiarizat cu spaåiul Schengen. „Nu’æ ce-i ãla. Stau aici <strong>de</strong> 20<br />
<strong>de</strong> ani, da’ n-am mai auzit <strong>de</strong> el“, spune sãteanul. Simte însã<br />
pe propria-i piele cã ceva s-a schimbat la graniåã. „Înainte <strong>de</strong><br />
Revoluåie era altfel. Acum e mai strict. Mai puteai sã treci dincolo,<br />
mai fãceai cumpãrãturi, alimente, în general, acum nu mai poåi.<br />
Dragoste æi încre<strong>de</strong>re la fâæie<br />
„Am auzit <strong>de</strong> astea, <strong>de</strong> infraroæu æi niæte<br />
sateliåi, parcã. M-am gândit cã mã pot ve<strong>de</strong>a.<br />
Mi-a spus cineva care a fost în Armatã æi acum<br />
a plecat la muncã, în Spania. Nu mã tem încã, da’ m-am gândit<br />
æi la asta. Am æi eu o concubinã, iar dacã mã filmeazã noaptea<br />
cu aparatele alea care vãd pe întuneric, pe aicea prin curte, cu<br />
ea, cum ne mai drãgãlãæim, ce? Nu mã <strong>de</strong>ranjeazã, cã doar nu<br />
am furat-o“, spune distrat sãteanul.<br />
Gânditor, cu mucul <strong>de</strong> Plugaru frãmântat în vârful <strong>de</strong>getelor<br />
îngãlbenite <strong>de</strong> nicotinã, localnicul vorbeæte <strong>de</strong>spre una din<br />
problemele actuale ale frontierei, braconajul. „În mine au<br />
încre<strong>de</strong>re, stau aici pe malul apei æi mã ætiu cei <strong>de</strong> la frontierã.<br />
Le-am spus, <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile, cã noaptea basarabenii intrã æi pun<br />
plasã. Eu prind peæte pentru mine. Mai stau æi noaptea. Sã-mi<br />
ajute Dumnezeu sã fac aæa æi dupã ce intrãm în spaåiu’ ãsta,<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> severi cu noi“, mai spune<br />
Mihai Dãscãlescu.<br />
Sistemele <strong>de</strong> supraveghere ale poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã nu-i<br />
sperie pe localnicii din Moreni, comuna Prisãcani. „Ce dacã au<br />
sisteme cu termoviziune <strong>de</strong> aia. Eu åin uæile închise tot timpul, cã-s<br />
singurã æi mã tem. Nu am eu treabã cu poliåiætii <strong>de</strong> frontierã æi cu<br />
Schengen-ul lor. Grija mea e sã merg la câmp æi sã fac treabã în<br />
gospodãrie“, spune æi Natalia Amariåei, care are 80 <strong>de</strong> ani.<br />
Batmobile æi Big Brother, <strong>de</strong> strajã la frontiere<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni se pot lãuda cu unele dintre cele<br />
mai performante echipamente <strong>de</strong> supraveghere ale frontierei.<br />
Aceætia au în dotare æase maæini <strong>de</strong> teren Land Rover<br />
Discovery 4, pe care au fost montate sisteme ultraperformante<br />
<strong>de</strong> supraveghere, atât ziua, cât æi noaptea.<br />
Maæinile valoreazã aproape un milion <strong>de</strong> euro. În spatele<br />
æoferului se aflã un a<strong>de</strong>vãrat laborator: douã display-uri,<br />
un tablou <strong>de</strong> comandã cu joystick, iar în portbagaj se aflã<br />
dispozitivul <strong>de</strong> supraveghere retractabil, cu camere vi<strong>de</strong>o<br />
<strong>de</strong> ultimã generaåie. La o simplã apãsare <strong>de</strong> buton, acesta<br />
iese prin plafonul maæinii æi orice vietate, pe o distanåã <strong>de</strong><br />
20 <strong>de</strong> kilometri, poate fi <strong>de</strong>tectatã. Cele 6 maæini <strong>de</strong> teren,<br />
alãturi <strong>de</strong> <strong>12</strong> ATV-uri au fost achiziåionate din fonduri<br />
europene nerambursabile, prin Facilitatea Schengen.<br />
În cinci localitãåi <strong>de</strong> frontierã vor fi montate æi camere<br />
cu termoviziune fixe, pe piloni, cu razã <strong>de</strong> acåiune <strong>de</strong><br />
aproximativ 20 <strong>de</strong> kilometri.<br />
George COJOCARU<br />
Iaæi-<strong>2010</strong><br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j<br />
25
GPL confiscat <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni<br />
În urma unor acåiuni informativ-operative æi <strong>de</strong> monitorizare,<br />
ce s-au <strong>de</strong>rulat pe parcursul a douã zile, 23-24 octombrie<br />
a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul Biroului <strong>de</strong> Combatere a<br />
Infracåionalitãåii Transfrontaliere, aparåinând IJPF Mehedinåi, au<br />
observat cã administratorul unei societãåi comerciale, ce avea ca<br />
obiect <strong>de</strong> activitate distribuåia gazului petrolier lichefiat pe raza<br />
municipiului Turnu Severin, a <strong>de</strong>pozitat într-o locaåie izolatã, din<br />
localitatea Ostrovul Corbului, la aproximativ 1 km <strong>de</strong> frontierã, o<br />
semiremorcã <strong>de</strong> autotren, în interiorul cãreia se aflau 6 rec<br />
GPL – tip staåie <strong>de</strong> alimentare.<br />
Având suspiciuni privind legalitatea <strong>de</strong>åiner<br />
transportului æi <strong>de</strong>pozitãrii gazului petrolier lichefiat,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã mehedinåeni, împreunã cu comisarii<br />
Gãrzii Financiare Mehedinåi æi lucrãtorii Direcåiei<br />
Ju<strong>de</strong>åene <strong>de</strong> Accize æi Operaåiuni Vamale Mehedinåi au<br />
efectuat o acåiune, pe linia<br />
combaterii infracåiunilor<br />
<strong>de</strong> contrabandã, evaziune<br />
fiscalã æi la regimul<br />
armelor, explozivilor<br />
æi substaåelor toxice, la<br />
locaåia un<strong>de</strong> un<strong>de</strong> se<br />
afla <strong>de</strong>pozitul ilegal <strong>de</strong><br />
GPL, din satul Ostrovul<br />
Corbului.<br />
Efectuând controlul<br />
semiremorcii, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã, împreunã cu<br />
comisarii Gãrzii Financiare<br />
Mehedinåi æi lucrãtorii<br />
Direcåiei Ju<strong>de</strong>åene <strong>de</strong><br />
Accize æi Operaåiuni<br />
Vamale Mehedinåi, au<br />
<strong>de</strong>pistat, în interiorul<br />
acesteia, 6 recipiente,<br />
încãrcate în proporåie <strong>de</strong><br />
80 % cu gaz petrolier<br />
lichefiat, acestea însumând cantitatea <strong>de</strong> 24.000 <strong>de</strong> litri.<br />
În urma cercetãrilor efectuate s-a stabilit cã cele 6 recipiente cu<br />
gaz aparåin unei societãåi comerciale ce are ca obiect <strong>de</strong> activitate<br />
comercializarea gazului petrolier lichefiat, prin mai multe staåii<br />
<strong>de</strong> pe raza municipiului Turnu Severin. Administratorul firmei,<br />
C.V., în vârstã <strong>de</strong> 32 ani, din municipiul Turnu Severin nu a<br />
putut prezenta documente <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere, transport æi <strong>de</strong>pozitare a<br />
bunurilor ori a surselor impozabile æi<br />
Substanåe anabolizante, <strong>de</strong>scoperite la frontiera arã<strong>de</strong>anã<br />
t<br />
bil<br />
va lui C.V. s-a întocmit<br />
penalã, în care se<br />
ercetãri sub aspectul<br />
âræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
åinere, transport sau<br />
olosirea materialelor<br />
xplozive sau orice<br />
alte operaåiuni privind<br />
aceste materii, fãrã<br />
drept, efectuarea<br />
transportului rutier<br />
public fãrã licenåã<br />
entru traseu, evaziune<br />
calã, prin ascun<strong>de</strong>rea<br />
urilor ori a sursei<br />
zabile sau taxabile,<br />
m æi omisiunea, în<br />
n parte, a evi<strong>de</strong>nåierii<br />
contabile ori în alte<br />
g le.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> GPL, în valoare <strong>de</strong><br />
63.600 lei, a fost indisponibilizatã pânã la<br />
efinitivarea cercetãrilor. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
mehedinåeni, împreunã cu comisarii Gãrzii<br />
inanciare Mehedinåi, continuã cercetãrile<br />
pentru i<strong>de</strong>ntificarea sursei <strong>de</strong> provenienåã a<br />
azului petrolier lichefiat æi luarea altor mãsuri<br />
egale care se impun. Dacã va fi gãsit vinovat,<br />
severineanul riscã o pe<strong>de</strong>apsã cu închisoare<br />
cuprinsã între trei æi zece ani.<br />
Valeriu PERA<br />
În data <strong>de</strong> 22 noiembrie a.c., în jurul orei 05.00, la PTF<br />
Vãræand, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, cu un microbuz,<br />
cetãåeanul german Ghenadie B., în vârstã <strong>de</strong> 39 ani.<br />
Conform documentelor <strong>de</strong> însoåire, prezentate la control,<br />
æoferul vehiculului<br />
efectua un transport <strong>de</strong><br />
colete, din Republica<br />
Moldova, pentru<br />
societãåi comerciale<br />
din Irlanda.<br />
În urma controlului<br />
specific, efectuat asupra<br />
compartimentului <strong>de</strong><br />
marfã, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã arã<strong>de</strong>ni au<br />
<strong>de</strong>scoperit o cutie <strong>de</strong><br />
carton, ambalatã într-o<br />
coalã <strong>de</strong> hârtie, având<br />
<strong>de</strong>senate, pe ea, motive<br />
26<br />
<strong>de</strong> sãrbãtori <strong>de</strong> iarnã, care conåinea 240 comprimate purtând<br />
inscripåia „Turanabol” æi „Danbol”, precum æi 150 fiole purtând<br />
inscripåia „Testosteron”, „Sustanol” æi „Nandrolona”, aflate pe lista<br />
substanåelor interzise, aprobatã prin ordin <strong>de</strong> Agenåia Naåionalã<br />
Anti-doping din România, respectiv prin Legea nr. 104/2008.<br />
Cetãåenul german a <strong>de</strong>clarat cã nu ætia nimic <strong>de</strong><br />
existenåa substanåelor anabolizante.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> substanåe, folosite în ve<strong>de</strong>rea<br />
<strong>de</strong>zvoltãrii masei musculare a sportivilor, respectiv a<br />
capacitãåii <strong>de</strong> performanåã a acestora, a fost ridicatã,<br />
în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor, <strong>de</strong> cãtre poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã arã<strong>de</strong>ni.<br />
Bãrbatul este cercetat sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> introducere æi scoatere, ilegal din åarã,<br />
fãrã drept, <strong>de</strong> substanåe anabolizante, urmând ca, la<br />
finalizarea cercetãrilor, sã fie prezentaåi procurorului<br />
<strong>de</strong> pe lângã Tribunalul Arad, în ve<strong>de</strong>rea luãrii mãsurilor<br />
legale ce se impun.<br />
F R O N T I E R A<br />
Mihaela LEÆ<br />
Æ t i r i
Capturã impresionantã <strong>de</strong> peæte<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, din cadrul SPF Hâræova,<br />
aflându-se în exercitarea atribuåiilor <strong>de</strong> serviciu, au<br />
<strong>de</strong>pistat un cetãåean român care transporta aproximativ<br />
trei tone <strong>de</strong> peæte fãrã documente legale.<br />
În data <strong>de</strong> 29 noiembrie a.c., în jurul orelor<br />
13.00, fiind <strong>de</strong>maratã o acåiune specificã pe DN2A,<br />
pe sensul Tulcea – Bucureæti, s-a procedat la oprirea<br />
regulamentarã a autoutilitarei marca Merce<strong>de</strong>s-Benz,<br />
înmatriculatã în Bucureæti, condusã <strong>de</strong> B. Lucian, în<br />
vârstã <strong>de</strong> 45 ani.<br />
Cu aceastã ocazie, s-a constatat cã în interiorul<br />
acesteia se aflã o mare cantitate <strong>de</strong> peæte proaspãt, <strong>de</strong><br />
diferite specii. La solicitarea documentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere æi<br />
transport a cantitãåii <strong>de</strong> peæte, æoferul nu a putut prezenta <strong>de</strong>cât o<br />
Facturã Fiscalã, pentru o cantitate <strong>de</strong> 750 kg peæte, pe numele unei<br />
firme <strong>de</strong> profil din Iaæi, care, la rubrica „semnãtura <strong>de</strong>legatului”,<br />
prezenta o altã semnãturã <strong>de</strong>cât a æoferului autoutilitarei. Pentru<br />
diferenåa <strong>de</strong> peæte constatatã în plus, <strong>de</strong>legatul a contactat<br />
telefonic furnizorul, care, ulterior, i-a trimis, la sediul sectorului,<br />
un aviz <strong>de</strong> însoåire a mãrfii, pe numele aceleiaæi societãåi æi care<br />
prezenta o altã semnãturã la rubrica „semnãtura <strong>de</strong>legatului”.<br />
Cantitatea totalã, <strong>de</strong> 3.<strong>11</strong>9,9 kg peæte (1.053,3 kg specia crap,<br />
969 kg specia cosaæ, 899 kg specia sânger æi 198,6 kg specia<br />
caras), în valoare totalã <strong>de</strong> <strong>12</strong>.785,5 lei, a fost ridicatã în ve<strong>de</strong>rea<br />
continuãrii cercetãrilor æi predatã pe bazã <strong>de</strong> proces-verbal la o<br />
firmã <strong>de</strong> profil din Hâræova.<br />
Braconaj piscicol, la Tulcea<br />
Lacul Babadag<br />
În cadrul unei acåiuni pe linia combaterii braconajului<br />
piscicol, în data <strong>de</strong> 20 noiembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Biroului <strong>de</strong> Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere<br />
l-au <strong>de</strong>pistat, pe raza localitãåii Tulcea, pe Dumitru I., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 50 ani, în timp ce transporta, cu o autoutilitarã marca Dacia,<br />
515 kilograme <strong>de</strong> peæte proaspãt, din specia sânger, fãrã a <strong>de</strong>åine<br />
documentele prevãzute <strong>de</strong> legislaåia în vigoare.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat cã a gãsit peætele aruncat în stuful din zona<br />
Lacului Babadag æi cã intenåiona sã-l transporte la domiciliul sãu,<br />
din localitatea Mihail Kogãlniceanu.<br />
Celui în cauzã i-<br />
au fost întocmite actele<br />
premergãtoare <strong>de</strong> cercetare<br />
penalã sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>åinere æi transport peæte<br />
fãrã documente legale.<br />
Peætele, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 2.000 lei, a<br />
fost predat la o societate<br />
comercialã <strong>de</strong> profil, iar<br />
autoutilitara, marca Dacia,<br />
a fost indisponibilizatã, la<br />
sediul IJPF Tulcea, pânã la<br />
finalizarea cercetãrilor.<br />
Comerå cu icre false<br />
În data <strong>de</strong> 30 septembrie.a.c, în cadrul unei acåiuni pe<br />
linia combaterii braconajului piscicol, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Detaæamentului <strong>de</strong> Sprijin Operativ i-au <strong>de</strong>pistat, pe raza<br />
localitãåii Tulcea, pe Ilie B. æi Elena B., în timp ce ofereau spre<br />
vânzare mai multe recipiente cu conåinut granular <strong>de</strong> culoare<br />
neagrã æi galbenã, <strong>de</strong>spre care susåineau cã sunt icre negre,<br />
respectiv icre <strong>de</strong> crap.<br />
Deoarece nu æi-au putut justifica în mod legal activitatea<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit<br />
lui B. Lucian lucrare penalã sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>åinere æi transport <strong>de</strong> peæte fãrã<br />
documente legale, faptã prevãzutã æi sancåionatã <strong>de</strong> O.U.G. 23/<br />
2008 modificatã prin Legea 317/2009, art. 64, lit. j æi art. 25 Cod<br />
Penal, raportat la art. 290 æi art. 291 Cod Penal, instigare la fals<br />
si uz <strong>de</strong> fals în înscrisuri sub semnãturã privatã æi uzul <strong>de</strong> fals cu<br />
aplicarea art. 33, lit. b Cod Penal.<br />
Totodatã, se vor efectua cercetãri în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii<br />
furnizorului care a falsificat documentele justificative mai<br />
sus menåionate, urmând a fi cercetat sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunilor prevãzute <strong>de</strong> art. 290 æi art. 291 din Codul Penal,<br />
falsuri în înscrisuri sub semnãturã privatã æi uzul <strong>de</strong> fals, cu<br />
aplicarea art. 33, lit. b din Codul Penal, înscrisurile oficiale urmând<br />
a fi trimise Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Hâræova.<br />
Angelica OPREA<br />
æi, existând suspiciunea ca acele icre sã fie falsificate, s-a luat<br />
mãsura ridicãrii, în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii a acestora, urmând sã se<br />
facã expertizarea lor æi sã se ia mãsurile legale ce se impun.<br />
Plase monofilament<br />
Miercuri, 13.octombrie a.c., poliåiætii din cadrul SPF Tulcea<br />
l-au <strong>de</strong>pistat, pe raza localitãåii Sãlcioara, zona Cap Iancina, pe<br />
Daniel L., în vârstã <strong>de</strong> 34 ani, în timp ce transporta, cu un atelaj<br />
hipo, 21 <strong>de</strong> plase monofilament.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat cã plasele îi aparåin æi cã<br />
intenåiona sã le foloseascã la pescuit.<br />
Celui în cauzã, i-au fost întocmite actele<br />
premergãtoare <strong>de</strong> cercetare penalã sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere <strong>de</strong> plase monofilament, iar cele<br />
21 <strong>de</strong> plase, cu lungimea totalã <strong>de</strong>1.900 m, au fost<br />
ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
În aceeaæi dimineaåã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au<br />
<strong>de</strong>pistat, pe raza localitãåii Lunca, pe Niculae N. æi Stelian<br />
C., ambii cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, în<br />
timp ce transportau, cu un autoturism, marca Dacia, 60<br />
kg <strong>de</strong> peæte din specia caras æi 10 plase monofilament,<br />
cu lungimea totalã <strong>de</strong> 350 m.<br />
Bãrbaåii au <strong>de</strong>clarat cã au pescuit în zona Canal 5,<br />
iar la întoarcere au agãåat acci<strong>de</strong>ntal cu barca mai multe<br />
plase monofilament, pe care le-au luat cu intenåia <strong>de</strong> a le folosi<br />
în gospodãrie.<br />
Ca urmare a celor constatate, celor în cauzã, le-au fost<br />
întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere <strong>de</strong> plase monofilament,<br />
iar peætele, în valoare <strong>de</strong> 200 lei, a fost predat unei societãåi<br />
comerciale <strong>de</strong> profil.<br />
Natalia AGIGHIOLEANU<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
27
FRONTEX<br />
Întâlnire Operaåional-Strategicã la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie<br />
„Alexandru Ioan Cuza” privind<br />
- OPERAÅIUNEA COMUNÃ PUNCTE FOCALE TERESTRE <strong>2010</strong> -<br />
În data <strong>de</strong> 17 noiembrie a.c., Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie „Alexandru<br />
Ioan Cuza” a gãzduit prima întâlnire <strong>de</strong> lucru a coordonatorilor<br />
naåionali ai Punctelor Focale iniåiate în cadrul Operaåiunii comune<br />
Puncte Focale la frontiera terestrã <strong>2010</strong>, întâlnire organizatã <strong>de</strong><br />
cãtre Agenåia Frontex.<br />
Operaåiunea Puncte<br />
Focale este una dintre cele<br />
mai mai vechi iniåiative<br />
operaåionale la nivelul<br />
Frontex, bazatã pe un<br />
concept unic: abordare, atât<br />
tactic - operaåionalã cât æi<br />
strategicã. Aspectul strategic,<br />
volumul crescut <strong>de</strong> resurse<br />
dispuse æi aria operaåionalã<br />
extinsã – practic întreaga<br />
frontierã externã a Uniunii<br />
Europene, fac parte din<br />
Programul Puncte Focale,<br />
în general, æi Operaåiunea<br />
Puncte Focale Terestre, în<br />
particular, cea mai importantã operaåiune terestrã coordonatã<br />
<strong>de</strong> Frontex.<br />
Operaåiunea vine ca un rãspuns operaåional la presiunea<br />
migraåiei ilegale æi, in extenso, un rãspuns al agenåiilor <strong>de</strong> aplicare<br />
a legii pentru fenomenul infracåional transfrontalier. În prezent,<br />
existã 29 <strong>de</strong> puncte focale terestre, puncte focale cu caracter<br />
permanent sau temporar, în funcåie<br />
<strong>de</strong> evaluarea fãcutã <strong>de</strong> Unitatea <strong>de</strong><br />
Analizã <strong>de</strong> Risc a Frontex.<br />
La nivelul anului <strong>2010</strong>, în România,<br />
au fost stabilite 5 puncte focale:<br />
Sculeni, Galaåi, Moraviåa, Vâræand æi<br />
Boræ. Instituåional, Operaåiunea este<br />
coordonatã <strong>de</strong> Frontex cu sprijinul<br />
statelor membre, care gãzduiesc<br />
æi trimit ofiåeri naåionali în Puncte<br />
Focale.<br />
Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie „Alexandru<br />
Ioan Cuza”, prin specialiætii din<br />
cadrul Catedrei Poliåie <strong>de</strong> Frontierã,<br />
pregãtire Schengen æi limbi strãine,<br />
s-a implicat nemijlocit în organizarea<br />
evenimentului, prin furnizarea<br />
unui spaåiu corespunzãtor pentru<br />
<strong>de</strong>sfãæurarea întâlnirii æi punerea la<br />
dispoziåie a bazei materiale necesare<br />
<strong>de</strong>sfãæurãrii activitãåii.<br />
Întâlnirea a fost prezidatã <strong>de</strong><br />
Barbara Urbanovic, manager <strong>de</strong><br />
proiect pentru Punctele Focale æi<br />
Adrian Lãzãroaia, analist responsabil<br />
pentru planificarea, coordonarea æi<br />
implementarea operaåiunii. Coordonatorii operaåiunii au avut<br />
o scurtã întreve<strong>de</strong>re cu rectorul Aca<strong>de</strong>miei, chestor <strong>de</strong> poliåie<br />
prof. univ. dr. Luca Iamandi; discuåiile, cu acesta, s-au referit la<br />
contextul instituåional æi perpective operaåionale în cooperarea<br />
cu Frontex.<br />
Participanåii la aceastã întâlnire au fost ofiåeri din toate statele<br />
membre ale Uniunii Europene care au frontierã terestrã externã:<br />
28<br />
Jivko Dimitrov - Bulgaria, Velislav Aleksandrov - Bulgaria, Kaisa<br />
Kunnas - Finlanda, Athina Vangeli - Grecia, Vilija Kneiåienë<br />
- Lituania, Mantas Struckas - Lituania, Joanna Cwikla-Sztembis<br />
- Polonia, Anna Holowacz - Polonia, Tiberiu Bociat - România,<br />
Gabriel Sîrbu - România,<br />
Gheorghe Ozvat - România,<br />
Adrian Zosim - România,<br />
Marcel Holda – Slovacia æi<br />
Mihai Iosif – România.<br />
Importanåa activitãåilor<br />
operaåionale Frontex în<br />
România este accentuatã<br />
æi mai mult <strong>de</strong> perspectiva<br />
a<strong>de</strong>rãrii la spaåiul Schengen;<br />
în acest context, având o<br />
frontierã terestrã cu o lungime<br />
ce se clasificã pe locul doi în<br />
topul frontierelor externe ale<br />
UE æi spaåiului Schengen<br />
în acelaæi timp, România<br />
urmeazã sã <strong>de</strong>vinã, în martie<br />
20<strong>11</strong>, un avanpost al siguranåei cetãåeanului european. În acest<br />
sens, extin<strong>de</strong>rea activitãåilor Frontex în România ar însemna<br />
o coordonare mai elaboratã a eforturilor pe plan european în<br />
domeniul securitãåii la frontiera externã a UE.<br />
Aceastã întâlnire a fost prima <strong>de</strong> aceastã naturã, întâlnire<br />
menitã sã evi<strong>de</strong>nåieze ameninåãrile la frontierele externe ale<br />
UE, provocãrile <strong>de</strong> care se lovesc<br />
coordonatorii naåionali ai Punctelor<br />
Focale æi importanåa strategicã a<br />
acestei operaåiuni. Trebuie menåionat<br />
cã, printre motivele pentru care<br />
Operaåiunea Puncte Focale este<br />
consi<strong>de</strong>ratã cea mai importantã<br />
operaåiune a frontierelor tereste,<br />
este æi faptul cã acestea acåioneazã<br />
æi ca un element activ <strong>de</strong> coordonare<br />
a tuturor celorlalte rãspunsuri<br />
operaåionale la frontierele tereste.<br />
În sensul celor discutate pe<br />
parcursul întâlnirii, aceste æedinåe<br />
periodice au un rol strategic, care<br />
se materializeazã în recomandãri<br />
adresate managementului æi<br />
rãspunsuri operaåionale active la<br />
frontierele externe ale Uniunii<br />
Europene. Analiza <strong>de</strong> risc are aici un<br />
rol coordonator în folosirea resurselor<br />
æi i<strong>de</strong>ntificarea vulnerabilitãåilor;<br />
<strong>de</strong> aceea, evaluarea analiticã<br />
a rezultatelor preliminare ale<br />
operaåiunii au avut un rol conclu<strong>de</strong>nt<br />
în timpul întâlnirii.<br />
Dupã închi<strong>de</strong>rea discuåiilor æi oferirea certificatelor <strong>de</strong><br />
participare activã în cadrul proiectului, toåi participanåii au fost<br />
invitaåi sã viziteze Palatul Parlamentului, iniåiativã lansatã æi<br />
susåinutã <strong>de</strong> cãtre Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor, Regiunea<br />
5 – Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”.<br />
F R O N T I E R A<br />
Asist. univ. dr. Sergiu Adrian VASILE<br />
C o o p e r a r e
Mai aproape <strong>de</strong> Schengen<br />
Armonizare legislativã<br />
Dupã data <strong>de</strong> 1 ianuarie 2007, datã la care România a<br />
a<strong>de</strong>rat la Uniunea Europeanã, dreptul la liberã circulaåie al<br />
cetãåenilor români a primit noi valenåe æi noi garanåii, fiind<br />
absolut necesarã reevaluarea motivelor care au fundamentat<br />
adoptarea unor restricåii în anul 2005, prin Legea 248 privind<br />
regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în strãinãtate. Libera<br />
circulaåie a persoanelor este unul dintre drepturile fundamentale<br />
recunoscute cetãåenilor statelor membre ale UE æi este strâns<br />
legatã <strong>de</strong> cetãåenia europeanã. Åinând cont <strong>de</strong> faptul cã, potrivit<br />
Tratatului privind Funcåionarea Uniunii Europene, orice cetãåean<br />
al Uniunii are dreptul <strong>de</strong> liberã circulaåie æi <strong>de</strong> æe<strong>de</strong>re pe teritoriul<br />
statelor membre, sub rezerva limitãrilor æi condiåiilor prevãzute<br />
<strong>de</strong> tratate, s-a ajuns la concluzia cã anumite dispoziåii din Legea<br />
248/2005 privind regimul liberei circulaåii a cetãåenilor români în<br />
strãinãtate nu se mai justificã, având în ve<strong>de</strong>re cã aplicarea lor este<br />
lipsitã <strong>de</strong> efecte practice. Ca o consecinåã a celor prezentate mai<br />
sus, în data <strong>de</strong> 17 noiembrie a.c., a fost publicatã, în Monitorul<br />
Oficial al României, Partea I, nr. 767, Legea nr. 206/<strong>2010</strong> pentru<br />
modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaåii<br />
a cetãåenilor români în strãinãtate.<br />
Actul normativ abrogã art. 38 lit. a) æi celelalte dispoziåii<br />
cuprinse în Legea 248/2005 referitoare la restrângerea exercitãrii<br />
dreptului la liberã circulaåie în strãinãtate pentru cetãåenii români<br />
returnaåi în baza acordurilor <strong>de</strong> readmisie æi la suspendarea<br />
acestui drept ca urmare a nerespectãrii mãsurilor <strong>de</strong> restrângere<br />
dispuse cu ocazia returnãrii.<br />
De asemenea, Legea 206/<strong>2010</strong><br />
dispune încetarea mãsurilor <strong>de</strong> restrângere<br />
a dreptului la liberã circulaåie, aflate în<br />
curs <strong>de</strong> executare, dispuse împotriva<br />
cetãåenilor ca urmare a returnãrii în<br />
baza acordurilor <strong>de</strong> readmisie, precum æi<br />
încetarea procedurilor judiciare <strong>de</strong>marate<br />
æi nefinalizate încã, referitoare la aceeaæi<br />
categorie <strong>de</strong> persoane.<br />
În aplicarea dispoziåiilor Legii 206/<strong>2010</strong>, inspectorul general al<br />
IGPF a emis Dispoziåia nr. 220 din 22 noiembrie a.c., prin care, la<br />
nivelul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române s-a dispus mãsura <strong>de</strong> revocare<br />
a tuturor semnalãrilor stocate în eSIF vizând cetãåenii români aflaåi<br />
în situaåiile prevãzute <strong>de</strong> modificarea adusã Legii 248/2005. De<br />
asemenea, prin aceeaæi dispoziåie, la nivelul tuturor structurilor<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române, înceteazã toate activitãåile <strong>de</strong>rulate<br />
<strong>de</strong> personalul propriu pe linia instituirii mãsurilor <strong>de</strong> restrângere<br />
sau suspendare a dreptului la liberã circulaåie, abrogate prin Legea<br />
206/<strong>2010</strong> (amprentare, <strong>de</strong>claraåii, taloane, implementare în baza<br />
<strong>de</strong> date etc.). Pentru semnalãrile stocate în eSIF, având ca obiect<br />
restrângerea sau suspendarea dreptului la liberã circulaåie pentru<br />
cetãåenii români returnaåi în baza acordurilor <strong>de</strong> readmisie, care<br />
din diferite motive nu au fost æterse, Dispoziåia 220/<strong>2010</strong> preve<strong>de</strong><br />
cã acestea nu vor fi aplicate, cetãåenilor români ce fac obiectul<br />
lor permiåându-se sã-æi continue cãlãtoria fãrã alte formalitãåi în<br />
plus faåã <strong>de</strong> controlul <strong>de</strong> frontierã prevãzut <strong>de</strong> normele legale în<br />
vigoare.<br />
Prin aceastã modificare legislativã, România a fãcut un pas<br />
important în procesul adaptãrii legislaåiei naåionale în ve<strong>de</strong>rea<br />
a<strong>de</strong>rãrii la Spaåiul Schengen.<br />
Vali MARIN<br />
UE intensificã lupta împotriva traficului <strong>de</strong> persoane<br />
Conform unui comunicat al Parlamentului<br />
European, din 30 noiembrie a.c., în fiecare an, sute<br />
<strong>de</strong> mii <strong>de</strong> oameni sunt victime ale traficului cu fiinåe<br />
umane în UE sau din alte åãri în Uniune. Pentru<br />
combaterea acestui fenomen, <strong>de</strong>putaåii europeni <strong>de</strong><br />
la comisiile pentru libertãåi civile æi drepturile femeii<br />
au susåinut un acord cu statele membre privind mãsuri<br />
mai dure în combaterea traficului. Scopul acordului<br />
este crearea unui mediu ostil pentru traficanåi,<br />
protejarea victimelor æi o prevenire mai riguroasã.<br />
Raportul parlamentar a fost întocmit <strong>de</strong> socialista<br />
sue<strong>de</strong>zã Anna Hedh, <strong>de</strong> la comisia pentru libertãåi<br />
civile æi slovaca Edit Bauer, <strong>de</strong> la Grupul Partidului<br />
Popular European (Creætin Democrat) æi comisia<br />
pentru drepturile femeii.<br />
Doamna Hedh a <strong>de</strong>clarat cã acordul este „mai<br />
bun <strong>de</strong>cât mi-aæ fi imaginat ... în mare am reuæit sã<br />
obåinem ameliorãri consi<strong>de</strong>rabile în puncte cheie ale directivei:<br />
am reuæit sã consolidãm protecåia victimelor, cu accent pe<br />
protecåia copiilor æi am adãugat o perspectivã clarã legatã <strong>de</strong><br />
gen“.<br />
Doamna Bauer cre<strong>de</strong> cã<br />
ajutorul æi sprijinul trebuie<br />
oferit victimelor înainte æi<br />
dupã procedura legalã, dar æi<br />
în timpul acesteia, iar acest<br />
ajutor nu trebuie condiåionat <strong>de</strong><br />
cooperarea victimei în anchetã<br />
sau proces.<br />
Textul specificã æi cererea<br />
ca victimei sã nu i se impunã<br />
penalitãåi.<br />
Textul a fost aprobat în<br />
comisiile pentru libertãåi civile<br />
æi drepturile femeii cu 51<br />
<strong>de</strong> voturi pentru, niciun vot<br />
împotrivã, nicio abåinere. Noua<br />
directivã va înlocui regulile actuale ce dateazã din 2002. Statele<br />
membre vor avea la dispoziåie doi ani pentru a transpune regulile<br />
în legislaåia naåionalã.<br />
Conform adresei Direcåiei Generale Financiare nr. 698238/<br />
05.<strong>11</strong>.<strong>2010</strong>, urmare solicitãrii IGPF, am fost informaåi, sub rezerva<br />
faptului cã, pânã la acea datã, proiectul OMAI pentru aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale referitoare la salarizarea personalului militar,<br />
poliåiætilor æi personalului civil din MAI nu a fost aprobat, cã<br />
potrivit alin.2 al art. 22 din Anexa IV la Legea cadru 330/2009<br />
privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice,<br />
personalul militar în activitate æi poliåiætii care urmeazã cursuri<br />
<strong>de</strong> carierã æi nivel, precum æi alte activitãåi <strong>de</strong> perfecåionare sau<br />
formare continuã, beneficiazã <strong>de</strong> solda lunarã avutã, respectiv<br />
salariul <strong>de</strong> încadrare avut la data începerii cursurilor æi <strong>de</strong><br />
celelalte drepturi salariale avute, în condiåiile stabilite prin ordin<br />
<strong>de</strong> ordonatorul principal <strong>de</strong> credite.<br />
Conform proiectului normelor privind salarizarea personalului<br />
militar, poliåiætilor æi personalului civil din MAI, prin „celelalte<br />
drepturi salariale avute” prevãzute la art. 22 alin. 2 din Anexa IV la<br />
Legea-cadru nr. 330/2009 se înåeleg toate sporurile, in<strong>de</strong>mnizaåiile<br />
æi alte drepturi <strong>de</strong> care beneficia personalul la data începerii<br />
cursurilor, mai puåin cele care se plãtesc în raport <strong>de</strong> timpul efectiv<br />
lucrat pe baza unor pontaje întocmite în acest sens, pentru a cãror<br />
acordare este necesarã prezentarea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>verinåe eliberate <strong>de</strong><br />
instituåiile <strong>de</strong> învãåãmânt un<strong>de</strong> sunt organizate cursurile.<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
29
MIGRAÅIE<br />
În data <strong>de</strong> 17 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã din cadrul SPF Negru – Vodã, IJPF Constanåa, au<br />
oprit, pe æoseaua care leagã PTF Negru – Vodã <strong>de</strong> localitatea<br />
Constanåa, la aproximativ 1 km <strong>de</strong> localitate, un autoturism marca<br />
VW Passat, înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau trei persoane,<br />
<strong>de</strong> cetãåenie bulgarã, cu vârste cuprinse între 20 æi 34 ani.<br />
Trecând la stabilirea i<strong>de</strong>ntitãåii acestora, persoanele au <strong>de</strong>venit<br />
agitate, fapt ce i-a <strong>de</strong>terminat pe poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã sã ia legãtura cu lucrãtorul din PTF comun<br />
Negru-Vodã – Kardam, <strong>de</strong> pe sensul <strong>de</strong> intrare în<br />
åarã, care le-a comunicat faptul cã autoturismul<br />
marca VW Passat a intrat în åarã, în el aflânduse<br />
doar æoferul. În urma verificãrii celorlalte<br />
douã persoane din autoturism, a rezultat faptul<br />
cã acestea figureazã cu interdicåie <strong>de</strong> pãrãsire a<br />
teritoriului R. Bulgaria, intrând pe teritoriul<br />
României prin trecere ilegalã a frontierei.<br />
În urma percheziåiei corporale, a fost <strong>de</strong>pistatã,<br />
asupra uneia din persoanele care trecuse ilegal<br />
frontiera, o carte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate bulgãreascã, care,<br />
în urma studierii <strong>de</strong> cãtre formatorii pe falsuri în documente, a<br />
reieæit cã este falsã, persoana în cauzã fiind, <strong>de</strong> fapt, cetãåean<br />
turc, intrat ilegal pe teritoriul Bulgariei, prin trecerea ilegalã a<br />
frontierei turco-bulgare.<br />
Persoanele în cauzã au <strong>de</strong>clarat poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã cã au<br />
plecat din Bulgaria cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge în åãrile din vest, pentru<br />
a-æi gãsi un loc <strong>de</strong> muncã æi, întrucât figurau cu interdicåie, au ales<br />
În weekendul 20-22 noiembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
arã<strong>de</strong>ni au <strong>de</strong>pistat treisprezece persoane care intenåionau sã<br />
treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat a României, pentru a ajunge în<br />
Spaåiul Schengen, folosind diferite meto<strong>de</strong>.<br />
Astfel, cinci persoane <strong>de</strong> origine afro-asiaticã au fost <strong>de</strong>pistate<br />
la PTF Nãdlac, ascunse într-o autoutilitarã, pentru a intra ilegal<br />
în Spaåiul Schengen.<br />
Apoi, opt cetãåeni irakieni æi turci (trei copii æi cinci adulåi)<br />
au fost <strong>de</strong>pistaåi în zona <strong>de</strong> competenåã a SPF Vãræand, în timp<br />
ce încercau sã treacã ilegal frontiera în Ungaria.<br />
• În data <strong>de</strong> 21 noiembrie a.c., în jurul orei 06.00, la PTF<br />
Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Mihai<br />
V., æofer al unui autovehicul înmatriculat în România. Æoferul a<br />
<strong>de</strong>clarat, la controlul <strong>de</strong> frontierã, cã transportã lãzi goale æi cã<br />
merge la piaåã, la<br />
Szeged - Ungaria.<br />
30<br />
Poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã au<br />
efectuat un control<br />
amãnunåit asupra<br />
mijlocului <strong>de</strong><br />
transport, ocazie<br />
cu care au gãsit,<br />
ascunse între lãzi,<br />
cinci persoane<br />
sã treacã ilegal frontiera, prin varientarea<br />
PTF-ului, urmând ca persoana complice<br />
sã intre legal, prin PTF æi sã le preia,<br />
continuându-æi itinerariul prestabilit.<br />
În cauzã, s-a întocmit, împotriva<br />
sus-numiåilor, dosar penal sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> intrare în åarã<br />
prin trecerea ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat<br />
(pentru cele douã persoane), conform<br />
art. 70 alin.1 din O.U.G. 105/2001, complicitate la intrarea în<br />
åarã prin trecerea ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat, conform art.26 din<br />
Codul Penal, raportat la art. 70 alin.1 din O.U.G. 105/2001 æi uz<br />
<strong>de</strong> fals, pentru cetãåeanul turc, cf art. 291 Cod Penal.<br />
F R O N T I E R A<br />
Alexandru NICOLIN<br />
<strong>de</strong> sex masculin, care încercau, în acest mod, sã se sustragã<br />
controlului <strong>de</strong> frontierã. În urma verificãrilor, s-a constatat faptul<br />
cã persoanele au vârste cuprinse între 16 æi 27 ani æi sunt cetãåeni<br />
din Somalia, Camerun, Afganistan æi Pakistan.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
arã<strong>de</strong>ni pentru stabilirea întregii activitãåi infracåionale æi<br />
i<strong>de</strong>ntificarea tuturor persoanelor implicate, la finalizarea cazului<br />
urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.<br />
• O zi mai târziu, cu ocazia misiunilor <strong>de</strong> supraveghere æi<br />
control a zonei <strong>de</strong> competenåã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
SPF Vãræand, ju<strong>de</strong>åul Arad, au <strong>de</strong>pistat æi reåinut, la o distanåã<br />
<strong>de</strong> aproximativ 50 m <strong>de</strong> frontiera cu Ungaria, pe malul stâng al<br />
râului Criæul Alb, în vegetaåia <strong>de</strong> pe malul apei, opt persoane<br />
(douã <strong>de</strong> sex feminin æi æase <strong>de</strong> sex masculin) care încercau sã<br />
treacã ilegal frontiera, peste câmp, în åara vecinã, ocolind punctul<br />
<strong>de</strong> trecere a frontierei.<br />
Persoanele în cauzã au fost conduse la sediul sectorului,<br />
pentru efectuarea cercetãrilor. În urma verificãrilor æi din<br />
<strong>de</strong>claraåii, a rezultat faptul cã cei opt sunt cetãåeni din Turcia æi<br />
Irak, au vârste cuprinse între 10 æi 41 ani æi intenåionau sã ajungã<br />
în Spaåiul Schengen.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei celor<br />
în cauzã æi cercetãrii acestora sub aspectul sãvâræirii infracåiunii<br />
<strong>de</strong> tentativã <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat, la finalizarea<br />
cazului urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.<br />
Mihaela LEÆ<br />
Æ t i r i
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul<br />
IJPF Botoæani au reåinut patru cetãåeni<br />
moldoveni care au trecut ilegal frontiera<br />
<strong>de</strong> stat dinspre Moldova spre România,<br />
cu intenåia <strong>de</strong> a ajunge în Franåa.<br />
Duminicã, 28 noiembrie a.c., un<br />
echipaj format din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
<strong>de</strong> la SPF Stânca, acåionând în cooperare<br />
cu poliåiæti din cadrul Postului <strong>de</strong> poliåie<br />
Mitoc, au oprit, în zona localitãåii <strong>de</strong><br />
frontierã cu acelaæi nume, patru cetãåeni<br />
care nu-æi justificau prezenåa în zonã. În<br />
momentul în care au fost reåinuåi, poliåiætii<br />
au constatat cã cei patru bãrbaåi prezintã<br />
suspiciuni cã ar fi trecut ilegal frontiera<br />
<strong>de</strong> stat dinspre Moldova în România,<br />
traversând râul Prut. Cei patru cetãåeni<br />
au fost conduæi la sediul sectorului æi au<br />
fost <strong>de</strong>marate cercetãrile.<br />
Din primele verificãri a reieæit faptul<br />
cã cele patru persoane nu aveau asupra<br />
lor documente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate sau bagaje,<br />
<strong>de</strong>clarând cã sunt cetãåeni moldoveni æi<br />
doreau sã ajungã în Uniunea Europeanã.<br />
Pe timpul cercetãrilor s-a stabilit cã cei<br />
patru bãrbaåi, cu vârste între 18 æi 21<br />
<strong>de</strong> ani, au trecut ilegal frontiera <strong>de</strong> stat,<br />
traversând, într-o barcã, râul Prut, în<br />
dimineaåa zilei <strong>de</strong> 28 noiembrie a.c. æi<br />
æi-au continuat <strong>de</strong>plasarea pe jos, pânã<br />
la locul reåinerii.<br />
Ca urmare a celor constatate,<br />
cetãåenilor moldoveni li s-a întocmit<br />
dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii<br />
<strong>de</strong> „intrare în România prin trecere ilegalã<br />
a frontierei <strong>de</strong> stat”, dosarul urmând<br />
a fi înaintat Parchetului <strong>de</strong> pe lângã<br />
Ju<strong>de</strong>cãtoria Sãveni, instanåa competentã<br />
a soluåiona cauza. Pe durata cercetãrilor,<br />
cei patru cetãåeni moldoveni au solicitat<br />
azil în România, motiv pentru care au fost<br />
predaåi la Centrul <strong>de</strong> cazare æi proceduri<br />
pentru solicitanåii <strong>de</strong> azil Rãdãuåi.<br />
Minodora RÃCNEA<br />
În data <strong>de</strong> 7 <strong>de</strong>cembrie a.c., în jurul<br />
orei 1.30., o patrulã <strong>de</strong> la SPF Salonta a<br />
oprit, la aproximativ 500 <strong>de</strong> metri faåã<br />
<strong>de</strong> linia <strong>de</strong> frontierã, un grup format din<br />
patru persoane <strong>de</strong> sex masculin, care se<br />
<strong>de</strong>plasau spre linia <strong>de</strong> frontierã cu R.<br />
Ungarã. Bãrbaåii nu au putut prezenta<br />
poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã niciun document<br />
æi, pentru faptul cã nu îæi puteau justifica<br />
prezenåa în zonã, aceætia au fost conduæi<br />
la sediul sectorului, pentru stabilirea<br />
i<strong>de</strong>ntitãåii.<br />
În baza <strong>de</strong>claraåiilor persoanelor în<br />
cauzã æi a verificãrilor efectuate, s-a<br />
stabilit i<strong>de</strong>ntitatea celor patru bãrbaåi, doi<br />
fiind cetãåeni palestinieni æi doi cetãåeni<br />
din Kosovo, cu vârste cuprinse între 18 æi<br />
31 <strong>de</strong> ani. Aceætia au <strong>de</strong>clarat poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã cã intenåionau sã treacã ilegal<br />
frontiera <strong>de</strong> stat a României cu R.Ungarã,<br />
pentru cã nu posedau o vizã pentru unul<br />
din statele Schengen, æi intenåionau sã<br />
ajungã în Germania.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele constatate,<br />
persoanelor în cauzã, li s-au întocmit<br />
actele premergãtoare începerii urmãririi<br />
penale pentru sãvâræirea infracåiunii<br />
<strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat a<br />
României.<br />
Cãtãlin - Dumitru SIMUÅ<br />
Doi cetãåeni din comuna Berezeni<br />
au oprit trei indivizi care au trecut<br />
ilegal Prutul æi i-au condus la o patrulã<br />
a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã. Cu câteva luni în<br />
urmã, unul dintre binevoitori a fost ajutat<br />
<strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, dupã ce cãzuse<br />
în râul Prut, cu tot cu calul æi cãruåa pe<br />
care o conducea.<br />
Succesul activitãåilor <strong>de</strong>sfãæurate <strong>de</strong><br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mare<br />
mãsurã æi <strong>de</strong> colaborarea cetãåenilor æi <strong>de</strong><br />
încre<strong>de</strong>rea lor. Acest lucru s-a <strong>de</strong>monstrat<br />
din plin la începutul lunii noiembrie,<br />
când cetãåenii din localitatea Berezeni<br />
au contribuit semnificativ la <strong>de</strong>pistarea æi<br />
reåinerea a trei persoane, care au încercat<br />
sã treacã ilegal frontiera <strong>de</strong> stat.<br />
În dimineaåa zilei <strong>de</strong> miercuri, 3<br />
noiembrie a.c., la o patrulã din cadrul<br />
SPF Berezeni, care executa o misiune<br />
<strong>de</strong> supraveghere<br />
în apropierea<br />
pontonului pentru<br />
ambarcaåii, s-a<br />
prezentat Costicã<br />
Z., din Berezeni, ce<br />
conducea o cãruåã<br />
în care se aflau douã<br />
persoane. Cetãåeanul<br />
a <strong>de</strong>clarat cã a<br />
observat cum trei<br />
persoane au intrat<br />
ilegal în România<br />
æi a <strong>de</strong>cis, din spirit<br />
civic, sã-i pre<strong>de</strong>a<br />
autoritãåilor. A reuæit sã-i convingã sã<br />
urce în atelaj doar pe doi dintre ei, cel<br />
<strong>de</strong>-al treilea fiind predat patrulei câteva<br />
clipe mai târziu <strong>de</strong> un alt cetãåean din<br />
Berezeni, Viorel S., care conducea, <strong>de</strong><br />
asemenea, o cãruåã.<br />
În urma efectuãrii cercetãrilor, pe<br />
malul românesc al râului Prut, s-au<br />
<strong>de</strong>scoperit indicii <strong>de</strong> trecere ilegalã (mai<br />
multe urme æi o barcã pneumaticã folositã<br />
pentru trecerea râului Prut).<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã vasluieni au<br />
constatat cã cei trei sunt Iulian R., <strong>de</strong> 29<br />
<strong>de</strong> ani, Mircea M., <strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> ani, æi Igor M.,<br />
<strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> ani, toåi din Chiæinãu, Republica<br />
Moldova. Celor trei li s-a întocmit dosar<br />
penal pentru intrare în åarã prin trecerea<br />
ilegalã a frontierei (faptã prevãzutã æi<br />
pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> art. 70, alin 1, din O.U.G.<br />
105 / 2001 modificatã æi aprobatã prin<br />
Legea 234 / 2002) urmând a fi prezentaåi<br />
Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Huæi<br />
cu propunerile legale.<br />
Costicã Z. este un prieten al poliåitilor<br />
<strong>de</strong> frontierã. Prin fapta sa, cetãåeanul a<br />
<strong>de</strong>clarat cã a dorit sã îi recompenseze<br />
pe oamenii legii, pentru cã l-au ajutat<br />
într-un moment dificil. În seara <strong>de</strong> 27<br />
aprilie a.c., din cauza surpãrii unei<br />
poråiuni <strong>de</strong> teren în zona „Malul<br />
galben”, Costicã Z., a cãzut în<br />
râul Prut cu tot cu cãruåa pe care o<br />
conducea. În ultimele clipe, acesta<br />
a reuæit sã <strong>de</strong>zlege calul dar atelajul<br />
a fost luat <strong>de</strong> curenåii apei. Poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã, aflaåi în misiune <strong>de</strong><br />
patrulare cu ambarcaåia din dotare,<br />
au acåionat prompt, reuæind sã scoatã<br />
la mal atelajul.<br />
Adrian COROGEANU<br />
MIGRAÅ<br />
AÅI ÅIE<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
31
În data <strong>de</strong> 2 <strong>de</strong>cembrie a.c., în jurul orei 07.45, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã din cadrul SPF Oancea, aflaåi în misiune <strong>de</strong> cercetare<br />
auto au <strong>de</strong>scoperit, pe DN 26, în dreptul localitãåii <strong>de</strong> frontierã<br />
Cavadineæti-Galaåi, trei persoane care se <strong>de</strong>plasau cãtre Galaåi.<br />
În urma acåiunii specifice <strong>de</strong>sfãæurate, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
interceptat æi reåinut cele trei persoane care nu aveau documente<br />
<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate asupra lor.<br />
Din <strong>de</strong>claraåiile celor în cauzã æi în urma verificãrilor efectuate<br />
a rezultat cã aceætia se numesc C. Andrian, V. Radu æi P. Octavian,<br />
au vârste cuprinse între 25 æi 32 ani, sunt din Republica Moldova<br />
æi au traversat râul Prut pe direcåia localitãåii Rogojeni-Galaåi, cu<br />
ajutorul unei bãrci pneumatice, pe care ulterior au abandonat-o,<br />
dorind sã ajungã în municipiul Galaåi pentru a-æi gãsi un loc <strong>de</strong><br />
muncã.<br />
Ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi au întocmit persoanelor în cauzã<br />
dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> intrare în åarã<br />
prin trecerea ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
Oana GALU<br />
MIGRAÅIE<br />
În data <strong>de</strong> 13 noiembrie a.c. în jurul orei 20.00 la PTF<br />
Boræ s-a efectuat controlul la ieæirea din åarã la cãlãtorii dintr-un<br />
autocar; printre aceætia, un bãrbat a prezentat pentru controlul<br />
<strong>de</strong> frontierã o carte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate italianã.<br />
Poliåistul <strong>de</strong> frontierã care a efectuat controlul a constatat<br />
faptul cã documentul în cauzã nu în<strong>de</strong>plineæte condiåiile <strong>de</strong><br />
formã æi fond ale unuia autentic, fapt pentru care persoana a<br />
fost condusã la sediul sectorului. Aici, din <strong>de</strong>claraåiile persoanei<br />
în cauzã æi din verificãrile efectuate, s-a stabilit faptul cã este<br />
cetãåean albanez.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat faptul cã a intrat în România în cursul<br />
acestei luni, în baza vizei româneæti, pe care a obåinut-o la<br />
Ambasada României la Tirana, cu o valabilitate <strong>de</strong> æase luni.<br />
Cartea <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate italianã falsã, în care era aplicatã fotografia<br />
sa, a obåinut-o <strong>de</strong> la un cetãåean marocan, în schimbul sumei <strong>de</strong><br />
200 euro, în cursul anului 2008, când se afla pe teritoriul Italiei.<br />
Acesta a recurs la aceastã metodã <strong>de</strong>oarece a fost expulzat din<br />
Italia, pentru æe<strong>de</strong>re ilegalã, æi dorea sã ajungã în Italia, pentru a<br />
munci ,,la negru”.<br />
Celui în cauzã i s-a întocmit lucrarea penalã pentru tentativã<br />
<strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei, complicitate la fals material în<br />
înscrisuri oficiale æi fals privind i<strong>de</strong>ntitatea.<br />
32<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã timiæeni au <strong>de</strong>pistat, în apropierea<br />
frontierei cu Ungaria, <strong>11</strong> cetãåeni iranieni, care încercau<br />
sã iasã ilegal din România sprijiniåi <strong>de</strong> un cetãåean român,<br />
pentru a doua oarã în <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> trei sãptamâni.<br />
În data <strong>de</strong> 7 noiembrie a.c., în jurul orei 23.30, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare, ju<strong>de</strong>åul Timiæ,<br />
executând o misiune specificã în zona <strong>de</strong> competenåã, au<br />
observat, cu ajutorul aparaturii <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp <strong>de</strong> noapte,<br />
la aproximativ 500 metri <strong>de</strong> frontiera româno-maghiarã, la<br />
vest <strong>de</strong> localitatea Cenad, un grup format din mai multe<br />
persoane, care se îndrepta pe jos, peste câmp, spre teritoriul<br />
statului maghiar.<br />
Ca urmare a faptului cã persoanele nu îæi justificau<br />
În data <strong>de</strong> 23 noiembrie a.c. poliåiætii <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la<br />
PTF Episcopia Bihor au <strong>de</strong>scoperit, în trenul rapid care circulã<br />
pe ruta Cluj Napoca - Budapesta, un bãrbat ce s-a legitimat cu<br />
un carnet <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nt eliberat <strong>de</strong> cãtre o instituåie <strong>de</strong> învãåãmânt<br />
din Ungaria.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re faptul cã documentul prezentat la control nu<br />
reprezintã un act oficial pentru trecerea frontierei, iar persoana<br />
prezentatã la control era alta faåã <strong>de</strong> cea din fotografie, persoana<br />
în cauzã a fost condusã la sediul SPF Boræ, pentru cercetãri.<br />
În urma audierii persoanei, precum æi din verificãrile efectuate,<br />
s-a constatat faptul cã persoana prezentatã la control se numeæte<br />
N.D.E., este cetãåean nigerian æi a intrat în România legal în baza<br />
vizei româneæti eliberatã <strong>de</strong> Ambasada României din Nigeria.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã cã a încercat sã iasã din<br />
România prin aceasta ,,metodã” <strong>de</strong>oarece intenåiona sã ajungã în<br />
Ungaria æi nu poseda vizã pentru a intra în Spaåiul Schengen.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele constatate, persoanei în cauzã i-au<br />
fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãrii penale sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> tentativã <strong>de</strong> trecere ilegalã a<br />
frontierei <strong>de</strong> stat æi fals privind i<strong>de</strong>ntitatea.<br />
F R O N T I E R A<br />
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ<br />
prezenåa în zonã la acea orã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au <strong>de</strong>clanæat<br />
o acåiune specificã pentru reåinerea æi conducerea acestora la<br />
sediul sectorului PF, pentru cercetãri.<br />
Din primele verificãri s-a stabilit cã este vorba <strong>de</strong>spre<br />
unsprezece cetãåeni iranieni (æase adulåi æi cinci copii), cu vârste<br />
cuprinse între 6 æi 30 <strong>de</strong> ani æi <strong>de</strong> cetãåeanul român Liviu D., în<br />
vârstã <strong>de</strong> 41 ani, domiciliat pe raza ju<strong>de</strong>åului Caraæ-Severin.<br />
Totodatã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã timiæeni au mai reåinut doi<br />
bãrbaåi, Daniel B., în vârstã <strong>de</strong> 37 ani, æi Viorel S., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 41 ani, ambii din ju<strong>de</strong>åul Caraæ-Severin, care aveau rol <strong>de</strong><br />
transportatori în acest caz.<br />
În urma cercetãrilor s-a stabilit cã zece dintre migranåi au mai<br />
încercat sã treacã ilegal frontiera în Ungaria, pentru a ajunge în<br />
Germania în urmã cu trei sãptãmâni, atunci fiind cãlãuziåi <strong>de</strong><br />
acelaæi cetãåean român, Liviu D.<br />
La acea datã, împotriva migranåilor æi a cãlãuzei a fost dispusã<br />
începerea urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
tentativã <strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat, respective trafic <strong>de</strong><br />
migranåi, instanåa <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã dispunând cercetarea acestora în<br />
stare <strong>de</strong> libertate.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re cele constatate, æi <strong>de</strong> aceastã datã persoanelor<br />
în cauzã le-au fost întocmite actele premergãtoare începerii<br />
urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> tentativã<br />
<strong>de</strong> trecere ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat, iar cetãåenii români sunt<br />
cercetaåi pentru trafic <strong>de</strong> migranåi.<br />
Totodatã, cercetãrile sunt continuate în ve<strong>de</strong>rea stabilirii<br />
întregii activitãåi infracåionale, la finalizare, urmând a fi luate<br />
mãsurile legale ce se impun.<br />
Ciprian GAIC<br />
Æ t i r i
NOTÃ DE CONSTATARE<br />
Paæaport românesc, mo<strong>de</strong>l 2001<br />
I. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ<br />
1. Fila informatizatã.<br />
Serviciului Expertiza Documentelor<br />
<strong>de</strong> Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
FILA INFORMATIZATÃ<br />
2. Zonã mãritã <strong>de</strong> pe fotografia<br />
titularului.<br />
DOCUMENT<br />
SPECIMEN<br />
IMPRIMARE INKJET<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
FILA INFORMATIZATÃ<br />
3. Zonã mãritã <strong>de</strong> pe fotografia<br />
titularului.<br />
DOCUMENT<br />
SPECIMEN<br />
IMPRIMARE INKJET<br />
DOCUMENT ÎN<br />
LITIGIU<br />
IMPRIMARE LASER<br />
DOCUMENT ÎN<br />
LITIGIU<br />
IMPRIMARE LASER<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã<br />
33
4. Zonã mãritã din partea inferioarã a fotografiei titularului.<br />
1<br />
1<br />
2<br />
2<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
PCT. 1 - imprimare inkjet<br />
PCT. 2 - microtext format prin<br />
repetarea cuvântului „ROMÂNIA”<br />
imprimat offset<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
PCT. 1 - imprimare laser<br />
PCT. 2 - microtext ilizibil<br />
II. COLANT INCLUDERE MINOR<br />
5. Vizualizarea paginii nr. 3 din paæaport, pe care este aplicat un colant <strong>de</strong><br />
inclu<strong>de</strong>re minor.<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
COLANT INCLUDERE MINOR<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
COLANT INCLUDERE MINOR<br />
34<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã
7. Vizualizarea unei zone mãrite <strong>de</strong> pe colantul <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re minor, care<br />
evi<strong>de</strong>nåiazã modul <strong>de</strong> imprimare a <strong>de</strong>senului <strong>de</strong> fond æi a stemei României.<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
DESENUL DE FOND ÆI STEMA<br />
ROMÂNIEI DE PE COLANT<br />
SUNT IMPRIMATE OFFSET<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
DESENUL DE FOND ÆI STEMA<br />
ROMÂNIEI DE PE COLANT SUNT<br />
IMPRIMATE INKJET<br />
7. Vizualizarea unei zone mãrite <strong>de</strong> pe fotografia titularului colantului<br />
inclu<strong>de</strong>re minor care evi<strong>de</strong>nåiazã modul <strong>de</strong> imprimare a acesteia.<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
(COLANT)<br />
FOTOGRAFIA ESTE IMPRIMATÃ<br />
PRIN TEHNICÃ INKJET<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU (COLANT)<br />
FOTOGRAFIA ESTE IMPRIMATÃ<br />
CU JET DE CERNEALÃ CU O<br />
AMPRENTÃ DIFERITÃ DE CEA INIÅIALÃ<br />
LA DOCUMENTUL SPECIMEN<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã<br />
35
8. Vizualizarea unei zone mãrite din colåul dreapta sus al colantului care<br />
evi<strong>de</strong>nåiazã un Element Optic Variabil - OVI.<br />
DOCUMENT SPECIMEN (COLANT)<br />
ELEMENT OPTIC VARIABIL<br />
REALIZAT CU CERNEALÃ<br />
METALIZATÃ<br />
III. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE<br />
9. Colant inclu<strong>de</strong>re minor.<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
(COLANT)<br />
OVI - CONTRAFACERE PRIN<br />
IMPRIMARE INKJET<br />
DOCUMENT SPECIMEN<br />
COLANT SPECIMEN<br />
IMPRESIUNI FLUORESCENTE:<br />
Fibre; Înscrisul „ROMÂNIA”;<br />
Planæete; Seria colantului reacåioneazã<br />
DOCUMENT ÎN LITIGIU<br />
CONTRAFACERE COLANT<br />
nu reacåioneazã sub acest<br />
spectru <strong>de</strong> luminã<br />
CONCLUZIE<br />
- paæaportul este falsificat prin inlocuirea fotografiei;<br />
- la pagina 3 este aplicat, <strong>de</strong> cãtre o persoanã neautorizatã, un colant <strong>de</strong><br />
inclu<strong>de</strong>re minor - contrafãcut (fals total)<br />
36<br />
F R O N T I E R A<br />
C r i m i n a l i s t i c ã
Conducerea Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, din Consiliul Europei, a invitat, în data <strong>de</strong> 2 <strong>de</strong>cembrie a.c.,<br />
în cadrul unei întâlniri <strong>de</strong> la Bruxelles, statele membre sã ia mãsuri pentru prevenirea æi combaterea traficului<br />
cu maæini furate.<br />
Luând în consi<strong>de</strong>rare activitatea organizaåiilor criminale, bine organizate, care au cunoætinåele æi aptitudinile<br />
necesare la dispoziåia lor pentru a crea documentele æi numerele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare al vehiculului furat, iar apoi sã-l<br />
vândã, precum æi faptul cã, <strong>de</strong>æi rata criminalitãåii a scãzut în mod semnificativ între anii 2003-2007, totuæi, un<br />
numãr mare <strong>de</strong> vehicule (768.994) sunt încã furate în Uniunea Europeanã. De asemenea, rata <strong>de</strong> recuperare s-a<br />
diminuat <strong>de</strong> la 70%, în 2006, la 50%, în 2008, lucru care poate fi vãzut ca un rezultat al activitãåilor acestor<br />
grupuri criminale bine organizate. Mai amintim aici cã profitul estimat al grupãrilor criminale a ajuns la 3,86<br />
miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro, pentru 2008, iar costul real, în funcåie <strong>de</strong> sectorul european <strong>de</strong> asigurãri, ajunge la 15 miliar<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> euro/an (în anul 2008 profitul mediu pentru un autovehicul furat era <strong>de</strong> 10.000 <strong>de</strong> euro, iar în acelaæi an nu<br />
au fost recuperate 386.162 autovehicule furate).<br />
În dimineaåa <strong>de</strong> joi, 25 noiembrie a.c., în jurul orei 8.30, pe<br />
sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã al PTF Albiåa s-a prezentat, la volanul unui<br />
microbuz Merce<strong>de</strong>s Sprinter, înmatriculat în Bulgaria, cetãåeanul<br />
român Iurie R., <strong>de</strong> 41 ani, care era însoåit <strong>de</strong> cetãåeanul bulgar<br />
Ivan I., <strong>de</strong> 41 ani. Conform actelor prezentate, proprietarul<br />
mijlocului <strong>de</strong> transport era cetãåeanul bulgar, care a prezentat æi<br />
o procurã notarialã prin care îi dã dreptul prietenului român sã<br />
conducã autovehiculul.<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
La controlul<br />
specific, având<br />
suspiciuni cu privire<br />
la provenienåa<br />
autovehiculului,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
au efectuat un<br />
control suplimentar,<br />
constatând cã maæina<br />
figura în bazele <strong>de</strong><br />
date ale Interpol<br />
ca fiind furatã din<br />
Italia. Cetãåeanul<br />
bulgar a <strong>de</strong>clarat cã a<br />
cumpãrat microbuzul<br />
<strong>de</strong> la o societate<br />
comercialã din Italia,<br />
l-a înmatriculat în<br />
Bulgaria æi intenåiona<br />
sã-l vândã în<br />
Republica Moldova.<br />
În aceastã cauzã<br />
s-a întocmit dosar<br />
penal pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> complicitate la furt calificat<br />
(art. 26 raportat la art. 208, 209 C.P.), ce urmeazã a fi înaintat<br />
Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Huæi cu propunerile legale.<br />
Autovehiculul, în valoare <strong>de</strong> 10.535 lei, a fost indisponibilizat în<br />
parcul auto al IJPF Vaslui. Cercetãrile continuã pentru stabilirea<br />
tuturor condiåiilor care au dus la comiterea faptei.<br />
Adrian COROGEANU<br />
În data <strong>de</strong> 25 noiembrie a.c., în jurul orelor 08.00, în PTF<br />
Galaåi-Rutier s-a prezentat pentru a ieæi din România un cetãåean<br />
bulgar, V. Vesko Hristov, în vârstã <strong>de</strong> 44 ani, care conducea un<br />
autocamion marca „DAF”, înmatriculat în Bulgaria.<br />
Bãrbatul se afla în tranzit, venea din Turcia æi se îndrepta cãtre<br />
Fe<strong>de</strong>raåia Rusã,<br />
fiind încãrcat<br />
cu legume æi<br />
fructe. Poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au<br />
avut suspiciuni<br />
cu privire la<br />
provenienåa<br />
capului tractor<br />
æi asupra<br />
proprietarului<br />
autovehiculului<br />
menåionat æi au<br />
efectuat verificãri<br />
suplimentare<br />
prin INTERPOL,<br />
stabilind faptul<br />
cã autocamionul,<br />
(cap tractor) marca<br />
„DAF”, figureazã<br />
ca fiind furat din<br />
Olanda, din luna<br />
septembrie <strong>2010</strong>.<br />
Autovehiculul,<br />
în valoare <strong>de</strong><br />
150.350 lei, a fost<br />
indisponibilizat<br />
la sediul IJPF<br />
Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar lui V. Vesko<br />
Hristov i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> furt, faptã prevãzutã æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> legislaåia<br />
în vigoare.<br />
Marcel ANTOHE<br />
În dimineaåa <strong>de</strong> luni, 15 noiembrie a.c., pe sensul <strong>de</strong><br />
ieæire din åarã al PTF Albiåa s-a prezentat Mihai S., <strong>de</strong> 56<br />
ani, din localitatea Iaæi, care conducea un cap tractor Iveco<br />
Stralis, înmatriculat în ju<strong>de</strong>åul Iaæi. Având suspiciuni asupra<br />
provenienåei autovehiculului, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã vasluieni<br />
au efectuat un control amãnunåit, constatând cã maæina este<br />
datã în urmãrire prin Interpol. Autovehiculul era semnalat ca<br />
fiind furat din Letonia, din data <strong>de</strong> 5 noiembrie <strong>2010</strong>.<br />
Æoferul a <strong>de</strong>clarat cã nu ætia cã autovehiculul este furat, el<br />
fiind doar angajatul unei firme <strong>de</strong> transport internaåional.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit æoferului dosar penal<br />
pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> complicitate la furt calificat<br />
(art. 26 rap. la art. 208 æi 209 din C. Pen.), iar autocamionul,<br />
în valoare <strong>de</strong> <strong>12</strong>8.500 lei, a fost indisponibilizat în parcul<br />
auto al IJPF Vaslui. Dosarul penal a fost înaintat Parchetului<br />
<strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Huæi, cu propunerile legale.<br />
Adrian COROGEANU<br />
Autovehicule furate<br />
Æ t i r i 37
În data <strong>de</strong> 16<br />
noiembrie a.c., în<br />
cadrul unei acåiuni<br />
pe linia prevenirii æi<br />
combaterii traficului<br />
internaåional<br />
cu autoturisme<br />
furate, în zona <strong>de</strong><br />
responsabilitate a<br />
Grupului <strong>de</strong> Nave<br />
Mangalia, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã constãnåeni<br />
au oprit în trafic, la<br />
ieæirea din localitatea<br />
Autovehicule furate<br />
În ziua <strong>de</strong> 3 <strong>de</strong>cembrie, pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã al PTF<br />
Albiåa s-a prezentat Dumitru B., <strong>de</strong> 44 ani, din raionul Nisporeni,<br />
Republica Moldova, care conducea un autoturism Merce<strong>de</strong>s<br />
E200, înmatriculat în România.<br />
La controlul specific, având suspiciuni cu privire la provenienåa<br />
autoturismului, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã vasluieni au efectuat verificãri<br />
suplimentare, constatând cã maæina figureazã ca fiind furatã din<br />
Italia. Cetãåenul moldovean a <strong>de</strong>clarat cã a cumpãrat autoturismul<br />
cu câteva zile în urmã, <strong>de</strong> la un cetãåean român, æi nu ætia cã<br />
este furat.<br />
• În ziua <strong>de</strong> 3 noiembrie<br />
a.c., ora 18.00, la controlul<br />
pentru trecerea frontierei în<br />
PTF Sculeni, s-a prezentat<br />
Mihai S., în vârstã <strong>de</strong> 46<br />
ani, cu cetãåenie românã æi<br />
moldoveneascã, conducând<br />
un autocamion marca Iveco<br />
Magirus, înmatriculat în<br />
Germania, <strong>de</strong> culoare albã,<br />
ce tracta o platformã, având<br />
numere <strong>de</strong> înmatriculare<br />
38<br />
Republica Moldova,<br />
pe care era ancorat un<br />
utilaj.<br />
La controlul <strong>de</strong><br />
frontierã, existând<br />
suspiciuni, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni au trecut la efectuarea<br />
unui control amãnunåit specific. Din verificãrile efectuate<br />
a rezultat cã autovehiculul figureazã ca fiind furat din<br />
Germania.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat cã, la propunerea unui prieten, s-a<br />
<strong>de</strong>plasat în Italia, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> a preluat autocamionul, pe care<br />
trebuia sã-l conducã pânã în Republica Moldova. Acesta<br />
a mai adãugat cã nu a avut cunoætinåã <strong>de</strong>spre faptul cã<br />
autocamionul este <strong>de</strong>clarat furat.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit celui în cauzã lucrare<br />
penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> furt, urmând a fi<br />
prezentatã Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Iaæi, în ve<strong>de</strong>rea<br />
luãrii mãsurilor legale. Autocamionul, în valoare <strong>de</strong> 70.000<br />
euro a fost indisponibilizat la sediul Punctului <strong>de</strong> Trecere a<br />
Frontierei Sculeni în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor.<br />
• În ziua <strong>de</strong> 7 <strong>de</strong>cembrie a.c., ora <strong>11</strong>.00, în PTF Sculeni<br />
la controlul pentru trecerea frontierei, pe sensul <strong>de</strong> intrare<br />
în åarã, s-a prezentat Ghenadie C., în vârstã <strong>de</strong> 38 ani, cu<br />
cetãåenie moldoveneascã, conducând un microbuz marca<br />
Citroen Jumper, înmatriculat în Republica Moldova, <strong>de</strong><br />
culoare albã.<br />
În urma verificãrilor specifice efectuate în bazele <strong>de</strong><br />
date S.I.S., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au constatat cã autoritãåile<br />
spaniole au emis o alertã pentru autoturismul în cauzã, fiind<br />
cãutat în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
Bãrbatul a <strong>de</strong>clarat cã, în data <strong>de</strong> 25 noiembrie a.c., a<br />
achiziåionat autovehiculul <strong>de</strong> la un cetãåean moldovean,<br />
plãtind pentru acesta suma <strong>de</strong> 9.000 euro. Acesta a mai<br />
Mangalia, un autoturism marca Audi Q7, cu numere <strong>de</strong><br />
înmatriculare din Belgia. Autoturismul era condus <strong>de</strong> o<br />
persoanã <strong>de</strong> sex feminin, B.E., în vârstã <strong>de</strong> 27 ani, din<br />
Mangalia. În urma verificãrilor efectuate în bazele <strong>de</strong> date<br />
a rezultat faptul cã autoturismul în cauzã este reclamat ca<br />
fiind furat din Bulgaria, din data <strong>de</strong> 29 octombrie a.c.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit conducãtoarei<br />
auto lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor<br />
<strong>de</strong> complicitate la furt æi punere în circulaåie pe<br />
drumurile publice a unui autovehicul cu numere false <strong>de</strong><br />
înmatriculare, iar autoturismul în cauzã, cu o valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 70.000 <strong>de</strong> euro, a fost indisponibilizat la sediul<br />
Grupului <strong>de</strong> Nave Mangalia.<br />
Biroul <strong>de</strong> Presã din cadrul IGPF<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit æoferului dosar penal, pentru<br />
sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> furt calificat (art. 208, 209 C.P.), care<br />
urmeazã a fi înaintat Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Huæi<br />
cu propunerile legale. Autoturismul, în valoare <strong>de</strong> 15.500 lei,<br />
a fost indisponibilizat în parcul auto al IJPF Vaslui. Se continuã<br />
cercetãrile pentru i<strong>de</strong>ntificarea tuturor persoanelor implicate æi<br />
condiåiilor care au dus la comiterea faptei.<br />
F R O N T I E R A<br />
Adrian COROGEANU<br />
adãugat cã nu avea cunoætinåã <strong>de</strong>spre faptul cã microbuzul figura<br />
ca fiind <strong>de</strong>clarat furat.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit celui în cauzã lucrare penalã<br />
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> furt, urmând a fi prezentat<br />
Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Iaæi, în ve<strong>de</strong>rea luãrii<br />
masurilor legale. Microbuzul, în valoare <strong>de</strong> 40.640,67 lei (9.450<br />
euro), a fost indisponibilizat la sediul PTF Sculeni în ve<strong>de</strong>rea<br />
continuãrii cercetãrilor.<br />
• Câteva ore mai târziu s-a prezentat la controlul <strong>de</strong> frontierã,<br />
în acelaæ punct, pentru a ieæi din România, cetãåeanul italian<br />
Claudio C., în vârstã <strong>de</strong> 57 ani, conducând autoturismul marca<br />
Merce<strong>de</strong>s Benz, <strong>de</strong> culoare albastru închis, înmatriculat în<br />
Italia.<br />
La controlul <strong>de</strong> frontierã, în urma verificãrilor specifice<br />
efectuate în bazele <strong>de</strong> date S.I.S., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au constatat<br />
cã autoritãåile italiene au emis o alertã pentru autoturismul în<br />
cauzã, fiind cãutat în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii. Ca urmare a celor<br />
constatate, echipa <strong>de</strong> control a efectuat un control<br />
amãnunåit, ocazie cu care a <strong>de</strong>scoperit, întrun<br />
locaæ al cotierei <strong>de</strong> la bancheta din<br />
spate, un pistol cu bile <strong>de</strong> cauciuc marca<br />
Walther P.P., încãrcat, precum æi un<br />
încãrcãtor metalic <strong>de</strong> culoare neagrã, cu<br />
7 cartuæe <strong>de</strong> metal, prevãzute cu bile <strong>de</strong><br />
cauciuc.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit celui<br />
în cauzã lucrare penalã pentru tentativã<br />
la infracåiunea<br />
<strong>de</strong> „contrabandã<br />
calificatã”, urmând<br />
a fi prezentatã<br />
Parchetului <strong>de</strong> pe<br />
lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria<br />
Iaæi. Pistolul<br />
æi muniåia au<br />
fost ridicate <strong>de</strong><br />
cãtre inspectorii<br />
vamali æi predate<br />
poliåiætilor <strong>de</strong><br />
frontierã, iar autovehiculul, în valoare <strong>de</strong> 30.184,59 lei (7.020<br />
euro) a fost indisponibilizat la sediul PTF Sculeni în ve<strong>de</strong>rea<br />
continuãrii cercetãrilor.<br />
În cele douã cazuri cercetãrile continuã pentru stabilirea<br />
întregii arii infracåionale.<br />
Denis Mihaela LAZÃR<br />
Æ t i r i
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni, în cooperare cu<br />
lucrãtorii Gãrzii Financiare – Secåia Ju<strong>de</strong>åeanã Arad, au <strong>de</strong>pistat<br />
æi indisponibilizat æase utilaje <strong>de</strong> mare tonaj, în valoare totalã <strong>de</strong><br />
peste 460.000 <strong>de</strong> euro, <strong>de</strong>clarate ca fiind furate din Occi<strong>de</strong>nt.<br />
În numai douã zile, în baza datelor æi informaåiilor <strong>de</strong>åinute<br />
la nivelul IJPF Maramureæ, poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, în cooperare cu<br />
lucrãtori ai Gãrzii Financiare – Secåia Ju<strong>de</strong>åeanã Arad, în baza<br />
<strong>de</strong>legãrii procurorului DIICOT - Structura Centralã Bucureæti, au<br />
organizat mai multe acåiuni pe raza municipiului Arad, în ve<strong>de</strong>rea<br />
<strong>de</strong>scoperirii unor utilaje suspecte a fi furate din åãri ale Uniunii<br />
Europene.<br />
Astfel, în data <strong>de</strong> 16 noiembrie a.c., echipa mixtã a i<strong>de</strong>ntificat,<br />
pe raza localitãåii Nadab, ju<strong>de</strong>åul Arad, un tractor, în valoare <strong>de</strong><br />
peste 90.000 euro, <strong>de</strong>spre care se <strong>de</strong>åineau date æi informaåii cã<br />
este <strong>de</strong>clarat ca fiind furat din strãinãtate.<br />
La controlul efectuat, s-a constatat cã utilajul are seria æasiului<br />
falsificatã, iar proprietarul acestuia, Cornel M., în vârstã <strong>de</strong> 47<br />
ani, din localitatea Arad, nu a putut prezenta niciun document<br />
<strong>de</strong> provenienåã al vehiculului, <strong>de</strong>clarând cã<br />
a cumpãrat tractorul <strong>de</strong> la un cetãåean strãin,<br />
fãrã a-i fi înmânate documentele acestuia.<br />
În ziua urmãtoare, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
æi comisarii Gãrzii Financiare au i<strong>de</strong>ntificat,<br />
pe raza localitãåilor Satu Nou æi Vânãtori, din<br />
ju<strong>de</strong>åul Arad, alte cinci utilaje <strong>de</strong> mare tonaj<br />
(tractoare), în valoare <strong>de</strong> peste 370.000 euro,<br />
<strong>de</strong>spre care se <strong>de</strong>åineau date æi informaåii cã<br />
sunt <strong>de</strong>clarate furate din strãinãtate.<br />
La controalele efectuate la sediile firmelor<br />
suspecåilor s-a constatat cã utilajele aveau seria<br />
æasiului repoansonate, iar proprietarii acestora,<br />
• În dimineaåa zilei <strong>de</strong> 26 octombrie a.c., la PTF Cenad s-a<br />
prezentat, pentru a ieæi din România, Gicã S., în vârstã <strong>de</strong> 44 ani,<br />
din ju<strong>de</strong>åul Teleorman. Bãrbatul conducea un autoturism <strong>de</strong> teren<br />
Audi Q7, având ataæate plãcuåe <strong>de</strong> înmatriculare româneæti.<br />
Cu ocazia efectuãrii formalitãåilor <strong>de</strong> frontierã, lucrãtorii noætri<br />
au constatat cã talonul maæinii este expirat din luna mai 2009.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au efectuat verificãri suplimentare, mai ales<br />
cã æoferul nu a putut prezenta<br />
alte documente din care sã<br />
rezulte faptul cã autoturismul este<br />
înmatriculat. Astfel, s-a stabilit cã<br />
maæina cu respectivul numãr <strong>de</strong><br />
înmatriculare nu figureazã ca<br />
înmatriculatã în România.<br />
În cauzã a fost întocmitã<br />
lucrare penalã sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
conducere pe drumurile publice<br />
În data <strong>de</strong> 18 noiembrie a.c., în jurul orelor 14.00, în urma<br />
unei acåiuni specifice pe linia combaterii traficului cu autoturisme<br />
furate, lucrãtori din cadrul SPF Galaåi au oprit, pe o stradã din<br />
municipiul Galaåi, un autoturism marca „Isuzu”, înmatriculat în<br />
Italia, <strong>de</strong>spre care existau informaåii cã ar fi furat.<br />
Autoturismul, condus <strong>de</strong> G. Nicolae, în vârstã <strong>de</strong> 42 ani, a<br />
fost adus la sediul IJPF Galaåi în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor.<br />
Fiind efectuate verificãri suplimentare prin INTERPOL, s-a stabilit<br />
faptul cã autoturismul, fabricat în anul 2009, figureazã ca fiind<br />
furat din Italia, în luna martie <strong>2010</strong>. G. Nicolae a <strong>de</strong>clarat cã<br />
autoturismul a fost cumpãrat <strong>de</strong> cãtre fiul sãu, în urmã cu patru<br />
luni, din Italia, urmând ca, ulterior, sã primeascã æi actul <strong>de</strong><br />
vânzare-cumpãrare.<br />
Autoturismul, în valoare <strong>de</strong> 133.000 lei, a fost indisponibilizat<br />
la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar lui G.<br />
Nicolae i-a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> complicitate la furt, faptã prevãzutã æi pe<strong>de</strong>psitã<br />
<strong>de</strong> legislaåia în vigoare.<br />
Pânã la acest caz, <strong>de</strong> la începutul acestui an, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã gãlãåeni au <strong>de</strong>scoperit, în Punctele <strong>de</strong> Trecere<br />
Ioan S., Irina S., Ioan H.,<br />
toåi din localitatea Arad,<br />
nu posedau niciun<br />
document <strong>de</strong> provenienåã,<br />
<strong>de</strong>clarând cã au cumpãrat<br />
utilajele <strong>de</strong> la niæte<br />
cetãåeni strãini, cu sume<br />
cuprinse între 10.000 æi<br />
13.000 <strong>de</strong> euro.<br />
În urma cercetãrilor<br />
æi verificãrilor efectuate,<br />
s-a stabilit cã utilajele în<br />
cauzã au fost furate din<br />
Italia æi comercializate în<br />
România, <strong>de</strong> cãtre membrii unei grupãri infracåionale, formatã<br />
din cetãåeni români si strãini.<br />
Utilajele, mãrcile „Lamborghini” (2), „New Holland”,<br />
„Landini REX”, „Jhon Deere” æi „Mccormik TTX”, toate având<br />
an <strong>de</strong> fabricaåie 2009, în valoare totalã <strong>de</strong> peste 460.000 euro,<br />
au fost indisponibilizate pânã la finalizarea<br />
cercetãrilor.<br />
Celor patru persoane li s-au întocmit<br />
dosare penale sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunii <strong>de</strong> complicitate la furt, faptã<br />
prevãzutã æi pe<strong>de</strong>psitã <strong>de</strong> art.208, raportat la<br />
art.26, din Codul Penal.<br />
Cercetãrile sunt continuate <strong>de</strong> cãtre<br />
procurorul DIICOT - Structura Centralã<br />
Bucureæti æi lucrãtori din cadrul IJPF<br />
Maramureæ <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre acesta, în<br />
ve<strong>de</strong>rea documentãrii întregii activitãåi<br />
infracåionale. (Ioana DUDAS)<br />
a unui autoturism cu numere false æi neînmatriculat, urmând ca<br />
la finalizare sã fie dispuse mãsurile legale care se impun.<br />
• În dimineaåa zilei <strong>de</strong> 26 octombrie a.c., la PTF Moraviåa s-a<br />
prezentat, pentru a ieæi din România, Costel H., în vârstã <strong>de</strong> 40<br />
ani, din ju<strong>de</strong>åul Caraæ-Severin. Bãrbatul conducea un autoturism<br />
VW Jetta, înmatriculat în Grecia.<br />
În timpul controlului <strong>de</strong> frontierã, lucrãtorii noætri i-au<br />
solicitat conducãtorului auto æi permisul <strong>de</strong> conducere, cu<br />
aceastã ocazie constatând cã documentul este fals.<br />
Cu ocazia cercetãrilor, bãrbatul a <strong>de</strong>clarat cã a obåinut<br />
permisul <strong>de</strong> conducere fals cu ajutorul unui prieten, dupã<br />
ce a susåinut <strong>de</strong> mai multe ori examenul pentru obåinerea<br />
unui astfel <strong>de</strong> act, dar nu l-a promovat.<br />
În cauzã a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> uz <strong>de</strong> fals, complicitate la fals<br />
material în înscrisuri oficiale æi conducere pe drumurile<br />
publice a unui autovehicul <strong>de</strong> cãtre o persoanã care nu<br />
posedã permis <strong>de</strong> conducere. (Ciprian GAIC)<br />
a Frontierei Galaåi-Rutier æi Oancea sau în municipiul<br />
Galaåi, 17 autovehicule (diferite mãrci: Merce<strong>de</strong>s 220,<br />
Audi A3, Toyota, BMW X6, Porche Cayenne, DAF,<br />
Iveco,Volkswagen), care figurau ca fiind furate din diferite<br />
åãri. Cele mai multe provin din Italia æi din Germania, dar<br />
æi din Lituania, Polonia sau Japonia. Ca o particularitate,<br />
în acest an au fost <strong>de</strong>scoperite ca fiind furate din Lituania,<br />
Polonia æi Germania æase autovehicule <strong>de</strong> mare tonaj - patru<br />
capuri tractor æi douã semiremorci. (Marcel ANTOHE)<br />
Autovehicule furate<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
39
Contrabandã cu åigãri<br />
La începutul lunii noiembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
maramureæeni au obåinut date æi informaåii cu privire la constituirea<br />
unui grup infracåional organizat, axat pe contrabanda cu åigãri <strong>de</strong><br />
provenienåã ucraineanã, ce acåiona în zona alpinã a sectorului<br />
<strong>de</strong> responsabilitate Poienile <strong>de</strong> Sub Munte.<br />
În ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>structurãrii acestei grupãri, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
<strong>de</strong>sfãæurat, începând cu seara zilei <strong>de</strong> 25 noiembrie a.c., o amplã<br />
operaåiune în masivul Bârsãnescu, din Munåii Maramureæului, aflat<br />
în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina.<br />
Astfel, în noaptea <strong>de</strong> 25/26 noiembrie a.c. æi în cursul zilei<br />
<strong>de</strong> 27 noiembrie, au fost reåinuåi<br />
toåi cei patru membrii ai grupãrii<br />
infracåionale, i<strong>de</strong>ntificaåi în<br />
persoana numiåilor S.S., <strong>de</strong> 40 ani,<br />
li<strong>de</strong>rul grupãrii, M.N., <strong>de</strong> 34 ani,<br />
D.C., <strong>de</strong> 24 ani æi N.M., <strong>de</strong> 20 ani,<br />
toåi din localitatea Poienile <strong>de</strong> Sub<br />
Munte, ju<strong>de</strong>åul Maramureæ.<br />
Cei patru, sub pretextul<br />
<strong>de</strong>sfãæurãrii unor activitãåi forestiere<br />
în zona muntoasã din apropierea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat, au introdus, ilegal,<br />
în åarã 31 baxuri cu åigãri, respectiv 15.269 pachete cu åigãri, <strong>de</strong><br />
provenienåã ucraineanã, marca Viceroy.<br />
Acåiunea <strong>de</strong> contrabandã a avut loc la o altitudine <strong>de</strong> peste<br />
1.600 metri, iar pentru reåinerea tuturor membrilor grupãrii, în<br />
dimineaåa zilei <strong>de</strong> 26 noiembrie, a fost folosit æi un elicopter,<br />
aparåinând Inspectoratului General <strong>de</strong> Aviaåie al MAI.<br />
Deoarece doi dintre contrabandiætii surprinæi la faåa locului nu<br />
s-au supus somaåiilor prin voce, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au folosit<br />
armamentul din dotare, fiind trase cinci focuri <strong>de</strong> avertisment în<br />
În baza unor date æi informaåii <strong>de</strong>åinute la nivelul IJPF<br />
Maramureæ, cu privire la implicarea unor persoane în activitãåi<br />
<strong>de</strong> contrabandã cu åigãri, <strong>de</strong> provenienåã ucraineanã, în data <strong>de</strong><br />
29 octombrie a.c. a fost <strong>de</strong>sfãæuratã o acåiune specificã pe linia<br />
combaterii acestui fenomen, în zona <strong>de</strong><br />
competenåã.<br />
Pe timpul acåiunii, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã au observat, în imediata<br />
apropiere a frontierei <strong>de</strong> stat, în<br />
masivul Pop Ivan, la aproximativ<br />
1.700 m. altitudine, un grup <strong>de</strong><br />
persoane în timp ce transporta,<br />
dinspre linia <strong>de</strong> frontierã, spre interior,<br />
mai multe colete voluminoase, pe<br />
care le-au încãrcat într-un camion.<br />
40<br />
În data <strong>de</strong> 2 <strong>de</strong>cembrie a.c., acåionând în baza unor<br />
informaåii, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni au <strong>de</strong>structurat<br />
o grupare infracåionalã axatã pe contrabandã cu åigãri<br />
<strong>de</strong> provenienåã sârbeascã, care acåiona pe raza ju<strong>de</strong>åelor<br />
Maramureæ æi Timiæ.<br />
plan vertical.<br />
În cauzã, a fost întocmit dosar<br />
penal pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong><br />
constituire a unui grup infracåional<br />
organizat ori a<strong>de</strong>rarea sau sprijinirea<br />
sub orice formã a unui astfel <strong>de</strong> grup æi<br />
complicitate la contrabandã.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong> 131.000 lei,<br />
a fost ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii. De asemenea, au fost<br />
indisponibilizate douã autoturisme <strong>de</strong> teren, iar procurorul<br />
DIICOT din cadrul Biroului Teritorial Maramureæ, împreunã<br />
cu poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, anume <strong>de</strong>legaåi, <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi<br />
specifice în ve<strong>de</strong>rea documentãrii întregii activitãåi infracåionale<br />
æi luarea mãsurilor legale.<br />
În acel moment, lucrãtorii IJPF Maramureæ au acåionat pentru<br />
prin<strong>de</strong>rea în flagrant a contrabandiætilor, fiind reåinute patru<br />
persoane. Acestea au fost i<strong>de</strong>ntificate, ulterior, ca fiind Florin L.,<br />
Vasile C., Ioan L. æi Ætefan C., din localitatea Repe<strong>de</strong>a.<br />
În urma inventarierii celor 68 <strong>de</strong> colete,<br />
a rezultat cantitatea <strong>de</strong> 33.962 pachete åigãri<br />
<strong>de</strong> provenienåã ucraineanã, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 290.000 lei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã le-au întocmit, celor<br />
patru bãrbaåi, dosar penal pentru sãvâræirea<br />
infracåiunii <strong>de</strong> contrabandã, iar întreaga cantitate<br />
<strong>de</strong> åigãri a fost ridicatã, în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
Cercetãrile continuã în ve<strong>de</strong>rea probãrii<br />
întregii activitãåi infracåionale æi luãrii mãsurilor<br />
legale ce se impun.<br />
Astfel, lucrãtori anume <strong>de</strong>legaåi, din cadrul IJPF Maramureæ,<br />
împreunã cu poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din cadrul IJPF Timiæ, sub<br />
coordonarea directã a procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial<br />
Timiæoara, au organizat o acåiune <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re în flagrant a doi<br />
contrabandiæti, în timp ce încercau sã comercializeze, pe raza<br />
localitãåii Deta, jud. Timiæ, cantitatea <strong>de</strong> 23 baxuri åigãri (<strong>11</strong>.450<br />
pachete) <strong>de</strong> provenienåã sârbeascã, în valoare <strong>de</strong> peste 98.000<br />
lei.<br />
Cei doi bãrbaåi au fost reåinuåi æi i<strong>de</strong>ntificaåi ca fiind V. S.,<br />
în vârstã <strong>de</strong> 43 ani, din localitatea Moraviåa æi C. N., <strong>de</strong> 22 ani,<br />
din municipiul Timiæoara.<br />
În momentul reåinerii, V. S. avea asupra lui suma <strong>de</strong> 2.910<br />
euro æi 200 dinari sârbeæti.<br />
În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> iniåierea sau constituirea ori a<strong>de</strong>rarea la un<br />
grup infracåional organizat, în ve<strong>de</strong>rea sãvâræirii <strong>de</strong> infracåiuni<br />
æi contrabandã.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, precum æi suma <strong>de</strong> bani au fost<br />
ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
În prezent, procurorul DIICOT æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
<strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong>sfãæoarã activitãåi specifice în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii<br />
tuturor persoanelor implicate æi a documentãrii întregii activitãåi<br />
infracåionale.<br />
Paginã realizatã <strong>de</strong> Radu LUNGU<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
În dupã-amiaza zilei <strong>de</strong> 7 noiembrie a.c., la PTF Sculeni,<br />
s-a prezentat, pentru a intra în åarã, la volanul unui microbuz,<br />
cetãåeanul ucrainean V.T., în vârstã <strong>de</strong> 37 ani. În baza analizei <strong>de</strong><br />
risc, efectuatã <strong>de</strong> poliåiætii <strong>de</strong> frontierã, s-a procedat la efectuarea<br />
controlului amãnunåit asupra microbuzului, <strong>de</strong> cãtre echipa<br />
formatã din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtori vamali.<br />
În urma acestui control, au fost <strong>de</strong>scoperite, ascunse<br />
æi ne<strong>de</strong>clarate, într-un locaæ special amenajat în plafonul<br />
autoturismului, cantitatea <strong>de</strong> 2.819 pachete åigãri, <strong>de</strong> provenienåã<br />
Ucraina, mãrcile „Classic Blue” æi „Classic Red”, în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> <strong>12</strong>.102 lei.<br />
Inspectorii vamali au dispus ridicarea åigãrilor, în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, sancåionarea numitului V.T. cu amendã<br />
contravenåionalã, în valoare <strong>de</strong> 10.000 lei, æi reåinerea<br />
autoturismului, în valoare <strong>de</strong> 15.025 lei, în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã i-au întocmit, tânãrului în cauzã, lucrare<br />
penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> „<strong>de</strong>åinerea <strong>de</strong> cãtre<br />
orice persoanã în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea<br />
pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcãrii,<br />
potrivit titlului VII, fãrã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor<br />
ori cu marcaje false peste limita a 10.000 åigarete”, faptã<br />
prevãzutã æi sancåionatã <strong>de</strong> art.296^1, alin.1, lit.l din Legea<br />
571/2003 cu modificãrile æi completãrile ulterioare. Persoanei<br />
nu i s-a permis continuarea cãlãtoriei.<br />
Denis-Mihaela LAZÃR<br />
În cursul zilei <strong>de</strong> 30 noiembrie a.c., în jurul orelor 19.30, un<br />
echipaj format din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, din cadrul SPF Dorohoi, au<br />
<strong>de</strong>scoperit, în zona localitãåii Oroftiana, patru colete, ce conåineau<br />
6.368 pachete <strong>de</strong> åigãri, <strong>de</strong> provenienåã R. Ucraina, respectiv<br />
Viceroy æi Pall Mall.<br />
Echipajul format din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã a <strong>de</strong>sfãæurat acåiuni<br />
<strong>de</strong> supraveghere operativã a zonei, la scurt timp observând douã<br />
autoturisme care au venit în zonã, pentru a ridica åigãrile. Din<br />
maæini au coborât trei cetãåeni, care au ridicat åigãrile. Poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au executat somaåia legalã, însã, cei trei cetãåeni au<br />
încercat sã profite <strong>de</strong> întuneric æi configuraåia terenului, pentru a<br />
se ascun<strong>de</strong>. În aceste condiåii, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au executat<br />
patru focuri <strong>de</strong> avertisment în plan vertical, cei trei cetãåeni fiind<br />
reåinuåi.<br />
În urma cercetãrilor, s-a constatat cã cei trei cetãåeni sunt<br />
ucraineni, au vârste cuprinse între 20 æi 27 <strong>de</strong> ani æi au ajuns<br />
legal în România. Aceætia urmau sã preia åigãrile, folosind douã<br />
autoturisme înmatriculate în România, <strong>de</strong>stinaåia fiind piaåa<br />
neagrã din ju<strong>de</strong>å. Valoarea totalã a åigãrilor este <strong>de</strong> aproximativ<br />
55.600 lei, acestea fiind ridicate în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã. De asemenea, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
dispus indisponibilizarea celor douã autoturisme, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 44.000 lei. Cei trei ucraineni au fost reåinuåi pentru<br />
24 <strong>de</strong> ore, fiind prezentaåi instanåei <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>catã cu propunerea <strong>de</strong><br />
arestare preventivã pentru contrabandã æi evaziune fiscalã.<br />
Minodora RÃCNEA<br />
• În data <strong>de</strong> 25 noiembrie a.c., ora <strong>11</strong>.30, în PTF Galaåi-Rutier,<br />
s-au prezentat, pentru a intra în åarã, douã persoane din Republica<br />
Moldova, I. Marcela æi N. Mariana, cu vârste <strong>de</strong> 26 ani, respectiv<br />
33 ani, care circulau ca pasagere într-un autoturism marca „VAZ”,<br />
înmatriculat în R. Moldova.<br />
La controlul <strong>de</strong> frontierã, echipa comunã <strong>de</strong><br />
control, formatã din poliåiæti <strong>de</strong> frontierã æi lucrãtori<br />
vamali a <strong>de</strong>scoperit, ascunsã în bagajele personale<br />
ale celor douã persoane, disimulate în colete cu peæte<br />
congelat, cantitatea <strong>de</strong> 180<br />
pachete cu åigãri marca<br />
„Plugarul”.<br />
Tigãrile, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 380 lei, au<br />
fost ridicate, în ve<strong>de</strong>rea<br />
confiscãrii, <strong>de</strong> cãtre<br />
inspectorii vamali, iar<br />
persoanelor în cauzã li s-<br />
au anulat permisele <strong>de</strong> mic<br />
trafic æi au fost sancåionate<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 18 noiembrie a.c., în baza unor informaåii<br />
<strong>de</strong>åinute la nivelul I.J.P.F. Maramureæ, a fost organizatã æi<br />
<strong>de</strong>sfãæuratã o acåiune specificã pe linia combaterii contraban<strong>de</strong>i<br />
cu åigãri, pe raza localitãåilor Crãciuneæti, Bocicoiu Mare æi Lunca<br />
la Tisa, ju<strong>de</strong>åul Maramureæ.<br />
În jurul orei 20.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au i<strong>de</strong>ntificat în<br />
trafic, pe DJ 186, la ieæirea din localitatea Lunca la Tisa, douã<br />
autoturisme, respectiv o autoutilitarã Ford Transit æi un autoturism<br />
Skoda Felicia, <strong>de</strong>spre care existau informaåii cã transportã åigãri<br />
<strong>de</strong> contrabandã.<br />
Întrucât cele douã autovehicule nu au oprit la semnalul<br />
regulamentar al poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã, s-a trecut imediat la<br />
urmãrirea acestora æi, dupã aproximativ un kilometru, s-a reuæit<br />
blocarea lor, pe raza localitãåii Crãciuneæti.<br />
Æoferul autoutilitarei, i<strong>de</strong>ntificat, ulterior, în persoana<br />
numitului B.I., a abandonat autoturismul æi, profitând <strong>de</strong> întuneric<br />
æi acoperirile din teren, a reuæit sã fugã.<br />
Persoanele aflate în autoturismul Skoda Felicia, cu rol <strong>de</strong><br />
antemergãtor, au fost reåinute. Din primele cercetãri, a rezultat cã<br />
cei trei bãrbaåi, V.T., în vârstã <strong>de</strong> 36 ani, M.T., în vârstã <strong>de</strong> 42 ani<br />
æi S.I., în vârstã <strong>de</strong> 29 ani, cu domiciliul în diferite localitãåi <strong>de</strong> pe<br />
raza ju<strong>de</strong>åului Maramureæ, împreunã cu B.I., sunt constituiåi într-o<br />
grupare infracåionalã axatã pe contrabanda cu åigãri. Totodatã, s-a<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
contravenåional cu amendã <strong>de</strong> 1.500 lei fiecare.<br />
• Douã zile mai <strong>de</strong>vreme, în cadrul unei acåiuni pe linia<br />
combaterii traficului cu åigãri, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au oprit<br />
pentru control, pe comunicaåia Galaåi-Giurgiuleæti, un autoturism<br />
marca „VAZ”, condus <strong>de</strong> cetãåeanul<br />
moldovean A. Nicolae, în vârstã <strong>de</strong><br />
47 ani.<br />
La controlul efectuat asupra<br />
persoanei a fost <strong>de</strong>scoperitã cantitatea<br />
<strong>de</strong> <strong>12</strong>6 pachete <strong>de</strong> åigãri marca<br />
„Winston”, care erau ascunse tot în<br />
colete cu peæte congelat. Bãrbatul a<br />
<strong>de</strong>clarat cã åigãrile îi aparåin æi<br />
cã urma sã le comercializeze<br />
în Galaåi.<br />
Åigãrile, în valoare <strong>de</strong> 550 lei,<br />
au fost ridicate, în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, <strong>de</strong> cãtre lucrãtorii<br />
vamali, din cadrul PTF Galaåi-Rutier, iar persoana a fost<br />
sancåionatã contravenåional cu amendã <strong>de</strong> 5.000 lei.<br />
Marcel ANTOHE<br />
stabilit cã li<strong>de</strong>rul acestei grupãri infracåionale este A.L., în<br />
vârstã <strong>de</strong> 30 ani, din localitatea Rona <strong>de</strong> Sus.<br />
În autoutilitara Ford Transit au fost gãsite 30 <strong>de</strong> colete<br />
voluminoase, care conåineau 300.000 <strong>de</strong> åigarete, respectiv<br />
15.000 pachete <strong>de</strong> åigãri, marca „Viceroy”, <strong>de</strong> provenienåã<br />
ucraineanã, în valoare <strong>de</strong> aproximativ <strong>12</strong>8.850 lei.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong><br />
åigãri a fost ridicatã în<br />
ve<strong>de</strong>rea confiscãrii, iar<br />
cele douã autoturisme au<br />
fost indisponibilizate, la<br />
sediul IJPF Maramureæ.<br />
Persoanelor implicate<br />
în activitatea infracåionalã<br />
li s-au întocmit dosare<br />
penale, sub aspectul<br />
sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong><br />
contrabandã, urmând ca<br />
sã fie prezentaåi Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Sighetu<br />
Marmaåiei, cu propunere <strong>de</strong> arestare preventivã.<br />
Cercetãrile continuã în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificãrii tuturor<br />
persoanelor implicate æi documentãrii întregii activitãåi<br />
infracåionale. (Ioana DUDAS)<br />
Contrabandã andã<br />
cu åigãri<br />
Æ t i r i 41
În seara zilei <strong>de</strong> 1 noiembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Sectorului P.F. Vicov, pe timpul executãrii unei misiuni<br />
specifice, au observat cu ajutorul aparaturii <strong>de</strong> supraveghere pe<br />
timp <strong>de</strong> noapte, în apropierea frontierei <strong>de</strong> stat, o autocamionetã<br />
marca „Ford”, care nu îæi justifica prezenåa în zonã.<br />
Lucrãtorii p.f. au încercat<br />
sã opreascã camioneta, însã<br />
æoferul a ignorat semnalele<br />
regulamentare <strong>de</strong> oprire,<br />
continuându-æi <strong>de</strong>plasarea<br />
spre localitatea Vicovu <strong>de</strong><br />
Sus.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
urmãrit autovehiculul care,<br />
din cauza vitezei excesive,<br />
a pãrãsit partea carosabilã,<br />
oprindu-se în æanåul <strong>de</strong> pe<br />
marginea drumului. În maæinã se aflau doi cetãåeni români:<br />
U. Vasile, în vârstã <strong>de</strong> 24 ani æi P. Gheorghe, în vârstã <strong>de</strong> 37<br />
ani, ambii domiciliaåi pe raza ju<strong>de</strong>åului, care nu au necesitat<br />
îngrijiri medicale. Deoarece în camionetã se afla o cantitate<br />
mare <strong>de</strong> åigãri, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au luat mãsura conducerii<br />
autoturismului la sediul Sectorului P.F. Vicov, un<strong>de</strong>, în urma<br />
controlului, au <strong>de</strong>scoperit 47.800 pachete <strong>de</strong> åigãri (27.200<br />
pachete marca „Viceroy”, <strong>de</strong> provenienåã ucraineanã æi 20.600<br />
pachete marca „Doina”, <strong>de</strong> provenienåã R. Moldova).<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong> aproximativ<br />
240.000 lei, a fost ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong> cãtre<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã suceveni, iar autocamioneta marca „Ford”<br />
a fost indisponibilizatã la sediul sectorului pânã la finalizarea<br />
cercetãrilor.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã le-au întocmit celor douã persoane acte<br />
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunii <strong>de</strong> contrabandã<br />
în formã agravantã, urmând a fi prezentate Parchetului <strong>de</strong> pe<br />
lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria Rãdãuåi în ve<strong>de</strong>rea dispunerii mãsurilor legale.<br />
Totodatã, procurorul <strong>de</strong> caz a dispus punerea în miæcare a<br />
acåiunii penale æi a întocmit ordonanåa <strong>de</strong> propunere <strong>de</strong> arestare<br />
preventivã a inculpaåilor pentru o perioadã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> zile.<br />
În ziua <strong>de</strong> 2 noiembrie a.c., contrabandiætii au fost prezentaåi<br />
Ju<strong>de</strong>cãtoriei Rãdãuåi care a admis cererea formulatã <strong>de</strong> procuror,<br />
întocmind mandate <strong>de</strong> arestare preventivã pe numele celor doi<br />
inculpaåi, pentru o perioadã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> zile, începând cu data <strong>de</strong><br />
02.<strong>11</strong>.<strong>2010</strong>, pentru sãvâræirea infracåiunii <strong>de</strong> „contrabandã în<br />
formã agravantã”.<br />
În baza unor date æi informaåii <strong>de</strong>åinute la nivelul<br />
Sectorului P.F. Brodina cu privire la <strong>de</strong>sfãæurarea unor activitãåi<br />
<strong>de</strong> contrabandã, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au luat mãsuri specifice<br />
pentru intensificarea supravegherii frontierei <strong>de</strong> stat.<br />
Astfel, în seara zilei <strong>de</strong> 10 noiembrie a.c., lucrãtorii p.f., pe<br />
timpul executãrii unei misiuni specifice, au observat în apropierea<br />
frontierei <strong>de</strong> stat pe teritoriul României, un grup <strong>de</strong> persoane<br />
care nu îæi justifica prezenåa în zonã æi care transporta mai multe<br />
colete voluminoase. Acestea au fost somate verbal <strong>de</strong> poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã, însã au ignorat avertismentul æi au încercat sã fugã,<br />
profitând <strong>de</strong> terenul împãdurit æi vegetaåia abun<strong>de</strong>ntã. Poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã au fost nevoiåi sã<br />
foloseascã armamentul din dotare,<br />
fiind trase 4 focuri <strong>de</strong> armã în plan<br />
vertical. În urma acåiunii, au fost<br />
reåinuåi C. Valentin, în vârstã <strong>de</strong> 20<br />
ani æi U. Adrian, în vârstã <strong>de</strong> 19 ani,<br />
ambii domiciliaåi în comuna Straja,<br />
jud. Suceava.<br />
Fiind verificatã zona în care au<br />
fost <strong>de</strong>pistaåi cei doi, s-au <strong>de</strong>scoperit<br />
nouã colete ce conåineau 17.210<br />
pachete <strong>de</strong> åigãri marca „ Doina” <strong>de</strong> provenienåã, R. Moldova.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã le-au întocmit celor doi tineri acte<br />
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong> trecere<br />
ilegalã a frontierei <strong>de</strong> stat æi contrabandã în formã agravantã, acte<br />
ce urmeazã sã fie prezentate Parchetului <strong>de</strong> pe lângã Ju<strong>de</strong>cãtoria<br />
Rãdãuåi în ve<strong>de</strong>rea atribuirii numãrului unic.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> åigãri, în valoare <strong>de</strong> 68.840 lei, a fost<br />
ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii <strong>de</strong> cãtre poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
suceveni. (Ilie POROCH-SERIÅAN)<br />
Contrabandã cu åigãri<br />
42<br />
În urma activitãåilor informativ<br />
operative, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul IJPF Iaæi, cu sprijinul D.G.I.P.I.<br />
– Serviciul Teritorial Iaæi, au stabilit<br />
cã æase persoane, cu vârste cuprinse<br />
între 22 æi 61 <strong>de</strong> ani, au acåionat<br />
pentru colectarea, <strong>de</strong>pozitarea,<br />
transportul æi comercializarea <strong>de</strong><br />
åigãri <strong>de</strong> contrabandã, pe teritoriul<br />
României. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au<br />
stabilit cã cei în cauzã procedau la<br />
colectarea åigãrilor, introduse ilicit<br />
în åarã <strong>de</strong> cãtre diferite persoane,<br />
æi <strong>de</strong>pozitarea lor într-un imobil din<br />
localitatea Poieni, comuna Schitu<br />
Duca, din ju<strong>de</strong>åul Iaæi, efectuarea<br />
<strong>de</strong> transporturi succesive cãtre un<br />
<strong>de</strong>pozit intermediar din municipiul<br />
Iaæi æi comercializarea acestora pe<br />
„piaåa neagrã”.<br />
Pentru realizarea acåiunii<br />
informative, s-a procedat, începând<br />
cu data <strong>de</strong> 23 noiembrie a.c.,<br />
la executarea unui complex <strong>de</strong><br />
activitãåi/acåiuni specifice, constând<br />
în oprirea unui autoturism, marca VW<br />
Passat, înmatriculat în ju<strong>de</strong>åul Iaæi, în<br />
zona adiacentã imobilului folosit <strong>de</strong><br />
aceætia ca <strong>de</strong>pozit intermediar. Cu<br />
ocazia controlului efectuat asupra<br />
autoturismului au fost <strong>de</strong>scoperite<br />
æi ridicate, în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii,<br />
57.200 åigarete, marca „Winston<br />
SuperSlim”, toate având aplicate timbre<br />
<strong>de</strong> accize Republica Moldova. În aceeaæi<br />
zi s-au efectuat percheziåii domiciliare la<br />
imobilul din localitatea Poieni, ocazie cu<br />
care au fost ridicate obiecte, înscrisuri æi<br />
valori în ve<strong>de</strong>rea continuãrii cercetãrilor. A<br />
mai fost <strong>de</strong>scoperitã æi ridicatã cantitatea <strong>de</strong><br />
503.480 åigarete, mãrcile „Monte Carlo”,<br />
„Winston Blue”, „Winston SuperSlim”,<br />
„L&M”, „Kiss SuperSlim”, „Plugarul”,<br />
„Plai”, precum æi cantitatea <strong>de</strong> <strong>11</strong> litri<br />
alcool pur æi 6 sticle cu bãuturi alcoolice,<br />
cu timbru <strong>de</strong> accizã R.Moldova.<br />
Percheziåii domiciliare au fost fãcute<br />
a doua zi la imobilul folosit ca <strong>de</strong>pozit<br />
intermediar, un<strong>de</strong> a fost <strong>de</strong>scoperitã æi<br />
ridicatã în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii cantitatea<br />
<strong>de</strong> 84.720 åigarete mãrcile „Plugarul”,<br />
„Winston Blue”, „Winston SuperSlim”,<br />
toate având aplicate timbre <strong>de</strong> accize<br />
Republica Moldova.<br />
În total, a fost confiscatã cantitatea <strong>de</strong><br />
645.400 åigarete (32.270 pachete) diferite<br />
mãrci, în valoare <strong>de</strong> <strong>11</strong>5.843,7 lei, <strong>11</strong> litri<br />
alcool pur æi 6 sticle cu bãuturi alcoolice,<br />
cu timbru <strong>de</strong> accizã Republica Moldova æi<br />
a fost indisponibilizat, la sediul IJPF Iaæi,<br />
autoturismul marca VW Passat, în valoare<br />
<strong>de</strong> 7000 euro.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au întocmit<br />
celor în cauzã lucrare penalã sub<br />
aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>åinere în afara antrepozitului fiscal æi<br />
comercializarea, pe teritoriul României, a<br />
produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã<br />
a fi marcate sau marcate necorespunzãtor<br />
ori cu marcaje false peste limita a peste<br />
10.000 åigarete; colectarea, <strong>de</strong>åinerea,<br />
transportul, preluarea, <strong>de</strong>pozitarea,<br />
predarea, <strong>de</strong>sfacerea æi vânzarea bunurilor<br />
sau a mãrfurilor, care trebuie plasate sub<br />
un regim vamal, cunoscând cã acestea<br />
provin din contrabandã sau sunt <strong>de</strong>stinate<br />
sãvâræirii acesteia, faptã asimilatã<br />
infracåiunii <strong>de</strong> contrabandã; asocierea<br />
pentru sãvâræirea <strong>de</strong> infracåiuni.<br />
Cercetãrile continuã pentru soluåionarea<br />
completã a cauzei.<br />
Denis Mihaela LAZÃR<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã timiæeni, din cadrul Biroului Combaterea<br />
Infracåionalitãåii Transfrontaliere din IJPF Timiæ, au intrat în posesia<br />
unor informaåii <strong>de</strong>spre un grup infracåional organizat, a cãrui<br />
activitate era contrabanda cu åigãri æi evaziunea fiscalã.<br />
În perioada octombrie – noiembrie <strong>2010</strong>, ofiåeri specializaåi din<br />
IJPF Timiæ, cu sprijinul D.G.I.P.I. - S.I.P.I. Timiæ æi al S.R.I. Timiæ, sub<br />
coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timiæoara,<br />
au documentat activitatea infracåionalã a membrilor grupului.<br />
Lucrãtorii noætri au stabilit cã membrii reåelei introduceau ilegal åigãrile<br />
<strong>de</strong> contrabandã în România, ascunse în locaæuri special amenajate ale<br />
autocamioanelor, dupã care erau <strong>de</strong>pozitate<br />
în diferite locaåii, iar ulterior erau distribuite<br />
cãtre alte persoane.<br />
În seara zilei <strong>de</strong> 25 noiembrie a.c., poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã timiæeni le-au indicat colegilor <strong>de</strong><br />
la Poliåia Ju<strong>de</strong>åului Timiæ sã opreascã, pe raza<br />
localitãåii Coæteiu (în apropiere <strong>de</strong> Lugoj), un<br />
autocamion încãrcat cu blocuri ceramice,<br />
<strong>de</strong>spre care existau date æi informaåii cã<br />
transportã o importantã cantitate <strong>de</strong> åigãri. În<br />
urma controlului, în po<strong>de</strong>aua dublã æi întrun<br />
locaæ special amenajat al mijlocului <strong>de</strong><br />
transport, au fost <strong>de</strong>scoperite 20.160 pachete<br />
cu åigãri, mãrcile Monte Carlo, Troka<strong>de</strong>ro,<br />
Royal æi Marble, netimbrate, <strong>de</strong> provenienåã Serbia.<br />
În noaptea <strong>de</strong> 25/26 noiembrie a.c., sub coordonarea procurorului<br />
<strong>de</strong> caz, fiind în procedura infracåiunii flagrante, au fost eliberate<br />
autorizaåii <strong>de</strong> percheziåie domiciliarã la douã locaåii. Cu aceastã ocazie<br />
au mai fost <strong>de</strong>scoperite 13.547 pachete cu åigãri, mãrcile, Monte<br />
Carlo, Troka<strong>de</strong>ro, Classic Imperial, Royal Light, Marble, Winston,<br />
Pall Mall Next æi Fast.<br />
În dimineaåa zilei <strong>de</strong> 26 noiembrie a.c., procurorii au dispus<br />
punerea în miæcare a acåiunii penale faåã <strong>de</strong> Gabriel R., Tomislav<br />
G., Branislav G., Emil T. æi Ion P., pentru sãvâræirea infracåiunilor <strong>de</strong><br />
constituire, a<strong>de</strong>rare æi sprijinire a unui grup<br />
infracåional organizat în ve<strong>de</strong>rea comiterii <strong>de</strong><br />
infracåiuni, contrabandã æi evaziune fiscalã.<br />
Aceætia au fost reåinuåi, pe o perioadã <strong>de</strong> 24<br />
<strong>de</strong> ore, urmând a fi prezentaåi magistraåilor, cu<br />
propunere <strong>de</strong> arestare preventivã.<br />
Ju<strong>de</strong>cãtorii timiæeni au emis mandate <strong>de</strong><br />
arestare preventivã pe o perioadã <strong>de</strong> 29 <strong>de</strong><br />
zile pe numele a trei persoane, care fãceau<br />
parte din grup: Gabriel R., Tomislav G. æi<br />
Branislav G., pe numele celei <strong>de</strong> a patra,<br />
Emil T., fiind aplicatã interdicåia <strong>de</strong> a pãrãsi<br />
åara pe o perioadã <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> zile.<br />
Ciprian GAIC<br />
Încã <strong>de</strong> la începutul lunii septembrie<br />
a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã maramureæeni,<br />
sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Serviciul<br />
Teritorial Cluj æi cu sprijinul <strong>de</strong> specialitate<br />
al S.R.I. – Maramureæ, au <strong>de</strong>marat<br />
activitãåi <strong>de</strong> monitorizare a unei ample<br />
grupãri infracåionale organizate, formatã<br />
din peste 35 persoane, cetãåeni români æi<br />
ucraineni, axatã pe contrabanda cu åigãri<br />
<strong>de</strong> provenienåã ucraineanã.<br />
Pe teritoriul României, li<strong>de</strong>rul acestei<br />
grupãri a fost numitul C.P., în vârstã <strong>de</strong> 33<br />
ani, din Sighetu Marmaåiei, iar pe segmentul<br />
ucrainean I.M., în vârstã <strong>de</strong> 38 <strong>de</strong> ani,<br />
ambii cunoscuåi cu antece<strong>de</strong>nte penale.<br />
Gruparea era foarte bine organizatã, fiecare<br />
membru având roluri precise în <strong>de</strong>rularea<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
activitãåii infracåionale, în ceea ce priveæte<br />
trecerea åigãrilor peste frontierã, transportul<br />
æi <strong>de</strong>pozitarea acestora la diferite locaåii,<br />
comercializarea lor en-gros cãtre diferiåi<br />
clienåi æi, ulterior, vânzarea cu amãnuntul a<br />
mãrfii <strong>de</strong> contrabandã cãtre consumatori.<br />
În ziua <strong>de</strong> 10 <strong>de</strong>cembrie a.c., începând<br />
cu ora 06.00, poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
maramureæeni <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> procurorii<br />
D.I.I.CO.T. au <strong>de</strong>scins la 31 <strong>de</strong> domicilii<br />
aparåinând suspecåilor, ocazie cu care au<br />
ridicat importante sume <strong>de</strong> bani, rezultate<br />
din activitatea infracåionalã, peste 40<br />
telefoane mobile, zeci <strong>de</strong> cartele telefonice<br />
în mai multe reåele <strong>de</strong> telefonie, inclusiv<br />
ucrainene, carduri æi extrase <strong>de</strong> conturi<br />
bancare, aparaturã <strong>de</strong> observare pe timp<br />
<strong>de</strong> noapte, zeci <strong>de</strong> ambalaje specific<br />
ucrainene în care erau transportate peste<br />
frontierã åigãrile <strong>de</strong> contrabandã, înscrisuri<br />
ce probeazã comercializarea unor diferite<br />
cantitãåi <strong>de</strong> åigãri, 2 laptopuri, 2 cãråi <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntitate false æi un permis <strong>de</strong> conducere<br />
auto fals.<br />
Pânã în prezent, <strong>de</strong> la membrii<br />
acestei reåele infracåionale a fost ridicatã<br />
în ve<strong>de</strong>rea confiscãrii cantitatea <strong>de</strong> 61<br />
baxuri åigãri, respectiv<br />
30.500 pachete <strong>de</strong> diferite<br />
mãrci, în valoarea <strong>de</strong> peste<br />
262.000 lei. Totodatã,<br />
în urma monitorizãrii<br />
activitãåii infracåionale, a<br />
rezultat cã suspecåii au<br />
mai comercializat åigãri<br />
<strong>de</strong> contrabandã, în valoare<br />
<strong>de</strong> peste 600.000 euro, fapt pentru<br />
care urmeazã sã fie aplicat sechestru<br />
asigurator pe unele bunuri ce le<br />
aparåin. De asemenea, au mai fost<br />
executate 14 mandate <strong>de</strong> aducere.<br />
Din aceastã grupare infracåionalã a<br />
fãcut parte æi un agent al poliåiei <strong>de</strong><br />
frontierã.<br />
Pe timpul documentãrii activitãåii<br />
infracåionale privind gruparea<br />
organizatã ce acåiona în Maramureæ æi era<br />
specializatã pe contrabandã, poliåiætii <strong>de</strong><br />
frontierã maramureæeni au mai executat,<br />
în cursul zilei <strong>de</strong> <strong>11</strong> <strong>de</strong>cembrie a.c., încã<br />
5 mandate <strong>de</strong> aducere pentru numiåii D.A.,<br />
V.D., A.M., N.F. æi M.D.<br />
De asemenea, li<strong>de</strong>rul grupãrii - C.P.,<br />
împreunã cu S.C., C.C. æi D.A. au fost<br />
prezentaåi Tribunalului Cluj, care a emis<br />
pe numele lor mandate <strong>de</strong> arestare pe 29<br />
<strong>de</strong> zile. Faåã <strong>de</strong> alåi 9 membri ai grupãrii,<br />
printre care æi poliåistul <strong>de</strong> frontierã,<br />
instanåa a dispus mãsura <strong>de</strong> a nu pãrãsi<br />
localitatea <strong>de</strong> domiciliu pe o perioadã <strong>de</strong><br />
30 zile, restul fiind cercetaåi în stare<br />
<strong>de</strong> libertate.<br />
Faåã <strong>de</strong> poliåistul <strong>de</strong> frontierã, æeful<br />
inspectoratului, comisar æef-<strong>de</strong> poliåie<br />
Batin Laurenåiu, a dispus cercetarea<br />
prealabilã în regim <strong>de</strong> urgenåã æi<br />
trimiterea acestuia în faåa Consiliului<br />
<strong>de</strong> Disciplinã.<br />
În urma analizãrii faptelor<br />
sãvâræite, Consiliul <strong>de</strong> Disciplinã a<br />
propus sancåionarea agentului cu<br />
<strong>de</strong>stituirea din Poliåia <strong>de</strong> Frontierã,<br />
mãsurã aprobatã <strong>de</strong> æeful IJPF<br />
Maramureæ.<br />
Comisar-æef <strong>de</strong> poliåie Laurenåiu Batin<br />
a <strong>de</strong>clarat urmãtoarele: „Voi manifesta<br />
aceeaæi fermitate faåã <strong>de</strong> lucrãtorii care,<br />
prin faptele sãvâræite, aduc atingere<br />
imaginii instituåiei æi voi lua cele mai<br />
drastice mãsuri împotriva poliåiætilor<br />
<strong>de</strong> frontierã implicaåi în activitãåi<br />
infracåionale”.<br />
În prezent, procurorii D.I.I.C.O.T.<br />
æi poliåiæti <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong>legaåi <strong>de</strong> cãtre<br />
aceætia continuã activitãåile specifice <strong>de</strong><br />
cercetare penalã.<br />
Persoanele implicate sunt cercetate<br />
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor <strong>de</strong><br />
iniåierea sau constituirea, ori a<strong>de</strong>rarea la<br />
un grup infracåional organizat, în ve<strong>de</strong>rea<br />
sãvâræirii <strong>de</strong> infracåiuni æi contrabandã.<br />
Radu LUNGU<br />
Contrabandã cu åigãri<br />
43
Anabolizante pe post <strong>de</strong> airbaguri<br />
În noaptea <strong>de</strong> 19/20 noiembrie a.c., pe sensul <strong>de</strong> intrare în<br />
åarã al PTF Albiåa, s-a prezentat, la volanul unui autoturism VW<br />
Sharan, înmatriculat în Republica Moldova,<br />
cetãåeanul moldovean Sergiu H., în vârstã<br />
<strong>de</strong> 32 ani. La controlul specific <strong>de</strong> frontierã,<br />
echipa comunã <strong>de</strong> control, formatã din poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã æi lucrãtori vamali, a <strong>de</strong>scoperit, ascunse în bordul<br />
autoturismului (în locul airbag-ului pentru pasagerul din dreapta),<br />
cinci cutii <strong>de</strong> plastic ce prezentau urme <strong>de</strong> înlocuire a<br />
etichetelor originale cu altele inscripåionate cu „Fruits<br />
Vitamin Complex”. În urma verificãrilor, s-a stabilit<br />
cã în pungi sunt 5.530 pastile <strong>de</strong> culoare galbenã,<br />
<strong>de</strong>spre care existã suspiciuni cã ar conåine steroizi<br />
anabolizanåi cu <strong>de</strong>numirea comercialã „Dianabolos”,<br />
substanåã care se regãseæte în „Lista Interzisã” pentru<br />
anul <strong>2010</strong>, aprobatã prin Ordin al Preæedintelui<br />
Agenåiei Naåionale Antidoping nr. 92 din 2009.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã vasluieni i-au întocmit<br />
persoanei dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>åinere <strong>de</strong> substanåe cuprinse în „Lista Interzisã”<br />
(art. 16 din Legea 104/2008) æi introducere în åarã fãrã<br />
drept <strong>de</strong> substanåe cuprinse în „Lista Interzisã” (art.17, alin.1 din<br />
Legea 104/2008). Pastilele au fost ridicate æi urmeazã a fi trimise<br />
Laboratorului <strong>de</strong> analizã æi profil a drogurilor din cadrul B.C.C.O.<br />
Iaæi pentru efectuarea expertizelor necesare.<br />
Adrian COROGEANU<br />
Mãrfuri reåinute la Giurgiu<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul PTF Giurgiu æi lucrãtorii vamali din cadrul Direcåiei<br />
Ju<strong>de</strong>åene <strong>de</strong> Accize æi Operaåiuni Vamale Giurgiu au <strong>de</strong>scoperit, într-un autocamion,<br />
sute <strong>de</strong> articole <strong>de</strong> îmbrãcãminte, încãlåãminte æi marochinãrie, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 29.770 lei, susceptibile a fi contrafãcute.<br />
În cursul zilei <strong>de</strong> 5 <strong>de</strong>cembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã giurgiuveni æi lucrãtorii<br />
vamali din cadrul DJAOV Giurgiu, în baza unei informaåii, au organizat æi <strong>de</strong>sfãæurat,<br />
pe sensul <strong>de</strong> intrare în åarã, o acåiune comunã pe linia combaterii infracåionalitãåii<br />
tranfrontaliere, urmãrind introducerea în åarã a produselor accizabile æi a bunurilor<br />
susceptibile a aduce atingere unui drept <strong>de</strong> proprietate intelectualã.<br />
În urma controlului unui autocamion, condus <strong>de</strong> cetãåeanul român Marian C.,<br />
în vârstã <strong>de</strong> 36 ani æi însoåit <strong>de</strong> cetãåeanul turc Bedii A., <strong>de</strong> 48 ani, care circula din<br />
Turcia cu <strong>de</strong>stinaåia România, au fost <strong>de</strong>pistate 40 bluze inscripåionate Gucci, Yves<br />
Saint Laurent, Versace, <strong>11</strong>8 pantaloni blue jeans Diesel, Zara, D&G,16 perechi pantofi<br />
Armani, Lacoste, 234 cãmãæi Zara, Polo, Boss, 10 costume trening Hugo Boss æi 14<br />
poæete Louis Vuiton, Burberry, mãrfuri susceptibile a fi contrafãcute, în valoare totalã<br />
<strong>de</strong> circa 29.770 lei.<br />
Întreaga cantitate <strong>de</strong> bunuri a fost reåinutã în ve<strong>de</strong>rea expertizãrii <strong>de</strong> cãtre autoritatea<br />
vamalã, conform legislaåiei în vigoare, iar æoferul român implicat va fi cercetat penal<br />
pentru punere în circulaåie, fãrã drept, <strong>de</strong> bunuri purtând menåiuni false privind mãrcile,<br />
la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale care se impun.<br />
În data <strong>de</strong> 16 noiembrie a.c., în<br />
jurul orei 15.00, s-a prezentat pentru<br />
a intra în åarã, prin PTF Boræ, un<br />
cetãåean polonez, care conducea un<br />
autocamion înmatriculat în Polonia,<br />
care transporta cantitatea <strong>de</strong> 22.000<br />
kg. mac, din Polonia pentru România.<br />
La controlul <strong>de</strong> frontierã s-a constatat<br />
cã, în documentele <strong>de</strong> însoåire a mãrfii,<br />
la rubrica <strong>de</strong>stinatar, era trecut doar<br />
„Oraæ Mãgurele, jud. Ilfov, România”,<br />
Transport ilicit <strong>de</strong><br />
mac <strong>de</strong>scoperit<br />
la PTF Boræ<br />
Petre MATEESCU<br />
fãrã a fi înscrisã firma importatoare<br />
a transportului.<br />
În baza protocolului <strong>de</strong> cooperare<br />
dintre instituåia noastrã æi Garda<br />
Financiarã au fost informaåi comisarii<br />
Gãrzii Financiare Bihor.<br />
În urma verificãrilor efectuate, s-a<br />
luat mãsura confiscãrii celor 22.000<br />
kg. mac, în valoare estimativã <strong>de</strong><br />
55.000 lei, precum æi sancåionarea<br />
contravenåionalã a firmei exportatoare<br />
din Polonia, cu suma <strong>de</strong> 10.000 lei.<br />
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ<br />
44<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i
Transport <strong>de</strong> parfumuri, susceptibile <strong>de</strong> a fi<br />
contrafãcute, <strong>de</strong>scoperit la Boræ<br />
În data <strong>de</strong> 23 noiembrie a.c., în jurul orei 21.30, la PTF Boræ,<br />
s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul român O.B., în<br />
vârstã <strong>de</strong> 35 ani, la volanul unui autocamion înmatriculat în ju<strong>de</strong>åul<br />
Suceava, . Conform documentelor prezentate <strong>de</strong> cãtre æofer, TIR-ul<br />
transporta cantitatea <strong>de</strong> 21.237 kg pal, <strong>de</strong> la o societate din Rãdãuåi<br />
pentru Italia.<br />
Având suspiciuni în ceea ce priveæte încãrcãtura transportatã,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã bihoreni au trecut la controlul fizic al<br />
autocamionului, în urma cãruia au <strong>de</strong>scoperit, în partea din faåã a<br />
semiremorcii, un numãr <strong>de</strong> 23 cutii carton, în care erau ambalate<br />
flacoane cu apã <strong>de</strong> parfum, purtând însemnele distinctive ale unor<br />
mãrci <strong>de</strong> profil (Giorgio Armani, Paco Rabanne, Cacharel, Chanel,<br />
Hugo Boss, Gucci etc.), susceptibile <strong>de</strong> a fi contrafãcute.<br />
La finalizarea cercetãrilor, efectuate <strong>de</strong> lucrãtorii IJPF Bihor,<br />
s-a <strong>de</strong>scoperit un numãr total <strong>de</strong> 1.981 parfumuri, care au fost<br />
reåinute. Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã continuã cercetãrile, în ve<strong>de</strong>rea<br />
stabilirii autenticitãåii produselor transportate æi i<strong>de</strong>ntificãrii<br />
persoanelor implicate în cauzã, la finalizare urmând a fi luate<br />
mãsurile legale ce se impun. În acest sens, câte douã exemplare<br />
din fiecare marcã <strong>de</strong> parfum urmeazã a fi trimise în ve<strong>de</strong>rea<br />
expertizãrii pentru stabilirea eventualei autenticitãåi, în funcåie <strong>de</strong><br />
rãspunsul primit urmând a fi facutã încadrarea juridicã a faptei.<br />
Pescador turcesc, reåinut în apele teritoriale<br />
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ<br />
În data <strong>de</strong> 4 noiembrie a.c., în jurul orei 01.30,<br />
nava Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române MAI <strong>11</strong>04, care<br />
executa o misiune în zona economicã exclusivã a<br />
României, a <strong>de</strong>pistat, la o distanåã <strong>de</strong> aproximativ<br />
60 mile marine est <strong>de</strong> Constanåa, pescadorul<br />
EFELER 1, pavilion Turcia, care nu îæi justifica<br />
prezenåa în zonã.<br />
Pescadorul nu a rãspuns somaåiilor legale æi a<br />
refuzat sã opreascã pentru efectuarea controlului,<br />
continuându-æi maræul æi <strong>de</strong>plasându-se spre sud.<br />
S-a solicitat sprijinul navei MAI <strong>11</strong>03, fiind<br />
<strong>de</strong>clanæate, totodatã, procedurile specifice pentru<br />
reåinerea unei nave suspecte, ocazie cu care au<br />
fost executate focuri cu armamentul <strong>de</strong> la bord æi<br />
al echipajului, utilizându-se 49 cartuæe <strong>de</strong> calibrul<br />
7,62 mm æi 19 cartuæe calibrul 14,5 mm.<br />
Douã ore mai târziu pescadorul a fost oprit, dar<br />
din cauza condiåiilor meteorologice nefavorabile<br />
nu s-a putut efectua un control la bordul navei.<br />
Pescadorul a fost însoåit în portul Constanåa,<br />
un<strong>de</strong> este reåinut în ve<strong>de</strong>rea efectuãrii cercetãrilor.<br />
Totodatã, comandantului navei i-au fost<br />
întocmite actele premergãtoare pentru sãvâræirea<br />
infracåiunilor <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>åinere a licenåei <strong>de</strong> pescuit<br />
comercial, <strong>de</strong>åinerea sau folosirea la pescuit, <strong>de</strong><br />
cãtre persoane neautorizate, a altor tipuri <strong>de</strong> unelte<br />
<strong>de</strong> pescuit comercial æi conducere a unei nave <strong>de</strong><br />
cãtre o persoanã fãrã brevet.<br />
Titus Adrian BURCEA<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
Æ t i r i<br />
45
„Suntem pregãtiåi sã facem<br />
faåã oricãrei provocãri!”<br />
Vizitã <strong>de</strong> documentare la frontiera<br />
externã a Uniunii Europene cu<br />
Republica Moldova, a ataæaåilor <strong>de</strong><br />
afaceri interne/ofiåerii <strong>de</strong> legãturã<br />
din statele membre UE æi Schengen,<br />
precum æi cel al Statelor Unite ale<br />
Americii, acreditaåi la Bucureæti<br />
46<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
Toamna este pe sfâræite æi plaiurile Moldovei<br />
sunt învãluite în ceaåã. Te aætepåi, parcã,<br />
sã vezi apãrând, dintre neguri, personaje<br />
<strong>de</strong> istorie, cu feåele brãzdate <strong>de</strong> crivãåul<br />
vremurilor.<br />
Mult prea <strong>de</strong>vreme, noaptea se insinueazã încet,<br />
iar æoseaua ce coboarã spre Târgul Frumos pare mai<br />
îngustã. Motorul german al maæinii toarce monoton,<br />
ducându-ne, minut cu minut, mai aproape <strong>de</strong> Iaæi,<br />
<strong>de</strong>stinaåia cãlãtoriei noastre.<br />
Luminile Oraæului reuæesc sã strãpungã, încã <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>parte, noaptea æi ceaåa <strong>de</strong>asã, semn cã aventura<br />
nocturnã se apropie <strong>de</strong> final.<br />
Mã gân<strong>de</strong>sc cã sunt ani buni <strong>de</strong> când am intrat<br />
pentru prima datã în Iaæi. Æi atunci, ca <strong>de</strong> fiecare<br />
datã, am simåit cã inima-mi bate mai tare. Iaæul<br />
are grijã <strong>de</strong> fiecare datã sã ne surprindã prin tot<br />
ceea ce ochii æi mintea pot înregistra. Dar mai ales<br />
Oraæul poate sã-åi atingã sufletul într-un fel pe care<br />
numai el îl ætie.<br />
Îmi amintesc <strong>de</strong> primul fotoreportaj fãcut pentru<br />
Revista <strong>Frontiera</strong> la Iaæi. Am gãsit, atunci, o<br />
structurã care intra pe un drum nou, primele semne<br />
ale mo<strong>de</strong>rnizãrii instituåiei începuserã sã aparã, însã<br />
urmau ani plini <strong>de</strong> eforturi dar æi <strong>de</strong> realizãri.<br />
Nostalgia are farmecul ei æi nimeni nu poate<br />
contesta cã, poate, uneori, visând cu ochii <strong>de</strong>schiæi,<br />
ve<strong>de</strong>m forfota <strong>de</strong> pe platoul din centrul Marii Unitãåi<br />
<strong>de</strong> Grãniceri æi al Centrului <strong>de</strong> Instrucåie, un<strong>de</strong> sutele<br />
<strong>de</strong> soldaåi se pregãteau pentru un ceremonial militar,<br />
alãturi <strong>de</strong> comandanåii lor, care purtau pe epoleåii<br />
verzi semnele <strong>de</strong> armã cu harta României. Nu poåi<br />
însã sã nu-åi aminteæti æi <strong>de</strong> clãdirile pichetelor æi<br />
ale <strong>de</strong>taæamentelor, <strong>de</strong> atmosfera din acestea. De<br />
cum intrai, te întâmpina mirosul <strong>de</strong> gaz al cremei<br />
<strong>de</strong> bocanci æi puteai admira dunga neagrã, foarte la<br />
modã, trasatã la baza pereåilor, întreåinutã cu multã<br />
grijã cu motorinã. Este a<strong>de</strong>vãrat, lipseæte acum<br />
romantismul patrulãrilor cãlare pe malul Prutului<br />
sau a <strong>de</strong>plasãrilor în mare vitezã cu Aro, <strong>de</strong> ultimã<br />
generaåie, pe benzinã.<br />
Dar frontiera era aceeaæi æi slujba noastrã la<br />
fel.<br />
N-au trecut chiar foarte mulåi ani, dar cei care<br />
au fost implicaåi în evoluåia acestei instituåii cunosc<br />
schimbãrile uriaæe <strong>de</strong> la frontiera <strong>de</strong> est a României.<br />
Profesionalizarea, <strong>de</strong>militarizarea, apoi accesarea<br />
primelor fonduri europene aveau sã schimbe pentru<br />
tot<strong>de</strong>auna modul în care frontiera <strong>de</strong> la Prut avea<br />
sã fie supravegheatã.<br />
Paæii care au urmat au fost foarte importanåi<br />
pentru maturizarea instituåiei noastre, programele<br />
<strong>de</strong> înfrãåire instituåionalã cu Spania, Germania<br />
æi alte åãri europene au <strong>de</strong>schis noi poråi pentru<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea pregãtirii æi a procedurilor <strong>de</strong> lucru.<br />
Centrul <strong>de</strong> Instrucåie s-a transformat într-o instituåie<br />
<strong>de</strong> învãåãmânt mo<strong>de</strong>rnã, ce a primit ulterior<br />
distincåia <strong>de</strong> Æcoalã Frontex. Aici se <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
anual Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Varã a Poliåiilor <strong>de</strong> Frontierã<br />
Europene, activitate care a avut un mare succes<br />
<strong>de</strong>-a lungul timpului.<br />
Ca o încununare a eforturilor fãcute <strong>de</strong> lucrãtorii<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, pentru securizarea frontierei<br />
<strong>de</strong> est a României, a venit momentul integrãrii în<br />
Uniunea Europeanã, moment <strong>de</strong> bucurie, dar æi <strong>de</strong><br />
asumare a unei noi obligaåii, aceea <strong>de</strong> securizare a<br />
unei pãråi din frontiera <strong>de</strong> est a Uniunii Europene.<br />
În acest moment <strong>de</strong> final <strong>de</strong> an <strong>2010</strong>, poliåiætii<br />
<strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong> la Inspectoratul Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Iaæi, ca <strong>de</strong> altfel toåi colegii lor <strong>de</strong> la<br />
frontierele României, sunt pregãtiåi pentru a trece la<br />
urmãtoarea etapã, momentul în care åara noastrã<br />
va fi primitã în spaåiul <strong>de</strong> libertate æi <strong>de</strong>mocraåie<br />
numit Schengen.<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j<br />
47
PTF Sculeni<br />
Pe æeful Inspectoratului Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi,<br />
comisarul-æef Ætefan Alexa l-am întâlnit dimineaåa urmãtoare,<br />
în timp ce se pregãtea sã primeascã o vizitã importantã, cea a<br />
ataæaåilor <strong>de</strong> afaceri interne æi a ofiåerilor <strong>de</strong> legãturã din statele<br />
membre UE æi Schengen precum æi cel al Statelor Unite ale<br />
Americii, acreditaåi la Bucureæti.<br />
Inspectorul æef a spus cã structura pe care o conduce este<br />
pregãtitã pentru evaluarea finalã a experåilor strãini, pentru<br />
admiterea României în spaåiul Schengen, apoi a vorbit <strong>de</strong>spre<br />
rezultatele foarte bune obåinute în urma Planului <strong>de</strong> Mãsuri<br />
„Nãvodul”, <strong>de</strong> cooperare cu Poliåia Naåionalã cât æi <strong>de</strong>spre<br />
progresele înregistrate în cooperarea cu statul vecin - Republica<br />
Moldova.<br />
Inspectorul-æef a åinut sã menåioneze rolul <strong>de</strong>osebit pe care îl<br />
are în mediul rural Poliåia <strong>de</strong> Frontierã pentru a menåine ordinea æi<br />
liniætea publicã. „Autospecialele noastre nu lucreazã doar pentru<br />
noi, ci æi pentru colegii noætri <strong>de</strong> la poliåie, nu o datã ochiul<br />
magic a surprins comiterea unor fapte ilegale diferite <strong>de</strong> cele <strong>de</strong><br />
frontierã”. Comunicarea cu poliåia comunalã se face mult mai<br />
eficient æi operativ prin sistemul Metropol.<br />
Am discutat <strong>de</strong>spre relaåia conducerii inspectoratului cu<br />
sindicatele, în contextul problemelor sociale generate <strong>de</strong> scã<strong>de</strong>rile<br />
salariale. Domnia sa ne-a rãspuns cã au fost discuåii cu poliåiætii æi<br />
au fost i<strong>de</strong>ntificaåi colegii cu probleme mari, ai cãror venituri erau<br />
sub ratele datorate la bancã. Un numãr <strong>de</strong> 17 lucrãtori se aflau<br />
în astfel <strong>de</strong> situaåii. Ca urmare, s-au transmis adrese cãtre bãnci,<br />
care au rãspuns pozitiv la aceste solicitãri, mai mulåi poliåiæti<br />
primind o perioadã <strong>de</strong> graåie <strong>de</strong> 6 luni în care nu vor plãti <strong>de</strong>cât<br />
dobânda. Cu toate aceste neajunsuri financiare ale lucrãtorilor,<br />
comisarul-æef Ætefan Alexa ne-a relatat cu mândrie cã existã, în<br />
acest an, 20 <strong>de</strong> cazuri în care poliåiæti <strong>de</strong> frontierã aflaåi în misiune,<br />
fie în puncte, fie la frontiera ver<strong>de</strong>, au refuzat mita.<br />
Am plecat apoi pentru a participa la evenimentul ce urma sã<br />
aibã loc la PPF Sculeni, însoåiåi <strong>de</strong> purtãtorul <strong>de</strong> cuvânt al IJPF<br />
Iaæi, inspector principal, Denis Mihaela Lazãr.<br />
Ministerul Administraåiei æi Internelor a organizat o vizitã <strong>de</strong><br />
Æedinåã la PTF Sculeni<br />
Delegaåia, vizitând PTF Sculeni<br />
documentare la frontiera externã a Uniunii Europene cu Republica<br />
Moldova, la care au fost invitaåi sã participe ataæaåii <strong>de</strong> afaceri<br />
interne/ofiåerii <strong>de</strong> legãturã din statele membre UE æi Schengen,<br />
precum æi cel al Statelor Unite ale Americii, acreditaåi la Bucureæti.<br />
Au rãspuns invitaåiei: ataæatul special <strong>de</strong> poliåie al Ambasa<strong>de</strong>i<br />
Austriei, ofiåerul <strong>de</strong> legãturã al ambasa<strong>de</strong>i Belgiei, ataæatul <strong>de</strong><br />
afaceri interne al Ambasa<strong>de</strong>i Bulgariei, ofiåerul <strong>de</strong> legãturã din<br />
cadrul Ambasa<strong>de</strong>i Cehiei, ataæatul <strong>de</strong> securitate internã æi ofiåerul<br />
<strong>de</strong> legãturã responsabil <strong>de</strong> problematica migraåiei din cadrul<br />
Ambasa<strong>de</strong>i Franåei, ofiåerul <strong>de</strong> legãturã al Bun<strong>de</strong>spolizei pe<br />
probleme <strong>de</strong> frontierã din cadrul Ambasa<strong>de</strong>i Germaniei, ofiåerul<br />
<strong>de</strong> legãturã Polizia di Stato din cadrul ambasa<strong>de</strong>i Italiei, ofiåerul<br />
<strong>de</strong> legãturã al Ambasa<strong>de</strong>i Olan<strong>de</strong>i, ataæatul <strong>de</strong> afaceri interne al<br />
ambasa<strong>de</strong>i Slovaciei, ataæatul <strong>de</strong> afaceri interne al Ambasa<strong>de</strong>i<br />
Spaniei, secretarul II al Ambasa<strong>de</strong>i Statelor Unite, adjunctul<br />
æefului misiunii al Ambasa<strong>de</strong>i Suediei. Din partea MAI au fost<br />
prezenåi subinspectorul Claudiu Pãdurariu- DAERI, subinspector<br />
Tudor Bora-Direcåia Schengen, æi inspectorul principal Ileana<br />
Lupu-DIRP. Inspectoratul General al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, practic<br />
gazda activitãåii alãturi <strong>de</strong> IJPF Iaæi, a fost reprezentat <strong>de</strong> directorul<br />
Tehnicã mo<strong>de</strong>rnã, la dispeceratul PPF Sculeni<br />
48<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
În misiune post-control la Cotul Morii,<br />
agenåii Florin Ætefãnache æi Marian Ætefan<br />
Direcåiei <strong>de</strong> Supraveghere æi Control al Trecerii Frontierei,<br />
comisarul-æef Dumitru Haralambie, comisarul-æef Andreea<br />
Niculiu, æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale,<br />
comisar-æef Andrei Voicu, æeful Serviciului Protocol æi Traduceri,<br />
precum æi ofiåeri <strong>de</strong> la structurile teritoriale vizitate.<br />
Primul obiectiv vizitat a fost Punctul <strong>de</strong> Trecere a Frontierei<br />
Sculeni<br />
Delegaåia a fost primitã <strong>de</strong> inspectorul æef al IJPF Iaæi, comisarulæef<br />
Ætefan Alexa, care a coordonat direct aceastã acåiune.<br />
Membrii <strong>de</strong>legaåiei au fost conduæi în sala <strong>de</strong> æedinåe, la<br />
etajul mo<strong>de</strong>rnei clãdiri a SPF Sculeni, un<strong>de</strong> comisar-æef Andreea<br />
Niculiu a realizat o prezentare a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române,<br />
a realizãrilor æi strategiilor, dar æi a proiectelor aflate în curs <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfãæurare. Cu aceastã ocazie a fost subliniat faptul cã Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã a obåinut rezultate foarte bune la evaluãrile ce au avut<br />
loc pentru admiterea României în Schengen.<br />
Comisarul Cãtãlin Sârcu, ofiåer în cadrul Compartimentului<br />
Analizã Risc, a continuat cu o prezentare a Inspectoratului<br />
Ju<strong>de</strong>åean al Politiei <strong>de</strong> Frontierã Iaæi æi a Punctului Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Sculeni. Prezentarea a <strong>de</strong>butat cu informaåii <strong>de</strong>spre<br />
baza legalã a activitãåii, a zonei <strong>de</strong> competenåã æi a principalelor<br />
atribuåii ale IJPF Iaæi. Participanåii au aflat, astfel, cã IJPF Iaæi<br />
gestioneazã problematica frontierei <strong>de</strong> stat, asigurã conducerea,<br />
coordonarea æi îndrumarea supravegherii æi controlului trecerii<br />
acesteia, supravegherea æi controlul aplicãrii legislaåiei în vigoare<br />
la frontiera cu R.Moldova (pe râul Prut), limitrofã ju<strong>de</strong>åului Iaæi,<br />
în zona <strong>de</strong> competenåã, <strong>de</strong>limitatã între S.F.1006 – SF. <strong>11</strong>41, în<br />
adâncime 30 km, cu o lungime <strong>de</strong> 216,7 km la frontiera ver<strong>de</strong>.<br />
Inspectoratul are în compunere urmãtoarele sectoare: SPF Bivolari,<br />
SPF Iaæi, cu cele douã puncte <strong>de</strong> trecere a frontierei, PTF Sculeni<br />
æi PTF Iaæi Feroviar, SPF Åuåora precum æi SPF Rãducãneni.<br />
A fost prezentatã concepåia <strong>de</strong> supraveghere pe trei aliniamente<br />
- primul aliniament – dispus la o distanåã <strong>de</strong> 50-100 metri <strong>de</strong><br />
frontierã, al doilea, <strong>de</strong> regulã situat pe prima comunicaåie paralelã<br />
la o distanåã <strong>de</strong> 5-10 km <strong>de</strong> frontierã æi al treilea aliniament<br />
dispus la 10 – 30 km faåã <strong>de</strong> frontierã. De asemenea, au fost<br />
prezentate, structura organizatoricã, managementul resurselor<br />
umane æi o scurtã <strong>de</strong>scriere a cooperãrii interne cu instituåii din<br />
sistemul naåional <strong>de</strong> siguranåã æi ordine publicã, din care cele<br />
mai importante sunt: Serviciul Român <strong>de</strong> Informaåii, DIICOT,<br />
DRAOV Iaæi, Garda Financiarã, structuri din cadrul MAI: IPJ, IJJ,<br />
ISU, Serviciul pentru Imigrãri Iaæi , SJIPI Iaæi.<br />
S-a pus accentul pe cooperarea internaåionalã, relatându-se<br />
membrilor <strong>de</strong>legaåiei cã relaåia <strong>de</strong> colaborare cu grãnicerii din R.<br />
Moldova s-a îmbunãtãåit semnificativ în ultimii ani. În prezent, se<br />
executã patrulãri pe râul Prut, în comun cu Grãnicerii Moldoveni,<br />
fãcându-se verificãri pe ambele maluri. De asemenea s-a<br />
menåionat faptul cã, prin Punctele <strong>de</strong> Contact <strong>de</strong> la Artand, Galaåi,<br />
Porubne, Cenad, Ora<strong>de</strong>a æi Giurgiu se realizeazã cooperarea cu<br />
celelalte state europene, pentru schimbul <strong>de</strong> informaåii într-un<br />
mod operativ æi eficient.<br />
IJPF Iaæi a fost gazda unor operaåiuni Frontex : „Focal Points”,<br />
„ Uranus faza a II-a”, „Jupiter”, precum æi a unui exerciåiu RABIT<br />
„Dacia 2008”.<br />
În continuare a fost atins subiectul dotãrilor, domeniu care<br />
constituie un motiv <strong>de</strong> mândrie pentru structura <strong>de</strong> la Frontierele<br />
externe ale UE. Autospecialele mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> patrulare, noile<br />
vehicule dotate cu termoviziune, precum æi celelalte vehicule,<br />
nave æi aparatura aflatã în înzestrarea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã,<br />
completeazã imaginea unei structuri mo<strong>de</strong>rne æi dinamice.<br />
A urmat o prezentare a PPF Sculeni, a organizãrii controlului<br />
<strong>de</strong> frontierã, a pregãtirii continue a personalului <strong>de</strong> aici æi a<br />
cazurilor înregistrate în ultimii ani în acest punct important <strong>de</strong> la<br />
Control pe sensul <strong>de</strong> intrare în PPF Sculeni<br />
Ofiåerii <strong>de</strong> legãturã, în zona <strong>de</strong> control<br />
documente a PPF Sculeni<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j<br />
49
frontiera <strong>de</strong> est a României. Prezentarea a cuprins æi o <strong>de</strong>scriere a<br />
modului <strong>de</strong> lucru pe cele douã linii <strong>de</strong> control, a tehnicii, precum<br />
æi o statisticã privind traficul <strong>de</strong> cãlãtori prin punct.<br />
Noul punct feroviar, <strong>de</strong>schis la începutul acestui an în<br />
localitatea Ungheni, a constituit subiectul urmãtor al prezentãrii.<br />
Deæi realizat în timp record, punctul dispune <strong>de</strong> toate facilitãåile<br />
necesare <strong>de</strong>sfãæurãrii în cele mai bune condiåii a activitãåii <strong>de</strong><br />
control. Aici pot fi accesate baze <strong>de</strong> date ESIF, iFADO æi cele<br />
<strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nåa populaåiei sau visa on-line.<br />
A fost apoi prezentatã o simulare a unei intervenåii, în care<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din autospeciala cu termoviziune raporteazã<br />
cã cinci persoane au trecut ilegal frontiera, moment în care a fost<br />
PPF Iaæi Feroviar-Ungheni<br />
Delegaåia, la PTF Albiåa<br />
evi<strong>de</strong>nåiatã capacitatea <strong>de</strong> reacåie a elementelor aflate în misiune<br />
în zona <strong>de</strong> responsabilitate a IJPF Iaæi.<br />
La finalul prezentãrii, participanåii au pus întrebãri legate<br />
<strong>de</strong> modul <strong>de</strong> gestionare a cererilor <strong>de</strong> azil dar æi <strong>de</strong>spre cum se<br />
realizeazã premierea poliåiætilor care au rezultate excepåionale.<br />
În continuare, <strong>de</strong>legaåia a vizitat punctul, fiind conduæi <strong>de</strong><br />
æeful PPF Sculeni, comisar <strong>de</strong> poliåie Dumitru Leonardo Melinte.<br />
Un punct <strong>de</strong> interes l-a constituit tehnica aflatã în dispeceratmonitoarele<br />
legate la camerele cu termoviziune <strong>de</strong> pe pilonul<br />
amplasat în perimetrul PTF-ului.<br />
Vizita a continuat la PPF Iaæi Feroviar, aflat în localitatea<br />
Ungheni, un<strong>de</strong> <strong>de</strong>legaåia a putut sã asiste, în direct, la controlul<br />
efectuat pentru trecerea frontierei la un tren care intrase în<br />
România în acel moment. Inspector Mihai-Liviu Dãnilã, aflat<br />
la comanda punctului, a condus <strong>de</strong>legaåia æi a prezentat pe viu<br />
modul în care se face controlul <strong>de</strong> frontierã. Deæi era întuneric<br />
æi cã<strong>de</strong>a o burniåã rece, reprezentanåii ambasa<strong>de</strong>lor au dorit sã<br />
parcurgã, pe jos, pe lângã calea feratã, drumul pânã la podul<br />
metalic care leagã cele douã åãri.<br />
Ziua s-a încheiat cu <strong>de</strong>plasarea la Iaæi, participanåii apreciind<br />
„calitatea” drumurilor ieæene...<br />
În a doua zi a vizitei, ofiåerii <strong>de</strong> legãturã au fost conduæi la<br />
Consulatul General al României la Bãlåi, Republica Moldova,<br />
un<strong>de</strong> întreaga <strong>de</strong>legaåie a fost întâmpinatã <strong>de</strong> cãtre domnul consul<br />
general Nicanor Teculescu. Pentru început, a fost fãcutã o scurtã<br />
prezentare a Consulatului General æi au fost prezentate æi<br />
explicate o serie <strong>de</strong> statistici relevante <strong>de</strong>spre numãrul <strong>de</strong><br />
cereri <strong>de</strong> vize, cereri <strong>de</strong> cetãåenie æi permise <strong>de</strong> mic trafic,<br />
care au fost înregistrate în cele patru luni <strong>de</strong> la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea<br />
consulatului. În cuprinsul expunerii, au fost arãtate, <strong>de</strong><br />
asemenea, condiåiile <strong>de</strong> obåinere a vizelor æi permiselor <strong>de</strong><br />
mic trafic, procedurile <strong>de</strong> informare a cetãåenilor români<br />
æi moldoveni în cadrul instituåiei, precum æi modul în care<br />
este securizat Consulatul General.<br />
Dupã ce a rãspuns la întrebãrile adresate <strong>de</strong> cãtre<br />
oaspeåi, domnul Nicanor Teculescu a condus întreaga<br />
<strong>de</strong>legaåie prin perimetrul Consulatului, ocazie cu care au<br />
fost prezentate, la faåa locului, toate facilitãåile instituåiei.<br />
Ultima etapã a cãlãtoriei <strong>de</strong>legaåiei a constituit-o vizita la<br />
Punctul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Albiåa, punct aflat în subordinea<br />
Inspectoratului Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Vaslui.<br />
Delegaåia a fost întâmpinatã <strong>de</strong> comisar Valeriu Bodoga, æeful<br />
Controlul autocamioanelor, cu ROBOSCAN<br />
În dispeceratul PPF Albiåa, ag. Ionuå-Alin Taragan,<br />
ag. pr. Dan Marin, ag. æef Sorin Bucur æi<br />
ag. pr. Tony Cristi Croitoru<br />
Imagine din timpul scanãrii cu ROBOSCAN<br />
50<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
Control antidrog - ag. Ioan Tiron,<br />
împreunã cu câinele <strong>de</strong> serviciu Linda<br />
IJPF Vaslui, care a invitat ofiåerii <strong>de</strong> legãturã în sala <strong>de</strong> conferinåe<br />
a punctului pentru o scurtã prezentare a inspectoratului æi a PPF<br />
Albiåa.<br />
Subinspectorul Bogdan Gavrilaæ æi-a început prezentarea prin<br />
expunerea unor caracteristici esenåiale în ceea ce priveæte zona<br />
<strong>de</strong> responsabilitate, structura organizatoricã precum æi dotarea æi<br />
procedurile <strong>de</strong> lucru ale poliåiætilor din acest punct <strong>de</strong> frontierã.<br />
IJPF Vaslui are ca zonã <strong>de</strong> competenåã o linie <strong>de</strong> frontierã <strong>de</strong><br />
176,6 km pe Râul Prut æi se învecineazã cu IJPF Iaæi, la nord æi<br />
cu IJPF Galaåi, la sud.<br />
Au fost apoi prezentate cele trei sectoare din compunerea<br />
inspectoratului: SPF Huæi, cu o zonã <strong>de</strong> responsabilitate <strong>de</strong><br />
64,6 km, aceasta incluzând æi PPF Albiåa; SPF Berezeni, cu o<br />
zonã <strong>de</strong> responsabilitate <strong>de</strong> 62 km; SPF Fãlciu, cu o zonã <strong>de</strong><br />
responsabilitate <strong>de</strong> 50 km, aici fiind æi PPF Fãlciu feroviar.<br />
Despre PPF Albiåa membrii <strong>de</strong>legaåiei au aflat cã este situat<br />
la graniåa <strong>de</strong> est <strong>de</strong> României, cu Republica Moldova, în ju<strong>de</strong>åul<br />
Vaslui, pe drumul european 581, la nord-est <strong>de</strong> satul Râæesti,<br />
având o suprafaåã <strong>de</strong> 36 hectare.<br />
Punctul este <strong>de</strong>schis non-stop, pentru traficul internaåional<br />
<strong>de</strong> cãlãtori æi vehicule <strong>de</strong> transport, iar corespon<strong>de</strong>ntul sãu este<br />
punctul <strong>de</strong> trecere din Republica Moldova Leuæeni.<br />
Inaugurat în anul 1973, în prezent infrastructura punctului<br />
este capabilã <strong>de</strong> a gestiona circa 1.500.000 cãlãtori æi 500 <strong>de</strong><br />
mii <strong>de</strong> vehicule pe an, distanåa dintre filtrul <strong>de</strong> control æi <strong>de</strong> linia<br />
<strong>de</strong> frontierã, care este situatã pe râul Prut, este <strong>de</strong> aproximativ<br />
<strong>de</strong> 800 <strong>de</strong> metri.<br />
Principalele atribuåii ale Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã în PPF Albiåa<br />
sunt:<br />
- efectuarea verificãrilor asupra persoanelor la trecerea<br />
frontierei statului român, prevenirea æi contracararea oricãrei<br />
infracåiuni cu privire la regimul juridic al frontierei <strong>de</strong> stat;<br />
- efectuarea controlului pe mijloacele <strong>de</strong> transport,<br />
direct sau împreunã cu autoritatea vamalã æi alte autoritãåi<br />
competente.<br />
Æeful PPF Albiåa, comisar Daniel Corban<br />
æi inspector Cornel Marius Ursan<br />
UE / CEE, douã pentru toate paæapoartele æi douã benzi pentru<br />
camioane: una pentru UE / CEE æi una pentru toate paæapoartele,<br />
având cabine <strong>de</strong> control. Principalele activitãåi în prima linie sunt:<br />
i<strong>de</strong>ntificarea vizualã, verificarea documentelor <strong>de</strong> cãlãtorie.<br />
Activitãåile sunt realizate cu ajutorul echipamentelor<br />
disponibile în prima linie: ætampile <strong>de</strong> intrare-ieæire compatibile<br />
Schengen, staåii <strong>de</strong> lucru, cititoare optice conectate la bazele <strong>de</strong><br />
date naåionale æi internaåionale disponibile prin aplicaåia ESIF,<br />
lampa UV æi seturi <strong>de</strong> oglinzi, dispozitive cu <strong>de</strong>tectare CO2,<br />
, dispozitiv pentru <strong>de</strong>tecåia radiaåiilor nucleare - Sabre 4000,<br />
dispozitive pentru a <strong>de</strong>tecta persoane (Minisearch), minikit pentru<br />
a <strong>de</strong>tecta documente false æi endoscop.<br />
În a doua linie <strong>de</strong> control principalele activitãåi sunt:<br />
verificãrile efectuate asupra persoanelor, verificãrile efectuate<br />
asupra documentelor, verificarea cu ajutorul bazelor <strong>de</strong> date,<br />
analiza ECAR pentru camioane.<br />
În ceea ce priveæte a doua linie <strong>de</strong> control, dotarea cuprin<strong>de</strong>:<br />
staåii <strong>de</strong> lucru, lupã, spectrometerul vi<strong>de</strong>o, truse <strong>de</strong> testare <strong>de</strong><br />
droguri, dispozitive <strong>de</strong> <strong>de</strong>tector <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitate, acces Buster æi<br />
Internet.<br />
În a doua linie <strong>de</strong> control, sunt disponibile toate bazele <strong>de</strong><br />
date din prima linie æi existã acces la bazele <strong>de</strong> date specifice<br />
necesare pentru efectuarea verificãrilor amãnunåite: e-BackOffice,<br />
e-raportare, EUVID, e-disimularea, iFado, Prado, Evi<strong>de</strong>nåa<br />
populaåiei, permise <strong>de</strong> conducere æi baze <strong>de</strong> date privind<br />
persoanele.<br />
Programul <strong>de</strong> lucru este permanent, fiind organizate în 4 ture<br />
(<strong>12</strong>/24 æi <strong>12</strong>/48). În funcåie <strong>de</strong> situaåia operativã, æeful PTF Albiåa<br />
planificã, în medie, 5 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã pe banda <strong>de</strong> intrare,<br />
5 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã pe banda <strong>de</strong> ieæire, 2 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
pentru punctul <strong>de</strong> acces æi <strong>de</strong> supraveghere a benzii, un controlor<br />
În cadrul Punctului <strong>de</strong> Trecere a Frontierei Albiåa, în<br />
afarã <strong>de</strong> sediul Sectorului Poliåiei Huæi, mai existã sediile<br />
mai multor structuri cu atribuåii <strong>de</strong> control, Autoritatea<br />
Naåionalã a Vãmilor, Autoritatea sanitar-veterinarã,<br />
Serviciul fitosanitar, Administraåia Naåionalã a Drumurilor<br />
plus terminale <strong>de</strong> mãrfuri.<br />
Fluxurile <strong>de</strong> intrare sunt separate <strong>de</strong> cele <strong>de</strong> ieæire.<br />
Existã 7 benzi <strong>de</strong> intrare - 5 pentru pasageri: una pentru<br />
corpul diplomatic, douã pentru cetãåenii UE / CEE, douã<br />
pentru toate paæapoartele æi douã benzi pentru camioane:<br />
una pentru UE / CEE æi una pentru toate paæapoartele, având<br />
cabine <strong>de</strong> control.<br />
Pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã existã tot 7 benzi - 5 pentru<br />
pasageri: una pentru corpul diplomatic, douã pentru cetãåenii<br />
Inspectorul æef al IJPF Vaslui prezentând SPF Albiåa<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j<br />
51
<strong>de</strong> date, un poliåist <strong>de</strong> frontierã în a doua linie <strong>de</strong> control æi un<br />
æef <strong>de</strong> turã la PTF.<br />
La începutul fiecãrui schimb <strong>de</strong> turã, æeful <strong>de</strong> turã introduce<br />
profiluri <strong>de</strong> risc æi indicatori specifici <strong>de</strong> risc, i<strong>de</strong>ntificate la nivelul<br />
structurii <strong>de</strong> cãtre ordonatorul <strong>de</strong> analize <strong>de</strong> risc pe baza unor<br />
cazuri înregistrate. Toate profilurile <strong>de</strong> risc æi <strong>de</strong> analizã a riscurilor<br />
sunt, <strong>de</strong> asemenea, disponibile pe site-ul Intranet al Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Române, accesibil în permanenåã.<br />
Principalele riscuri în PPF Albiåa sunt:<br />
- cetãåenii moldoveni care intenåioneazã sã treacã ilegal graniåa<br />
<strong>de</strong> vest a României, folosind documente false sau falsificate æi sã<br />
ajungã în state membre UE;<br />
- contrabanda cu åigãri;<br />
- traficul internaåional cu autoturisme furate la ieæirea din åarã;<br />
- traficul cu substanåe interzise.<br />
Din anul 2006, în PPF Albiåa a fost înfiinåat un Proiect pilot –<br />
Echipa Comunã <strong>de</strong> Analizã <strong>de</strong> Risc (ECAR), constând din 5 poliåiæti<br />
<strong>de</strong> frontierã æi 4 ofiåeri vamali, care au ca atribuåii principale<br />
i<strong>de</strong>ntificarea obiectivelor æi <strong>de</strong>terminarea nivelulului æi tipului <strong>de</strong><br />
control a vehiculelor, pe baza unor indicatori <strong>de</strong> risc.<br />
Au fost apoi prezentate procedurile în cele douã linii <strong>de</strong><br />
control, precum æi activitatea ofiåerilor vamali în prima linie <strong>de</strong><br />
control.<br />
Prezentarea a continuat cu statistici privind traficul prin punct,<br />
fiind relatate æi diverse infracåiuni constatate, comparativ pe 3<br />
ani.<br />
Dupã aceastã prezentare <strong>de</strong>legaåia a fost invitatã <strong>de</strong> æeful <strong>de</strong><br />
punct, comisarul Daniel Corban, sã ia parte la activitatea din<br />
punctul pe care-l conduce. Astfel, ofiåerii <strong>de</strong> legãturã au putut sã<br />
ia pulsul misiunilor pe care poliåiætii <strong>de</strong> frontierã români le executã<br />
la frontiera externã a Uniunii Europene.<br />
Æi aici, tehnica mo<strong>de</strong>rnã, aflatã în dotarea punctului, a atras<br />
atenåia æi a stârnit curiozitatea membrilor <strong>de</strong>legaåiei.<br />
Un punct inedit l-a constituit controlul unui TIR, cu ajutorul<br />
Roboscanului, un foarte util instrument, cu ajutorul cãruia se<br />
poate ve<strong>de</strong>a conåinutul camionului cu ajutorul razelor gamma.<br />
Evenimentul a reprezentat o bunã oportunitate pentru<br />
oaspeåii strãini <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a materializate eforturile <strong>de</strong>puse <strong>de</strong><br />
åara noastrã pentru atingerea obiectivului strategic <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la<br />
spaåiul Schengen æi <strong>de</strong> a se convinge, la faåa locului, cã România<br />
este pregãtitã sã a<strong>de</strong>re la spaåiul Schengen la termenul stabilit,<br />
respectiv martie 20<strong>11</strong>.<br />
Putem sã apreciem cã, în timpul acestei cãlãtorii, spiritul<br />
unor oameni care au o profesie asemãnãtoare æi un åel comun<br />
a reuæit sã treacã <strong>de</strong> barierele protocolului æi, cu siguranåã, cu<br />
acest prilej s-au legat noi prietenii.<br />
Æoseaua care leagã Iaæul <strong>de</strong> Huæi strãbate mai multe localitãåi<br />
specifice acestei zone a åãrii, cu un nivel <strong>de</strong> trai situat la limita<br />
inferioarã a „clasamentului”.<br />
Localitatea Rãducãneni nu face excepåie <strong>de</strong> la aceastã regulã,<br />
casele <strong>de</strong> aici sunt mici, joase, strãduindu-se parcã sã rãmânã<br />
în picioare. În centrul localitãåii, însã, existã câteva clãdiri care<br />
sunt parcã <strong>de</strong>cupate dintr-o altã fotografie. Cu siguranåã, cea<br />
mai impunãtoare dintre toate este clãdirea Sectorului Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Rãducãneni. Sediul, construit din fonduri europene<br />
în urmã cu câåiva ani, dispune <strong>de</strong> toate dotãrile necesare unei<br />
structuri <strong>de</strong> poliåie la nivelul secolului 21.<br />
Am intrat în curte æi am putut ve<strong>de</strong>a o parte din impresionantul<br />
parc auto... 5 Volkswagen Passat, 5 Volkswagen Transporter,<br />
3 ATV-uri æi o autospecialã <strong>de</strong> supraveghere pe principiul<br />
termoviziunii Land Rover, toate noi, precum æi cele aflate <strong>de</strong>ja<br />
în uz- 6 Nissan Terano II, o Dacia, un Opel Astra, precum<br />
æi mijloace <strong>de</strong> supraveghere fixe æi mobile, achiziåionate prin<br />
facilitatea Schengen.<br />
La comanda Sectorului Rãducãneni era, în acel moment,<br />
SPF Rãducãneni<br />
Ajunctul æefului <strong>de</strong> sector, comisar - æef Oliviu Teodorescu,<br />
împreunã cu ag. pr. Corneliu Carp, ag. Alin Roibu, insp.<br />
Cristian Serafinceanu æi ag. pr. Cãtãlin Cojocariu.<br />
Post control - ag. pr. Neculai<br />
Hogaæ æi ag. Daniel Paætinaru<br />
Agenåii Robert Rãileanu æi Marius Zahn<br />
52<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j
adjunctul æefului <strong>de</strong> sector, comisarul-æef Ovidiu<br />
Teodorescu, un ofiåer cu state vechi în Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã, poate „cel mai vechi ofiåer cu pregãtirea din<br />
Poliåia <strong>de</strong> Frontierã”, aæa cum se autointitula. Ne <strong>de</strong>clara<br />
cã a dorit ca la finalul carierei <strong>de</strong> poliåist sã se întoarcã la<br />
structura <strong>de</strong> bazã a Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, la Sector, acolo<br />
un<strong>de</strong> a æi început cariera lui.<br />
Am discutat <strong>de</strong>spre oameni...subiectul preferat al unui<br />
ofiåer care s-a ocupat atâåia ani <strong>de</strong> pregãtire...<br />
Încadrarea sectorului este bunã - 82,29%, <strong>12</strong> ofiåeri,<br />
133 agenåi <strong>de</strong> poliåie æi 5 P.C. Aceætia îæi <strong>de</strong>sfãæoarã<br />
activitatea în 4 ture, 9 patrule pe timp <strong>de</strong> noapte æi 10<br />
pe timp <strong>de</strong> zi.<br />
Din promoåie au fost repartizaåi un ofiåer femeie æi 6<br />
agenåi, 3 bãrbaåi æi 3 femei.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> aici se confruntã cu fenomenele specifice<br />
unei zone sãrace æi cu tot<br />
ce <strong>de</strong>curge din aceasta.<br />
Majoritatea populaåiei <strong>de</strong> aici<br />
nu are nicio ocupaåie.<br />
Pentru a åine sub control<br />
situaåia infracåionalã existã<br />
o foarte bunã cooperare<br />
cu Poliåia Naåionalã, cu<br />
biroul comunal <strong>de</strong> poliåie,<br />
în acest sens executânduse<br />
patrulãri în comun, atât<br />
pentru ordinea publicã cât æi<br />
pentru securizarea frontierei,<br />
în intervalul <strong>de</strong> timp 14-22 æi<br />
22-06.<br />
S-au realizat douã puncte<br />
<strong>de</strong> odihnã æi refacere a<br />
capacitãåii <strong>de</strong> muncã pe timp ploios sau rece<br />
(temperaturile sunt foarte scãzute în timpul iernii<br />
în aceste locuri). Atunci când misiunea se face<br />
dintr-o singurã trimitere, poliåiætii au un rãgaz<br />
<strong>de</strong> o jumãtate <strong>de</strong> orã – o orã sã se odihneascã<br />
æi sã mãnânce în condiåii <strong>de</strong>cente. În acest scop<br />
se folosesc sediile unor structuri ale Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã, care au fost <strong>de</strong>sfiinåate æi au fost predate<br />
primãriilor comunelor din localitãåile Grozeæti æi<br />
Scopoæeni.<br />
Tot pentru a veni în ajutorul lucrãtorilor, s-<br />
a instalat, la limita cu sectorul vecin, SPF Huæi<br />
subordonat IJPF Vaslui, o cabinã în care poliåiætii<br />
care executã punct control se pot adãposti pe<br />
vreme rea.<br />
Problemele sociale ale poliåiætilor apãrute,<br />
mai ales dupã reducerile salariale din acest an,<br />
au fost în atenåia conducerii sectorului dar æi a<br />
inspectoratului ju<strong>de</strong>åean. La nivelul sectorului,<br />
dupã discuåii personale cu lucrãtorii, au fost<br />
i<strong>de</strong>ntificaåi cei cu probleme financiare, aceætia<br />
fiind incluæi în lista centralizatã <strong>de</strong> la nivelul IJPF<br />
pentru care au fost fãcute solicitãri la bãnci pentru<br />
a se gãsi o soluåie, mãcar temporarã, <strong>de</strong> <strong>de</strong>pãæire<br />
a acestei perioa<strong>de</strong> dificile.<br />
Cu mândrie, comisarul-æef Ovidiu Teodorescu<br />
ne-a spus cã Sectorul a ieæit foarte bine la<br />
evaluarea Schengen pe frontierele terestre.<br />
Periplul nostru pe meleaguri moldave se<br />
apropia <strong>de</strong> sfâræit æi, gândindu-mã la ceea ce<br />
am vãzut æi am trãit în aceste zile, am revenit la<br />
cuvintele inspectorului æef, comisarul-æef Ætefan<br />
Alexa, care afirma pe un ton hotãrât cã „Suntem<br />
pregãtiåi sã facem faåã oricãrei provocãri!”<br />
Personal, am fost convinæi cã are dreptate.<br />
Agent principal Eduard Bolboceanu, monitorizând<br />
poziåia echipajelor cu ajutorul sistemului GPS<br />
timp ce maæina ne purta <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> Oraæ, printre<br />
fulgii primei zãpezi, am simåit cã o parte din noi<br />
a rãmas acolo, la marginea unei pãduri.<br />
Iulian PUICÃ<br />
Petre-Cristian BUCUR<br />
Ne-am <strong>de</strong>spãråit <strong>de</strong> Iaæi purtând cu noi ceva<br />
din spiritul oamenilor care trãiesc æi muncesc aici,<br />
la aceastã margine <strong>de</strong> pãmânt românesc. Æi, în<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
R e p o r t a j 53
În urmã cu peste douã <strong>de</strong>cenii, înainte <strong>de</strong> 1989, mai mulåi ani<br />
în æir s-a discutat, <strong>de</strong> cãtre foruri cu putere <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, ca ziua <strong>de</strong><br />
1 Decembrie sã fie <strong>de</strong>claratã zi naåionalã. Nu s-a ajuns la niciun<br />
rezultat atunci. Abia dupã 1990, 1 <strong>de</strong>cembrie, în mod justificat,<br />
argumentat, a fost <strong>de</strong>claratã zi naåionalã. Cu toate acestea, astãzi,<br />
oameni cu pregãtire <strong>de</strong> specialitate, dar, probabil, fãrã suficientã<br />
înåelegere a trecutului, au cerut ca aceastã<br />
zi, evocatoare pentru toåi românii, sã nu<br />
mai fie sãrbãtoritã, venind inclusiv cu un<br />
argument pueril: la 1 Decembrie este frig æi<br />
atunci îngheaåã mâna soldaåilor pe steagul<br />
<strong>de</strong> paradã – cum au spus printre alåii N.<br />
Djuvara, A. Cioroianu. Starea vremii nu<br />
poate fi un argument – nici acum, dupã cum<br />
nu a fost nici în 1918. Cuvintele lor aduc<br />
aminte <strong>de</strong> cele petrecute la Budapesta zilele<br />
trecute. Când ambasadorul României în<br />
Ungaria a cerut permisiunea <strong>de</strong> a organiza<br />
sãrbãtorirea zilei <strong>de</strong> 1 Decembrie în sala Teatrului Naåional din<br />
Budapesta, a fost refuzat. Motivarea a fost pe linia gândirii <strong>de</strong> mai<br />
sus. S-a spus cã, pentru maghiari, acea zi este tristã, <strong>de</strong>oarece<br />
atunci au pierdut Transilvania.<br />
Pentru români, în schimb, a fost, este æi va fi un moment <strong>de</strong><br />
bucurie, <strong>de</strong> mândrie naåionalã, <strong>de</strong>oarece în acel moment s-a<br />
încheiat lupta æi procesul pentru fãurirea României Mari. A fost<br />
o acåiune lungã. Ea s-a <strong>de</strong>sfãæurat în tot lungul evului mediu æi al<br />
epocii mo<strong>de</strong>rne, când s-a <strong>de</strong>monstrat permanent æi peremptoriu<br />
cã românii formau un popor latin la poråile Orientului, ce lupta<br />
obstinat pentru unirea într-un singur stat. În secolul al XIXlea,<br />
generaåia Renaæterii româneæti, în frunte cu fraåii Brãtianu,<br />
fraåii æi verii Golescu, I. Ghica æi N. Bãlcescu, C. A. Rosetti, M.<br />
Kogãlniceanu, Al. I. Cuza, a înåeles cã putea împlini åelul naåional<br />
exclusiv în condiåiile unor evenimente internaåionale, care ar fi<br />
zguduit poziåiile marilor puteri. Astfel, în urma înfrângerii Rusiei<br />
în „Rãzboiul Crimeii” (1853-1856), s-au unit Moldova æi Åara<br />
Româneascã æi, în 1859, a apãrut România Mo<strong>de</strong>rnã. Apoi,<br />
dupã rãzboiul ruso-român împotriva Sublimei Poråi (1877-1878),<br />
România æi-a câætigat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåa æi s-a unit cu Dobrogea,<br />
pierzând Basarabia, iar în urma „rãzboaielor balcanice” (19<strong>12</strong>-<br />
1913) s-a realizat unificarea fireascã cu Cadrilaterul æi românii<br />
<strong>de</strong> acolo.<br />
Era necesar sã se iveascã un nou cutremur. A apãrut sub<br />
numele <strong>de</strong> Primul Rãzboi Mondial. Foråele politice din România<br />
au cãutat cea mai bunã soluåie. Evi<strong>de</strong>nt, se urmãrea formarea<br />
României Mari, nu o luptã stupidã pentru satisfacerea intereselor<br />
uneia dintre cele douã grupãri beligerante. În acele condiåii,<br />
prim-ministrul Ion I. C. Brãtianu a <strong>de</strong>cis sã se alieze cu foråele<br />
Antantei, care, clar, se îndreptau spre victorie. La 4/17 august<br />
1916 s-a încheiat Tratatul secret între România æi Antanta.<br />
Lui Ionel I. C. Brãtianu i se promitea recunoaæterea României<br />
Mari la finele conflagraåiei, dacã Bucureætii vor lupta alãturi <strong>de</strong><br />
Antantã. La 15/28 august 1916 România a intrat în luptã alãturi<br />
<strong>de</strong> Puterile Centrale. Rapid, pânã în <strong>de</strong>cembrie 1916, a pierdut<br />
Oltenia, Muntenia æi Dobrogea. Românii, cu<br />
un minim æi relativ ajutor din partea armatei<br />
ruse, au rezistat æi au obåinut victoriile <strong>de</strong> la<br />
Mãrãæti, Mãrãæeæti, Oituz. Pentru germani,<br />
evoluåia frontului românesc a reprezentat<br />
un eæec: nu au putut scurta linia frontului<br />
æi elibera armate pentru luptele din Europa<br />
occi<strong>de</strong>ntalã, nu au putut folosi æi exploata<br />
bogãåiile românilor.<br />
Revoluåia din Rusia, miæcãrile sociale din<br />
Imperiul Austro-Ungar, din Imperiul German,<br />
din Sublima Poartã, intrarea în luptã a S.U.A.<br />
au dus la <strong>de</strong>strãmarea marilor imperii, la<br />
54<br />
1 DECEMBRIE<br />
profesor universitar dr. Radu Ætefan VERGATTI<br />
amplificarea miæcãrii popoarelor pentru formarea statelor etnice.<br />
În Rusia, abdicarea åarului æi preluarea puterii <strong>de</strong> cãtre foråele<br />
<strong>de</strong>mocratice din åarã (2 martie 1917) a <strong>de</strong>terminat æi apariåia<br />
partidului moldovenesc în Basarabia, la Chiæinãu (3 martie 1917).<br />
Din programul noului partid rezultã cã el lupta pentru „slobozenia<br />
poporului, a Bisericii æi a culturii”. Imediat, în Basarabia, s-a<br />
nãscut o amplã miæcare pentru unirea cu România. S-a format<br />
un Sfat al soldaåilor æi ofiåerilor, echivalent cu sovietele care erau<br />
în toatã Rusia. Ulterior æi acesta va lua numele <strong>de</strong> soviet. Încã<br />
din iunie, la primul congres al sovietelor, s-a cerut din partea<br />
militarilor unirea cu România. În iulie 1917, la cererea expresã a<br />
populaåiei, toåi funcåionarii rusofoni au fost înlãturaåi æi înlocuiåi cu<br />
români. Apoi, încã din august 1917 s-a pus<br />
problema formãrii Sfatului Åãrii. Acesta va<br />
fi alcãtuit în mod <strong>de</strong>mocratic din <strong>de</strong>putaåi<br />
reprezentând toate naåiunile care locuiau<br />
în Basarabia. Cei mai numeroæi au fost,<br />
evi<strong>de</strong>nt, românii. Ei erau în proporåie <strong>de</strong><br />
peste 80% dintre locuitorii regiunii. Între<br />
8-14 septembrie 1917, la Kiev, s-a åinut un<br />
congres al naåionalitãåilor. Acolo, <strong>de</strong>legatul<br />
român Teofil Ioncu a åinut un discurs prin<br />
care a <strong>de</strong>monstrat cã în Basarabia exista<br />
popor român æi nu moldovenesc. A fost<br />
extrem <strong>de</strong> aplaudat æi ovaåionat. Discursul sãu a fost rostit în<br />
momentul în care premierul Rusiei <strong>de</strong> atunci, avocatul Aleksandr<br />
Kerenski, promulga æi sancåiona Decretul asupra drepturilor<br />
popoarelor din Rusia. Actul va fi reluat æi publicat æi <strong>de</strong> Vladimir<br />
Ilici Ulianov (Lenin), a doua zi dupã succesul revoluåiei bolæevice.<br />
Bazându-se pe aceste acte, conducãtorii Basarabiei, la 2<br />
<strong>de</strong>cembrie 1917 au proclamat Republica Democraticã Moldova.<br />
La 24 ianuarie 1918 ei aveau sã publice actul prin care au <strong>de</strong>clarat<br />
åara in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntã, numind-o Republica Democraticã Slobodã<br />
Moldova. Actul lor a trezit imediat proteste la Kiev, Moscova æi la<br />
Petersburg. În urma iniåiativelor lui Leon Davidovici Bronætein –<br />
Troåki æi a lui Constantin Racovski, secondat <strong>de</strong> M. Moruzov, s-au<br />
trimis cãtre Basarabia grupãri înarmate, specializate în terorizarea<br />
populaåiei, care trebuia<br />
convinsã sã accepte i<strong>de</strong>ile<br />
comuniste. Aceste grupãri<br />
au fost conduse <strong>de</strong> G. Leifer,<br />
L. Fiæelev, L. Septeievski,<br />
Vasiliev-Totelboim, N. Troæin,<br />
L. Tomah, A. Soloviev, V.<br />
Borisov, G. Ivanov, N. Egorov,<br />
I. Jukovski, A. Semionov, I.<br />
Iakir etc. Nu au avut succes.<br />
Populaåia din Basarabia i-<br />
a respins pe comuniæti. A<br />
cerut în continuare unirea<br />
cu România. Nu trebuie uitat<br />
cã, în acele zile <strong>de</strong> tumult, pe pãmântul dintre Prut æi Nistru, au<br />
venit intelectuali români ca Onisifor Ghibu, Andrei Oåetea, Ion<br />
Nistor, Ilie Gârneaåã, Sextil Puæcariu, Mihail Sadoveanu, Apostol<br />
Culea etc., care au mers în cãruåe, din sat în sat, au stat <strong>de</strong> vorbã<br />
cu åãranii æi le-au arãtat, convingãtor, cã viitorul lor consta în<br />
unirea cu România. Ca urmare, Sfatul Åãrii a hotãrât ca, la 27<br />
martie 1918, la Chiæinãu, în Palatul Libertãåii sã se åinã adunarea<br />
prin care sã se punã problema unirii cu România. Atunci, imensa<br />
majoritate a <strong>de</strong>putaåilor (86 <strong>de</strong>putaåi – 68,8%)<br />
au votat pentru unire. Numai 3 <strong>de</strong>putaåi au<br />
votat împotrivã. La încheierea votului, primministrul<br />
României, Alexandru Marghiloman,<br />
care era invitat la Chiæinãu, a pãtruns în salã<br />
æi i-a felicitat pe <strong>de</strong>putaåi pentru modul în<br />
care au votat. Apoi s-a reîntors în åarã æi i-a<br />
comunicat regelui noua situaåie. Prin Decretul<br />
Regal nr. 842, Regele Ferdinand a <strong>de</strong>clarat<br />
<strong>de</strong>finitivã æi veænicã unirea Basarabiei cu<br />
România.<br />
Concomitent, românii din Imperiul<br />
Austro-Ungar luptau pentru obåinerea æi<br />
F R O N T I E R A<br />
I s t o r i e
ecunoaæterea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nåei lor. Românii din Statele Unite ale<br />
Americii au creat, în primãvara anului 1918, Uniunea Românilor ACTIVITÃÅI DESFÃÆURATE DE IJPF DOLJ<br />
F R O N T I E R A I s t o r i e 55<br />
din SUA. Aceasta a avut foarte multã greutate, <strong>de</strong>oarece în armata<br />
americanã luptau circa 35.000 români, proveniåi dintre cei CU PRILEJUL ZILEI DE 1 DECEMBRIE<br />
emigraåi din Imperiul Austro-Ungar, în statul nord american. Ei<br />
au reuæit ca, în septembrie 1918, sã organizeze o mare întrunire<br />
în oraæul New York, la Carnegie Hall. În urma acestei întruniri,<br />
preæedintele Wilson a <strong>de</strong>clarat cã nu mai susåine menåinerea<br />
Imperiului Austro-Ungar. A folosit chiar expresia cã imperiul este<br />
o rablã ruginitã care trebuie aruncatã. Din acel moment, lupta<br />
IJPF Dolj, cu sprijinul Sindicatului Naåional al Politiætilor<br />
æi Personalului Contractual, Corpului Naåional al Poliåiætilor æi<br />
al Asociaåiei Internaåionale a Poliåiætilor, Regiunea Jiul Dolj, a<br />
organizat, maråi 30 noiembrie, sãrbãtorirea Marii Uniri <strong>de</strong> la <strong>de</strong><br />
la Alba Iulia, <strong>de</strong> acum 92 <strong>de</strong> ani.<br />
românilor a fost impulsionatã. Ultimul împãrat <strong>de</strong> pe tronul <strong>de</strong> la La manifestare<br />
Viena, Carol I, la 3 octombrie 1918, a publicat manifestul „Cãtre au participat<br />
popoarele imperiului”. Prin acest act se încerca sã se liniæteascã<br />
spiritele, propunându-se ca statul sã capete un caracter fe<strong>de</strong>rativ,<br />
în care toate popoarele sã aibã drepturi egale. La 6 octombrie<br />
1918 Sextil Puæcariu i-a rãspuns, publicând manifestul „Ce vrem”.<br />
<strong>de</strong>legaåii ale Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Bulgare,<br />
Inspectoratului<br />
Ju<strong>de</strong>åean al Poliåiei<br />
În cuvinte puåine, succint, <strong>de</strong> Frontierã<br />
s-a arãtat Guvernului <strong>de</strong><br />
la Viena æi împãratului<br />
cã românii din Bucovina<br />
Mehedinåi,<br />
precum æi primarul<br />
Municipiului<br />
doreau unirea cu România.<br />
Apoi, în întreaga Bucovinã<br />
s-a pus problema unirii<br />
cu România. Atunci æi<br />
în Bucovina populaåia<br />
româneascã era<br />
majoritarã. S-a format un<br />
Comitet Naåional Român,<br />
în frunte cu Iancu Flondor.<br />
La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Mare a Palatului Sinodal din<br />
Cernãuåi, adunarea fruntaæilor românilor din Bucovina a <strong>de</strong>cis<br />
unirea cu România.<br />
Calafat.<br />
Concomitent, s-a <strong>de</strong>sfãæurat lupta românilor din Banat æi din<br />
Momentul a început cu o <strong>de</strong>punere <strong>de</strong> coroane, în centrul<br />
Transilvania pentru unirea cu România. Acolo, Partidul Naåional<br />
oraæului, apoi vizita unei expoziåii <strong>de</strong> picturã a comisarului-æef<br />
Român formase Consilii Naåionale Româneæti, care, în toate<br />
<strong>de</strong> poliåie Marius Turaiche, la Muzeul <strong>de</strong> artã din Calafat.<br />
localitãåile, åineau locul organelor <strong>de</strong> stat ale dispãrutului Imperiu<br />
În continuare, participanåii au efectuat o vizitã la æantierul<br />
Austro-Ungar. La 9 octombrie 1918, Consiliul Naåional Român a<br />
<strong>de</strong> la locul construcåiei<br />
rãspuns propunerilor din manifestul semnat <strong>de</strong> împãratul Carol I,<br />
viitorului pod Calafatarãtând<br />
cã nu era <strong>de</strong> acord cu el. Apoi, Partidul Naåional Român<br />
Vidin æi vizita la<br />
s-a unit cu Partidul Social Democrat æi a format Consiliul Naåional<br />
Mãnãstirea Maglavit.<br />
Român Central. Avea <strong>12</strong> membri: 6 din partea P.N.R., 6 din<br />
Festivitãåile s-au<br />
partea P.S.D. La sfâræitul lunii octombrie 1918, la Budapesta,<br />
încheiat cu o masã<br />
<strong>de</strong>putatul român Al. Vaida-Voievod a cerut în parlament unirea<br />
protocolarã tradiåionalã,<br />
Transilvaniei cu România, <strong>de</strong>ci ruperea <strong>de</strong> Ungaria. Parlamentarii<br />
cu specific românesc.<br />
unguri l-au huiduit.<br />
La Arad, în noiembrie 1918, a sosit ministrul naåionalitãåilor<br />
Ionuå-Dorinel<br />
din guvernul <strong>de</strong> la Budapesta, Oskar Iászy. A încercat sã-i<br />
convingã pe românii transilvãneni sã rãmânã uniåi cu Ungaria.<br />
GHEONEA<br />
S-a lovit însã <strong>de</strong> un refuz net. Românii au <strong>de</strong>cis ca, la 1 <strong>de</strong>cembrie<br />
1918 (18 noiembrie – pe stil vechi), sã organizeze o adunare cu<br />
caracter plebiscitar la Alba-Iulia. Trebuiau sã participe 1.228 <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>legaåi. Ei trebuiau sã <strong>de</strong>cidã unirea cu România. Adunarea<br />
trebuia sã aibã loc în Sala Cazinoului Ofiåerilor din Alba-Iulia.<br />
1 DECEMBRIE – ZIUA NAÅIONALÃ A<br />
ROMÂNIEI, LA GALAÅI<br />
În jurul acesteia s-au adunat circa 100.000 români veniåi, încã Cu ocazia zilei <strong>de</strong> 1 Decembrie – Ziua Marii Uniri, la sediul<br />
din ajun, din întreaga Transilvanie æi din Banat. În interiorul I.J.P.F.Galaåi au fost organizate activitãåi <strong>de</strong>dicate evenimentului,<br />
sãlii, hotãrârea Adunãrii, <strong>de</strong> unire cu România, a fost cititã <strong>de</strong> cum ar fi evocarea importanåei momentului <strong>de</strong> la 1 Decembrie<br />
profesorul Vasile Goldiæ. Imediat, actul a fost reluat æi citit <strong>de</strong> 1918 – Ziua Marii Uniri, la care au participat poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
<strong>12</strong> heralzi pe câmpurile din jurul Sãlii Cazinoului Ofiåerilor. <strong>de</strong> la toate structurile subordonate inspectoratului; întreceri<br />
A fost o izbucnire generalã <strong>de</strong> bucurie, <strong>de</strong> fericire a românilor sportive, organizate între subunitãåile Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Galaåi,<br />
care-æi ve<strong>de</strong>au împlinit visul <strong>de</strong> formare a României Mari. La 13 la discipline precum: æah, fotbal tenis, minifotbal, tenis <strong>de</strong> masã,<br />
<strong>de</strong>cembrie 1918, la Bucureæti, a sosit o <strong>de</strong>legaåie a românilor ocazie cu care au fost premiaåi câætigãtorii competiåiilor sportive<br />
transilvãneni, care a prezentat Regelui Ferdinand hotãrârea organizate; premierea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã care au obåinut<br />
Adunãrii. Era voinåa lor, a românilor transilvãneni.<br />
cele mai bune rezultate în anul <strong>2010</strong> æi editarea numãrului 8 al<br />
Se încheia, astfel, un proces istoric lung, la care a participat revistei „<strong>Frontiera</strong> Gãlãåeanã”.<br />
întreg poporul român, creând cel mai mare stat æi mai puternic Sãrbãtorirea zilei <strong>de</strong> 1 Decembrie, a Marii Uniri <strong>de</strong> la Alba<br />
stat latin din sud-estul Europei.<br />
Iulia , a <strong>de</strong>venit o tradiåie importantã a I.J.P.F. Galaåi. Poliåiætii <strong>de</strong><br />
La fiecare 1 Decembrie oamenii îæi amintesc cã, în acea zi frontierã gãlãåeni au participat la activitãåi culturale, concursuri<br />
friguroasã din 1918, s-au întrunit la Alba-Iulia cei 100.000 <strong>de</strong> sportive, iar conducerea I.J.P.F. Galati, împreunã cu oficialitãåile<br />
români, care au proclamat æi aclamat Unirea, unire pentru care oraæului au <strong>de</strong>pus coroane <strong>de</strong> flori la Monumentul Eroilor din<br />
fiecare familie din România dãduse jertfã cel puåin un membru Primul Rãzboi Mondial.<br />
al ei pe câmpurile <strong>de</strong> luptã.<br />
Oana GALU
În acest an, elevii æcolii noastre au participat la evenimentele<br />
organizate pentru omagierea zilei Marii Uniri la Alba Iulia,<br />
Capitala <strong>de</strong> suflet a românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni un<strong>de</strong>, la 1 <strong>de</strong>cembrie<br />
1918, au fost scrise pagini <strong>de</strong> istorie <strong>de</strong> neuitat, marcate <strong>de</strong> adânci<br />
sentimente <strong>de</strong> emoåie, lacrimi, bucurie æi fericire <strong>de</strong>plinã, iar pe<br />
buzele tuturor era un singur æi drag cuvânt, „România”.<br />
Dincolo <strong>de</strong> sentimentele <strong>de</strong> dragoste æi ataæament faåã <strong>de</strong><br />
patrie, conætiinåa patrioticã izvorãæte din cunoaæterea istoriei, a<br />
geografiei æi a culturii naåionale. Vizitarea Salinei <strong>de</strong> la Turda,<br />
în prima zi a acestei activitãåi, a prilejuit, tocmai, acest lucru,<br />
a fost ca o Uverturã, a marii Maestre, Natura, <strong>de</strong>sãvâræitã <strong>de</strong><br />
inventivitatea æi creativitatea Omului, care a pregãtit sentimentele<br />
ce aveau sã creascã mult în amploare, a doua zi, la Alba Iulia. A<br />
urmat trecerea scurtã, preå <strong>de</strong> câteva ore, prin Blaj, pentru a ne<br />
primeni sufletul æi trupul într-un orãæel minunat, care, la fiecare<br />
pas, respirã spiritualitate româneascã.<br />
În ziua <strong>de</strong> 1 Decembrie, dând, parcã, rãspuns chemãrii,<br />
ce suna atât <strong>de</strong> frumos în gura Poetului însuæi, „Veniåi la Alba<br />
Iulia, în Ar<strong>de</strong>al”, am purces æi noi spre Bãlgrad, cum era numitã,<br />
odinioarã, cetatea.<br />
Sentimentele erau diverse, la fel <strong>de</strong> intense unele, ca æi<br />
celelalte: unii erau preocupaåi, cu pasiune, <strong>de</strong> organizare; alåii<br />
aæteptau cu nerãbdare sã intre falnici, asemenea domnitorului<br />
Mihai Viteazul, în cetatea Bãlgradului; alåii, ca æi regele Ferdinand<br />
I, aæteptau sã pãæeascã, cu mândrie æi cu inima micã <strong>de</strong> tot, în<br />
catedralã, pentru a <strong>de</strong>veni, fie æi numai pentru câteva minute, regi;<br />
alåii îæi potriveau uniformele, cãci primiserã „cuvânt <strong>de</strong> poruncã”<br />
sã fie „nou-nouåi, ca din cutie”! Alåii îæi retrãiau, cu voce tare,<br />
minunaåii ani <strong>de</strong> liceu militar, petrecuåi în frumosul oraæ!<br />
Cele douã clase <strong>de</strong> elevi au fost însoåite <strong>de</strong> diriginåi - comisar<br />
æef Gheorghe Bioæa æi comisar Kiss Etelka, dar æi <strong>de</strong> alte cadre,<br />
dornice sã ni se alãture – comisar-æef Ciprian Varadi, æef Birou<br />
învãåãmânt, subinspector Alexandru Azoiåei, æef sector, elevii din<br />
anul I æi doamna Luciana Ivãnescu, bibliotecarã.<br />
Æi, pentru cã sentimentul trãit a fost atât <strong>de</strong> intens, încât m-a<br />
emoåionat, aæ aminti faptul cã, pentru unii, vizitarea Colegiului<br />
Liceal Militar <strong>de</strong> la Alba Iulia a constituit prilejul <strong>de</strong> a rememora,<br />
cu mândrie, anii în care s-au format ca ofiåeri. A fost o reve<strong>de</strong>re<br />
plinã <strong>de</strong> vibraåie, greu <strong>de</strong> tradus în cuvinte, chiar æi pentru un<br />
filolog. Fiecare colåiæor al colegiului avea o poveste, un vis<br />
împlinit, o „pãåanie”, mai ceva ca în Amintirile lui Creangã!<br />
Pentru cã didactica mo<strong>de</strong>rnã recomandã ca la sfâræitul<br />
fiecãrei activitãåi sã le solicitãm celor implicaåi în activitate retro<br />
informaåia sau feed-back-ul (cum spun englezii), aæa am fãcut<br />
æi noi. Am selectat câteva din cele oferite <strong>de</strong> elevi, cãrora, pe<br />
aceastã cale doresc sã le mulåumesc pentru cã, <strong>de</strong> la început,<br />
<strong>de</strong> când le-am propus o astfel <strong>de</strong> æedinåã practicã, au spus „Da,<br />
doamna profesoarã” æi pe tot parcursul activitãåii au dat dovadã<br />
<strong>de</strong> o atitudine exemplarã. Iatã impresiile lor:<br />
• „Am simåit vibrând, în acordurile imnului Eroilor, spiritul<br />
naåional. Pânã acum, <strong>de</strong> 1 Decembrie, nu am participat la<br />
<strong>de</strong>monstraåii <strong>de</strong> genul acesta. A fost o experienåã unicã, <strong>de</strong>oarece<br />
vizita la Sala Unirii, un<strong>de</strong> s-a semnat Unirea, m-a fãcut sã mã<br />
gân<strong>de</strong>sc la trecut æi la istorie, æi sã îmi dau seama, o datã în plus,<br />
cã toåi cei care au luptat pentru åara noastrã, nu au murit în zadar.”<br />
(Braica Daniel Octavian)<br />
• „… am simåit emoåia æi bucuria <strong>de</strong> a fi român, iar la intonarea<br />
imnului inima a tresãrit, s-a schimbat ceva în sufletul meu preå <strong>de</strong><br />
câteva minute, ignorând frigul æi ploaia rece.” (Zahari Camelia)<br />
• „Cel mai important lucru este acela cã, la auzirea Imnului<br />
României, toåi am luat o poziåie <strong>de</strong> drepåi, cum nu am mai fãcut-o<br />
56<br />
Mesagerii Unirii, <strong>de</strong> la Æcoala <strong>de</strong> Pregãtire<br />
a Agenåilor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
„Avram Iancu” Ora<strong>de</strong>a<br />
niciodatã! M-au copleæit emoåiile!” (Rare Miron)<br />
• „Aceastã Zi Naåionalã mi-a redat un sentiment <strong>de</strong> mândrie,<br />
respect æi patriotism, fiind eu însãmi o pãrticicã însemnatã æi prin<br />
statutul special pe care îl <strong>de</strong>åineam, acela <strong>de</strong> poliåist <strong>de</strong> frontierã,<br />
a acestei åãri, æi prin faptul cã fac parte dintre tinerii acestei åãri,<br />
care, încã, au curajul <strong>de</strong> a scrie istoria, la prezent!” (Florentina<br />
Harasciuc)<br />
• „Un oraæ remarcabil din România, Alba Iulia, încãrcat <strong>de</strong><br />
istorie, cu poråile mereu larg <strong>de</strong>schise, precum braåele pãrinteæti;<br />
bãtrâne æi pline <strong>de</strong> înåelepciune, acestea aæteaptã, <strong>de</strong> fiecare datã<br />
când pãæeæti pe solul greu <strong>de</strong> atâtea încercãri, sã-åi arate trecutul,<br />
în prezent… Cu cât te adânceæti mai mult în acest oraæ, fabulos,<br />
parcã fiecare cãrãmidã, zid, bucatã <strong>de</strong> lemn, bãtaie <strong>de</strong> tobã sau<br />
sunet <strong>de</strong> trâmbiåã, doresc sã te acapareze, sã te poarte în propria<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
istorie, eveniment la care au luat parte,<br />
odinioarã… Oraæ al Marii Uniri, menåine,<br />
încã, viu spiritul unirii æi parcã nu vrea sã<br />
accepte mo<strong>de</strong>rnul, arãtând, cu dãrnicie,<br />
ce înseamnã, cu a<strong>de</strong>vãrat, istoria æi Marii<br />
Domnitori care i-au cãlcat pãmânturile!”<br />
(Bogdan Trandafir)<br />
• „În fiecare an, ziua <strong>de</strong> 1 Decembrie<br />
aduce un sentiment puternic <strong>de</strong><br />
patriotism, iubire faåã <strong>de</strong> ceea înseamnã<br />
åarã, strãmoæi, popor. Acest sentiment este<br />
mai puternic atunci când ai posibilitatea<br />
sã æi participi la aceastã manifestare,<br />
ascultând imnul României în poziåie <strong>de</strong><br />
drepåi, în Piaåa Mihai Viteazul, în Alba<br />
Iulia”. (Laurenåiu Pop)<br />
• „Ziua <strong>de</strong> 1 Decembrie a fost cea<br />
mai frumoasã, chiar dacã a fost foarte<br />
frig, a plouat æi multã lume nu ætia ce<br />
este „Poliåia <strong>de</strong> Frontierã” æi se mira cã<br />
eram acolo. A meritat sã îndurãm toate<br />
acestea.” (Camelia Burca)<br />
• „… am trãit cu mai multã profunzime<br />
sentimentul æi mândria cã sunt român<br />
æi cã nu trebuie sã îmi pierd respectul<br />
pentru istoria åãrii mele; atmosfera a fost<br />
asemãnãtoare unei sãrbãtori, <strong>de</strong> care<br />
m-am bucurat aæa cum se cuvenea.”<br />
(Camelia Lazeanu)<br />
• „Alba Iulia a fost locul un<strong>de</strong> trebuia<br />
sã ne aflãm în aceastã sãrbãtoare.” (Maria<br />
Danciu)<br />
• „1 Decembrie, la Alba Iulia, a fost<br />
ca un strop <strong>de</strong> rouã scãldatã în frumos, un<br />
giuvaer românesc cu care, din suflet, mã<br />
mândresc.” (Vasile Visovan)<br />
• „Ca <strong>de</strong> fiecare datã, 1 Decembrie este<br />
o zi specialã pentru România. Am simåit<br />
cã sunt român, cã trãiesc în România æi<br />
cã nu sunt un strãin în åara mea, retrãind<br />
un moment din istoria bogatã æi frumoasã.<br />
S-a simåit libertatea, cã românii sunt uniåi.<br />
Ar trebui ca astfel <strong>de</strong> evenimente sã aibã<br />
loc mai <strong>de</strong>s, pentru a nu uita cine suntem<br />
æi un<strong>de</strong> trãim!”(Sergiu Dem)<br />
• Voi încheia, tot cu cuvintele unuia<br />
dintre elevi, care m-au fãcut sã îmi aduc<br />
aminte <strong>de</strong> strigãtul <strong>de</strong> copil din Hronicul<br />
æi cântecul vârstelor, „Trãiascã România<br />
dodoloaåã!”: „De-am fi o scântã’ mai<br />
patrioåi, s-ar auzi peste tot: România!”<br />
(Cãtãlin Mic)<br />
• Dincolo <strong>de</strong> <strong>de</strong>mersul didactic,<br />
concretizat printr-o activitate<br />
extracurricularã, am avut ocazia <strong>de</strong><br />
a cunoaæte oameni minunaåi, buni æi<br />
inimoæi, care ne-au oferit gãzduire, un<br />
dram din spiritul lor <strong>de</strong> Români din<br />
inima Ar<strong>de</strong>alului, gaz<strong>de</strong> primitoare,<br />
cãrora, dorim, æi pe aceastã cale, sã le<br />
mulåumim.<br />
În prag <strong>de</strong> sãrbãtoare, cu iz <strong>de</strong><br />
cozonac, clinchet <strong>de</strong> zurgãlãi, când o<br />
frumoasã tradiåie strãbunã ne îndreaptã<br />
atenåia æi gândurile cãtre ceilalåi, cei <strong>de</strong><br />
lângã noi, atât <strong>de</strong> dragi nouã, cu urãri,<br />
vã doresc æi eu, dragii mei elevi, sã aveåi<br />
mereu puterea, curajul æi înåelepciunea<br />
sã alegeåi mereu binele! Sã fiåi mereu<br />
frumoæi æi mândri <strong>de</strong> voi, cum aåi fost<br />
zilele acestea!<br />
Etelka KISS<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã au <strong>de</strong>filat pe sub<br />
arcul <strong>de</strong> triumf, <strong>de</strong> 1 DECEMBRIE<br />
Efectivele MAI au participat, <strong>de</strong> Ziua<br />
Naåionalã a României, 1 Decembrie, la<br />
parada militarã organizatã la Bucureæti.<br />
Au <strong>de</strong>filat, pe sub Arcul <strong>de</strong> Triumf, mai<br />
mult <strong>de</strong> 380 <strong>de</strong> angajaåi ai M.A.I. organizaåi<br />
în trei subunitãåi <strong>de</strong> jandarmi æi pompieri æi<br />
câte un <strong>de</strong>taæament <strong>de</strong> tehnicã aparåinând<br />
Poliåiei, Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã, Jandarmeriei<br />
æi I.G.S.U., precum æi o formaåiune <strong>de</strong><br />
cavalerie a Jandarmeriei.<br />
Cele patru <strong>de</strong>taæamente <strong>de</strong> tehnicã au<br />
cuprins nouã echipaje moto <strong>de</strong> poliåie,<br />
16 autospeciale æi autolaboratoare, 17<br />
autospeciale <strong>de</strong> transport æi trei echipaje<br />
moto folosite <strong>de</strong> jandarmi, trei ATV-uri,<br />
<strong>12</strong> autospeciale æi douã bãrci pneumatice<br />
folosite <strong>de</strong> pompierii militari în misiunile<br />
specifice (<strong>de</strong>scarcerare, stingere incendii,<br />
intervenåie la înãlåime æi la acci<strong>de</strong>nte<br />
colective).<br />
Cu aceastã ocazie, spectatorii au putut<br />
sã admire, pentru prima datã, tehnica<br />
<strong>de</strong> care dispune, în prezent, Poliåia <strong>de</strong><br />
Frontierã.<br />
În faåa blocului <strong>de</strong> <strong>de</strong>filare al MAI s-<br />
a aflat Garda port drapel, urmatã <strong>de</strong> un<br />
<strong>de</strong>taæament <strong>de</strong> gardã, constituit din 59 <strong>de</strong><br />
jandarmi, care au prezentat onorul întro<br />
åinutã care ne aminteæte <strong>de</strong> glorioasa<br />
tradiåie a acestei arme. Cel <strong>de</strong>-al doilea<br />
<strong>de</strong>taæament al MAI, care a acordat salutul<br />
militar spectatorilor, a fost format din 51<br />
<strong>de</strong> jandarmi luptãtori din cadrul Brigãzii<br />
Speciale <strong>de</strong> Intervenåie a Jandarmeriei<br />
„Vlad Åepeæ” - Acåiuni Speciale. A urmat<br />
al treilea <strong>de</strong>taæament, care a fãcut parte<br />
din cadrul Inspectoratului pentru Situaåii<br />
<strong>de</strong> Urgenåã „Dealu Spirii” al Municipiului<br />
Bucureæti, constituit din: • echipaje <strong>de</strong><br />
servanåi pompieri, echipaje S.M.U.R.D.,<br />
echipaje <strong>de</strong> salvatori <strong>de</strong> la înãlåime,<br />
echipaje <strong>de</strong> intervenåie pirotehnicã, dotate<br />
cu aparaturã <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare, echipaje <strong>de</strong><br />
intervenåie la urgenåe chimice, radiologice<br />
sau nucleare. Au urmat trei autospeciale<br />
ale Direcåiei Rutiere, BMW – 330 x.d., æase<br />
autospeciale <strong>de</strong> intervenåii, marca Merce<strong>de</strong>s<br />
Vito, protejate cu scut antiglonå, aparåinând<br />
Serviciului In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt pentru Intervenåii<br />
æi Acåiuni Speciale (SIIAS), o autospecialã<br />
marca Duster æi trei MCV marca Logan,<br />
dotate cu binecunoscutele aparate <strong>de</strong><br />
mãsurare a vitezei – AUTOVISION<strong>de</strong>numite<br />
æi radarele invizibile. Blocul <strong>de</strong><br />
paradã al Poliåiei Române a fost închis<br />
<strong>de</strong> trei autolaboratoare criminalistice,<br />
dotate cu tehnicã foto-vi<strong>de</strong>o digitalã, truse<br />
specializate æi echipamente criminalistice.<br />
Inspectoratul General al Jandarmeriei<br />
Române a <strong>de</strong>filat æi cu un modul format<br />
din trei motociclete, un autoturism <strong>de</strong><br />
circulaåie VW Passat, douã autospeciale<br />
<strong>de</strong> patrulare SUBARU, patru autospeciale<br />
VW Transporter, douã autospeciale<br />
Merce<strong>de</strong>s Vito folosite pentru transportul<br />
æi protecåia luptãtorilor, douã autospeciale<br />
Dacia Logan, o autospecialã Dacia Duster,<br />
o autospecialã VW Transporter cu remorcã<br />
æi barcã, douã autospeciale URO Vam TL<br />
Peace Keeper, o autospecialã Ford F550<br />
– SANDCAT, precum æi o autospecialã<br />
cu apã ACDP. Un element <strong>de</strong> noutate<br />
constituie autospeciala blindatã pentru<br />
intervenåie Ford F550 – SANDCAT, care<br />
asigurã echipajului<br />
un nivel ridicat<br />
<strong>de</strong> protecåie<br />
balisticã antiglonå æi<br />
împotriva minelor<br />
sau dispozitivelor<br />
e x p l o z i v e<br />
improvizate.<br />
A urmat <strong>de</strong>filarea<br />
tehnicii IGPF, trei<br />
ATV-uri, douã<br />
autospeciale pentru<br />
munca operativã <strong>de</strong><br />
oraæ „Volkswagen<br />
Passat Variant”,<br />
patru autospeciale <strong>de</strong><br />
patrulare tot – teren<br />
„Iveco Massif”, <strong>de</strong>stinate intervenåiei în<br />
locurile greu accesibile, douã autospeciale<br />
<strong>de</strong> supraveghere pe principiul termoviziunii<br />
„Landrover Discovery 4”, o ambarcaåiune<br />
pe pernã <strong>de</strong> aer Hovercraft TIP HTI 425,<br />
o ambarcaåiune <strong>de</strong> tip ARVOR 215,<br />
douã autospeciale pentru transport câini<br />
Mitsubishi L200 æi trei autospeciale<br />
transport efective 8+1 locuri „Volkswagen<br />
Transporter Kombi”. Autospecialele pentru<br />
munca operativã <strong>de</strong> oraæ Volkswagen<br />
Passat Variant sunt <strong>de</strong>stinate patrulãrii æi<br />
intervenåiei în zonele <strong>de</strong> pe frontierã æi pe<br />
comunicaåiile adiacente.<br />
Inspectoratul General pentru Situaåii <strong>de</strong><br />
Urgenåã a participat la <strong>de</strong>filare æi cu un<br />
bloc <strong>de</strong> tehnicã militarã, alcãtuit din <strong>12</strong><br />
autospeciale æi ambulanåe æi douã bãrci<br />
pneumatice. Parada a fost încheiatã <strong>de</strong> un<br />
<strong>de</strong>taæament <strong>de</strong> cavalerie, format din 28 <strong>de</strong><br />
militari æi 28 cai ai Jandarmeriei.<br />
Felicitãri colegilor care au avut onoarea<br />
sã reprezinte la acest <strong>de</strong>osebit eveniment<br />
Ministerul Administraåiei æi Internelor æi,<br />
bineînåeles, Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Românã!<br />
Iulian PUICÃ<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t<br />
57
25 Decembrie - NAÆTEREA DOMNULUI, spune Sfântul Maxim<br />
Mãrturisitorul, împarte istoria în douã. Pânã la Hristos æi dupã Hristos.<br />
Importanåa unicã a Naæterii Domnului, pentru umanitate, constã în<br />
faptul cã, fãcându-se Om, Fiul lui Dumnezeu afirmã în modul cel<br />
mai <strong>de</strong>sãvâræit cu putinåã valoarea omului.<br />
Naæterea Domnului înseamnã intrarea în istorie a lui Dumnezeu<br />
cel supratemporal. În Vechiul Testament, Profetul Daniil situa venirea<br />
lui Mesia la „plinirea vremii” [7- 14]. Sf. Apostol Pavel situeazã<br />
explicit „plinirea vremii” la Naæterea Mântuitorului: „când însã a<br />
venit plinirea vremii, a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu, nãscut din<br />
femeie, nãscut sub Lege, ca pe cei <strong>de</strong> sub Lege sã-i rãscumpere, ca<br />
sã luãm înfierea.” [Gal. 4, 4-5]<br />
Sf. Ioan Gurã <strong>de</strong> Aur vorbeæte<br />
<strong>de</strong>spre naæterea Domnului astfel:<br />
„Astãzi a fost <strong>de</strong>zlegatã legãtura<br />
cea veche, diavolul a fost fãcut<br />
<strong>de</strong> ruæine, <strong>de</strong>monii au fugit,<br />
moartea a fost distrusã, Raiul<br />
s-a <strong>de</strong>schis...”.<br />
Evanghelistul Matei a vrut<br />
sã arate cã cel a Cãrui naætere<br />
urma sã o relateze nu era un<br />
oarecine, ci cã era urmaæ pe linie<br />
omeneascã a lui David regele.<br />
Astfel, a <strong>de</strong>monstrat cã Vechiul<br />
Testament fusese o carte a aæteptãrii - aæteptarea celui Nou.<br />
Evanghelistul Luca îæi începe relatarea Naæterii prin <strong>de</strong>scoperirea<br />
i<strong>de</strong>ntitãåii cereæti a lui Iisus. La Bunavestire, Gavril Arhanghelul îi<br />
dã direct Maicii Domnului cea dintâi informaåie asupra i<strong>de</strong>ntitãåii<br />
cereæti a Mântuitorului, anume cã va fi Fiul lui Dumnezeu. „Bucurã-te<br />
cea plinã <strong>de</strong> dar… Domnul este cu tine, Binecuvântatã eæti tu între<br />
femei… cãci ai aflat har la Dumnezeu æi iatã vei zãmisli æi vei naæte<br />
Fiu, æi-I vei pune numele Iisus. Acesta va fi mare æi Fiul Celui <strong>de</strong> Sus<br />
se va chema, iar Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, Tatãl<br />
Sãu, æi va domni peste casa lui Iacov în veci æi Împaraåia Lui nu va<br />
avea sfâræit” [ Luca 1, 28-33].<br />
Aceleaæi comunicãri æi tot prin <strong>de</strong>scoperire <strong>de</strong> Sus, i se vor face<br />
æi lui Iosif, ca sã previnã unele fireæti îndoieli, care îi încolåiserã în<br />
minte [Matei 1,19]. Un înger veni înainte <strong>de</strong> naætere æi-i spuse: „Iosife,<br />
fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, cãci ceea ce s-a<br />
zãmislit întrânsa este din Duhul Sfânt, æi va naæte Fiu æi-i vei pune<br />
numele Iisus, cã acela va mântui <strong>de</strong> pãcate pe poporul sãu!” [Matei<br />
1, 20-21]<br />
Maria a acceptat totul prin acel „fie mie dupã cuvântul tãu” [Luca<br />
1, 38]. Pãstorilor din preajma Betleemului, un înger al Domnului le-a<br />
vestit marea bucurie, care va fi pentru tot poporul. Un<strong>de</strong> nu se cântã<br />
astãzi: „Slavã întru cei <strong>de</strong> sus lui Dumnezeu æi pe pãmânt pace, între<br />
oameni bunãvoire”[Luca 2, 14]. Hristos vine sã aducã împãcarea æi sã<br />
restabileascã echilibrul stricat odinioarã prin pãcat. Cãci prin naæterea<br />
Sa, rãsãrit-a lumii lumina cunoætinåei.<br />
26 Decembrie - SOBORUL MAICII DOMNULUI: Îndatã dupã<br />
Naæterea Domnului avem Soborul Maicii Domnului, pentru cã în<br />
ea se cinstesc, mai ales, persoanele legate <strong>de</strong> Naæterea Lui: Maica<br />
Domnului; fericitul Iosif, logodnicul; Sfântul Iacov, fratele Domnului;<br />
Sfântul Prooroc David æi ceilalåi. Ve<strong>de</strong>m, <strong>de</strong>ci, cã, mai înainte <strong>de</strong> veci,<br />
s-a prevãzut, în sfatul Preasfintei Treimi, planul mântuirii neamului<br />
omenesc prin întruparea lui Dumnezeu-Cuvântul dintr-o fecioarã.<br />
Nici satana, nici heruvimii, nici îngerii, nici sfinåii n-au cunoscut<br />
taina aceasta a sfatului Preasfintei Treimi, cã Dumnezeu, la plinirea<br />
vremii, Se va face om din fecioarã.<br />
Sf. Maxim ne spune „Cum <strong>de</strong> n-au ætiut îngerii Taina cea din veac<br />
ascunsã æi <strong>de</strong> îngeri neætiutã, <strong>de</strong> vreme<br />
ce proorociile <strong>de</strong>spre venirea lui Mesia<br />
s-au fãcut prin îngeri?” Cãci bunãvestirea<br />
Maicii Domnului s-a fãcut prin îngeri<br />
(Luca 1, 28).<br />
Æi tot acelaæi sfânt pãrinte aratã apoi<br />
cã, într-a<strong>de</strong>vãr, ætiau îngerii. Dar ce ætiau?<br />
Cã Se va naæte Mesia, dar nu ætia nimeni<br />
în ce chip. „Precum grãdina se face ca<br />
sã sãdim pomi æi pomii se sã<strong>de</strong>sc pentru<br />
grãdinã, aæa Maica Domnului S-a fãcut<br />
<strong>de</strong> Dumnezeu mai înainte æi s-a întocmit<br />
planul ca din ea sã Se nascã Hristos la<br />
plinirea vremii”.<br />
Dar æi prin Isaia s-a spus, cu 700 <strong>de</strong><br />
ani mai înainte: Iatã, Fecioara va lua în<br />
58<br />
SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI<br />
pântece æi va naæte fiu æi vor chema numele Lui<br />
Emanuel, adicã cu noi este Dumnezeu (Isaia 7,<br />
14).<br />
Deci, Maica Domnului a fost o persoanã<br />
aleasã <strong>de</strong> Preasfânta Treime, din toate popoarele pãmântului, ca cea<br />
mai curatã æi mai sfântã fecioarã, din neam arhieresc æi împãrãtesc,<br />
din neamul lui Aaron dupã mamã æi din neamul lui David dupã tatã,<br />
aleasã din douã seminåii <strong>de</strong> frunte dupã trup, iar dupã duh, cum Unul<br />
Dumnezeu ætie, ca sã slujeascã la mântuirea neamului omenesc.<br />
La Buna Vestire, Arhanghelul Gavriil i se închinã ei <strong>de</strong> la început:<br />
Bucurã-te, ceea ce eæti plinã <strong>de</strong> dar, Marie, Domnul este cu tine<br />
(Luca 1, 28).<br />
Maica Domnului a fost cea mai aproape <strong>de</strong> Mântuitorul. Ea L-a<br />
purtat nouã luni în pântece, L-a nãscut în iesle, L-a hrãnit cu lapte un<br />
an <strong>de</strong> zile, L-a purtat în braåe æi <strong>de</strong> câte ori nu L-a sãrutat pe Acela<br />
care a fãcut cerul æi pãmântul? De câte ori nu L-a mângâiat, <strong>de</strong> câte<br />
ori nu L-a îmbrãåiæat, <strong>de</strong> câte ori n-a plâns <strong>de</strong> bucurie, pentru cã ea<br />
nu era numai o fecioarã preasfântã æi preacuratã, ci era æi proorocitã.<br />
Ea ætia cã Acela pe Care L-a nãscut în peæterã nu este numai om,<br />
ci este æi Dumnezeu, Ziditorul ei, Care a zãmislit-o æi pe dânsa în<br />
pântecele maicii sale.<br />
Câtã bucurie era în inima ei când îæi dã<strong>de</strong>a seama cã ea poartã<br />
în braåe pe Acela care åine în palma Lui cerul æi pãmântul!<br />
La locul din Scripturã, un<strong>de</strong> pãstorii au vestit cuvântul cel grãit<br />
lor <strong>de</strong> înger <strong>de</strong>spre Prunc (Luca 2, 10-18) æi un<strong>de</strong> bãtrânul Simeon<br />
i-a proorocit în bisericã cã prin inima ei va trece sabie la patima<br />
Mântuitorului (Luca 2, 35), Iar Maria pãstra toate aceste cuvinte,<br />
punându-le în inima sa (Luca 2, 19).<br />
Maica Domnului este al doilea cer sau a doua lume, cum zice<br />
Sfântul Ioan Damaschin. Printr-însa s-a înnoit neamul omenesc æi ea<br />
este Împãrãteasa tuturor îngerilor æi a tuturor sfinåilor æi Maica noastrã<br />
a tuturor popoarelor pãmântului æi a tot sufletul necãjit æi întristat care<br />
o cheamã în ajutor.<br />
Câtã slavã æi cinste nu are ea acolo sus, iar noi, pãcãtoæii, pe<br />
pãmânt ne lenevim s-o chemãm în ajutor, pentru cã nu ætim câtã<br />
durere o sã aibã sufletul nostru în ceasul moråii. Atunci o sã ve<strong>de</strong>m<br />
cât poate Maica Domnului sã ne uæureze æi sã ne scoatã din ghiarele<br />
dracilor, care vor veni sã ne arate toate câte am greæit cu cuvântul,<br />
cu lucrul æi cu gândul.<br />
De aceea, fericiåi æi <strong>de</strong> trei ori fericiåi sunt creætinii aceia din casa<br />
cãrora nu lipseæte icoana Maicii Domnului æi au can<strong>de</strong>lã la icoana<br />
ei, æi citesc în fiecare zi mãcar un acatist sau un paraclis al Maicii<br />
Domnului. Amin.<br />
27 Decembrie - SFÂNTUL ARHIDIACON ÆTEFAN: Unul dintre<br />
exemplele trãirii a<strong>de</strong>vãrului prin jertfa pentru slujirea lui Dumnezeu<br />
æi a credinåei a fost æi Sfântul Arhidiacon Ætefan. Era iu<strong>de</strong>u <strong>de</strong> neam,<br />
din seminåia lui Avraam. Mãrindu-se numãrul creætinilor dupã<br />
întemeierea Bisericii æi crescând numãrul cererilor pentru diverse<br />
slujiri ale Apostolilor, au fost aleæi, din cadrul comunitãåii, æapte<br />
bãrbaåi „plini <strong>de</strong> Duh Sfânt æi <strong>de</strong> înåelepciune”. Aceætia aveau menirea<br />
sã slujeascã atât în cadrul slujbelor religioase cât æi sã supravegheze<br />
buna orânduialã la mesele comune. Primul dintre aceætia a fost<br />
Ætefan, iar ceilalåi æase sunt: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena<br />
æi Nicolae. Rolul lor în Biserica primarã <strong>de</strong>pãæea cu mult rolul pe<br />
care îl iau diaconii în zilele noastre. Ei predicau cuvântul Evangheliei,<br />
botezau æi ajutau la <strong>de</strong>sfãæurarea cultului aparåinând organelor <strong>de</strong><br />
conducere ale Bisericii din Ierusalim.<br />
A învãåat la æcolile rabinice, fiind coleg cu Saul æi având ca<br />
învãåãtor pe Gamaliil. Urmarea lui Hristos era o împlinire a visului sãu<br />
tineresc æi a aspiraåiilor sale <strong>de</strong> a împãrtãæi æi altora din cultura æi din<br />
dragostea sa faåã <strong>de</strong> om. Sfântul Ætefan cunoætea foarte bine Scriptura<br />
æi propovãduia cu multã putere pe Hristos. A participat la toate actele<br />
dramatice ale vieåii Mântuitorului Hristos, convingându-se, apoi, cã<br />
acesta este Fiul lui Dumnezeu æi cã împãrãåia Sa nu este din lumea<br />
aceasta. Ætefan a fost ucenic în pustie al Sf. Ioan Botezãtorul.<br />
Faima lui Ætefan era mare æi pentru faptul cã fusese printre cei<br />
mai pregãtiåi tineri ai timpului. Ochii tuturor erau asupra sa. Invidia<br />
cãrturarilor æi fariseilor era mare, <strong>de</strong> aceea cãutau sã-l prindã æi, cu<br />
câåiva laæi æi mincinoæi, îl aduc pe tânãr în faåa sinedriului. Arhiereul<br />
Caiafa, care condamnase pe Domnul Hristos æi interzisese apostolilor<br />
propovãduirea învierii, îl ju<strong>de</strong>cã æi îl condamnã pe tânãrul Ætefan. El,<br />
fiind convins cã nu mai scapã din mâinile ucigaæilor, ceru voie sã ia<br />
cuvântul, <strong>de</strong>monstrând celor <strong>de</strong> faåã credinåa sa puternicã, viaåa sa<br />
în Hristos æi, mai ales, slujirea a<strong>de</strong>vãrului. Sinedriul l-a condamnat<br />
pe Ætefan la pe<strong>de</strong>apsa cu moartea, prin uci<strong>de</strong>rea cu pietre. Colegii<br />
<strong>de</strong> æcoalã ai lui Ætefan, plini <strong>de</strong> invidie, se bucurau în inimile lor,<br />
încãrcate <strong>de</strong> nesocotinåa diavoleascã, iar creætinii æi toåi fraåii se rugau<br />
Mântuitorului sã-i primeascã sufletul sãu curat, dãruit comunitãåii în<br />
slujirea lui Hristos. La uci<strong>de</strong>rea lui a spus aæa: vãd cerul <strong>de</strong>schis æi<br />
F R O N T I E R A<br />
R e l i g i e
pe fiul lui Dumnezeu æezând <strong>de</strong>-a dreapta Tatãlui....<br />
Aæa s-a sãvâræit din viaåã, având în jur <strong>de</strong> douãzeci <strong>de</strong> ani, întâiul<br />
mucenic al credinåei creætine, Sfântul Arhidiacon Ætefan, în ziua <strong>de</strong><br />
27 <strong>de</strong>cembrie anul 35.<br />
La anul 415, circula o Apocalipsã a Sfântului Ætefan æi, împãrãtesa<br />
Eudoxia, soåia împãratului Teodosie cel Mic, face sãpãturi æi <strong>de</strong>scoperã<br />
moaætele Sfântului. Le aæeazã într-o raclã <strong>de</strong> aur æi zi<strong>de</strong>æte o Bisericã<br />
mãreaåã în piaåa martirajului din Ierusalim, un<strong>de</strong> se ve<strong>de</strong> æi astãzi.<br />
Când s-a sãpat temelia s-au <strong>de</strong>scoperit æi grãmezile <strong>de</strong> pietre pline<br />
<strong>de</strong> sânge plãcut mirositor al Sfântului, pentru cã pãmântul n-a putut<br />
sã distrugã sfinåenia. Evlavia a fost mare æi, <strong>de</strong> atunci, Sfântul Ætefan<br />
este printre cei mai cinstiåi sfinåi în lumea creætinã.<br />
Sfântul Apostol Ætefan, cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos,<br />
este primul mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> jertfã.<br />
1 Ianuarie - SFÂNTUL VASILE: Vasile din Cezareea Cappadociei,<br />
cunoscut sub numele Vasile cel Mare (n. 330 Cezareea Cappadociei<br />
- a fost un arhiepiscop din secolul al IV-lea, consi<strong>de</strong>rat doctor al<br />
Bisericii æi unul din cei patru doctori rãsãriteni ai Bisericii, alãturi <strong>de</strong><br />
Grigore <strong>de</strong> Nazianz („Teologul”) æi Ioan Gurã <strong>de</strong> Aur.<br />
Sf. Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanåi<br />
pãrinåi ai bisericii ortodoxe æi unul dintre cei mai mari teologi creætini.<br />
S-a nãscut în Pont æi a murit în Cezarea, în ziua <strong>de</strong> 1 ianuarie 379.<br />
El provine dintr-o familie creætinã binecunoscutã: tatãl sãu, Sf. Vasile<br />
cel Bãtrân, a fost un renumit învãåãtor în Pont, iar sora sa, Macrina<br />
æi fratele sãu, Grigore din Nyssa, au <strong>de</strong>venit, <strong>de</strong>asemenea, sfinåi. Sf.<br />
Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol æi Atena, remarcânduse,<br />
încã <strong>de</strong> tânãr, prin profun<strong>de</strong> cunoætinåe în filosofie, astronomie,<br />
geometrie, medicinã æi retoricã. La Atena a legat o strânsã prietenie cu<br />
Grigore <strong>de</strong> Nazianz, care a fost întot<strong>de</strong>auna impresionat <strong>de</strong> inteligenåa<br />
æi spiritul sãu profund. Sf. Vasile a <strong>de</strong>venit, apoi, un strãlucit profesor<br />
în NeoCezarea.<br />
Sub influenåa sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult <strong>de</strong><br />
bisericã, iar episcopul Cezareii, Dianius, care îl aprecia <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
mult, îl încurajeazã sã accepte o slujbã bisericeascã. În cãutarea<br />
cãilor spre perfecåiune, Vasile viziteazã multe mãnãstiri din Egipt,<br />
Siria, Palestina æi Mesopotamia. La întoarcerea în Pont, el înfiinåeazã<br />
o mãnãstire pe malul Iris-ului. Scrierile sale, din acea perioadã, pun<br />
bazele vieåii monahale sistematice æi, <strong>de</strong> aceea, Sf. Vasile este<br />
consi<strong>de</strong>rat pãrintele monahismului oriental.<br />
Dupã moartea lui Dianius, Eusebius <strong>de</strong>vine episcop æi, la rândul<br />
sãu, încearcã sã-l convingã pe Vasile sã <strong>de</strong>vinã preot. În cele din<br />
urmã, îi oferã o înaltã slujbã în cadrul episcopiei, care îi dã ocazia<br />
sã-æi arate, în plenitudine, <strong>de</strong>osebitele sale calitãåi spirituale æi<br />
intelectuale. În acest timp, Sf.Vasile exercitã o mare influenåã, atât în<br />
rândul conducãtorilor imperiului cât æi al populaåiei æi al clerului.<br />
El începe o aprigã polemicã împotriva arianismului æi a altor<br />
miæcãri eretice. La 14 iunie 370, Sf. Vasile este ales episcop al<br />
Cezareii, cel mai important susåinãtor al sãu fiind Grigore Nazianzus.<br />
În aceastã înaltã funcåie, el era totodatã Mitropolit al Cappadociei<br />
æi Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani,<br />
Mediteranã, Marea Egee æi pânã la Eufrat. El a <strong>de</strong>pus un enorm efort<br />
la organizarea bisericii æi a luptat pentru drepturile clerului, totodatã<br />
punând un mare accent pe o temeinicã pregãtire canonicã æi spiritualã<br />
a preoåilor. O mare atenåie a acordat Sf. Vasile pãturii sãrace æi celor<br />
oprimaåi, iniåiind nenumãrate acte <strong>de</strong> caritate. Începând din anul<br />
373, o serie <strong>de</strong> evenimente întristeazã viaåa sa, începând cu moartea<br />
fratelui sãu, Grigore æi ruptura cu Grigore Nazianzus. La acestea se<br />
adaugã situaåia generalã din Imperiul Roman æi atacurile goåilor. Sf.<br />
Vasile moare în anul 379, iar la înmormântarea sa participã un imens<br />
numãr <strong>de</strong> creætini, evrei, pãgâni, localnici æi strãini, ca dovadã a marii<br />
sale popularitãåi.<br />
Scrierile sale au o mare importanåã teologicã æi au fost traduse<br />
pe tot globul. Sf. Vasile a scris câteva cãråi împotriva lui Eunomius æi<br />
a arianismului în general, în care apãrã teza Trinitãåii. În „De Spiritu<br />
Sancto”, Sf. Vasile trateazã chestiunea Sfântului Duh æi combate<br />
anumite miæcãri din Macedonia, care negau existenåa Duhului<br />
Sfânt. El a scris, <strong>de</strong>asemenea, un mare numãr <strong>de</strong> lucrãri exegetice<br />
<strong>de</strong>spre Psalmi, Isaia æi Iov, 24 <strong>de</strong> predici æi a åinut multe discursuri.<br />
Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele,<br />
Despre Ju<strong>de</strong>cata lui Dumnezeu, Despre Religie æi 366 <strong>de</strong> epistole,<br />
multe cu caracter dogmatic, iar altele apologetice, Liturghia Sf. Vasile<br />
cel Mare æi Molitfele Sfântului Vasile cel Mare.<br />
Sf. Vasile este unul dintre „Cei Trei Cappadocieni” (alãturi <strong>de</strong><br />
Grigore <strong>de</strong> Nisa æi Grigore <strong>de</strong> Nazianz), fiind, totodatã, æi cel mai<br />
important dintre ei.<br />
Sf. Vasile este serbat pe data <strong>de</strong> 1 ianuarie æi, <strong>de</strong>asemenea, pe<br />
30 ianuarie, împreunã cu Sf. Ioan Gurã <strong>de</strong> Aur (Chrysostom) æi Sf.<br />
Grigore (Nazianzus) (Sfinåii Trei Ierarhi - sãrbãtoare hotãrâtã în 1081<br />
<strong>de</strong> cãtre Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor trei<br />
mari sfinåi æi teologi ortodocæi).<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
R e l i g i e<br />
6 Ianuarie – La aceastã datã prãznuim BOTEZUL DOMNULUI,<br />
cunoscut în popor sub <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> Boboteaza. Botezul Mântuitorului<br />
în Iordan poartã æi <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni<br />
care provin din limba greacã æi înseamnã „arãtare”, „<strong>de</strong>scoperire”. De<br />
ce arãtare sau <strong>de</strong>scoperire? Pentru cã, în momentul în care Hristos a<br />
fost botezat, cerurile s-au <strong>de</strong>schis,<br />
Duhul lui Dumnezeu S-a coborat<br />
în chip <strong>de</strong> porumbel æi a stat peste<br />
El, iar Tatãl a mãrturisit: „Acesta<br />
este Fiul Meu cel iubit, întru Care<br />
am binevoit!” (Matei 3, 17). În<br />
acest sens, Sfântul Ioan Gurã <strong>de</strong><br />
Aur spune: „Hristos n-a ajuns<br />
cunoscut tuturor când S-a nãscut,<br />
ci când S-a botezat”.<br />
Acceptând sã se cufun<strong>de</strong> în<br />
Iordan, Hristos l-a îngropat pe<br />
vechiul Adam æi a început zidirea<br />
unui om nou. Apele Iordanului,<br />
primind pe Dumnezeu-Omul, nu au avut ce sã cureåe, ci au fost,<br />
ele însele, purificate. Hristos a curãåit, prin cufundarea Sa în Iordan,<br />
creaåia întinatã <strong>de</strong> cã<strong>de</strong>rea omului în pãcat æi a înlãturat puterea<br />
satanei. În clipa când El S-a lãsat botezat <strong>de</strong> Ioan, izvoarele harului<br />
s-au pogorat peste creaåie. În rugãciunea <strong>de</strong> sfinåire a apei <strong>de</strong> la Botez,<br />
se cere venirea Duhului pentru curãåirea apei <strong>de</strong> lucrarea puterilor<br />
<strong>de</strong>monice, pentru ca ea sã <strong>de</strong>vinã, prin pogorârea <strong>de</strong>plinã a Duhului,<br />
loc al naæterii omului nou în Hristos. Astfel, ritualul Botezului<br />
creætin repetã aceste momente, care semnificã trecerea dintr-o etapã<br />
existenåialã în alta: el se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> cu lepãdãrile, menite sã alunge<br />
puterea satanei æi se încheie cu primirea darului Sfântului Duh.<br />
În ajunul æi în ziua <strong>de</strong> Boboteazã, în toate bisericile ortodoxe,<br />
cu puterea Duhului Sfânt, la rugãciunile arhiereilor æi preoåilor se<br />
sfinåeæte Aghiasma Mare.<br />
Creætinii ortodocæi gustã, pe nemâncate, din Agheasma Mare timp<br />
<strong>de</strong> opt zile, în perioada 5 ianuarie - 14 ianuarie æi la recomandarea<br />
duhovnicului. Agheasma Mare este folositã, în Ajunul Bobotezei,<br />
la sfinåirea caselor credincioæilor æi locuitorii acestora. Tot cu ea se<br />
stropesc æi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinåite, cum ar<br />
fi: binecuvântarea æi sfinåirea prapurilor, sfinåirea crucii æi a troiåelor,<br />
a clopotului, a vaselor æi veæmintelor liturgice, sfinåirea icoanelor, a<br />
bisericilor, a antimiselor æi a Sfântului æi Marelui Mir.<br />
7 Ianuarie - SOBORUL SFÂNTUL PROOROC IOAN<br />
BOTEZÃTORUL ÆI ÎNAINTEMERGÃTORUL DOMNULUI: Era în<br />
vremea aceea o mare miæcare religioasã în Åara Sfântã, începutã în<br />
pustie, la Vitavara æi Enon [Ioan 1, 28, 3,23], în preajma Iordanului.<br />
O miæcare cum nu mai fusese <strong>de</strong>mult. Se ridicase un ascet care îæi<br />
fãcuse un nume mare, <strong>de</strong>venind cunoscut, ascultat, urmat æi chiar<br />
temut. Îl chema Ioan. O personalitate extraordinarã, postitor renumit,<br />
vorbitor cu har æi, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> alåii din Israel, din vremea aceea,<br />
monah. Era <strong>de</strong> o intransigenåã temutã æi nu ætia ce-i compromisul. L-a<br />
înfruntat æi pe Irod, regele, æi pe concubina lui, Irodiada, ceea ce l-a<br />
costat viaåa mai târziu. Dar n-a renunåat la principiile lui. Practica un<br />
fel <strong>de</strong> botez. Unul al pocãinåei, oarecum nou, în tradiåia æi în practica<br />
Vechiului Testament.<br />
Din cuvintele Scripturii, înåelegem cã Ioan a fost instrumentul<br />
voinåei divine în acåiunile sale, cãci zice Evanghelistul Luca: „Fost-a<br />
cuvântul lui Dumnezeu cãtre Ioan”[3,2]. De astfel æi numele Ioan<br />
vine din ebraicul Johanan, care înseamnã „Dumnezeu s-a milostivit”.<br />
Fiind æi mare vorbitor, lumea venea <strong>de</strong> peste tot sã-l vadã, dar æi sã-i<br />
asculte cuvântul, dupã ce se lãsau botezaåi. Avea æi o învãåãturã a lui.<br />
Însã cuvântul pe care-l repeta întruna era acesta: „Pocãiåi-vã cã s-a<br />
apropiat Împãrãåia cerurilor”. Era æi un mare profet. Ætia sã citeascã<br />
în sufletele lor. Mântuitorul a venit æi El din Nazaret la Iordan æi s-a<br />
amestecat prin mulåimea care-æi aætepta rândul sã ajungã la Ioan.<br />
Acesta lua apã din Iordan æi îi boteza pe toåi. Ajungând æi Iisus în<br />
faåa lui, Ioan a avut o <strong>de</strong>scoperire <strong>de</strong> la Dumnezeu æi a vãzut în Cel<br />
care se aflã în faåa lui, pe Cel care trebuia sã vinã, pe Mesia. L-a<br />
interpelat cu mirare „Eu se cuvine sã fiu botezat <strong>de</strong> Tine, æi Tu vii la<br />
mine?”[Matei 3, 14].<br />
„Eu vã botez cu apã spre pocãinåã, dar Cel ce vine dupã mine este<br />
mai mare <strong>de</strong>cât mine æi eu nu-s vrednic sã-i duc încãlåãmintea.”<br />
Aæadar, botezul lui Ioan era botez al pocãinåei. Ce înseamnã<br />
pocãinåã? În greceæte i se spune „metanoia”, compus din „meta” æi<br />
„nous”, adicã schimbarea minåii, a vieåii. Cãci viaåa moralã a evreilor<br />
din vremea aceea ajunsese la mare <strong>de</strong>cã<strong>de</strong>re.<br />
Botezul este momentul în care, pentru prima oarã, s-a relevat<br />
Dumnezeu ca Treime. Duhul lui Dumnezeu în chip <strong>de</strong> porumbel,<br />
peste Fiul <strong>de</strong>spre care Tatãl din cer spune: „Acesta este Fiul meu<br />
cel iubit!”<br />
Preot Vasile GRIGOR, IJPF Maramureæ<br />
59
Întreceri sportive cu ocazia<br />
IJPF Vaslui<br />
În perioada 22 – 26<br />
noiembrie a.c., cu ocazia<br />
Zilei Naåionale a României - 1<br />
Decembrie, la sediul IJPF Vaslui,<br />
cu sprijinul logistic æi financiar al Asociaåiei Sportive „<strong>Frontiera</strong>”,<br />
s-au <strong>de</strong>sfãæurat mai multe concursuri <strong>de</strong> æah, fotbal-tenis, popice,<br />
fotbal æi tenis. Au concurat cei mai buni poliåiæti <strong>de</strong> frontierã<br />
vasluieni, atât din cadrul aparatului ju<strong>de</strong>åean, cât æi <strong>de</strong> la cele<br />
trei sectoare subordonate.<br />
În prima zi s-a concurat la æah, în sistem elveåian. Dupã mai<br />
multe parti<strong>de</strong>, pe locul I s-a clasat Ciprian Amaran<strong>de</strong>i, pe locul<br />
II - Daniel Zaharia (ambii <strong>de</strong> la aparatul ju<strong>de</strong>åean), iar pe locul III<br />
- Tãnase Stafie (Fãlciu).<br />
A urmat competiåia <strong>de</strong> popice, la care s-au înscris æase echipe.<br />
IJPF Bihor<br />
Vineri 26 noiembrie a.c. s-a<br />
<strong>de</strong>sfãæurat, la Bãile 1 Mai, ediåia<br />
a III-a a ,,Cupei 1 Decembrie”<br />
la fotbal, eveniment organizat<br />
<strong>de</strong> conducerea IJPF Bihor, împreunã cu Sindicatul Naåional al<br />
Poliåiætilor æi Personalului Contractual din cadrul instituåiei æi<br />
Asociaåia Internaåionalã a Poliåiætilor Regiunea Ora<strong>de</strong>a.<br />
La competiåie au participat æase echipe: IJPF Bihor (aparatul<br />
central); Sectorul Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Salonta; SPF Giriæu <strong>de</strong> Criæ;<br />
SPF Boræ; SPF Diosig; SPF Valea lui Mihai.<br />
Competiåia a fost câætigatã <strong>de</strong> echipa Sectorului Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã Salonta, pe locul doi s-a clasat echipa Inspectoratului<br />
Ju<strong>de</strong>åean (aparatul central), iar pe trei echipa SPF Giriæu <strong>de</strong> Cris.<br />
La final au fost înmânate câætigãtorilor cupe, iar celorlalåi<br />
participanåi la competiåie, plachete.<br />
Cãtãlin SIMUÅ<br />
Pe primul loc s-a clasat echipa <strong>de</strong> la Fãlciu, urmatã <strong>de</strong> cea <strong>de</strong> la<br />
„Control Acces” æi inspectoratul ju<strong>de</strong>åean.<br />
A treia zi a fost <strong>de</strong>dicatã competiåiei <strong>de</strong> fotbal-tenis, iar cel mai<br />
bun s-a dovedit a fi Cosmin Munteanu (Fãlciu). Celelalte locuri<br />
ale podiumului<br />
au fost ocupate<br />
<strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong><br />
frontierã <strong>de</strong> la<br />
sectorul Huæi<br />
- Florin Istrate<br />
(locul II) æi Manuel<br />
Munteanu (locul<br />
III).<br />
La fotbal s-<br />
au înscris, ca în<br />
fiecare an, cele<br />
patru echipe,<br />
<strong>de</strong> la aparatul<br />
ju<strong>de</strong>åean æi cele<br />
trei sectoare subordonate, iar meciurile au avut loc într-o salã a<br />
unei unitãåi <strong>de</strong> învãåãmânt din Huæi. Echipa aparatului ju<strong>de</strong>åean a<br />
reuæit sã se menåinã pe locul I (obåinut æi la competiåia organizatã<br />
cu ocazia Zilei Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Române – 24 iulie), fiind<br />
urmatã <strong>de</strong> echipele sectoarelor PF Fãlciu æi Berezeni.<br />
Ultima competiåie <strong>de</strong>sfãæuratã a fost cea <strong>de</strong> tenis, vineri, 26<br />
noiembrie. Dupã mai multe seturi, intens disputate æi comentate,<br />
locul întâi i-a revenit lui Gheorghe Dimitriu, urmat <strong>de</strong> Gheorghiåã<br />
Hoha æi Mihãiåã Oprea (toåi <strong>de</strong> la „Dispecerat”).<br />
Noua conducere a Asociaåiei Sportive (preæedinte ales fiind<br />
æahistul Cornel Marius Ursan) a <strong>de</strong>clarat cã va face <strong>de</strong>mersuri<br />
pentru ca sportivii medaliaåi în cadrul competiåiilor „interne”, ale<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Vaslui, sã se antreneze alãturi <strong>de</strong> „civilii” din<br />
ju<strong>de</strong>å consacraåi în diferite sporturi.<br />
Adrian COROGEANU<br />
60<br />
F R O N T I E R A<br />
S p o r t
Zilei Naåionale a României<br />
IJPF Iaæi<br />
Pentru a marca împlinirea a 92 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
la <strong>de</strong>sãvâræirea unitãåii naåionale a românilor,<br />
poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni, cu sprijinul Asociaåiei<br />
Club Sportiv „PRUTUL”, au organizat competiåii<br />
la care au participat atât poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, cât<br />
æi reprezentanåi ai mass-media.<br />
Cupa personalului la tir<br />
Sãrbãtorirea evenimentului a <strong>de</strong>butat cu organizarea „CUPEI 1<br />
DECEMBRIE” la tir, ce s-a <strong>de</strong>sfãæurat la Poligonul Æorogari, în ziua<br />
<strong>de</strong> 18 noiembrie a.c., începând cu ora 10.00, competiåie la care<br />
au participat 28 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã (<strong>12</strong> femei æi 16 bãrbaåi) din<br />
cadrul Aparatului Ju<strong>de</strong>åean al IJPF Iaæi, Detaæamentului <strong>de</strong> Sprijin<br />
Operativ, Formaåiunii Pazã Control Acces æi, nu în ultimul rând, din<br />
cadrul Æcolii <strong>de</strong> Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei<br />
<strong>de</strong> Frontierã Iaæi. În calitate <strong>de</strong> invitaåi, au participat ofiåerii Agenåiei<br />
Frontex, din cadrul Operaåiunii Jupiter, faza a V-a.<br />
Competiåia s-a <strong>de</strong>sfãæurat în condiåiile æedinåei <strong>de</strong> tragere<br />
numãrul 1 instrucåie ziua, cu pistolul calibru 9 mm æi a fost<br />
organizatã pe douã categorii: femei æi bãrbaåi.<br />
Cu sprijinul Asociaåiei Club Sportiv „PRUTUL” au fost oferite<br />
diplome <strong>de</strong> participare æi cupe ocupanåilor primelor locuri.<br />
Din rândul colegelor s-au evi<strong>de</strong>nåiat: agent Gabriela Chiparca<br />
- locul I, agent principal Livioara Putina - locul II, ambele din<br />
cadrul SPF Rãducãneni æi agent principal Veronica Lupu - locul<br />
III, din cadrul SPF Iaæi.<br />
Colegii care æi-au dovedit abilitãåile <strong>de</strong> trãgãtori au fost:<br />
comisar-æef Nicolae Robu - locul I, director adjunct al SFICPPF<br />
Iaæi, subinspector Adrian Panaite - locul II, din cadrul SPF Åuåora æi<br />
agent principal Daniel Apopei - locul III, din cadrul Detaæamentului<br />
<strong>de</strong> Sprijin Operativ.<br />
Cupa presei la tir<br />
În ziua 26 noiembrie a.c., a venit æi<br />
rândul reprezentanåilor mass-media din<br />
Iaæi sã-æi dove<strong>de</strong>ascã curajul æi mãiestria<br />
în mânuirea pistolului Glock, calibru 9<br />
mm. Astfel, pe o vreme câinoasã, când<br />
au cãzut primii fulgi <strong>de</strong> nea din aceastã<br />
iarnã, ziariætii au participat la competiåia<br />
organizatã <strong>de</strong> IJPF Iaæi, în cadrul cãreia au<br />
executat trageri în condiåiile æedinåei 1. În<br />
prealabil, pentru ca totul sã se <strong>de</strong>sfãæoare<br />
în condiåii <strong>de</strong> siguranåã, participanåii au fost<br />
instruiåi <strong>de</strong>spre modul <strong>de</strong> folosire a armamentului în poligon. Cei<br />
mai buni s-au dovedit a fi Adrian Opriæ - Ziarului <strong>de</strong> Iaæi, Cosmin<br />
Turcu - A<strong>de</strong>vãrul æi Cãtãlin Dumitrescu - Buna Ziua Iaæi.<br />
Campionatul <strong>de</strong> fotbal<br />
O altã competiåie organizatã a fost campionatul <strong>de</strong> fotbal, la care<br />
au participat echipele <strong>de</strong> fotbal ale Sectoarelor Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã<br />
Bivolari, Iaæi, Åuåora æi Rãducãneni, aparatului ju<strong>de</strong>åean æi SFICPPF<br />
Iaæi. Campionatul s-a <strong>de</strong>sfãæurat în perioada 25-26 noiembrie a.c., în<br />
Sala Polivalentã Iaæi æi pe terenul sintetic <strong>de</strong> fotbal al Bazei Sportive<br />
Grãdinari. Ca orice competiåie care se respectã, campionatul a avut<br />
ca bazã Regulamentul F.I.F.A.<br />
Chiar dacã toåi participanåii au dovedit cã sunt buni jucãtori <strong>de</strong><br />
fotbal, æi <strong>de</strong> aceastã datã podiumul a avut doar 3 locuri: locul III a<br />
revenit echipei SPF Bivolari, locul al II-lea a fost ocupat <strong>de</strong> echipa<br />
SPF Iaæi, iar cupa a fost primitã <strong>de</strong> jucãtorii echipei SPF Åuåora.<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã ieæeni mulåumesc tuturor celor care au<br />
participat la aceste activitãåi, conducerii Direcåiei pentru Sport<br />
a Ju<strong>de</strong>åului Iaæi pentru sprijinul acordat æi ureazã românilor <strong>de</strong><br />
pretutin<strong>de</strong>ni un cãlduros LA MULÅI ANI !<br />
Denis Mihaela LAZÃR<br />
IJPF Timiæ<br />
<br />
F R O N T I E R A<br />
„CUPA 1 DECEMBRIE”<br />
IJPF Timiæ , Asociaåia Sportivã „Clubul <strong>Frontiera</strong> Timiæoara”<br />
æi SPF Jimbolia au organizat, în ziua <strong>de</strong> 3 <strong>de</strong>cembrie, în Sala <strong>de</strong><br />
S p o r t<br />
Sport din Jimbolia, „Cupa 1 DECEMBRIE “ la fotbal în salã pe<br />
teren redus.<br />
Au participat: echipa managerialã IJPF Timiæ; personalul <strong>de</strong><br />
la sediul IJPF Timiæ ; Detaæamentul Sprijin Operativ IJPF Timiæ;<br />
Formaåiunea Pazã Control Acces, echipele SPF Moraviåa; SPF<br />
Deta; SPF Cruceni; SPF Jimbolia; SPF Lunga; SPF Beba Veche;<br />
SPF Sãnnicolau Mare; Poliåia oraæului Jimbolia<br />
æi Vama Jimbolia.<br />
Echipele au fost împãråite în 2 grupe, prima<br />
fiind câætigatã <strong>de</strong> SPF Deta, cu 5 victorii æi un<br />
egal, urmatã <strong>de</strong> SPF Moraviåa, iar cea <strong>de</strong>-a doua<br />
<strong>de</strong> IJPF Timiæ, cu 5 victorii æi un egal, urmatã <strong>de</strong><br />
SPF Jimbolia. Rezultate semifinale: SPF Deta -<br />
SPF Jimbolia 1 - 0, IJPF Timiæ; SPF Moraviåa 2 - 0.<br />
Finala mare: SPF Deta - IJPF Timiæ 3 - 0; Finala<br />
micã SPF Jimbolia - SPF Moraviåa 1 - 0.<br />
Florin POPESCU<br />
61
Ziua Naåionalã, sãrbãtoritã la IGPF<br />
A.S. „FRONTIERA - POLIÅIA COMUNITARÔ Galaåi<br />
- locul III, la finalul turului<br />
Sâmbatã, 27 noiembrie a.c., începând cu orele 14.00, a avut<br />
loc ultima etapã a turului Campionatului Naåional <strong>de</strong> Fotbal<br />
– Liga a IV-a, <strong>de</strong>sfãæurat sub egida Fe<strong>de</strong>raåiei Române <strong>de</strong> Fotbal.<br />
Cu aceastã ocazie, pe terenul „Si<strong>de</strong>rurgistul” din Galaåi, echipa<br />
A.S.,,<strong>Frontiera</strong>-Poliåia Comunitarã” Galaåi a întâlnit echipa C.S.S.<br />
Tecuci.<br />
La finalul celor 90 <strong>de</strong> minute, echipa poliåiætilor a învins cu<br />
scorul <strong>de</strong> 2-1 (1-0).<br />
Echipa gãlãåeanã, condusã <strong>de</strong> pe margine <strong>de</strong> cãtre Dorin<br />
Butunoiu - antrenor principal, Doru Buciumeanu æi Cristian<br />
Iordache - antrenori secunzi, a avut o evoluåie foarte bunã pe<br />
toatã durata turului <strong>de</strong> campionat, clasându-se în final pe locul<br />
al III-lea, la o distanåã <strong>de</strong> numai 2 puncte <strong>de</strong> ocupanta locului II<br />
– Avântul Vânãtori.<br />
Pentru returul <strong>de</strong> campionat care se va relua la data <strong>de</strong> 1<br />
martie 20<strong>11</strong>, echipa æi-a propus ca obiectiv clasarea pe primul<br />
loc æi promovarea în Liga a III-a.<br />
Oana GALU<br />
IGPF, prin Biroul <strong>de</strong> Informare æi Relaåii Publice æi cu sprijinul Sindicatului Naåional<br />
al Poliåiætilor æi Personalului Contractual, Corpului Naåional al Poliåiætilor æi Asociaåiei<br />
Internaåionale a Poliåiætilor, a gãzduit, maråi 30 noiembrie, sub egida Casei <strong>de</strong> Culturã a<br />
Ministerului Administraåiei æi Internelor, comemorarea a 92 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Marea Unire <strong>de</strong> la<br />
Alba Iulia.<br />
La manifestare a participat distinsa doamnã Doina Ghiåescu, actriåã din cadrul Centrului<br />
Cultural al M.A.I., care a recitat poezii ce aparåin marelui poet, prozator æi traducãtor Dan<br />
Verona. De asemenea, a mai participat æi istoricul dr. Florin Georgescu, din cadrul Muzeului<br />
Naåional <strong>de</strong> Istorie a României, care a prezentat expoziåia „Anul 1918 reflectat în imagini æi<br />
documente istorice”. Fostã Muzicã Regalã, pânã în 1944, actuala Muzica Militarã a Jandarmeriei<br />
Române, a<strong>de</strong>vãratã promotoare <strong>de</strong> valori, a interpretat un variat program <strong>de</strong> compoziåii pentru<br />
fanfarã. La finalul momentului omagial s-a servit o masã tradiåional româneascã.<br />
Tudor OPASCHI<br />
Cînd dulci colin<strong>de</strong> cad<br />
Simåim nevoia vie<br />
De-o casã, <strong>de</strong> un brad<br />
Æi <strong>de</strong> copilãrie.<br />
Afarã-i iarnã grea<br />
Ninsoarea e albastrã<br />
Iar noi ne vom juca<br />
De-a toatã viaåa noastrã.<br />
Pe geamuri mîini <strong>de</strong> sloi<br />
Îæi åes în gheaåã ia<br />
Noi ne jucãm <strong>de</strong>-a noi<br />
Æi <strong>de</strong>-a copilãria.<br />
Ninsori pe care bat<br />
Æi focul mai tresare<br />
Æi am adus un brad<br />
Æi i-am cerut iertare.<br />
De-a copilãria<br />
Adrian PÃUNESCU<br />
Copii, copii frumoæi,<br />
Prefaceåi-vã bine,<br />
Cã-l aæteptaåi pe Moæ<br />
Æi cre<strong>de</strong>åi cã æi vine.<br />
Ne aæezãm pe jos<br />
Un fel <strong>de</strong> plîns ne pier<strong>de</strong><br />
O, brad, o, brad frumos,<br />
Cu cetina tot ver<strong>de</strong>.<br />
Atîtea-nstrãinãri<br />
Æi inutile toate<br />
Ni-i dor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>vãr<br />
Æi <strong>de</strong> intimitate.<br />
Hai, Moæule, apari<br />
Sã-åi cînte vechiul nume<br />
Copii cu ochii mari<br />
Privind în altã lume.<br />
Se aratã timpul cînd<br />
Din epoca sãracã<br />
Un om pe Moæ jucînd<br />
Devine ce se joacã.<br />
62<br />
F R O N T I E R A<br />
E v e n i m e n t
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã s-au alãturat proiectului<br />
„ROMÂNIA PRINDE RÃDÃCINI”<br />
Poliåiætii <strong>de</strong> frontierã din cadrul IJPF Galaåi au participat<br />
sâmbãtã, 20 noiembrie a.c., alãturi <strong>de</strong> alåi voluntari, la<br />
proiectul „România prin<strong>de</strong> rãdãcini”.<br />
Sâmbãtã, 20 noiembrie a.c., æeful I.J.P.F. Galati, comisarulæef<br />
Di<strong>de</strong>l Bãdãrãu, alãturi <strong>de</strong> alåi 60 <strong>de</strong> poliåiæti <strong>de</strong> frontierã din<br />
cadrul Sectorului Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Oancea, au participat, ca<br />
voluntari, la proiectul <strong>de</strong> împãdurire organizat în ju<strong>de</strong>åul Galaåi<br />
<strong>de</strong> cãtre trustul „Realitatea” æi Consiliul Ju<strong>de</strong>åean Galaåi, „România<br />
prin<strong>de</strong> rãdãcini”.<br />
Cei 60 <strong>de</strong> voluntari, care s-au alãturat celor peste 1.200<br />
gãlãåeni participanåi la proiect, au avut repartizatã parcela 23,<br />
din suprafaåa <strong>de</strong> 5 hectare care a fost împãduritã.<br />
La finalul acestei acåiuni <strong>de</strong> împãdurire, voluntarii din cadrul<br />
I.J.P.F Galaåi au plantat aproximativ 500 puieåi <strong>de</strong> salcâm, venind,<br />
astfel, în întâmpinarea acestei iniåiative lãudabile.<br />
Prin aceastã acåiune, lucrãtorii IJPF Galaåi au dorit sã fie solidari<br />
cu restul voluntarilor participanåi, consi<strong>de</strong>rând cã, printr-un efort<br />
conjugat, putem contribui la reconstrucåia mediului natural.<br />
Marcel ANTOHE<br />
Plantare <strong>de</strong> arbori, la Salonta<br />
25 poliåiæti <strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong> la SPF Salonta, au rãspuns pozitiv,<br />
sâmbãtã 13 noiembrie a.c., la iniåiativa primãriei Municipiului<br />
Salonta, <strong>de</strong> a participa la realizarea unei plantaåii <strong>de</strong> arbori pe<br />
un teren <strong>de</strong> pe raza oraæului. În urma acestei activitãåi, au fost<br />
plantaåi peste 800 <strong>de</strong> arbori din specia stejar roæu.<br />
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ<br />
<br />
F R O N T I E R A E v e n i m e n t 63
Despre dorinåe æi caracter<br />
În viaåa noastrã, resimåim mai multe nevoi, dorinåe æi temeri,<br />
ne dorim sã <strong>de</strong>venim æi, <strong>de</strong> multe ori, ne aducem aminte chiar<br />
ceea ce am fost æi, din pãcate, unii nu mai suntem. Omul este un<br />
mãnunchi amplu <strong>de</strong> informaåii, dar nu întot<strong>de</strong>auna conætientizeazã<br />
acest lucru. De multe ori nu putem privi în adâncurile propriei<br />
noastre fiinåe. Datoritã transformãrilor æi veænicelor nemulåumiri<br />
ale unora, avem dorinåe <strong>de</strong> mãrire, <strong>de</strong> distrugere sau, în cel mai<br />
fericit caz, <strong>de</strong> iubire, ajutorare, muncã în echipã. În mod frecvent<br />
aceste dorinåe sunt incompatibile una cu cealaltã sau, mai rãu,<br />
uneori luãm o <strong>de</strong>cizie care duce la neîmplinirea ambelor, ceea<br />
ce se cheamã autosabotaj.<br />
Este rezultatul dorinåelor care intrã în conflict, atunci când<br />
cineva are douã sau mai multe dorinåe, ce sunt incompatibile una<br />
faåã <strong>de</strong> cealaltã. În<strong>de</strong>plinirea doar a uneia dintre dorinåe înseamnã<br />
cã o vom rata pe cealaltã.<br />
Rãzbunarea, pe care din bãtrâni o numim „arma prostului”<br />
(sau a celui slab) este o formã <strong>de</strong> autosabotaj care <strong>de</strong>monstreazã<br />
dorinåe ce se ciocnesc. Majoritatea oamenilor au avut sentimente<br />
<strong>de</strong> rãzbunare, la un moment dat, mai ales atunci când au fost<br />
furioæi pe ceva ce fãcuse o altã persoanã, simåindu-se nedreptãåiåi.<br />
Prin rãzbunare nu dorim altceva <strong>de</strong>cât sã ne provocãm satisfacåie,<br />
supãrând cealaltã persoanã. De multe ori abordãm tãcerea æi<br />
indolenta nepãsare æi, fãcând acest lucru, dorim sã le arãtãm celor<br />
care ne-au atacat cã ne-au rãnit. Iar aceastã strategie funcåioneazã<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> bine, nu?<br />
Totuæi, problema rãzbunãrii e chiar neortodoxã æi, dacã ne<br />
împlinim dorinåa <strong>de</strong> rãzbunare, ne vom sabota dorinåa pentru o<br />
relaåie trainicã æi sãnãtoasã.<br />
În majoritatea cazurilor, tot ce înseamnã rãzbunare emite<br />
mesajul dorit æi sã nu ne mire dacã vom sfâræi ca fiind un personaj<br />
negativ. Câætigul e pe termen scurt, pentru cã ne oferã mai multã<br />
satisfacåie aici æi chiar acum, iar dacã stãm sã ne gândim la rece,<br />
rezultatul pe termen lung este mai dificil <strong>de</strong> estimat. Întot<strong>de</strong>auna,<br />
noi oamenii preferãm perspectiva alegerii scopurilor pe termen<br />
scurt, iar aceasta este întot<strong>de</strong>auna în <strong>de</strong>trimentul celor pe termen<br />
lung. Apoi, foarte neajutoraåi, la un moment dat ne întrebãm:<br />
„cum am ajuns în aceastã situaåie?” Rãspunsul este foarte<br />
misterios, însã se aflã doar în mâinile tale æi totul se datoreazã<br />
comportamentului tãu.<br />
64<br />
Priviåi mereu mâinile suspecåilor!<br />
Zece greæeli care duc la moartea Poliåiætilor!<br />
fragment din cursul<br />
Supravieåuirea Poliåistului ministerul<br />
justiåiei al SUA<br />
1. ATITUDINEA - Dacã nu sunteåi cu mintea la treabã, plecaåi<br />
în misiune cu gândul la probleme personale, veåi face greæeli. Vã<br />
poate costa atât propria viaåã, cât æi cea a colegilor poliåiæti.<br />
2. CURAJUL NEBUNESC (tip „monument funerar”) - Nimeni<br />
nu se îndoieæte cã aveåi curaj, dar ori <strong>de</strong> câte ori situaåia vã<br />
permite, aæteptaåi întãririle. Sunt foarte puåine cazuri în care<br />
puteåi încerca sã prin<strong>de</strong>åi un suspect periculos <strong>de</strong> unul singur.<br />
3. ODIHNA INSUFICIENTÃ - Pentru a vã în<strong>de</strong>plini misiunea<br />
cu succes trebuie sã fiåi vigilent. Oboseala sau somnolenåa sunt<br />
nu numai neregulamentare, dar æi periculoase pentru integritatea<br />
dumneavoastrã, siguranåa comunitãåii æi a colegilor poliåiæti.<br />
4. POZIÅIA DEZAVANTAJOASÃ - Nu lãsaåi niciodatã un<br />
suspect pe care-l intervievaåi sau arestaåi sã vã atragã într-o<br />
poziåie <strong>de</strong>zavantajoasã. Nu existã arestare sau oprire în trafic <strong>de</strong><br />
rutinã.<br />
5. SEMNELE PERICOLULUI - Orice poliåist trebuie sã poatã<br />
recunoaæte semnele pericolului. Miæcãri furiæate sau maæini<br />
suspecte sunt semne care ar trebui sã vã punã în alertã, sã vã<br />
A<strong>de</strong>sea<br />
cre<strong>de</strong>m cã, pur<br />
simplu, aæa ne<br />
comportãm noi,<br />
fãrã gânduri care<br />
sã premediteze<br />
acest lucru. De<br />
multe ori ne<br />
dãm <strong>de</strong> gol prin<br />
diferite reacåii,<br />
atitudini…iar<br />
noi nu trebuie<br />
sã subestimãm<br />
niciodatã pe cel<br />
<strong>de</strong> lângã noi,<br />
pentru cã sunt<br />
persoane care<br />
nu tânjesc dupã<br />
notorietate sau<br />
falsã preamãrire,<br />
însã au o intuiåie <strong>de</strong>bordantã æi nu doresc rãul nimãnui!<br />
Aceste lucruri se întâmplã <strong>de</strong>oarece mintea noastrã se miæcã<br />
foarte repe<strong>de</strong> fãrã antrenamente, suntem foarte buni în a ne opri<br />
analiza la ceea ce se întamplã în mintea noastrã.<br />
Universul lucreazã pentru realizarea dorinåelor noastre, <strong>de</strong><br />
care nu suntem întot<strong>de</strong>auna conætienåi æi pe care nu le putem<br />
controla, iar <strong>de</strong> ce åi-e fricã nu scapi, pentru cã existã un<br />
magnetism cuplat la gândurile noastre, existând un revers al<br />
bunelor sau relelor - pe care, din pãcate, nu îl putem controla.<br />
În funcåie <strong>de</strong> ce anume ne dorim a proiecta, oamenii vor veni în<br />
jurul nostru, iar alåii se vor în<strong>de</strong>pãrta (bineînåeles cã existã oameni<br />
care se aseamãnã în gânduri rãutãcioase, în cuget æi-n simåiri,<br />
însã æi oameni care doresc binele, legalitatea æi gân<strong>de</strong>sc pozitiv).<br />
Întot<strong>de</strong>auna ce cauåi te cautã! Asta se cheamã cerere – ofertã.<br />
Alte puncte forte care sunt <strong>de</strong>cisive pentru în<strong>de</strong>plinirea dorinåelor<br />
sunt: virtutea, coerenåa, coeziunea, perseverenåa æi, nu în ultimul<br />
rând, adaptabilitatea.<br />
F R O N T I E R A<br />
Radu GABRIELA<br />
atragã atenåia cã trebuie sã fiåi precauåi. Cunoaæterea zonei æi a<br />
comunitãåii vã ajutã sã observaåi ce nu e „la locul lui”.<br />
6. PRIVIÅI CE FACE SUSPECTUL CU MÂINILE - Încearcã sã<br />
ia o armã sau se pregãteæte sã loveascã? Cum altfel ar putea un<br />
ucigaæ potenåial sã vã atace, <strong>de</strong>cât cu mâinile?<br />
7. NU VÃ RELAXAÅI PREA DEVREME - Observaåi cu atenåie.<br />
Sunteåi sigur cã pericolul a trecut? Nu vã relaxaåi prea <strong>de</strong>vreme,<br />
doar pentru cã a dispãrut pericolul cel mai evi<strong>de</strong>nt æi imediat.<br />
8. UTILIZAREA IMPROPRIE SAU NEFOLOSIREA<br />
CÃTUÆELOR - Asiguraåi-vã cã mâna care poate sã vã ucidã este<br />
bine legatã cu cãtuæe. La operarea unei arestãri puneåi imediat<br />
cãtuæe suspectului æi asiguraåi-vã cã sunt puse bine.<br />
9. PERCHEZIÅIE SUPERFICIALÃ SAU DELOC - Existã<br />
atâtea locuri în care poate fi ascunsã o armã, încât ar fi o crimã<br />
faåã <strong>de</strong> colegi sã nu o gãsiåi la percheziåie. Mulåi criminali<br />
poartã mai multe arme æi sunt gata sã le foloseascã împotriva<br />
dumneavoastrã.<br />
10. ARMA MURDARÃ SAU NEFUNCÅIONALÃ - Aveåi o<br />
armã curatã? Sunteåi sigur cã va funcåiona? Dar muniåia? Când aåi<br />
fost ultima datã în poligon? Puteåi lovi åinta în condiåii <strong>de</strong> luptã?<br />
Ce rost are sa poråi o armã, dacã existã riscul sã nu te poåi folosi<br />
<strong>de</strong> ea la nevoie?<br />
Lecåia ce trebuie învãåatã din aceste greæeli este cã<br />
trebuie sã gândiåi! Åineåi minte cã cea mai valoroasã<br />
armã <strong>de</strong> care dispuneåi se aflã între urechi, nu pe æold!<br />
R e f l e c å i i
Mãætile maramureæene<br />
Printre creaåiile artistice maramureæene care s-au remarcat,<br />
atât pe plan naåional cât æi internaåional, se numãrã æi mãætile,<br />
un produs cultural specific tuturor popoarelor æi pe care-l gãsim<br />
atestat încã din cele mai în<strong>de</strong>pãrtate timpuri.<br />
Masca a apãrut ca o<br />
nevoie a omului <strong>de</strong> a-æi<br />
regla statutul în raport<br />
cu fenomenele cereæti,<br />
foråele naturii æi fiinåele<br />
supranaturale, aceste<br />
elemente provocându-i<br />
teamã, uimire æi curiozitate.<br />
Din dorinåa <strong>de</strong> a relaåiona<br />
cu astfel <strong>de</strong> personaje,<br />
omul îæi lua altã faåã æi se<br />
transpunea în personajul<br />
pe care masca îl simboliza.<br />
Recuzita a <strong>de</strong>venit din ce în<br />
ce mai variatã æi a început sã<br />
fie folositã în diferite rituri æi<br />
ceremonii care, cu timpul,<br />
au evoluat în sãrbãtori<br />
precum cele <strong>de</strong> iarnã din<br />
Maramureæ: Crãciunul,<br />
Anul Nou, Boboteaza æi<br />
Sântionul. În aceastã perioadã, în Maramureæ, prin practicarea<br />
jocurilor cu mãæti, se doreæte o reîntoarcere la tradiåii æi obiceiuri,<br />
o reîntoarcere la acele epoci în<strong>de</strong>pãrtate în care frontiera dintre<br />
ceea ce numim omenesc æi supraomenesc era foarte fragilã. De-a<br />
lungul timpului, starea <strong>de</strong> teamã indusã spectatorului, <strong>de</strong> portul<br />
mãætilor în cadrul diverselor ceremonii, s-a transformat într-o stare<br />
<strong>de</strong> veselie æi relaxare, aceastã stare fiind <strong>de</strong> bun augur pentru un<br />
început <strong>de</strong> an.<br />
Se remarcã, în Maramureæ, mãætile animaliere (capra), mãætile<br />
<strong>de</strong>monice (dracii), mãætile umane (moæii) æi Moartea cu coasa<br />
sau secera. Dracii sunt cei mai <strong>de</strong>s întâlniåi, ei fiind ierarhizaåi<br />
în funcåie <strong>de</strong> rol æi putere, astfel: Lucifer (Dregãtorul cel mare),<br />
Ispravnicul dracilor, Inspectorul dracilor, Înæelãtorul æi Sãrsãilã<br />
(cel mai mic in ierarhie). Mãætile æi costumele sunt completate<br />
cu diverse elemente ce produc zgomot, cei mai gãlãgioæi fiind<br />
tot dracii: bice, zurgãlãi, clopoåei, tãlãngi, corni, bâte. Excepåie<br />
face Moartea, care este tãcutã æi perfidã. Ca æi spectacole în care<br />
se folosesc mãæti æi diverse costumaåii, cele mai <strong>de</strong>s întâlnite în<br />
zona Maramureæului sunt „jocul caprei” æi „Viflaimul” – drama<br />
liturgicã a naæterii mântuitorului Iisus Cristos.<br />
Musafiri la Poliåia <strong>de</strong> Frontierã Vaslui<br />
În zilele <strong>de</strong> 4 æi 5 noiembrie a.c., poliåiætii <strong>de</strong> frontierã<br />
vasluieni au avut musafiri. Elevii clasei a VIII-a <strong>de</strong> la Æcoala<br />
Generalã Stãnileæti, conduæi <strong>de</strong> dirigintele Crina-Ioana Brãnici,<br />
au vrut sã afle cât mai multe <strong>de</strong>spre specificul meseriei <strong>de</strong> poliåist<br />
<strong>de</strong> frontierã.<br />
„Elevii sunt interesaåi <strong>de</strong> aspecte legate <strong>de</strong> modul <strong>de</strong><br />
acce<strong>de</strong>re în profesia <strong>de</strong> poliåist <strong>de</strong> frontierã, <strong>de</strong>spre principalele<br />
atribuåii æi <strong>de</strong>spre tehnica <strong>de</strong> supraveghere folositã”, a <strong>de</strong>clarat<br />
Crina-Ioana Brãnici.<br />
În prima zi, elevii au vizitat sediul IJPF Vaslui, prezentat <strong>de</strong><br />
comisarul æef Dinu Barnea, æeful Biroului Resurse Umane æi au<br />
discutat cu inspectorul æef, comisarul-æef Valeriu Bodoga. Le-a<br />
fost prezentatã æi tehnica din dotarea poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã,<br />
printre care æi noile ATV-uri æi aparatura <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re pe timp<br />
<strong>de</strong> noapte.<br />
În cea <strong>de</strong>-a doua zi, elevii au vizitat sediul Sectorului<br />
Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã Huæi, un<strong>de</strong> li s-a prezentat Punctul <strong>de</strong><br />
Trecere a Frontierei Albiåa. Æeful <strong>de</strong> turã, inspectorul Alin<br />
Constantin Niåã, a prezentat activitãåile specifice sectorului,<br />
Pe lângã aceste mãæti<br />
corporale, care au rolul<br />
<strong>de</strong> a <strong>de</strong>ghiza sau travesti<br />
corpul uman, existã æi mãæti<br />
extracorporale (mascoi<strong>de</strong>le),<br />
care scot în evi<strong>de</strong>nåã viziunea æi<br />
fantezia celui sau celor care le<br />
confecåioneazã. Ca æi mascoi<strong>de</strong><br />
specifice Maramureæului sunt<br />
„moæul” sau „metehãul”, respectiv<br />
„baba” sau „metehoaia”. Acestea au<br />
rolul <strong>de</strong> a trimite un mesaj sau <strong>de</strong> a<br />
provoca fetele sau feciorii „tomnatici”<br />
sau care au refuzat foarte multe<br />
cereri în cãsãtorie. Ele au ataæate un<br />
bilet pe care sunt trecute, în versuri<br />
sau prozã, motivele pentru care fata<br />
sau feciorul au rãmas necãsãtoriåi,<br />
ofertele pe care aceætia le-au refuzat<br />
æi, eventual, face trimiteri privitoare<br />
la realizarea cãsãtoriei. Mascoida,<br />
împreunã cu textul, se agaåã în mare<br />
secret pe stâlpi, copaci, acoperiæ sau<br />
alte locuri foarte greu accesibile,<br />
pentru a nu putea fi luatã, <strong>de</strong> la<br />
(<strong>de</strong> lângã) domiciliul celei sau celui<br />
vizat, în noaptea <strong>de</strong> Anul Nou sau<br />
în ajunul Bobotezei. Spectacolul<br />
se <strong>de</strong>sfãæoarã a doua zi, când unii<br />
membri ai familiei celui ostracizat<br />
sau alåi feciori sau fete <strong>de</strong> pe stradã<br />
se luptã pentru a da jos mascoida,<br />
ocazie cu care, spre <strong>de</strong>liciul æi hazul<br />
tuturor, se citeæte în public mesajul.<br />
Prezentul articol se doreæte a<br />
fi o trimitere spre autentic, spre<br />
pãstrarea tradiåiilor, tradiåii ce sunt<br />
permanent ameninåate prin prisma<br />
transformãrilor ce au loc în viaåa românilor.<br />
În fiecare an, în Maramureæul istoric, la Sighetu Marmaåiei, a<br />
treia zi <strong>de</strong> Crãciun, are loc Festivalul datinilor æi obiceiurilor <strong>de</strong><br />
iarnã „Marmaåia”, ajuns, anul acesta, la a 42-a ediåie. Acest festival<br />
are o contribuåie esenåialã în pãstrarea nealteratã a obiceiurilor<br />
æi tradiåiilor <strong>de</strong> iarnã ale poporului român. Vã aæteptãm cu drag<br />
la Sighetu Marmaåiei în aceastã perioadã, pentru a reve<strong>de</strong>a æi<br />
i<strong>de</strong>ntifica autenticul spiritualitãåii româneæti, prezentat <strong>de</strong> grupuri<br />
æi cete <strong>de</strong> colindãtori din toatã åara.<br />
Laurenåiu BATIN<br />
iar elevii au discutat cu agenta Laura Andreea Popa, din<br />
promoåia <strong>2010</strong> a æcolii <strong>de</strong> Pregãtire a Agenåilor Poliåiei <strong>de</strong><br />
Frontierã „Avram Iancu” Ora<strong>de</strong>a, care executa serviciul<br />
<strong>de</strong> control pe sensul <strong>de</strong> ieæire din åarã.<br />
Elevii au åinut sã viziteze æi podul rutier Albiåa-Leuæeni,<br />
fiind interesaåi <strong>de</strong> linia care <strong>de</strong>sparte România <strong>de</strong> Republica<br />
Moldova.<br />
Adrian COROGEANU<br />
F R O N T I E R A<br />
T r a d i å i i<br />
65
O fetiåã discutã cu învãåãtoarea<br />
<strong>de</strong>spre balene. Aceasta le explicase<br />
copiilor cã este fizic imposibil pentru o<br />
balenã sã înghitã un om, <strong>de</strong>oarece, <strong>de</strong>æi<br />
este un mamifer foarte mare, are un gât<br />
mic. Fetiåa susåinea cã Iona a fost înghiåit <strong>de</strong><br />
o balenã. Nervoasã, învãåãtoarea a reluat<br />
explicaåia...<br />
- Este FIZIC IMPOSIIIBIIIIIL!<br />
Micuåa a spus:<br />
- Când o sã ajung în Rai, o s-o întreb<br />
pe Iona.<br />
- Æi dacã Iona s-a dus în iad?<br />
Rãspunsul a venit prompt:<br />
- Atunci o sã-l întrebaåi<br />
dumneavoastrã...<br />
Într-o zi, o fetiåã stãtea lângã mama<br />
sa care spãla vasele în bucãtarie. Dintr-o<br />
datã se uitã fix la ea æi o întreabã:<br />
- De ce ai æi pãr alb, mami?<br />
Mama raspun<strong>de</strong>:<br />
- Ei, bine, <strong>de</strong> câte ori mã necãjeæti æi mã<br />
faci sã plâng sau sunt doar supãratã, unul<br />
din firele mele <strong>de</strong> pãr <strong>de</strong>vine alb.<br />
Fetiåa ca<strong>de</strong> pe gânduri æi dupã scurt<br />
timp, întreabã:<br />
- Mamã, atunci cum se face cã bunica<br />
are toate firele albe?<br />
O educatoare observã copiii în timp<br />
ce <strong>de</strong>seneazã, oprindu-se din când în când<br />
sã vadã câte o lucrare.<br />
Ajungând lângã o fetiåã, care lucra cu<br />
mare atenåie, o întrebã ce <strong>de</strong>seneazã.<br />
Fetiåa spuse:<br />
- Îl <strong>de</strong>senez pe Dumnezeu.<br />
Educatoarea rãspunse:<br />
- Dar nimeni nu ætie cum aratã<br />
Dumnezeu.<br />
Fãrã sã se opreascã o secundã, cu<br />
privirea åintã la <strong>de</strong>sen, fetiåa rãspunse:<br />
- O sã ætie... în câteva minute, sã termin<br />
<strong>de</strong>senul.<br />
Copiii fac poze în clasã, iar<br />
profesoara încearcã sã-i convingã sã<br />
coman<strong>de</strong> fiecare o pozã <strong>de</strong> grup:<br />
- Ia gândiåi-vã ce frumos va fi peste<br />
ani, sã spuneåi: „Iat-o pe Monica, acum<br />
e avocat” sau „El e Mihai, acum este<br />
doctor”.<br />
Din spate se auzi o vociæoarã:<br />
- Æi aceasta este profesoara, a murit!<br />
O profesoarã preda circulaåia<br />
sanguinã. Încercând sã explice cât mai<br />
clar, ea spuse:<br />
- Acum, copii, dacã stau în cap,<br />
sângele, aæa cum ætiåi, se va duce în cap æi<br />
<br />
o sã mã înroæesc la faåã. Dar, <strong>de</strong> ce atunci<br />
când stau normal, sângele nu se scurge tot<br />
în picioare æi <strong>de</strong> ce nu mi se înroæesc?<br />
Un mititel rãspunse cu convingere:<br />
- Pentru cã picioarele dumneavoastrã<br />
nu sunt goale pe dinãuntru.<br />
Un profesor la æcoala <strong>de</strong> duminicã<br />
discutã cele zece porunci cu copii <strong>de</strong><br />
cinci - æase ani. Le explicã ce înseamnã sã<br />
„cinsteæti pe mama æi pe tatal tãu”, apoi<br />
îi întreabã:<br />
- Existã vreo poruncã fãcutã special sã<br />
ne înveåe cum sã ne purtãm cu fraåii æi cu<br />
surorile noastre?<br />
Fãrã æovãire, un bãieåel (cel mai mare<br />
dintre fraåi, în familia lui) rãspunse:<br />
- Sã nu ucizi.<br />
La ora prânzului, copiii stãteau<br />
cuminåi la coadã în cantina æcolii<br />
elementare catolice. În capul mesei era un<br />
coæ mare cu mere. O cãlugãriåã scrisese un<br />
bilet: „Ia UN SINGUR mãr. Domnul e cu<br />
ochii pe mere!” Mai <strong>de</strong>parte, pe linie, erau<br />
prãjiturile cu ciocolata. Un copil poznaæ a<br />
adãugat o notã: „Ia câte vrei! Domnul e cu<br />
ochii PE MERE!”<br />
El æi ea în vizitã la grãdina zoologicã… vãd la un moment<br />
dat cuæca leului <strong>de</strong>schisã. Se uitã în stânga, se uitã în dreapta<br />
æi vãd, în cele din urmã, pe îngrijitor. Nu vã supãraåi, un<strong>de</strong>-i<br />
leul?<br />
- La leoaicã!<br />
- Æi… cât stã la leoaicã?<br />
- Cam o orã.<br />
Ea, lui:<br />
- Auzi? Stã o orãããã!!!<br />
- Eh, înåeleg aluzia, dar eu nu sunt leu!<br />
Când ajung la cuæca tigrului, aceasta era <strong>de</strong>schisã. Îl<br />
întreabã din nou pe îngrijitor:<br />
- Æi cât stã acolo, la tigroaicã?<br />
- Douã ore.<br />
- 2 oreeee!!! spune ea cu subînåeles.<br />
- Înåeleg aluzia, dar eu nu sunt tigru!<br />
:-)<br />
În fine, ajung la cerb æi aflã <strong>de</strong><br />
la îngrijitor cã stã la ciutã doar 5<br />
minute.<br />
Atunci el spune,<br />
rãsuflând uæurat:<br />
- Vezi, stã doar 5 minute!<br />
- Ahaaa, rãspun<strong>de</strong> ea zâmbind dulce, acum înåeleg, în<br />
sfâræit, <strong>de</strong> ce are coarne.<br />
Într-o firmã oarecare intrã hoåi mascaåi:<br />
- Acesta este un jaf!<br />
Contabila, uæuratã:<br />
- Vai, ce m-am speriat! Am crezut cã e Garda Financiarã!<br />
Douã femei stau <strong>de</strong> vorbã pe o bancã, în parc:<br />
- Soåul meu, spune una, e un înger!<br />
- Al meu încã mai trãieæte! ofteazã cealaltã...<br />
Directorul unui internat îi previne pe bãieåi:<br />
- Dacã dã dracu’ æi-l prind pe unul dintre voi în dormitorul<br />
fetelor, îl amen<strong>de</strong>z cu 10 euro; a doua oarã, îl ard cu 20 <strong>de</strong><br />
euro æi a treia oarã, cu 40 euro!<br />
Din spate, o voce timidã:<br />
- Dom’ director, da’ un abonament cât costã?<br />
Regula cifrei unice:<br />
presupune completarea<br />
careului <strong>de</strong> 81 cãsuåe<br />
dupã O SINGURÃ<br />
REGULÃ: orice rând,<br />
orice coloanã <strong>de</strong> 9<br />
cãsuåe æi oricare pãtrat<br />
<strong>de</strong> 3X3 cãsuåe sã<br />
conåinã, o singurã datã,<br />
fiecare cifrã cuprinsã<br />
între 1 æi 9.<br />
66<br />
F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t
:-)<br />
Galeria cu zâmbete!<br />
:-)<br />
SÃRBATORI DE IARNÃ <strong>de</strong> Dumitru MOCANU<br />
ABIS!<br />
SIMBOL<br />
...VERDE<br />
MOÆ...<br />
PODOABE<br />
DE BRAD<br />
AVANTAJ<br />
ÎN CADÃ!<br />
25<br />
DECEMBRIE<br />
AURIUL<br />
VERII<br />
URARE DE<br />
SEZON<br />
A RUPE CU<br />
DINÅII<br />
POVARA<br />
MOÆULUI<br />
3,14<br />
ÎMPÃRAT<br />
A ÎNTÃRÂTA<br />
A COPIA<br />
METAL DE<br />
LOCUL 1<br />
BUTOAIE<br />
UNU CU<br />
UNA!<br />
20<strong>11</strong><br />
EROARE<br />
CORTEGIU<br />
VICLEIM<br />
ATMOSFERÃ<br />
DE<br />
SÃRBÃTORI<br />
LICOARE LA<br />
CUPÃ<br />
EVACUAT<br />
COLIND<br />
JOC LA<br />
GORJ!<br />
POANTE ÎN<br />
COLAC<br />
FLOARE<br />
ALBASTRÃ<br />
„LOC LA<br />
BANCÔ<br />
DONAÅIE<br />
<br />
În faåa unui dozator <strong>de</strong> cafea, un<br />
poliåist observã cum un tip introduce o<br />
fisã, apasã un buton; tipul îæi ia cafeaua<br />
æi pleacã.<br />
Curios, poliåistul introduce æi el o<br />
fisã, apasã un buton æi-i ca<strong>de</strong> cafeaua.<br />
Foarte fericit, acesta îæi schimbã toåi<br />
banii în fise æi începe sã le introducã<br />
în dozator.<br />
Tot bãga fisa, apãsa pe buton, lua<br />
cafeaua, o punea <strong>de</strong>oparte æi iar bãga<br />
o fisã, æi tot aæa, în continuare.<br />
La un moment dat, un tip <strong>de</strong> la coada<br />
ce se fãcuse, între timp, îi spune:<br />
- Hai, dom’le, odatã! Cã m-am<br />
sãturat <strong>de</strong> când stau aici.<br />
La care poliåistul îi rãspun<strong>de</strong>:<br />
- Ce vrei bã, te oftici cã am noroc<br />
æi câstig?<br />
VORBE BUNE<br />
MIEZ DE<br />
COZONAC!<br />
CURMÃTURÃ<br />
CADOU<br />
PETRECEREA<br />
DINTRE ANI<br />
BLONZI<br />
MICUL<br />
AVOCAT<br />
IATÃ!<br />
ATRAGE<br />
ATENÅIA<br />
ACAR!<br />
RATARE<br />
TURISMUL<br />
DIN<br />
MAROC!<br />
MII DE<br />
KILOGRAME<br />
A RÃMÂNE<br />
PE LOC<br />
ÎN CONT!<br />
TARE ÎN<br />
CONSTITUÅIE<br />
PÃTURÃ DE<br />
SEZON<br />
Un tip cu jeepanu’ ve<strong>de</strong> cã s-a<br />
fãcut roæu æi se opreæte, maiestuos, la<br />
stop.<br />
Un Fiat 500 vine în graba mare æi<br />
bang!, i se înfige în spate.<br />
:-)<br />
Æoferul jeepului simte o uæoarã<br />
zguduiturã, se uitã calm în stânga, în<br />
dreapta, nu ve<strong>de</strong> nimic. Apoi pe ecranul<br />
computerului <strong>de</strong> bord apare un mesaj<br />
„New hardware found. Install now ?”<br />
<br />
F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t<br />
Responsabili <strong>de</strong> pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU<br />
67