Nr. 7/2009 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
www.politiadefrontiera.ro
24 IULIE -
• NR. 7/2009 • 36 PAGINI
bilanå æi sãrbãtoare la IGPF

2
Întâlnire româno – maghiarã,
la frontiera arãdeanã
În data de 10 iunie a.c., o delegaåie
maghiarã, condusã de æeful IPJ Csongrad æi
æeful IPJ Bekes, a efectuat o vizitã oficialã
informalã la Arad, la invitaåia æefului IJPF
Arad, pe tema cooperãrii poliåieneæti
transfrontaliere æi a modificãrilor apãrute
la nivelul IJPF Arad.
Delegaåia Poliåiei Maghiare, formatã
din æase persoane, s-a întâlnit cu æeful IJPF
Arad, comisarul-æef Ioan Handra æi cu alåi
oficiali ai Poliåiei de Frontierã arãdene.
În urma acestei întâlniri, s-a analizat
activitatea de control în comun
la nivelul Punctelor de Trecere
a Frontierei din zonele de
competenåã, s-au discutat mãsuri
concrete de cooperare precum æi
posibilitatea efectuãrii unui schimb
direct de informaåii în vederea
realizãrii unui control de frontierã
civilizat æi fluent.
Cu aceastã ocazie, gazdele au
prezentat activitãåile desfãæurate
Din sumar
de Poliåia de Frontierã arãdeanã æi
rezultatele înregistrate pe linia combaterii
infracåionalitãåii transfrontaliere, tendinåele
fenomenului infracåional, precum æi
prezentarea concretã a schimbãrilor care
au avut loc.
Aceastã acåiune se înscrie în programul
derulat de IJPF Arad în scopul intensificãrii
relaåiilor de colaborare inter-instituåionalã
în domeniul transfrontalier, în vederea
asigurãrii securitãåii frontierei.
Mihaela LEÆ
Austria a mãrit, din iulie 2009, numãrul poliåiætilor de la frontierã, pentru
combaterea criminalitãåii æi a migraåiei ilegale în zonele de graniåã, de la
1960 la 2360.
Ataæatul de afaceri interne român acreditat la Viena a informat IGPF despre aceste
mãsuri întreprinse de autoritãåile austriece, pentru compensarea desfiinåãrii frontierelor.
De asemenea, vor continua activitãåile de pregãtire æi specializare a personalului, cu
prioritate în domeniile combaterii furturilor de autovehicule, traficului de persoane
æi migraåiei ilegale. Ministrul austriac de interne a anunåat cã aceste mãsuri se vor
intensifica în viitor.
Reportaj în Åara Criæurilor
- pag. 8
Ætiri
- pag. 16
Criminalisticã
- pag. 18
NEPTUNE - OPERATIUNE FRONTEX
LA FRONTIERELE
ROMÂNIEI
eSIF - sistemul informatic on line al PFRpag.
28
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 691
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Gabriel CRÃCIUN
Layout: Mihai BEJENARU
Tipar
S.C. FÃGÃRAÆ PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 3160987
Ediåia s-a încheiat la 3 august 2009
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A
P e s c u r t

Italia æi România -
împreunã pentru siguranåa
cetãåenilor
La invitaåia viceprim-ministrului Dan Nica, o delegaåie
condusã de ministrul de interne al Republicii Italiene,
Roberto Maroni, a efectuat o vizitã în România, în perioada
22-23 iulie a.c.
Cu aceastã ocazie, au fost abordate subiecte referitoare
la cooperarea bilateralã, la nivelul celor douã ministere de
interne, în domeniul combaterii criminalitãåii organizate,
în România æi în Italia, precum æi aspecte referitoare la
domeniul afacerilor europene.
De asemenea, s-au mai abordat subiecte referitoare la
stadiul pregãtirilor României de aderare la Spaåiul Schengen,
politica europeanã privind azilul æi migraåia, în perspectiva
înfiinåãrii Biroului European de Sprijin pentru Azil.
În prima zi a vizitei, delegaåia italianã s-a deplasat la IJPF
Constanåa, unde inspectorul general al Poliåiei de Frontierã
Române, chestorul principal
dr. Nelu Pop, a prezentat
Sistemul Complex de
Observare, Supraveghere æi
Control al Traficului la Marea
Neagrã (SCOMAR).
În urma vizitãrii sistemului
SCOMAR, Roberto Maroni
avea sã declare la conferinåa
de presã de la sediul MAI:
„Am rãmas impresionat de
nivelul de eficienåã al acestui
centru æi am confirmat,
astfel, colegului Dan Nica,
susåinerea Italiei pentru
aderarea României la Spaåiul
Schengen.”
În cea de-a doua zi (23 iulie a.c.), a avut loc o întâlnire de
lucru la sediul Ministerului Administraåiei æi Internelor, în care
delegaåia italianã, condusã de ministrul Roberto Maroni, s-a
întâlnit cu delegaåia românã, din care au fãcut parte, alãturi
de viceprim-ministrul, ministrul administraåiei æi internelor
Dan Nica, inspectorii generali ai Poliåiei Române æi Poliåiei
de Frontierã Române.
„Vã confirm cã relaåiile dintre åãrile noastre sunt foarte
bune, s-au îmbunãtãåit foarte mult în ultimele luni æi
mulåumitã acåiunilor desfãæurate de colegul Dan Nica, acåiuni
care au fost utile pentru rezolvarea unor probleme apãrute
în ultima perioadã” - a precizat Roberto Maroni, ministrul de
interne al Republicii Italiene, la conferinåa de presã comunã,
susåinutã la sediul MAI.
Referindu-se la cooperarea bilateralã pentru combaterea
traficului de persoane, de droguri æi a criminalitãåii organizate,
ministrul Dan Nica a precizat cã este extrem de mulåumit de
activitatea poliåiætilor italieni care lucreazã în România.
De asemenea, cei doi miniætri au analizat modul în care
instituåiile pe care le coordoneazã îæi fac datoria pentru a
apãra viaåa æi integritatea cetãåenilor italieni æi români din
cele douã state. Referitor la acest subiect, mesajul comun al
celor doi oficiali a fost acela cã „persoanele care respectã
legea sunt protejate de cãtre
foråele de menåinere a ordinii,
indiferent cã este vorba de
Italia sau de România”.
Ministrul român a precizat
cã discuåiile s-au încheiat
prin adoptarea unei decizii
de acåiune comunã în
ceea ce priveæte Programul
Stockholm. „Pentru perioada
imediat urmãtoare, România
æi Italia au decis sã aibã o
acåiune comunã în ceea ce
priveæte afirmarea poziåiilor în
cadrul Programului Stockholm,
prin introducerea mãsurilor
necesare pentru ca acåiunile
de combatere a traficului de
persoane, a traficului de droguri æi a criminalitãåii organizate
sã fie prioritãåi, iar colaborarea dintre foråele de poliåie din
Italia æi România sã fie un exemplu de bunã practicã în
Uniunea Europeanã.”
Iulian PUICÃ
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e 3

24 IULIE -
bilanå æi sãrbãtoare la IGPF
În data de 24 iulie a.c., cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã
Române, la sediul IGPF a avut loc o serie de activitãåi care au
marcat acest eveniment.
În sala de festivitãåi „General de corp de armatã Nicolae
Oprea”, a avut loc æedinåa de bilanå a activitãåii PFR în primul
semestru al anului în curs. Au participat viceprim-ministrul,
ministrul administraåiei æi internelor Dan Nica, directorul
Direcåiei Generale Management Operaåional, chestor general
Virgil Ardeleanu, directorul Direcåiei Generale Management
Resurse Umane din MAI, comisar-æef Cãtãlin Breazu, adjunctul
directorului Direcåiei Generale de Informaåii æi Protecåie Internã,
comisarul-æef Florin Trosca, inspectorul general al PFR, chestor
principal dr. Nelu Pop, adjuncåii inspectorului general al PFR,
comisar-æef Ioan Buda æi comisar-æef Remus Æpan, directori æi æefi
de servicii din IGPF, æefii de inspectorate judeåene æi directorii
æcolilor din PFR, precum æi reprezentanåi ai unor structuri de
cooperare.
Sinteza activitãåii instituåiei a fost prezentatã de inspectorul
general al PFR, chestor principal dr. Nelu Pop:
4
„În aceastã primãvarã, în luna mai, cu aprobarea
dumneavoastrã s-a realizat reorganizarea structurii noastre,
având în vedere reducerea numãrului de posturi de conducere
la nivelul instituåiei, în favoarea funcåiilor de execuåie, protecåia
socialã a personalului PFR ce îæi desfãæoarã activitatea la
frontierele interne UE æi care, dupã momentul aderãrii la spaåiul
Schengen æi ridicarea controalelor, ar trebui sã fie redistribuit la
alte structuri. De asemenea, am avut în vedere întreprinderea
de acåiuni pregãtitoare pentru aplicarea unui set de mãsuri
compensatorii menite sã determine asigurarea securitãåii æi ordinii
publice în interiorul åãrii, dupã aderarea la Spaåiul Schengen,
eliminarea paralelismelor între structurile operative ale PFR æi
Poliåia Românã æi, nu în ultimul rând, eficientizarea activitãåii
PFR, în ansamblu...”
Inspectorul general al PFR a atras atenåia asupra disciplinei -
„Suntem o structurã care avem atribuåia de bazã supravegherea æi
controlul frontierei; ca atare, nu trebuie sã patrulãm, nu trebuie sã
fugim cu viteze mari nici pe æosele, nici pe celelalte aliniamente
unde supraveghem frontiera, trebuie sã fim atenåi, sã observãm
ce este în teren æi atunci nu avem motive sã se întâmple
astfel de situaåii sau, mai grav, cazuri în care colegi au
consumat alcool, au venit la serviciu sub influenåa lui ori
au urcat la volan sub influenåa bãuturilor alcoolice. Au fost
dispuse mãsuri în acest domeniu æi punem un mare accent
în continuare pe prevenåie.”
Viceprim-ministrul, ministrul administraåiei æi internelor
Dan Nica s-a adresat poliåiætilor de frontierã prezenåi: „Bunã
ziua tuturor, este un moment festiv, este Ziua Armei, este
un moment care trebuie sãrbãtorit ca atare...
România traverseazã o perioadã grea, marcatã de criza
economicã, încasãri la buget mici, mult mai mici decât am
previzionat; s-au înmulåit hoåii, s-au înmulåit evazioniætii.
Ca întotdeauna când e grizã æi e greu, unii încearcã sã
profite æi sã o ducã ei mai bine. Din acest motiv æi noi
luãm mãsuri deosebite, încercãm sã mai aducem bani la
bugetul de stat.
Ce am fãcut pânã acum: am încercat sã evitãm sã
umblãm la salarii æi la sporuri. Æi am åinut-o pânã la un
moment dat, cât am putut. Din pãcate, trebuie sã ætiåi cã
am moætenit un buget care a fost fãcut pe 10 luni æi trebuie
sã ne descurcãm; nu a fost fãcut pe 12 luni, promiåându-nise,
la vremea respectivã, cã în toamnã, la rectificare, o sã
mai primim bani æi pentru celelalte douã luni. Rectificare
care sã-åi mai dea bani nu prea mai vãd, rectificare care
sã ia bani, s-ar putea sã fie æi, atunci, tot ceea ce putem sã
facem e sã nu umblãm la salarii æi la sporuri.
Din pãcate, în cadrul cheltuielilor de personal intrã
æi cheltuielile cu chiriile. Am luat o primã decizie grea,
aceea de a amâna promoåiile de la Academie æi Æcolile din
compunerea MAI, întrucât nu aveam bani pentru a-i plãti.
Altfel, trebuia sã tãiem din salariile la 170.000 de agenåi.
A doua decizie grea este aceasta, vizând chiriile
- oricum nu mai erau bani decât pentru douã luni de
chirie (asta ca sã ætiåi cã, indiferent ce mãsuri s-ar fi luat,
mai mult de douã luni nu mai erau bani pentru chirii; se
cheltuiserã în primul semestru 80% din banii pe tot anul.
Câåi angajaåi beneficiazã de chirii? 12.000 la nivelul åãrii,
în toate armele. Ideea este cã din nou trebuie sã acåionez
acolo unde-i un numãr mic. Ai douã variante: ori reduci
banii de salarii, la toåi, din sporuri, o parte care sã ne
permitã sã plãtim banii de chirie, ori renunåãm la chirie,
dar cu o mãsurã complementarã, care este aceea: omul sã
aibã dreptul sã se transfere acolo unde are locuinåã, deci ca
sã existe æi o componentã socialã corectã, omul sã lucreze
acolo unde are locuinåã, unde sunt pãrinåii lui, unde este
sora lui, unde are el posibilitatea sã locuiascã...
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

Pânã acum am reuæit sã navigãm în condiåii foarte dificile
æi sperãm sã putem termina acest an în aceste condiåii. De
asemenea, orele suplimentare nu se plãtesc, ci se compenseazã
cu timp liber.”
Viceprim-ministrul Dan Nica a atras atenåia asupra corupåiei
din anumite puncte de trecere a frontierei, unele mediatizate
excesiv æi în presã æi care afecteazã grav imaginea PFR æi a MAI.
Domnia sa a sugerat inspectorilor æefi sã colaboreze cu DGA æi
DGIPI pentru prevenirea unor astfel de cazuri. De asemenea, a
dispus identificarea unor mãsuri de prevenire, cum ar fi rotirea
lucrãtorilor în zonele de risc.
„Eu cred cã activitatea de protejare a frontierei æi de paza
frontierei de stat a României este o activitate care trebuie fãcutã
în teren æi cu cât aveåi mai puåini poliåiæti în birouri, cu atât aveåi
o activitate mai bunã. Supravegherea este eficientã dacã lucrãtorii
se duc acolo, pe teren, decât sã vinã cineva sã le povesteascã
cum e pe frontierã æi ce lucruri minunate se întâmplã. Atenåie la
perioada urmãtoare, pentru cã în 2011 va trebui sã gãsim soluåii
pentru câteva mii de oameni din Poliåia de Frontierã. Vreåi sã dãm
afarã câteva mii de oameni sau sã le gãsim loc de muncã?...
Prima acåiune pe care am pornit-o acuma a fost sã transferãm
un numãr important de poliåiæti de frontierã în Poliåie... Noi nu
desfiinåãm complet frontiera de vest, pãstrãm paza frontierei de
vest aæa cum am stabilit... iar diferenåa o transferãm la Poliåie.
Dacã mai angajaåi ca sã vã umpleåi locurile, iar Poliåia îæi ocupã
æi ea toatã capacitatea cu cei care sunt în zona de vest, colegii
voætri, nu o sã avem ce face, ar trebui sã-i dãm în æomaj. Atunci,
aceastã chestiune trebuie tratatã cu multã înåelepciune, deci nu
vã repeziåi la angajãri de oameni...
Vreau sã cred cã anul care vine, din punct de vedere al
intervalului Zilei Poliåiei de Frontierã æi nu calendaristic, va
fi unul în care sã vã îndepliniåi bine misiunile. Veåi primi tot
sprijinul necesar, chiar în condiåiile de crizã æi eu cred cã toatã
lumea va fi mulåumitã.
Vã doresc succes æi felicitãri cu ocazia Zilei Armei, încã
odatã.”
Dupã terminarea bilanåului, pe platoul din curtea IGPF, în
prezenåa personalului, a numeroæi rezerviæti æi distinæi invitaåi a
avut loc dezvelirea monumentului „România, Terra Mirabillis”.
Festivitatea a început cu intonarea imnului de stat, urmat de
semnalul trâmbiåaæilor (în cascadã), intrare Corala Bãrbãteascã
din Finteuæul Mare æi interpretarea melodiei „Veniåi români din
larga zare”. A urmat dezvelirea „monumentului ridicat la 1
decembrie 2008, în cinstea strãjuitorilor frontierelor României æi a
românilor de pretutindeni”, de cãtre viceprim-ministrul, ministrul
administraåiei æi internelor Dan Nica, împreunã cu inspectorul
general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop.
Au urmat alocaåiunile inspectorului general al PFR,
reprezentantului Asociaåiei Cadrelor în Rezervã æi Retragere
din MAI, reprezentantului Asociaåiei Naåionale a Veteranilor
de Rãzboi æi, în final, cea a viceprim-ministrului, ministrul
administraåiei æi internelor Dan Nica.
Au fost înmânate plachete, de cãtre inspectorul general al
PFR, pentru „poliåistul anului” - inspectorului principal Florin
Coman – IJPF Maramureæ, æef Birou CIT æi agentului principal
Mihaly Ivan – IJPF Bihor, SPF Valea lui Mihai, aceætia fiind feliciaåi
æi de cãtre viceprim-ministrul Dan Nica.
Urmãtorul moment a fost acordarea de diplome æi plachete,
ofiåerilor care au avut funcåii de conducere æi s-au pensionat:
comisar - æef Lungu Mihail, fost adjunct al inspectorului general al
PFR, chestor principal Vasile Moåoc, fost adjunct al inspectorului
general al PFR, comisar - æef Mãrioara Druicã, fost director la IGPF,
comisar - æef Tudorel Ene, fost director la IGPF, comisar-æef Zaharia
Ivaæcu, fost director la Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a
personalului PF Iaæi, comisar - æef Ion Paæolea, fost director la
Æcoala de Perfecåionare Cadre Oræova, comisar - æef Radu Victor
Andrei, fost director la Æcoala Iniåialã æi Continuã a personalului
PF Timiæoara, comisar - æef Ghorghe Viorel Nemeæ, fost director
al DPF Oradea, general de brigadã (r) Dumitru Scutelnicu, fost
director la DPF Iaæi, comisar Liviu Hodoroabã, fost director adjunct
la IGPF, comisar Costel Burlacu, fost director adjunct la Æcoala de
Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului PF Constanåa, comisar
- æef Marin Buzescu, fost director adjunct la DPF Constanåa, comisar
- æef Ovidiu Liviu Bratu, fost director adjunct la DPF Giurgiu,
comisar - æef Mihai Popa, fost æef IJPF Ialomiåa, comisar - æef Ion
Ciobanu, fost æef IJPF Teleorman, comisar - æef Dãnuå Muntianu,
fost æef IJPF Iaæi, comisar - æef Niåã Calancea, fost æef IJPF Vaslui,
comisar - æef Alexandru Dinicu, fost adjunct IJPF Brãila, comisar
- æef Ioan Stan, fost adjunct IJPF Ialomiåa, comisar - æef Dumitru
Marancea, fost adjunct IJPF Olt, comisar - æef Constantin Alistar,
fost adjunct IJPF Botoæani, comisar - æef Gheorghe Andronic, fost
adjunct IJPF Suceava, comisar - æef Gheorghe Enache, fost æef
serviciu IGPF, inspector principal Mariana Lungu, fost æef serviciu
IGPF, comisar Constantin Onica, fost æef serviciu IGPF, comisar - æef
Constantin Paveliuc, fost æef serviciu IGPF, comisar - æef Niculae
Tudor, fost æef serviciu IGPF, comisar - æef Elena Burlacu, fost æef
serviciu IGPF, comisar - æef Niculae Vãduva, fost æef birou IGPF,
comisar - æef Ion Arcana, fost æef birou, comisar - æef Laurenåiu
Mihu, fost æef de birou la IGPF æi comisar - æef Marius Moldovan,
fost æef de punct. De asemenea, au primit diplome de excelenåã
æi plachete ofiåerii care au fost mutaåi la alte structuri: chestor
de poliåie Ionel Tîrsãnoagã, director la Direcåia Formare Iniåialã æi
Continuã din MAI, comisar-æef Tache Bocãnialã, adjunct la IGP,
comisar-æef Florentin Robescu, director la Direcåia Supraveghere
Operativã æi Investigaåii-DGCCO, comisar-æef Claudiu Vasile Cucu,
æef serviciu DGCCO Direcåia Antidrog, comisar Dumitru Rusu,
æef Serviciu Judeåean Anticorupåie Maramureæ, comisar Augustin
Tupan, director adjunct la Direcåia Economico-Administrativã
MAI, comisar Ioan Cozma, æef serviciu la BCCO Cluj-Napoca,
subcomisar Gheorghe Adrian Chiper, director adjunct la Centrul de
Formare æi Perfecåionare a Poliåiætilor Timiæoara, comisar – æef Gigel
Ioan Simon, director adjunct la Centrul de Formare æi Perfecåionare
a Poliåiætilor Timiæoara, comisar - æef Costel Mihai Uncescu,
director la Centrul de Formare æi Perfecåionare a Personalului
Giurgiu, comisar – æef Cristian Mihai, director adjunct la Centrul
de Formare æi Perfecåionare a Personalului Giurgiu, comisar - æef
Marin Alexandru Ilie, director adjunct la Centrul de Formare æi
Perfecåionare a Personalului Giurgiu, comisar – æef Liviu Marius
Galoæ, æef birou la IJPF Bihor, inspector principal Iliuåã Cumpãnaæu,
æef serviciu la DGCCO Brigada Timiæoara.
Cu ocazia zilei PFR au fost avansaåi în gradul urmãtor 496 de
ofiåeri æi 2445 de agenåi.
Dupã momentul artistic interpretat de Corala Bãrbãteascã
din Finteuæul Mare, a fost oferit un dineu invitaåilor, în cinstea
sãrbãtoririi acestui moment deosebit.
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 5

ANALIZA ACTIVITÃÅII PFR ÎN SEMESTRUL I/2009
În primul semestru al anului 2009, PFR a urmãrit îndeplinirea
atribuåiilor conferite de legislaåia naåionalã în vigoare, atât în ceea
ce priveæte optimizarea supravegherii æi controlului la frontierã,
respectiv combaterea eficientã a infracåionalitãåii transfrontaliere,
cât æi în domeniul respectãrii drepturilor æi libertãåilor cetãåeneæti,
respectiv prestarea unor servicii de bunã calitate tuturor
cetãåenilor în beneficiul cãrora ne desfãæurãm activitatea.
De asemenea, s-a urmãrit îndeplinirea sarcinilor ce revin
instituåiei, în contextul angajamentelor pe care România æi le-a
asumat pentru aderarea la Spaåiul Schengen, fiind dezvoltate æi
implementate politici æi concepte manageriale de modernizare
instituåionalã la nivelul standardelor comunitare, astfel încât sã
se asigure un grad înalt de securizare a frontierelor române (din
care peste 2.000 de km reprezintã frontiera externã U.E. - viitoare
frontierã externã Schengen).
A. ÎN DOMENIUL LEGISLATIV
A continuat procesul de aliniere a legislaåiei prin care se
reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie
evitate discordanåele æi paralelismele, scopul fiind îndeplinirea
recomandãrilor U.E. pe linia securizãrii frontierelor.
B. ÎN DOMENIUL INSTITUÅIONAL ÆI AL RESURSELOR
UMANE
La 01.05.2009 s-a realizat reorganizarea generalã a PFR, care
a avut în vedere urmãtoarele considerente:
1. Reducerea numãrului de posturi de conducere de la nivelul
instituåiei, în favoarea funcåiilor de execuåie, prin desfiinåarea a
4 direcåii centrale æi constituirea a douã structuri de coordonare
operativã, desfiinåarea direcåiilor teritoriale PF æi comasarea unor
structuri; transferarea a 242 posturi la structurile operative ale
PFR æi la Poliåia Românã.
2. Protecåia socialã a personalului PFR ce îæi desfãæoarã
activitatea la frontierele interne UE æi care, dupã momentul
aderãrii la Spaåiul Schengen æi ridicarea controalelor la frontierã,
ar trebui redistribuit cãtre alte structuri.
3. Întreprinderea de acåiuni pregãtitoare pentru aplicarea unui
set de mãsuri compensatorii, menite a determina asigurarea
securitãåii æi ordinii publice în interiorul åãrii, dupã aderarea
României la Spaåiul Schengen.
4. Eliminarea paralelismelor între structurile operative ale
Poliåiei de Frontierã Române æi Poliåia Românã æi eficientizarea
activitãåilor PFR, în ansamblu.
Urmare a mãsurilor de reorganizare, numãrul posturilor din
PFR s-a redus cu 1.119, fiind transferate la Poliåia Românã. La
acestea se adaugã alte 45 posturi, care au fost transferate de la
nivelul IJPF Tulcea la Serviciul Poliåiei Delta Dunãrii, începând
cu data de 10.06.2009.
În ceea ce priveæte pregãtirea personalului, au fost instruiåi
1.814 poliåiæti de frontierã, astfel : cursuri de formare în domeniul
Schengen – 884; cursuri de formare în domenii specifice PFR
– 528; cursuri de iniåiere în carierã sau schimbare a specialitãåii
– 326; cursuri de formare a formatorilor în domeniul Schengen
– 76. Din anul 2008, Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a
Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi, certificatã ca Academie
partenerã FRONTEX, a organizat cursuri de pregãtire a poliåiætilor
de frontierã din diverse state europene, sub egida FRONTEX,
precum æi cea de-a VII-a ediåie a Academiei de varã a Poliåiilor
de Frontierã Europene, cu tema: „Schengen – un spaåiu al justiåiei,
securitãåii æi libertãåii”.
C. ÎN DOMENIUL ASIGURÃRII ECHIPAMENTELOR
LOGISTICE
Având în vedere prevederile OG nr.34/2009, actualizatã, æi
fondurile bugetare reduse, activitãåile de achiziåii æi investiåii au
fost diminuate considerabil, fapt pentru care nu a putut fi realizatã
o mare parte din acåiunile specifice prevãzute în Planul Anual
al Achiziåiilor Publice.
În cursul lunii aprilie, a fost inaugurat oficial Sistemul
6
Complex de Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã
(SCOMAR), alcãtuit din patru subsisteme. Suportul tehnic
asigurã transmiterea, în timp real, a informaåiilor obåinute de la
staåiile de senzori la un Centru de Comandã æi Control, precum
æi a dispoziåiilor necesare pentru interceptarea ameninåãrilor æi
realizarea misiunilor de cãutare-salvare.
S-au derulat activitãåile prevãzute în Contractul cu EADS, ca
obligaåii ale beneficiarului, pentru achiziåie de terenuri, obåinere
de avize æi acorduri prevãzute în certificatele de urbanism etc.,
dar æi în cadrul Subsistemului Supraveghere æi al Subsistemului
Comunicaåii Fixe.
D. ÎN DOMENIUL COOPERÃRII NAÅIONALE ÆI
INTERNAÅIONALE
Cooperarea dintre PFR æi celelalte instituåii ale statului cu
atribuåii la frontierã a avut un caracter permanent, materializânduse
prin schimb operativ de date æi informaåii, acåiuni în comun,
participãri la programe de instruire comune, exploatarea în
comun a analizelor de risc specifice domeniului de activitate al
fiecãrei instituåii etc. Ex. acåiuni comune: Planul STRADA 2009;
Mãsuri de combatere a gripei AH1N1 (mai – iunie 2009); Mãsuri
de asigurare a ordinii publice pe timpul desfãæurãrii alegerilor
pentru Parlamentul European etc.
În plan internaåional a existat o colaborare strânsã cu structuri
similare din statele membre U.E. æi nu numai, precum æi cu
alte instituåii/organisme internaåionale cu atribuåii în domeniul
frontalier.
Printre acåiunile internaåionale importante, derulate de
reprezentanåii instituåiei, se remarcã activitãåile de colaborare
cu autoritãåile competente din Republica Federalã Germania,
Italia, Austria, Marea Britanie, Finlanda. Reprezentanåii PFR
au participat la toate grupurile de lucru organizate, în aceastã
perioadã, sub egida Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, poliåiæti de frontierã au participat la misiunile
internaåionale de menåinere a pãcii, desfãæurate în Kosovo
(O.N.U. - UE), Haiti (O.N.U. - UE), Gaza (EU BAM), Georgia
(EU BAM), Ucraina/R. Moldova (EU BAM), precum æi la misiuni
de cooperare operativã în diverse state UE (Italia, Franåa, Austria
etc.), în calitate de ofiåeri de legãturã în domeniul combaterii
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere. Pentru
un schimb operativ de date æi informaåii, la nivelul frontierelor
române, îæi desfãæoarã activitatea 5 centre/puncte de contact: la
Giurgiu, Galaåi, Porubne, Oradea æi Boræ.
Æi în anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã a dezvoltat o
importantã cooperare cu Agenåia Europeanã FRONTEX. În acest
sens, lucrãtori din cadrul PFR au participat la 9 operaåiuni comune
sau proiecte pilot, organizate sub egida Frontex, la frontiera verde
5,la frontiera albastrã 2 æi la frontiera aerianã 2.
E. ADERAREA LA SPAÅIUL SCHENGEN
În domeniul controlului frontierelor, au fost organizate 14
misiuni de pregãtire pentru aderarea la Spaåiul Schengen, din care
4 misiuni de pre-evaluare æi autoevaluare cu experåi naåionali æi
strãini æi 10 misiuni de sprijin æi îndrumare la nivelul structurilor
PF subordonate. La misiunile de evaluare Schengen din domeniile:
cooperare poliåieneascã, protecåia datelor cu caracter personal æi
vize, activitatea PFR a fost apreciatã pozitiv.
PFR gestioneazã, în prezent, suma de peste 253,7 milioane
euro (ce include æi contribuåia naåionalã), prevãzutã în 4 (patru)
fiæe de proiect, reprezentând: achiziåia de mijloace de mobilitate
navalã æi terestrã, în valoare totalã de 155,6 milioane euro;
reabilitarea infrastructurii a 33 sedii operative ale PFR (sedii de
SPF, PPF æi IJPF, situate exclusiv pe frontiera externã a UE) – în
valoare de 54 milioane euro; achiziåia de echipamente æi mijloace
tehnico-logistice specializate în vederea asigurãrii unui înalt nivel
de supraveghere æi control la frontierele externe UE (dispozitive
de examinare a documentelor æi biodetecåie, echipamente pentru
controlul autovehiculelor, camere portabile cu termoviziune,
F R O N T I E R A
B i l a n å

ochelari de vedere pe timp de noapte, autospeciale de
supraveghere cu termoviziune etc.) - în valoare de 44,1 milioane
euro; asistenåã tehnicã æi echipamente IT necesare pregãtirii
condiåiilor de implementare ulterioarã a sistemelor FADO æi
APIS, în valoare de 90.000 euro.
La aceste fonduri, se adaugã aproximativ 60 milioane euro
- valoare totalã estimativã a finanåãrii acordate României din
Fondul Frontierelor Externe 2007 - 2010, de care Poliåia de
Frontierã Românã va beneficia începând cu anul 2010.
F. COMBATEREA CORUPÅIEI ÆI SANCÅIUNI DISCIPLINARE
ÎN RÂNDUL PERSONALULUI PROPRIU
S-a acordat o atenåie deosebitã acåiunilor de prevenire æi
combatere a corupåiei în rândul personalului propriu, remedierii
neregulilor constatate în procesul muncii æi îmbunãtãåirii calitãåii
acåiunilor derulate de fiecare poliåist de frontierã.
Au fost desfãæurate : 11 controale tematice æi 2 auditãri pe linia
managementului calitãåii; 8 controale inopinate æi 4 controale pe linia
gestionãrii resurselor materiale; 3 cercetãri administrative; verificãri
cu privire la 135 de sesizãri venite din partea cetãåenilor æi massmedia.
În urma activitãåilor de control au fost întreprinse mai multe
mãsuri, de naturã organizatoricã, cercetãri prealabile, atenåionãri,
cercetãri administrative, informãri DGA sau ale altor structuri,
inclusiv sesizarea Parchetului. Au fost sancåionaåi disciplinar 183
poliåiæti de frontierã, pentru diverse fapte incompatibile cu calitatea
de funcåionar public cu statut special.
Începând cu luna aprilie, din dispoziåia inspectorului general
al PFR, ofiåeri de la Serviciul Control din IGPF au efectuat mai
multe controale, inopinate sau tematice, la 10 inspectorate
judeåene, în urma deficienåelor constatate fiind dispusã cercetarea
prealabilã a 14 ofiåeri cu funcåii de conducere (patru æefi de
inspectorate, un adjunct æef inspectorat, doi æefi sectoare, trei
adjuncåi de æef sector, doi æefi de puncte de trecere a frontierei
æi doi æefi birou). Totodatã, alåi 11 ofiåeri cu funcåii de conducere
(doi adjuncåi æef inspectorat, æapte æefi sectoare æi doi æefi de
puncte de trecere) au fost atenåionaåi cu privire la modul de
îndeplinire a atribuåiilor specifice.
În vederea prevenirii actelor de corupåie, în cadrul IGPF s-a
constituit un organism intern de prevenåie, sub forma unui grup
de lucru alcãtuit din ofiåeri specializaåi, care are ca principale
obiective identificarea factorilor de risc pe linia corupåiei æi
aplicarea unor mãsuri proprii pentru prevenirea sãvâræirii unor
astfel de fapte.
Un efect pozitiv al acestor mãsuri l-au reprezentat desistãrile
poliåiætilor de frontierã, în perioada de referinåã fiind înregistrate
8 astfel de cazuri, în care poliåiætii de frontierã au refuzat mita
oferitã de diverse persoane, fiind sesizate instituåiile abilitate în
vederea realizãrii flagrantului.
G. ÎN DOMENIUL OPERATIV
1.Traficul de persoane æi mijloace auto - Valorile de trafic
înregistrate în PCTF-uri, în prima jumãtate a anului 2009, au
fost de 17.785.164 treceri persoane: 15.295.827 cetãåeni U.E. æi
2.489.337 cetãåeni non –U.E. În perioada similarã a anului 2008,
au trecut frontierele române 18.743.534 persoane (15.771.661
cetãåeni U.E. æi 2.971.873 cetãåeni non –U.E. ). Se constatã o
scãdere a traficului la frontierele române cu 5,1% . În primele
æase luni ale acestui an, 5.821.561 mijloace de transport au trecut
prin punctele de trecere a frontierei, cu 5,3% mai puåin faåã de
aceeaæi perioadã a anului trecut.
2. Acte ilegale constatate de PFR - Au fost constatate 4.049
infracåiuni sãvâræite în zona de competenåã, iar în materie
contravenåionalã au fost sancåionate 10.029 persoane (9.043
români æi 986 strãini), cu amenzi în valoare de aproximativ
2.729.773 lei.
3. Combaterea migraåiei ilegale - Au fost depistate: 100
grupuri de migranåi, în care au fost identificaåi 123 traficanåi
æi 671 migranåi, dintre acestea 11 grupuri (32 traficanåi æi 61
migranåi) fiind organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de
trafic de migranåi; 500 cetãåeni strãini depistaåi în tentativã de
trecere ilegalã a frontierei; 53 cazuri de trafic de fiinåe umane,
în care au fost identificaåi 103 traficanåi æi 135 victime, din care
6 grupuri organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic de
persoane (34 traficanåi æi 34 victime).
Faåã de perioada similarã a anului 2008, se constatã creæterea
de aproximativ 1,5 ori a numãrului persoanelor implicate
în racolare, cãlãuzire æi transport de migranåi, în special la
frontierele cu Moldova, Ungaria æi Bulgaria.
4.Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere - Pe linia
traficului de droguri: În prima jumãtate a acestui an, a fost
descoperitã cantitatea de 10,869 kg droguri (5,937 kg heroinã,
1,825 kg canabis, 2,814 kg cocainã, 0,293 kg haæiæ æi 226
bucãåi alte stupefiante), în total 67 de infracåiuni la regimul
stupefiantelor. Persoanele implicate în traficul de droguri provin
din Bulgaria, R. Moldova, România.
Pe linia traficului cu autoturisme furate - Au fost descoperite,
în zona de competenåã, 111 autoturisme furate din strãinãtate,
faåã de 44 în perioada similarã a anului trecut. Se constatã faptul
cã, în continuare, principalul „furnizor” de autovehicule furate
care tranziteazã frontierele României este Italia.
Pe linia combaterii traficului cu armament æi muniåie - Au fost
descoperite 163 arme, 4.803 cartuæe, 1 grenadã æi 40 kg material
exploziv, fiind constatate 51 infracåiuni de trafic de arme, muniåii,
explozivi, produse toxice æi întocmite dosare penale pentru 50
persoane, în sarcina acestora reåinându-se infracåiunea de trafic
de arme, muniåii, explozivi, produse toxice.
În comparaåie, în semestrul I 2008 au fost descoperite 60
arme, 492.853 cartuæe æi 5 spray-uri cu gaze lacrimogene sau
paralizante, fiind întocmite dosare penale pentru 70 persoane.
Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum,
metale preåioase æi obiecte de patrimoniu - Acest fenomen se
menåine în continuare la cote ridicate, persoanele implicate, atât
cetãåeni români cât æi strãini, având în intenåie eludarea legii
vamale, pentru obåinerea de profituri substanåiale din vânzarea
bunurilor transportate pe piaåa specificã de desfacere.
În primul semestru al anului 2009, poliåiætii de frontierã au
ridicat, în vederea confiscãrii, 2,580 kg aur, 83,341kg argint æi
31 obiecte de patrimoniu, valoarea totalã a bunurilor confiscate
fiind de 72,47 milioane lei. Au fost constatate 227 infracåiuni de
naturã economico-financiarã, în care au fost implicate persoane
provenind din România, Ucraina, Bulgaria, R.Moldova, Serbia,
Turcia, Ungaria, China, Rusia, Grecia, Franåa etc.
În cooperare cu alte structuri MAI / instituåii ale statului, în
cadrul unor acåiuni comune, au fost descoperite: aproximativ 18
kg metal galben, presupus a fi aur; o vioarã Antonius Stradivarius
Cremonensis, an de fabricaåie 1713; 32 monede spaniole, având
ca ani de emitere 1854, 1870, 1879 æi 1925.
Traficul ilegal cu åigãri - Acest fenomen a luat o amploare
deosebitã în ultimii ani la frontierele României, traficanåii mizând
pe „profitul” impresionant pe care îl pot obåine din comercializarea
„la negru”, atât pe pieåele de desfacere din åara noastrã, cât mai
ales pe cele din Occident, unde preåul unui pachet de åigãri
este de 4 ori mai mare decât în România. În perioada analizatã,
poliåiætii de frontierã au reåinut - independent sau în cooperare
cu alte instituåii - în vederea confiscãrii 3.410.952 pachete åigãri,
cu o valoare aproximativã de 18.912.023 lei.
Combaterea braconajului piscicol - În urma acåiunilor
specifice, desfãæurate independent sau în colaborare cu celelalte
autoritãåi cu atribuåii în domeniu, în zonele de competenåã, au
fost reåinute 50 ambarcaåiuni, 44.299 metri plase monofilament,
535 alte unelte de pescuit, 470 mp nãvoade, 228 mp voloace,
13.488 kg peæte (149,750 kg sturion), 681,130 kg icre, fiind
constatate 709 infracåiuni privind braconajul piscicol æi aplicate
1.094 contravenåii, în valoare de 185.550 lei.
Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor de
proprietate intelectualã - Poliåiætii de frontierã împreunã cu
lucrãtorii vamali, au depistat la frontierele României bunuri
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, dupã cum
urmeazã: 240.061 bucãåi articole de îmbrãcãminte æi lenjerie
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate; 121.686
bucãåi produse de parfumerie contrafãcute; 59.351 perechi
încãlåãminte.
F R O N T I E R A
B i l a n å
7

Drum prin istorie, în Åara Criæurilor
Dupã un drum de-a dreptul aventuros pe æoselele
patriei, dupã ce am strãbãtut aproape pe diagonalã
teritoriul åãrii æi am simåit din plin lipsa unei autostrãzi
spre vest, am ajuns la Oradea.
Am intrat în curtea în care îæi au locaåia IJPF Bihor
æi Æcoala Oradea. Pânã nu demult, aici era æi sediul
Direcåiei PF Oradea. Ne-a încercat un sentiment de
nostalgie pentru cã, în aceastã curte, cu mulåi ani în
urmã, am avut prima întâlnire cu Arma grãniceri... în
urechi ne-au rãsunat acordurile cântecului:
„Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi sã fii,
Tu însoåeæte æi însufleåeæte,
Pe ai tãi fii.”
Imaginea lui Avram Iancu ne-a urmat permanent în
cãlãtoria noastrã prin Åara Criæurilor, arãtându-ne calea
prin localitãåile de frontierã, prin locuri încãrcate de
istorie æi de identitate româneascã.
Comisarul Ovidiu Gherman, împreunã cu agentul Cristian Matica æi agentul
Adrian Florincuta, la Monumentul lui Avram Iancu, din Salonta
8
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Am gãsit aici comunitãåi de oameni care-æi duc traiul în pace,
deæi sunt de etnii diferite, orãæele curate æi oameni civilizaåi.
Purtãtorul de cuvânt al IJPF Bihor, comisarul-æef Dan Lazãr,
ne-a întâmpinat æi ne-a condus în biroul primului adjunct al
inspectorului-æef al IJPF, comisarul Gheorghe Osvat. Acesta
ne-a urat bun venit pe plaiuri bihorene æi ne-a prezentat, pe
scurt, activitatea inspectoratului. Am discutat despre mãsurile æi
soluåiile pe care conducerea acestei structuri le-a adoptat pentru
contracararea problemelor care decurg din lipsa fondurilor, în
aceastã perioadã de recesiune, dar æi datoritã reducerii numãrului
de lucrãtori. Am stabilit apoi sã ne deplasãm spre SPF Boræ, sector
ce are în subordine atât Punctul Boræ Rutier, dar æi Punctul
Feroviar Episcopia Bihor.
Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt, ne-am deplasat la sediul SPF
Boræ, unde comisarul-æef Nicolae Iancu, æeful acestei structuri,
ne aætepta.
Sediul se aflã în clãdirea punctului de frontierã Boræ æi,
ajungând aici, am constatat imediat cã traficul este destul de
redus, celebrele cozi de tiruri dispãrând cu desãvâræire. Ne-am
amintit cã am participat în acest punct, alãturi de colegi, la
„Revelionul Aderãrii”, când primii români au trecut frontiera spre
Occident fãrã a mai avea nevoie de înjositoarele vize, sume de
bani, invitaåii, ci doar cu cartea de identitate. Poråile Europei ni
s-au deschis de atunci ...
Sectorul are încadraåi 16 ofiåeri, 168 agenåi æi 12 personal
civil; are o dezvoltare de front de 24,195 km, iar ca dotare existã
11 autovehicule: un Mercedes Vito, douã VW Transporter, o
autospecialã cu termoviziune, douã Nissan, douã ARO, o
Dacia, un suv Kia æi un microbuz Mercedes, douã aparate cu
termoviziune portabilã (defecte), un aparat de observare pe timp
de noapte - MIDIBINO KITE, douã aparate de observare pe timp
de noapte - OVN (unul fiind defect), binocluri æi staåii de emisie
recepåie - SHENDUN 506.
S.P.F. sau, ori de câte ori situaåia operativã impune, între æefi
turã, æefii SPF.
Alãturi de æeful de sector ne-am deplasat în raionul de
responsabilitate, unde am întâlnit poliåiæti de frontierã în locurile
„cheie” în care, de-a lungul timpului, au existat tentative de
treceri ilegale a frontierei. Cu un numãr redus de oameni (10
agenåi plecând la poliåie), dispunerea æi folosirea patrulelor
trebuie sã se facã cu maximã eficienåã. Un element pozitiv
constã în foarte buna colaborare cu populaåia din zonã. Cele
3 comune aflate aici sunt bogate, cu oameni harnici, care duc
un trai liniætit. Nu au fost semnalate implicãri ale acestora în
cãlãuzirea sau gãzduirea migranåilor.
I-am întâlnit pe agenåii Cosmin Benåe æi Cãlin Haiaæ la un post
control pe comunicaåia Boræ - Santãul Mic, pe direcåia bornei G4,
loc în care nu demult au fost reåinuåi mai mulåi cetãåeni din R.
Moldova, care încercau sã iasã fraudulos din åarã.
Agent principal Florin Marcel Borbei æi
agent Fãrcuåa Petru
O altã echipã, formatã din agentul principal Marcel Florin
Borbei æi agentul Petru Fãrcuåa, am întâlnit-o pe direcåia bornei
F 148, lângã calea feratã care leagã gãrile Episcopia Bihor æi
Biharkeresztes, din Ungaria.
Æi, pentru cã am vorbit despre trenuri, sã spunem cã în
Gara Episcopia Bihor, la Punctul PF, îæi desfãæoarã activitatea
4-5 agenåi, din care 2 vin de la frontiera verde pentru a ajuta la
controlul trenurilor.
Prin aceastã garã trec cinci perechi de trenuri de pasageri,
În anul 2009, în zona de responsabilitate au acåionat 92
persoane, din care au fost reåinute, în tentativã de trecere
frauduloasã a frontierei de stat, 59 persoane, 17 persoane au
fost implicate în trafic de migranåi, o persoanã a fost reåinutã în
cooperare cu organele de frontierã din Ungaria æi 15 persoane
au comis alte infracåiuni.
Persoanele au acåionat la frontiera verde în grupuri mici,
de 2 – 7 persoane, iar în PTF Boræ în grupuri formate din 2 – 5
persoane.
În Punct controlul este realizat la un singur filtru, în comun,
de cãtre poliåiætii români æi maghiari, atât la intrare cât æi la ieæirea
din åarã. Aici existã o departajare a fluxurilor de control U.E/non
U.E. æi s-a realizat o creætere a numãrului arterelor æi filtrelor de
control.
S-a realizat o comunicare activã cu organele Poliåiei de
Frontierã din Ungaria pentru dirijarea traficului æi prevenirea
aglomerãrilor. De altfel, se ia legãtura cu partea maghiarã, zilnic,
la intrarea în serviciu a æefilor de turã, iar lunar, la nivelul æefilor
Control comun româno-maghiar, în PPF Boræ
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 9

precum æi trenuri de marfã. Rutele sunt : Braæov-Budapesta, Tg.
Mureæ-Budapesta, Cluj-Budapesta. Douã dintre trenurile de
pasageri circulã noaptea. Circulã prin aceastã garã æi un autotren,
care face legãtura între cele douã localitãåi de frontierã, Oradea
æi Biharkeresztes.
Timpul efectiv în care se face controlul trenurilor este de 15-
20 minute æi constã în controlul documentelor de cãlãtorie ale
pasagerilor, a podurilor, banchetelor æi a altor locuri în care pot
fi ascunse bunuri sau substanåe interzise.
La puåin timp dupã sosirea noastrã a intrat în garã trenul
Braæov – Budapesta, format din 3 vagoane de pasageri æi un vagon
restaurant. Am asistat la controlul acestuia, executat de agenåii
Andrei Junc, Cãlin Buzlea æi Teodor Æireag.
În PPF Episcopia Bihor, în luna februarie a.c., agentul Cãlin
Bala a reåinut un cetãåean nigerian, care dorea sã iasã din åarã
cu un permis de emigrant eliberat în Elveåia. În data de 18 martie
a.c., la controlul de frontierã efectuat pe sensul de ieæire din
åarã, de cãtre agentul principal Cristian Ciursas, a fost depistatã
o cetãåeanã din R Moldova, Maria C., care s-a legitimat cu o
carte de identitate italianã pe numele Panzani Franca, aceasta
fiind reåinutã.
10
Grupa de control - PPF Episcopia Bihor
Controlul documentelor
în trenul Braæov-Budapesta
În sud-vestul judeåului Bihor
Municipiul Salonta, al doilea ca suprafaåã æi numãr de
locuitori din judeåul Bihor, dupã Oradea, este aæezat în sud-vestul
judeåului, lângã graniåa cu Ungaria. Condiåiile naturale specifice
zonei de câmpie au favorizat existenåa aæezãrilor omeneæti din
cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentarã a localitãåii
Salonta dateazã din anul 1332, când, într-un act papal, aæezarea
este numitã „socerdas de Ville Zalantha”. Ulterior, numele
localitãåii a suferit mai multe modificãri, pentru ca, în anul 1587,
sã se ajungã la forma „Szalonta”.
Pânã în secolul XVI Salonta aparåine familiei nobiliare Toldi
æi nu are mare importanåã în zonã, mai ales datoritã situãrii în
vecinãtatea Cetãåii Culiser, puternic centru politico-economic æi
care, în secolul XII, a fost ridicatã la rangul de oraæ. În aceastã
perioadã, satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case, aæezate
între mlaætini æi stuf, având circa 250-300 locuitori.
Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culiser cât æi vatra veche a
Salontei. Cetatea nu va fi repopulatã dar, dupã o scurtã perioadã
de timp, Salonta se reface. Faptul se datoreazã întoarcerii
unei pãråi din populaåia refugiatã æi aæezãrii aici, din ordinul
principelui Ardealului, Bocskai István, a trei sute de oæteni liberi,
ce aveau ca sarcinã apãrarea åinuturilor de margine împotriva
turcilor. În aceeaæi perioadã, se ridicã turnul de pazã din centrul
aæezãrii, cunoscut azi ca „Turnul Ciunt”, ce servea ca post de
observare. Oæenii Salontei
au primit importante
suprafeåe de pãmânt æi se
bucurau de privilegii care,
mai târziu, au fost sporite
prin acordarea titlurilor
nobiliare.
Deoarece oraæul
se afla la extremitatea
principatului Transilvaniei
æi în vecinãtatea
teritoriilor stãpânite de
turci, în Târgul Salontei
se întâlneau negustorii
veniåi din Transilvania cu
cei din zona de ocupaåie
otomanã. Schimbul intens
de mãrfuri determinã
dezvoltarea rapidã a
aæezãrii æi apariåia micii
industrii: argãsitul pieilor,
opincãritul, cizmãritul,
blãnãritul, åesãtoria,
Turnul Ciunt, din Salonta
fierãritul. Bunurile produse
satisfac necesitãåile locale æi
se desfac æi în târgurile estice æi sudice din Tinca, Beiuæ, Ineu,
Chiæineu Criæ æi în târgurile din zona de ocupaåie otomanã, la
Gyula æi Orosháza.
În 1659, principele Ardealului, Rákóczi György al II-lea,
dispune incendierea oraæului, care va începe sã fie populat
din nou abia la sfâræitul secolului XVII. Ca urmare a succeselor
repurtate împotriva turcilor, Austria obåine, din 1686, stãpânirea
Ungariei, iar din 1688 æi pe cea a Transilvaniei.
Împaratul Leopold întãreæte privilegiile locuitorilor Salontei,
dar în 1700 Curtea Imperialã renunåã la serviciile militare ale
oætenilor liberi æi anuleazã privilegiile acestora. Acest fapt duce la
disensiuni între locuitorii Salontei æi familia nobiliarã Eszterházy,
proces ce se va încheia în anul revolutionar 1848.
Agentul Cristian Matica æi agent æef adjunct
Adrian Florincuåa
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

În timpul Revoluåiei de la 1848, poetul Arany János se distinge
prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului
la evenimente.
Dupã o scurtã perioadã de libertate, teritoriul Salontei este
reintegrat în Imperiul Habsburgic
sub un regim absolutist. Dezvoltarea
industriei oraæului se accentueazã dupã
1948, prin înfiinåarea unor noi unitãåi
economice. Salonta devine, astfel, un
oraæ cu o economie industrial-agrarã
în continuã dezvoltare. Industria
alimentarã, industria textilelor, a
confecåiilor, a pielãriei, blãnãriei æi
încãlåãmintei, precum æi prelucrarea
lemnului sunt ramuri industriale cu
vechi tradiåii în zonã æi, în prezent,
65% din producåia globalã a oraæului,
dominantã fiind industria alimentarã.
Alãturi de acestea a apãrut æi s-a
dezvoltat industria constructoare de
maæini.
Cãlãtorul aflat în Salonta poate
admira Turnul Ciunt ori Palatul
„Arany”, care adãposteæte Biblioteca
orãæeneascã, „Teodor Nes” æi o
galerie de artã. Demne de interes
sunt æi bisericile oraæului æi clãdirea
Primãriei.
Sectorul PF Salonta
Agenåii Ionel Matica æi Ioan Vida, la
intrarea în localitatea Mãdãras
Are zona de responsabilitate pe vechile structuri grãnicereæti
care au funcåionat din 1954 pânã în anul 1999. Astfel, în aceastã
Cu efectivele existente se pot asigura 3-4 elemente pe turã,
la frontiera verde. Este un lucru pozitiv faptul cã majoritatea
lucrãtorilor sunt din Salonta sau comunele limitrofe, deplasarea
acestora la sector fãcându-se uæor. Cei care vin de la Oradea
sunt puåini, 4-5 pe turã, astfel putându-se
deplasa cu o singurã maæinã.
În dotarea sectorului se gãsesc douã
Nissan Pathfinder, unul Terrano, un aro,
o dacie, trei VW Transporter, din care
douã nefuncåionale, un Mercedes Vito
æi o autospecialã cu termoviziune care
este defectã.
Ca æi la celelalte sectoare, va avea
loc predarea - primirea fâæiei arate æi
a semnelor de frontierã de la consiliile
locale, înapoi, la structurile PF.
Deæi primãriile au primit, fiecare, un
fond egal cu cât va avea de acum tot IJPF
Bihor, ele nu au reuæit, din pãcate, sã
facã mare lucru. Este evident æi se poate
vedea de la mare distanåã diferenåa dintre
starea fâæiei de protecåie din Ungaria æi
din România. La vecinii noætri care, sã
fim sinceri, se confruntã æi ei cu probleme
financiare, este mereu proaspãt cosit æi
curat. La noi, din pãcate, vegetaåia este
bogatã æi, dupã cât de înaltã este, cu
siguranåã a fost acum mult timp cositã.
Însã, existã æi o parte beneficã în toatã aceastã situaåie, animalele
sãlbatice se simt foarte bine în poråiunea de teren respectivã, noi
am putut vedea o cãprioarã, nu departe, care pãætea liniætitã,
nederanjatã de zgomotul maæinilor care treceau prin punct. Puåin
mai încolo, un fazan îæi etala penajul multicolor.
Comisarul Ovidiu Gherman, adjunctul æefului de sector æi
æeful turei, agent æef adjunct Adrian Florincuåã ne-au însoåit în
raionul sectorului precum æi la punctul de trecere a frontierei.
Ne-au explicat cã probleme cu tentativele de trecere se aflã
în sudul sectorului, la limita cu Aradul, pentru cã distanåa de
la drumul european pânã la frontierã este mult mai micã în
aceastã zonã.
Am întâlnit un post control pe comunicaåia de la marginea
Comunei Mãdãras, în apropiere de frontierã. Aici îæi executau
serviciul agenåii Ion Vida æi Ionel Matica.
PPF Salonta
Ag. æef adj. Daniel Popovici, alãturi de o poliåistã
de frontierã maghiarã - control la ieæirea din åarã
zonã de competenåã au existat pichetele de grãniceri Salonta
Nord, Salonta Vest, Salonta CFR, Ciumeghiu æi Avram Iancu.
Sectorul Poliåiei de Frontierã Salonta face parte din cadrul
IJPFBihor, este dispus la Frontiera de Vest a României, la graniåa
cu R. Ungarã, având o dezvoltare de front de 37,1 km, dispusã
între semnele de frontierã D 146 – E 102, având ca specific 2,6
km frontierã pe apã æi 34,5 km frontierã pe uscat.
În stânga funcåioneazã S.P.F. Vâræand, din cadrul I.J.P.F.
Arad, iar în dreapta S.P.F. Giriæul de Criæ.
La sediul sectorului am fost primiåi de æeful acestuia, cms-æef
Dan Cristea, care ne-a pus la curent cu situaåia operativã æi cu
activitãåile pe care le desfãæoarã poliåiætii de frontierã.
Æi aici numãrul de lucrãtori a scãzut cu 17, agenåii au fost
mutaåi, în special, la poliåia Municipiului Salonta dar æi la posturi
de poliåie din comunele învecinate æi sunt mulåumiåi de noile
posturi. La Sectorul PF Salonta existã 9 poliåiste de frontierã,
dintre care 4 sunt în concediu de maternitate. Efectivele SPF
Salonta sunt: 10 ofiåeri, 112 agenåi æi 3 pc.
Punctul de Trecere a Frontierei Salonta - Rutier a fost înfiinåat
în anul 1993 æi s-a deschis oficial (dat în folosinåã) traficului
internaåional de cãlãtori æi mijloace de transport la data de 6
aprilie 1996.
Este situat la o distanåã de 13 km de oraæul Salonta æi la 5 km
de localitatea maghiarã Mehkerek (locuitã în proporåie de 90%
de comunitate româneascã). A fost deschis, datoritã necesitãåilor
de fluidizare a traficului de persoane æi mãrfuri, pe direcåia Vest,
Æeful PPF Salonta, scms.Victor Moga,
alãturi de colegii din tura de serviciu
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 11

Nord – Vest (Europa de Vest), descongestionarea Punctelor de
Frontierã de Vest cu Ungaria æi dezvoltarea circulaåiei persoanelor
în zona de frontierã Salonta (România) æi localitatea Gyula
(Ungaria), zone în care locuiesc puternice comunitãåi româneæti æi
maghiare. Astfel, s-a facilitat libertatea de circulaåie a persoanelor
din cele douã åãri (vizite la rude, manifestãri culturale, sportive
æi religioase etc.) prin scurtarea distanåelor æi a timpilor de
aæteptare la trecerea frontierei pentru mijloacele de transport.
În Punctul de trecere a frontierei îæi desfãæoarã activitatea 6 agenåi
pe turã, controlul efectuându-se, de asemenea, la o singurã
oprire, în comun cu autoritãåile de frontierã din R. Ungarã. Aici,
am observat o foarte bunã colaborare cu colegii din Ungaria.
Controlul comun a fãcut ca lucrãtorii de frontierã sã se cunoascã
æi sã lucreze foarte bine împreunã.
De fapt, la toate sectoarele existã o comunicare foarte bunã,
fapt confirmat æi la Salonta, de subcomisarul Victor Moga, æeful
punctului, dar æi de colegul maghiar, agentul principal Remenzi
Dezso, æeful de grupã din punct.
Controlul la ieæire era efectuat de agentul Marius Porteleki æi
agentul æef adjunct Daniel Popovici, iar la intrare îæi desfãæurau
activitatea agentul Loredana Peslari æi agentul Romeo
Deverdics.
În cea mai mare parte, prin punct trec cetãåeni români æi
maghiari din zonele limitrofe.
Punctul de Trecere a Frontierei Salonta - Feroviar a fost
înfiinåat în anul 1920, sub denumirea de „Salonta Mare”, fiind
deschis traficului de transport internaåional de cãlãtori æi marfã cu
data de 01.07.1999. Salonta are un singur post de agent pentru
supravegherea trenului internaåional România - R. Ungaria,
destinat cãlãtorilor, care are în componenåã douã vagoane.
Corespondent pe teritoriul ungar este Punctul Mehkerek.
Nu ne-am despãråit de colegii de la Salonta înainte sã trecem
pe la statuia lui Avram Iancu, aflatã în parcul central din Salonta.
Pe soclul ei stã scris:
„Dragii mei, sã åineåi unul la altul, cã atunci veåi fi tari”
„Sau punem pumnul în pieptul furtunii, sau pierim”
Avram Iancu - eroism æi înåelepciune româneascã...
Ag. Loredana Peslari, verificând un
autoturism, pe sensul de intrare în România
SPF Giriæu de Criæ
Ne-am îndreptat apoi spre Nord, spre Sectorul Giriæu de Criæ
æi, dupã o cãlãtorie prin zona mlãætinoasã a bãlåilor pe care Criæul
Repede æi Criæul Negru le formeazã aici, am întâlnit o patrulã a
Poliåiei de Frontierã de la acest sector.
Postul de control pe care l-am întâlnit, la circa un kilometru
de graniåã, era format din agenåii Vlad Flore æi Adrian Æandor.
Locul acesta se aflã la o întretãiere de drumuri æi prezintã un
grad ridicat de risc.
Nu departe de locul în care i-am întâlnit pe colegii noætri de la
SPF Giriæu de Criæ se aflã localitatea Cefa. Zona, datoritã cadrului
natural deosebit, caracterizat de o florã æi o faunã specifice zonei
de mlastinã, poate fi asemãnatã Deltei Dunãrii. Direcåia Silvicã
Bihor a depus un proiect PHARE, care a fost aprobat, pentru
crearea unui coridor de conservare a biodiversitãåii, extins pe o
suprafaåã de 5.002 ha, care va lega Parcul Naåional Mureæ Criæuri
din Ungaria cu Parcul Naåional Munåii Apuseni. În pãdurea de la
Rãdvani existã o rezervaåie ornitologicã, cu populaåie de stârci,
iar nufãrul galben este una dintre plantele ocrotite ale zonei.
La sediul Sectorului ne-a întâmpinat comisarul Ætefan Viorel
Strugar, æeful acestuia, care, cu mândrie, ne-a relatat faptul cãæi
desfãæoarã activitatea la acestã structurã de la ieæirea de pe
bãncile æcolii, de mai bine de 20 de ani. Acesta ne-a prezentat
sectorul, precum æi date despre situaåia operativã.
Sectorul Poliåiei de Frontierã Giriæu de Criæ are în
responsabilitate o dezvoltare de front de 39,2 km învecinânduse,
la stânga, cu SPF Salonta, iar la dreapta cu SPF Boræ.
În actuala structurã, SPF Giriæu de Criæ îæi desfãæoarã
activitatea din anul 2003, când, în urma reorganizãrii de atunci,
s-a unificat cu S.P.F. Sânnicolau Român, ambele sectoare fiind
de gradul II ale IJPF Bihor.
Competenåa teritorialã a SPF Giriæu de Criæ coincide cu cea
a fostei companii de grãniceri Cheresig, sectorul fiind amplasat,
în prezent, într-o zonã de câmpie.
Raionul SPF este strãbãtut de la nord la sud de un ax important
de circulaåie, reprezentat prin D.N 79, care face legãtura între
municipiile Oradea æi Arad, iar de la Est la Vest de râul Criæul
Repede, care trece în R.Ungarã, pe direcåia bornelor F76-F77,
localitatea Cheresig.
În raionul de responsabilitate existã æapte comune, ce includ
21 de sate, în care populaåia este predominant românã, existând
însã æi populaåie de naåionalitate maghiarã, rromã, germanã.
În anul 2008 au fost constatate 21 de infracåiuni æi s-au aplicat
89 contravenåii, atât pe linia combaterii migraåiei ilegale æi a
traficului de persoane, cât æi pe linia combaterii infracåionalitãåii
transfrontaliere, respectiv: 12 cazuri migraåie ilegalã (9 tentative -
20 persoane + 2 cãlãuze); o trecere ilegalã -o persoanã, 2 reåinute
în cooperare - 4 persoane; un caz trafic de persoane - o victimã
æi 3 traficanåi; un caz de conducerea unui autovehicul cu numere
false -o persoanã; 3 cazuri de conducere a unui autovehicul
neînmatriculat - 3 persoane; douã cazuri de conducere a unui
autovehicul farã a poseda permis de conducere - douã persoane;
2 cazuri de furt calificat -3 persoane. În doar primele cinci luni
ale anului 2009 au fost constatate 10 infracåiuni, respectiv:
4 cazuri de migraåie ilegalã - 3 treceri ilegale, o tentativã de
trecere; 3 cazuri de conducere pe drumurile publice a unui auto
neînmatriculat; un caz de conducere pe drumurile publice, având
permisul suspendat; douã cazuri de conducere pe drumurile
publice farã permis de conducere.
Alte constatãri 2009 :
- 50 contravenåii
- valoarea sancåiunilor contravenåionale aplicate-10.700 lei
- faåã de 242 persoane au fost aplicate mãsuri de prevenåie.
În cadrul SPF Giriæu de Criæ, în anul 2009, activitatea de
cooperare s-a executat în baza Protocolului de Cooperare încheiat
între IJPF Bihor æi IPJ Bihor, precum æi în baza planului de acåiune
„Strada” 2009, fiind executate 71 acåiuni æi 29 acåiuni împreunã
cu posturile de Poliåie locale, constatãrile fiind raportate de cãtre
organele de poliåie eæaloanelor superioare.
12
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

La SPF Giriæu de Criæ, 14 agenåi au fost mutaåi în interes de
serviciu în cadrul unor structuri ale IPJ Bihor, iar, în momentul
de faåã, activitãåile sectorului se desfãæorã cu 69 de agenåi æi 6
ofiåeri.
Ca dotare tehnico-materialã, existã armament individual
pentru întregul personal, aparaturã de vedere, atât pe timp de
zi, cât æi pe timp de noapte, mijloace tehnice de legãturã, precum
æi alte accesorii specifice PFR.
La capitolul auto, pe lângã 3 autoturisme vechi, marca
Dacia æi Aro, sectorul a fost dotat æi cu tehnicã nouã, mai exact
2 autoturisme VW TRANSPORTER æi 3 autoturisme de teren,
marca NISSAN.
La capitolul deficienåe putem nota uzura fizicã æi moralã a
staåiilor SCHENDUN, precum æi lipsa aparaturii de observare
pe principiul termoviziunii, care ar putea creæte considerabil
eficienåa dispozitivului de supraveghere.
Tot la capitolul personal, precizãm cã, în anul 2009 æi nici
în anii anteriori, nu au fost constatate cazuri de corupåie æi nici
abateri disciplinare grave sau evenimente deosebite.
O problemã nou apãrutã este cea a întreåinerii culoarului
de frontierã. Primãria, care a avut pânã acum aceastã sarcinã, a
demarat lucrãri de duratã, scoåând din pãmânt buturugile aflate
pe fâæie. Aceste lucrãri trebuie continuate prin curãåarea terenului
æi nivelarea acestuia, ceea ce presupune fonduri serioase.
Ne-am deplasat, apoi, în frontierã alãturi de subinspectorii
Marius Mendre, adjunctul æefului sectorului æi Alexandru Neagu,
care ne-au condus în zona comunei Cheresig. În drum am avut
ocazia de a vedea Turnul Ciung. Donjonul de cetate stil romanic,
din epoca medievalã (sec. XIII-XIV), a fãcut parte din cetatea
medievalã Cheresig, având probabil trei sau patru etaje. Construit
din cãrãmidã, în plinã câmpie, este înconjurat de un val circular
de pãmânt ce avea, probabil, palisade în trecut. Totul a devenit
proprietate regalã în secolul al XIV-lea, când Roland Boræa a
devenit principele Transilvaniei. În 1396 a intrat în posesia
familiei Csáky, unde a rãmas pânã la sfâræitul Primului Rãzboi
Mondial. Cetatea a fost incendiatã în 1514, în timpul rãscoalei
secuilor conduæi de Gheorghe Doja.
Pentru supraveherea frontierei, SPF Diosig are la dispoziåie
douã midi-binokite, binocluri 7x40, 3 Volkswagen Transporter,
un Nissan Pathfinder æi un Nissan Terrano.
PTF Sãcueni-Letaverteæ este situat la borna H 28, din cadrul
SPF Diosig, în partea de N-V a judeåului Bihor, pe teritoriul
maghiar, fiind înfiinåat în baza H.G. nr. 393 din 02.04.2003
æi a Convenåiei încheiate între România æi R.Ungaria privind
controlul traficului de frontierã rutier æi feroviar, încheiatã la data
de 27.04.2004. Deschiderea oficialã a punctului a fost fãcutã în
data de 05.07.2004.
PTF-ul funcåioneazã cu un program limitat, între orele 07.00
– 23.00, în regim de trafic internaåional de persoane æi mãrfuri
cu specific rutier, asigurând aplicarea în practicã a prevederilor
actelor normative interne, precum æi a celor internaåionale
referitoare la regimul juridic al frontierei de stat. Traficul tir-urilor
este permis numai celor sub 7,5 tone, iar trecerea autocarelor este
permisã, în mod excepåional, cu acordul ambelor pãråi.
În cadrul P.T.F. Sãcueni-Letaverteæ îæi desfãæoarã activitatea
grupa operativã desemnatã de cãtre æeful turei unice de serviciu,
alcãtuitã din 3-4 agenåi de poliåie.
SPF Diosig
Ne-am apropiat de sediul sectorului Diosig æi am vãzut un
monument, o cruce mare lângã care erau, încã, coroane de flori,
semn cã la Sãrbãtoarea Înãlåãrii Domnului cineva æi-a amintit sã
pomeneascã eroii...
Aici ne-a întâmpinat comisarul-æef Vasile Domuå, care a åinut,
de la început, sã precizeze cã a gãsit aici un colectiv foarte bun æi,
deæi sectorul se gãseæte într-o zonã mai izolatã, nu sunt lucrãtori
care doresc sã plece.
Sectorul Poliåiei de Frontierã Diosig este subordonat IJPF Bihor
æi are în competenåã un Punct de trecere a frontierei rutier, PTF
Sãcueni-Letaverteæ, situat pe teritoriul Republicii Ungaria. Zona
de competenåã a sectorului cuprinde 33,8 km de frontierã.
Turnul Ciung, de la Cheresig
Agenåii Vlad Flore æi Adrian Æandor, verificând un
autoturism, la intrarea în localitatea Ateaæ
Controlul de frontierã se efectueazã în comun cu
organele de poliåie maghiare pe principiul unei singure
opriri.
L-am întâlnit în punct, pe sensul de ieæire din åarã,
efectuând controlul de frontierã, alãturi de poliåistul din R.
Ungarã, pe agentul principal Virgil Vulturar. Acesta ne-a
relatat cã traficul este mai intens în perioada weekend-ului,
pentru cã numeroæi cetãåeni merg la ætrand în Ungaria, deæi
sunt 60 km pânã acolo, însã drumurile sunt foarte bune.
Mai sunt cetãåeni români care merg la muncã în åara vecinã,
nu pentru cã ar fi salarii mai mari, ci pentru faptul cã acolo
gãsesc ceva de lucru, ca zilieri.
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 13

Poliåia din Ungaria asigurã o singurã patrulã în aceastã
zonã, însã au în dotare dispozitive de vedere pe principiul
termoviziunii, care sunt foarte eficiente. Aceætia au æi atribuåiuni
de ordine publicã.
localitate. Din pãcate, o parte din localnicii de etnie maghiarã
au început sã tragã în ostaæii români, pentru a sprijini acåiunea
honvezilor.
Au cãzut mai mulåi soldaåi români æi comandantul lor, rãnit,
a fost luat prizioner. Deæi rãnile lui erau grave æi sângera, a fost
pus într-o cãruåã æi dus în goana cailor în Ungaria, unde s-a stins
la scurt timp. Dupã mai bine de o lunã trupul lui a fost predat
autoritãåilor române æi dus acasã, unde avea sã fie îngropat.
Dupã acele momente sângeroase, o coloanã a unui regiment
ce se retrãgea din Maramureæul Istoric, æi el cedat Ungariei
Hortiste, a oprit lângã Diosig æi, la ordinul comandantului, au
luat poziåie de luptã cu scopul de a rade de pe faåa pãmântului
Infracåiunile depistate de poliåiætii de frontierã din Diosig sunt,
în principal, cele legate de migraåia ilegalã, cãråi de identitate
false, dar æi circulaåie fãrã permis.
Despre operaåiunea „Strada”, æeful sectorului ne-a împãrtãæit
cã a avut succes, atât din punct de vedere al ordinii publice, cât
æi pentru poliåiætii de frontierã. Aceætia s-au declarat mulåumiåi
de faptul cã au lucrat alãturi de colegii de la poliåie, putând,
astfel, sã se adapteze mai uæor în momentul în care vor merge
sã lucreze la aceastã structurã.
În localitãåile din raion populaåia este, în mare parte, de etnie
maghiarã, dar existã æi cetãåeni de etnie rromã æi, din pãcate, au
fost depistate în jur de 20 de cãlãuze din zonã.
A existat aici un caz trist acum câåiva ani, când un cetãåean
nigerian a fost gãsit îngheåat lângã frontierã, în drumul lui spre o
viaåã mai bunã, spre occident.
Monumentul din incinta sectorului are o poveste ...
Era august 1940, în urma Diktatului de la Viena
autoritãåile æi armata românã au primit un termen de douãtrei
sãptãmâni pentru a se retrage din Transilvania, acestea
trebuind sã treacã în spatele noilor frontiere stabilite.
La subunitatea din comuna Diosig comandant era un
tânãr locotenent, pe nume Dumitru Lazea, de loc din
comuna Lereæti, judeåul Argeæ.
Însã, trupe de honvezi, cam douã-trei plutoane de
pe teritoriul Ungariei, nu au mai avut rãbdare sã aætepte
retragerea trupelor române æi, în noaptea de 4-5 septembrie
1940, au trecut graniåa, îndreptându-se spre localitatea
Diosig.
Tânãrul locotenent Dumitru Lazea, împreunã cu o parte
a subunitãåii, a ieæit în întâmpinarea acestora pentru a le
opri înaintarea. A început schimbul de focuri æi, depãæiåi
numeric, soldaåii români au început sã se retragã spre
14
Ag. principal Virgil Vulturar, pe sensul de
ieæire din åarã, la PPF Sãcueni
Monumentul de la Diosig
localitatea, pentru a rãzbuna, astfel, moartea locotenentului æi a
ostaæilor români.
Auzind de aceasta, preotul ortodox æi enoriaæii, purtând
praporii din bisericã, s-au prezentat comandantului regimentului
rugându-l cu, lacrimi în ochi, sã cruåe localitatea pentru a nu se
vãrsa sânge nevinovat.
Deæi se spune cã acest comandant de regiment era rudã
cu locotenentul Dumitru Lazea, el a fost miæcat de acåiunea
românilor de aici æi localitatea a fost salvatã.
Monumentul a fost ridicat întru cinstirea eroilor români
de cãtre urmaæii lor de pe aceste meleaguri, în anul 1994, la
împlinirea a 54 de ani de la evenimentele sângeroase...
În ziua Înãlåãrii Domnului, zi a eroilor, æi anul acesta, copii,
preoåi, cetãåeni, poliåiæti de frontierã au depus coroane de flori
la monument.
Ne-am luat rãmas bun de la Diosig æi ploaia, care cãdea pe
pãmântul românesc, a ascuns o lacrimã ivitã în colåul ochilor.
Agenåii Nicolae Bâzoc æi Dorin Hava - post control
în apropiere de gara Sãcueni
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

SPF Valea lui Mihai
Primul atestat scris despre Valea lui Mihai dateazã din 20
august 1270. În 1312 primeæte de la regele Karol Robert drept
de a percepe vamã. Denumirea oraæului este atestatã în diferite
documente ca: Nogmyhal, Nagmihal, Nochmihal, Nogmichaly,
Nogh Myhalfalva. În 1587 turcii incendiazã localitatea, dar
populaåia evadeazã. Dupã plecarea turcilor, populaåia revine æi
trece la credinåa reformatã. Biserica se reconstruieæte, clopotul
turnat la Oradea, în 1491, se gãseæte æi astãzi în turnul bisericii.
În 1871 se construieæte calea feratã, între Debreåin æi Satu Mare,
iar în 1887 tronsonul Debreåin-Oradea. Pânã la începutul
primului rãzboi mondial are loc o dezvoltare economicã, în
principal a industriei alimentare æi agriculturii, iar în 1883 se
înfiinåeazã prima bancã. Deceniile comunismului au restructurat
æi oraæul Valea lui Mihai. La Sectorul P.F. Valea lui Mihai am
întâlnit o atmosferã de sãrbãtoare. Colegii ne aæteptau æi cu
toåii îmbrãcaserã hainele de reprezentare. Ne-au întâmpinat cu
zâmbetul pe buze comisarul Viorel Luåaæ, æeful sectorului, care
lucreazã aici din 1983, cu o pauzã de 7 ani, când æi-a desfãæurat
activitatea la Poienile de sub Munte, comisarul Octavian Lungu
(CIT), subcomisarii Carol Zãman (supraveghere), Cristinel Bichiu
Post control într-o zonã fierbinte, la 6 km de
frontierã - agent principal Cãlin Criæan æi
agent Flaviu Dumitrescu
(æef de punct, sprijin misiuni), Radu Saicu (ture serviciu).
Tot aici, am avut plãcerea sã-i cunoaætem personal pe agenåii
Florin Mladin æi Ioan Rotaru, cei care au depistat cele 23 kg de
heroinã acum câåiva ani.
Cu siguranåã, vã amintiåi de poliåistul de frontierã care a
gãsit borseta plinã cu bani æi a înapoiat-o pãgubaæului... da, am
avut onoarea sã dãm mâna cu agentul Ivan Mihaly (poliåistul
de frontierã al anului 2009). L-am întrebat pe colegul nostru ce
s-a mai întâmplat de atunci, dacã a devenit prieten cu cel care
pierduse borseta, dacã acesta îl mai cautã æi, plin de modestie,
colegul nostru a spus cã nu a aæteptat nimic æi cã îæi vede
de treabã. Cinste lui !
Sectorul PF Valea lui Mihai are în responsabilitate
34,5 km de frontierã æi are în compunere douã puncte de
trecere, unul rutier æi unul feroviar, ce au corespondent pe
partea maghiarã localitatea Nyirabrany. La acest sector îæi
desfãæoarã activitatea 7 ofiåeri, 67 agenåi æi 5 lucrãtori civili.
Æi de aici au plecat la poliåie un ofiåer æi 15 agenåi.
Mijloacele de mobilitate sunt: 2 VW Transporter,
un Mercedes Vito, 2 Nissan æi un autoturism Dacia. De
asemenea, se mai gãsesc în dotare 2 midi-binokite, mai
multe binocluri, staåii Shendun 506 æi cititoare optice.
Au fost înregistrate, de la începutul anului, la frontiera
verde, douã evenimente, în care au fost implicate 17
persoane, fiind reåinuåi, în tentativã de trecere ilegalã,
10 cetãåeni din Pakistan æi 3 cetãåeni afgani. Au mai fost
reåinuåi 4 cetãåeni, 2 din Polonia æi 2 din Slovacia, pentru
cãlãuzire æi transportul migranåilor. Au mai fost confiscate
1.101 pachete åigãri, în valoare totalã de 5.850 lei.
Ne-am deplasat în frontierã æi am întâlnit un post
control, pe comunicaåia care duce spre punctul de trecere a
frontierei, aici fiind direcåia principalã pe care cei ce vor sã treacã
fraudulos frontiera o aleg, distanåa pânã la frontierã fiind doar de
6 km. Æi terenul este favorabil: culturi înalte, zonã împãduritã.
În aceastã locaåie au fost reåinuåi 56 migranåi. Existã un cetãåean
din Bahrein care a fost prins de 6 ori în tentativã, el venind pe
jos de la Oradea, pe calea feratã...
În PPF Valea lui Mihai îæi desfãæoarã activitatea 4 agenåi pe
PPF Valea lui Mihai-Nyrabrani
fluxuri æi unul în camera tehnicã. Frontiera este tranzitatã de
trei perechi de trenuri pe ruta Baia Mare - Budapesta, având în
compunere 5 vagoane æi mai multe trenuri de marfã.
Pentru controlul trenurilor se deplaseazã æeful de turã æi un
agent din punct, cu ætampila. Se verificã atât documentele, cât æi
podul trenului æi se supravegheazã trenul pe perioada staåionãrii
în garã.
În oraæul Valea lui Mihai era sãrbãtoare. Copiii, alãturi de
pãrinåi, îmbrãcaåi cu haine elegante sãrbãtoreau terminarea æcolii,
un eveniment, se pare, foarte important pentru comunitatea din
acest oraæ de la marginea åãrii.
Am gãsit cu greu un final potrivit pentru acest reportaj...
Lumea este într-o continuã schimbare... Locul în care muncim
se schimbã æi el pentru a se adapta mediului...
Rãmâne, însã, o paginã pe care ne-am scris fiecare rândul
nostru, cu trudã æi sudoare.
Cei care vor veni vor avea cu siguranåã ce citi !
„Iancule mare, bravule, tare.
Cu noi sã fii,
Tu însoåeæte æi însufleåeæte,
Pe ai tãi fii.”
Gabriel CRÃCIUN
Iulian PUICÃ
O echipã unitã, la SPF Valea lui Mihai
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
15

Plimbare... dincolo de frontierã
Poliåiætii de frontierã constãnåeni au avut o duminicã „de
foc” în ziua de 14 iunie a.c. æi asta pentru cã au reåinut douã
femei din Bulgaria æi doi cetãåeni turci care încercau sã intre
ilegal în åarã.
• Primul caz s-a întâmplat pe
plaja din staåiunea Vama Veche,
acolo unde douã femei din Bulgaria
au fost reåinute, în jurul orei 13.00,
dupã ce trecuserã ilegal frontiera
de stat. Irina S. æi Rayna M. pãreau
cã se plimbã pe malul mãrii, însã
au fost observate de poliåiætii de
frontierã din cadrul Grupului de
Nave din Mangalia, care executau
supravegherea zonei. Dupã ce au
verificat actele celor douã „turiste”, oamenii legii au extins
verificãrile æi au descoperit faptul cã una dintre ele avea
interdicåie de a pãrãsi statul vecin. Ancheta a dezvãluit faptul
cã cele douã încercaserã sã intre legal în România în dimineaåa
aceleiaæi zile, prin P.T.F. Vama Veche, la bordul unui autoturism
condus de un cetãåean bulgar. La control s-a constatat cã Irina S.
nu putea sã pãrãseascã Bulgaria, întrucât pe numele ei exista o
interdicåie în acest sens, impusã de autoritãåile bulgare.
Cei în cauzã s-au întors în Bulgaria, unde cele douã femei au
coborât pe plajã æi au încercat sã intre ilegal în România, pe la
malul Mãrii Negre, æoferul bulgar rãmânând în localitate.
Ca urmare a celor constatate, celor douã persoane le-au fost
întocmite dosare penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, la
16
Ucrainean reåinut
la frontiera verde
Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au descoperit, în zona de
responsabilitate, un cetãåean ucrainean care trecuse înot râul
Prut. Bãrbatul, în vârstã de 20 ani, dorea sã ajungã într-o åarã
din vestul Europei, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
Miercuri, 22 iulie a.c., în jurul orelor 10.30, un echipaj
din cadrul Sectorului P.F. Oancea, aflându-se în exercitarea
atribuåiunilor de serviciu, a descoperit pe direcåia localitãåii
Roscani, jud. Galaåi, o persoanã de sex masculin, care nu-æi
justifica prezenåa în zonã.
Poliåiætii de frontierã au interceptat persoana în cauzã
æi au constatat cã aceasta nu avea asupra sa documente de
identitate.
În urma investigaåiilor efectuate a rezultat cã este cetãåean
ucrainean, se numeæte L. Gheorghe, în vârstã de 20 ani, æi a trecut
ilegal frontiera de stat din R. Moldova în România, înot, peste
râul Prut, pe direcåia localitãåii Giurgiuleæti, de pe teritoriul R
Moldova. Bãrbatul dorea sã ajungã într-o åarã din vestul Europei,
Ofiåerii din cadrul echipei
Marcel ANTOHE
• În dupã-amiaza aceleiaæi zile, în
Cei doi tineri au fost descoperiåi ascunæi într-o zonã cultivatã cu
viåã de vie, având asupra lor documente de cãlãtorie bulgãreæti
false. Cei doi au fost ajutaåi sã treacã frontiera în România de
un conaåional, care, ulterior, a fost reåinut de poliåiætii bulgari pe
teritoriul statului vecin.
În urma cercetãrilor s-a stabilit cã cetãåenii turci intenåionau
sã-æi continue deplasarea într-o åarã din spaåiul Schengen,
folosindu-se de documentele de cãlãtorie bulgãreæti false total.
În baza acordului de readmisie, cei doi cetãåeni turci au fost
predaåi autoritãåilor bulgare în vederea continuãrii cercetãrilor æi
luãrii mãsurilor legale ce se impun.
F R O N T I E R A
Marius NICULESCU
Treceri ilegale
peste TISA
Poliåiætii de frontierã maramureæeni au depistat æi reåinut
doi cetãåeni ucraineni æi unul rus care au trecut înot râul Tisa
în România.
• În ziua de 17 iulie a.c., pe timpul executarii misiunilor
de supraveghere æi control a zonei de competenåã, poliåiætii de
frontierã din cadrul Sectorului PF Sarasãu au reåinut, pe malul
românesc al râului Tisa, în dreptul localitãåii Teceu, douã
persoane, cetãåeni ucraineni, care au traversat înot râul Tisa, fiind
duæi de curenåi pe malul românesc. Cetãåenii ucraineni au mai
declarat cã, în momentul reåinerii, intenåionau sã treacã înapoi
frontiera, pe altã direcåie, unde apa este mai linã.
• În aceeaæi zi, un cetãåean rus a fost reåinut în gara C.F.R. din
Sighetu Marmaåiei, de cãtre poliåiætii de frontierã maramureæeni
din cadrul S.P.F. Sighet.
În urma cercetãrilor efectuate a rezultat faptul cã cetãåeanul
rus a trecut ilegal frontiera de stat, pe raza localitãåii Sighetu
Marmaåiei, peste apa râului Tisa, dupã care s-a îndreptat cãtre
gara C.F.R. Sighet, de unde intenåiona sã ia trenul cu destinaåia
Germania, via Bucureæti.
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
trecere ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã
de art.70 alin.1 din O.U.G.105/ 2001.
De asemenea, poliåiætii de frontierã maramureæeni au luat
mãsura predãrii celor doi cetãåeni ucraineni æi a cetãåeanului rus
autoritãåilor de frontierã vecine.
Radu LUNGU
Æ t i r i

Migranåi din Bangladesh,
la graniåa cu Ungaria
Trei bãrbaåi din Bangladesh, care intenåionau sã treacã ilegal
frontiera din România în Ungaria, au fost reåinuåi în data de 1
iunie a.c., în jurul orelor 16.00, de cãtre poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Sânnicolau Mare, la graniåa cu åara vecinã.
Poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Sânnicolau Mare æi poliåiæti din
cadrul Poliåiei oraæului Sânnicolau Mare, au depistat, în apropierea
frontierei cu Ungaria, trei persoane, cetãåeni strãini, care nu îæi
justificau prezenåa în zonã. Cei trei au fost conduæi la sediul SPF
Sânnicolau Mare pentru verificãri. Astfel, poliåiætii de frontierã au
stabilit cã cele trei persoane se numesc Ahmed S., de 25 ani, Islam
S., de 29 ani æi Hossain A., de 32 ani, sunt cetãåeni din Bangladesh
æi deåin permise de æedere româneæti valabile pânã în luna august a
acestui an. Ei au declarat cã, pe timpul æederii lor în România, au
muncit la o fabricã de textile, în Vrancea. Dupã o vreme, s-au hotãrât
sã încerce sã iasã ilegal din România, având ca destinaåie finalã
Germania, unde sperau sã-æi gãseascã un loc de muncã.
Persoanele în cauzã sunt cercetate penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.
Tineri ascunæi în toaleta trenului
Poliåiætii de frontierã din cadrul P.T.F. Episcopia Bihor au
depistat, ascunse în toaleta unui tren rapid, douã persoane
de sex masculin care încercau sã iasã ilegal din åarã având ca
destinaåie finalã Ungaria.
În data de 14 iulie a.c., în jurul orei 13.15, cu ocazia controlului
de frontierã efectuat la trenul Rapid care circulã pe relaåia Braæov
– Budapesta, poliåiætii de frontierã bihoreni au depistat, în toaleta
trenului, doi cetãåeni români care se sustrãgeau controlului de
frontierã, pentru a trece ilegal în R.Ungarã. Persoanele în cauzã nu
aveau documente de trecerea frontierei asupra lor, motiv pentru care
au fost conduse la sediul sectorului, pentru efectuarea cercetãrilor.
Din verificãri a rezultat faptul cã cei doi sunt cetãåeni români, cu
vârste cuprinse între 19 æi 21 ani æi au domiciliul pe raza judeåului
Bistriåa Nãsãud.
Tinerii au declarat cã au uitat sã-æi ia de acasã documentele de
trecerea frontierei, fapt pentru care au hotãrât sã se ascundã în toaleta
trenului rapid, pentru a trece ilegal în R.Ungarã, unde doreau sã-æi
gãseascã un loc de muncã.
Cetãåenilor români le-au fost întocmite actele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.
38 de afgani, fugiåi din TIR
Poliåiætii de frontierã de la SPF Vãræand, judeåul Arad, au
reåinut în data de 6 iulie a.c., în jurul orei 03.00, 38 de transfugi
afgani. Pentru reåinerea acestora a fost declanæatã o urmãrire
cu efective mãrite pe fâæia de frontierã cu Ungaria.
Poliåiætii de frontierã i-au cãutat pe transfugi timp de câteva ore
pe câmpurile din zona punctului de trecere a frontierei. Unul dintre
afgani a fost scos chiar din apele Criæului Alb, dupã ce a sãrit în
râu sperând sã scape de poliåiæti. Acesta este cel mai mare grup de
transfugi prins la frontiera din judeåul Arad în ultimii ani.
Cei 38 de transfugi au coborât dintr-un tir care staåiona în coloanã
pentru a ieæi din România æi au luat-o la fugã pe câmp, în faåa
autoritãåilor de control de la frontierã, care au declanæat o operaåiune
de urmãrire æi prindere.
Transfugii au ajuns în PTF Vãræand cu un TIR bulgãresc, condus
de un cetãåean grec, care transporta ardei din Bulgaria în Belgia.
În autocamion erau doar câåiva paleåi cu ardei, folosiåi drept
paravan pentru ascunzãtoarea afganilor. Chiar înainte de frontierã,
când tir-ul staåiona în coloanã, cei 38 de bãrbaåi afgani au coborât
prin podeaua mijlocului de transport æi au fugit pe câmp, pe malul
Criæului, pentru a trece ilegal în Spaåiul Schengen.
Poliåiætii de frontierã arãdeni, aflaåi în post, i-au vãzut æi au pornit
dupã ei pe câmp, solicitând æi sprijinul unor colegi care erau în tura
liberã æi au venit de acasã pentru a ajuta la operaåiune.
Migranåii au declarat cã au recurs la aceastã metodã deoarece nu
posedau vizã pentru spaåiul Schengen æi intenåionau sã se deplaseze
în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã. Æoferul a declarat cã nu
avea cunoætinåã despre existenåa bãrbaåilor în mijlocul de transport.
Cei 38 de migranåi sunt cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunii
de tentativã de trecere ilegalã a frontierei, iar æoferul grec pentru
sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.
Mihaela LEÆ
Cãlãtorie încheiatã devreme
În ziua de 5 iulie a.c, în jurul orei 20.00, o patrulã formatã
din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Rãducãneni, în timp ce
executa misiunea de supraveghere, a observat trei cetãåeni, care
nu-æi justificau prezenåa în zonã.
În urma cercetãrilor s-a dovedit a fi cetãåenii din R. Moldova:
B. Petru, de 35 ani, A. Ion Neculai de 30 ani æi S.Mihail, de 32
ani. Aceætia au declarat cã trecuserã înot râul Prut, din R.Moldova
în România, cu scopul de a
ajunge în Italia la muncã.
Persoanelor în cauzã li
s-a întocmit lucrare penalã
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de intrare pe
teritoriul României, prin
trecere ilegalã a frontierei.
Bãrbaåii au fost predaåi
autoritãåilor de frontierã a
statului vecin în vederea
luãrii mãsurilor legale.
Mihaela LAZÃR
DENIS
Migranåi turci reåinuåi la Salonta
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Salonta au reåinut, în
data de 25 iulie a.c., un grup format din opt cetãåeni turci, care
intenåiona sã treacã ilegal frontiera României în Ungaria.
În urma unor acåiuni informativ-operative derulate de ofiåerii
din cadrul IGPF, din care a rezultat cã un grup de cetãåeni turci
intenåiona sã treacã ilegal frontiera de stat cãtre Ungaria, poliåiætii
de frontierã din cadrul SPF Salonta – jud. Bihor au declanæat o
acåiune specificã în zona de competenåã. Astfel, în jurul orei 22.00
din acea zi, într-o parcare din apropierea localitãåii Avram Iancu,
poliåiætii de frontierã au observat mai multe persoane care, dupã
ce au coborat din douã autoturisme, s-au ascuns în apropierea
unui lan de floarea soarelui. Grupul, format din opt persoane, a
fost supravegheat în permanenåã de cãtre poliåiætii de frontierã
bihoreni, spre dimineaåã migranåii fiind prinæi în flagrant æi
reåinuåi, la aproximativ 800 metri de graniåã, în timp ce încercau
sã ajungã în åara vecinã. Cei în cauzã au fost conduæi la sediul
SPF Salonta pentru cercetãri, rezultând faptul cã grupul era
format din opt cetãåeni turci – 7 bãrbaåi æi o femeie - cu vârste
cuprinse între 21 æi 40 ani, care au intrat legal în România, în
cursul lunii iulie 2009. Aceætia au declarat cã intenåionau sã
treacã ilegal în Ungaria, cu scopul de a ajunge în Germania,
pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
17

PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL 2001,
CU FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ
A. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ:
1. Fila informatizatã
(FALS TOTAL)
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Cercetãri Penale,
Expertiza Documentelor de Cãlãtorie
æi Criminalisticã din IGPF
ORIGINAL
2. Fotografia integratã a titularului de pe fila informatizatã æi o zonã mãritã de pe aceasta.
ORIGINAL:
ZONÃ MÃRITÃ DE PE
FOTOGRAFIA TITULARULUI,
CARE EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE INKJET
CONTRAFACERE
CONTRAFACERE:
ZONÃ MÃRITÃ DE PE
FOTOGRAFIA PERSOANEI ÎN
CAUZÃ, CARE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE LASER
DIGITALÃ
FRAUDÃ ÎN
3. Zonã mãritã de pe aversul filei informatizate care evidenåiazã o poråiune din
rubrica „Numele titularului” æi din numele titularului.
ORIGINAL:
DESENUL DE FOND ESTE IMPRIMAT OFFSET
LITERELE „SOL” DIN NUMELE TITULARULUI
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET
CONTRAFACERE:
DESENUL DE FOND ÆI
LITERELE „RUS” DIN NUMELE TITULARULUI
EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE LASER DIGITALÃ
18
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

4. Zonã mãritã de pe aversul filei informatizate,
care evidenåiazã o poråiune din rubrica „SEX”
ORIGINAL:
DESENUL DE
FOND ESTE
IMPRIMAT
PRIN TEHNICÃ
OFFSET
LITERA „F” ESTE
IMPRIMATÃ
I M INKJET
D OCUMENTE
E
B. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE:
5. Fila informatizatã.
CONTRAFACERE:
IMPRIMARE LASER
DIGITALÃ
ORIGINAL
CONTRAFACERE
C. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ:
6. Fila informatizatã.
ORIGINAL:
FILIGRAN
REPREZENTAT
DE STEMA
ROMÂNIEI
CLAR ÆI BINE
DEFINIT
CONTRAFACERE: FILIGRAN ESTOMPAT
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã 19

NEPTUNE
N E
Operaåiunile organizate de Frontex
æi implementate cu suportul statelor
membre ale UE au ca obiectiv cooperarea
operaåionalã la frontierele externe,
cu rezultat direct întãrirea securitãåii
frontierei, în general. Formele de
infracåionalitate care
tranziteazã frontiera
se materializeazã
sub aspecul faptelor
ce aduc atingere
regimului juridic al
frontierei, cu impact
social major, ce aduce
atingere conceptului
de ordine publicã æi
securitate naåionalã
propriu fiecãrui stat
membru.
În sensul combaterii acestor aspecte,
Frontex a implementat a treia fazã a
Operaåiunii NEPTUNE, în perioada 15-
29 iulie a.c. Operaåiunea a fost lansatã
simultan, la 3 secåiuni ale frontierei
externe ale Uniunii Europene în zona
Balcanicã: Slovenia-Croaåia, Ungaria-
Serbia æi România-Serbia.
Obiectivul principal a fost combaterea
migraåiei ilegale æi, secundar, combaterea
traficului de maæini furate, acestea fiind
obiectivele întregii Operaåiuni NEPTUNE.
Specialiæti în domeniu au fost dispuæi în
puncte de trecere a frontierei æi la frontiera
verde, corespuzãtor riscurilor identificate
pentru fiecare zonã operaåionalã.
La frontiera România – Serbia, PTF
Moraviåa este principala poartã rutierã ce
face legãtura cu Vrsac æi, mai departe, cu
Belgrad. Situat pe drumul european 70,
PTF Moraviåa este în reconstrucåie pentru
- operaåiune Frontex la frontierele
externe ale României
a îndeplini standardele Schengen.
Datele furnizate de autoritãåile
naåionale æi contribuåia altor agenåii
Europene cu atribuåii în domeniu au
condus la dispunerea în acest punct de
trecere a frontierei, în cadrul operaåiunii,
a doi ofiåeri austrieci,
specialiæti în domeniul
traficului de maæini
furate.
Sub coordonarea
Frontex, cu implicarea
ofiåerilor din cadrul
Punctului Naåional
de Contact Frontex æi
un sprijin notabil din
partea autoritãåilor
locale, experienåa
ofiåerilor austrieci a
dus la identificarea
a douã autoturisme
furate din åãri vest
æi nord europene,
destinate pieåei
auto din Serbia. În
timpul operaåiunii,
ofiåerii au identificat,
de asemenea, æi un
autoturism cu numere
false de înmatriculare,
care era condus de
un cetãåean Croat,
cu destinaåia Vrsac
(Serbia).
Conform raportului UE referitor la
criminalitatea organizatã, anual, circa
1,3 milioane de vehicule sunt declarate
furate în statele membre ale Uniunii
Europene. Tehnologia de ultimã orã
permite modificãri ale elementelor de
identificare a vehiculului, ce greu pot
fi percepute ulterior de ochiul uman. În
cazul vehiculelor cu valoare ridicatã,
fabricantul asigurã multiple elemente,
care pot duce la identificarea ulteriorã,
în cazul furtului. Pregãtirea de strictã
specialitate a poliåiætilor de frontierã,
coroboratã cu accesul on-line la bazele
de date relevante pentru acest domeniu,
se dovedeæte a fi singura modalitate cu
eficienåã crescutã în lupta împotriva
traficului cu maæini furate.
Deæi la aceastã secåiune de frontierã
operaåiunea a fost axatã pe domeniul mai
sus menåionat, cooperarea strânsã între
poliåiætii de frontierã români æi experåii
dipuæi de Frontex a dus la identificarea
æi a unui urmãrit general, în Austria, pe
numele cãruia judecãtorul a emis imediat
un mandat de
arestare european.
Eficienåa
operaåiunilor Frontex
nu se cuantificã
numai în rezultatele
imediate obåinute,
ci æi în creæterea
culturii profesionale
æi a interoperabilitãåii
între reprezentanåii
agenåiilor de
aplicare a legii din
statele membre care
lucreazã împreunã în timpul operaåiunii. În
acest sens, trebuie menåionatã cooperarea
strânsã între experåii austrieci æi poliåiætii
de frontierã români, care a condus deja
la planificarea unor activitãåi viitoare sub
egida Frontex.
Adrian LÃZÃROAIA
„Mitsubishi Outlander”, furat din Bucureæti, descoperit în Mehedinåi
Un autoturism de teren, marca
„Mitsubishi Outlander”, în valoare de
aproximativ 35.000 euro, a fost confiscat
de cãtre poliåiætii de frontierã mehedinåeni
æi ofiåerii D.G.I.P.I. Mehedinåi, dupã ce s-
a constatat cã o firmã de închirieri auto
din Bucureæti îl declarase ca fiind furat.
În seara zilei de 22 iulie a.c., ora 17.30,
în cadrul unei acåiuni informativ operative
20
traficului internaåional
de autoturisme furate,
o echipã mixtã formatã
din poliåiæti de frontierã
din cadrul B.C.I.T. æi
Detaæamentului de
Intervenåie aparåinând
IJPF Mehedinåi,
împreunã cu ofiåeri din
cadrul DGIPI Mehedinåi,
au oprit pentru control, la intrarea în
localitatea Vrata, un autoturism marca
MITSUBISHI OUTLANDER, condus de
I. Marian, în vârstã 30 ani, cu domiciliul
în Craiova.
La controlul documentelor
autoturismului, bãrbatul nu a putut
prezenta poliåiætilor de frontierã
documente care sã dovedeascã cã
este proprietarul autoturismului sau un
Procedându-se la verificarea
autoturismului, poliåiætii de frontierã
mehedinåeni au stabilit cã acesta figureazã
ca semnalat furat din data de 11.07.2009,
de la o societate de închirieri auto din
municipiul Bucureæti.
Persoana în cauzã a declarat cã a
primit autoturismul de la un prieten din
Bucureæti, pentru a-l comercializa.
Având în vedere cele constatate,
poliåiætii de frontierã îl cerceteazã pe I.
Marian sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
de furt calificat.
Autoturismul, fabricat în anul 2009,
în valoare de 35.000 de euro, a fost
indisponibilizat urmând ca la definitivarea
cercetãrilor sã fie înapoiat societãåii de
închirieri auto.
Valentin PERA
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Reåea de traficanåi cu maæini de lux furate,
anihilatã prin colaborarea structurilor MAI
În urma unei acåiuni comune
desfãæuratã pe linia traficului cu
autoturisme furate, poliåiæti de
frontierã, poliåiæti æi jandarmi din
judeåul Mehedinåi, în cooperare
cu SIPI Mehedinåi, au confiscat
trei autoturisme de lux, mãrcile
MERCEDES ML 63 AMG, BMW X
6 æi un AUDI A5, semnalate ca
fiind furate din Austria, precum æi o
armã æi muniåie de rãzboi, calibrul
7,62mm.
Acåiunea s-a derulat în municipiul
Strehaia, doi tineri mehedinåeni fiind
cercetaåi penal pentru sãvâræirea
infracåiunilor de furt æi nerespectare
a regimului armelor æi muniåiilor.
Autoturismele furate au o valoare totalã de aproximativ
200.000 de euro æi aparåin unei societãåi comerciale din
Austria.
În baza unor activitãåi de cooperare æi informare derulate pe
linia combaterii traficului internaåional de autoturisme furate,
de cãtre poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere
a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, aparåinând IJPF Mehedinåi æi
poliåiætii Biroului de Investigaåii Criminale, aparåinând Poliåiei
municipiului Drobeta Turnu Severin, au fost obåinute date æi
informaåii despre existenåa, pe raza municipiului Drobeta Turnu
Severin, a unor autoturisme de lux furate din Austria.
Astfel, în seara zilei de 2 iunie a.c., ora 18.30, poliåiætii de
frontierã mehedinåeni, împreunã cu poliåiæti din cadrul Poliåiei
municipiului Turnu Severin, l-au oprit în trafic, la intrarea
în municipiul Drobeta Turnu Severin, pe conducãtorul unui
autoturism marca MERCEDES ML 63 AMG, despre care aveau
date cã este semnalat ca fiind furat din Austria.
La controlul documentelor, conducãtorul acestuia, M.
Justinian, în vârstã de 22 ani, cu domiciliul în localitatea
Strehaia, a prezentat poliåiætilor cartea de identitate a maæinii,
Autoturism de 80.000 euro,
furat din strãinãtate, depistat
la Constanåa
Poliåiætii de frontierã constãnåeni
au reåinut, în Punctul de Trecere a
Frontierei Vama Veche, un autoturism
de lux, care figura în bazele de date ca
fiind furat din Austria, în valoare de
aproximativ 80.000 euro.
În ziua de 5 iunie a.c., în jurul orei
02.00, lucrãtori ai Grupului de Nave
Mangalia au efectuat, în Punctul de
Trecere a Frontierei Vama Veche, o
acåiune pe linia prevenirii æi combaterii
traficului internaåional cu autoturisme
furate, în urma cãreia au verificat, pe sensul de ieæire din åarã,
În urma cercetãrilor æi
Având informaåii despre existenåa
cadrul SIPI Mehedinåi au efectuat descinderi în trei locaåii
aparåinând acestor persoane.
La percheziåiile efectuate la domiciliile aparåinând lui M.
Ion æi M. Justinian, poliåiætii au descoperit un alt autoturism de
lux, marca Audi A 5, semnalat furat din Austria, o armã cu aer
comprimat æi 10 cartuæe, calibru 7,62 mm, deåinute ilegal.
Totodatã, din declaraåiile persoanelor în cauzã, s-a confirmat
æi existenåa unui alt autoturism furat marca BMW X6, care
urmeazã sã fie indisponibilizat în cel mai scurt timp.
Poliåiætii de frontierã au stabilit cã cele trei autoturisme,
a cãror valoare totalã este de aproximativ 200.000 de euro,
figureazã semnalate ca fiind furate din data de 1noiembrie 2008
din Austria.
În cauzã s-a întocmit lucrare penalã împotriva lui M. Mihai
æi M. Justinian, în care se fac cercetãri sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de furt æi nerespectare a regimului armelor æi
muniåiilor.
Autoturismele au fost indisponibilizate, urmând ca, la
definitivarea cercetãrilor, sã fie înapoiate societãåii austriece
care le-a semnalat furate.
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
un autoturism marca BMW (model X6), în care se aflau cetãåenii
ucraineni N. Oleksandr (30 ani) æi S. Ruslan (37 ani). În urma
verificãrilor efectuate în bazele de date proprii æi ale Interpol a
rezultat faptul cã respectivul autoturism, în valoare de aproximativ
80.000 euro, figura ca furat din Austria din data de 21 mai 2009.
Pânã la definitivarea cercetãrilor,
autoturismul a fost indisponibilizat la
sediul G.N. Mangalia.
Poliåiætii de frontierã au întocmit,
pe numele cetãåenilor ucraineni,
lucrare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunilor de complicitate la furt,
uz de fals æi conducere pe drumurile
publice a unui autovehicul cu numãr
fals de înmatriculare, fapte prevãzute
æi sancåionate de art. 26 raportat la
art. 208 alin. 4 æi art. 291 din Codul
Penal æi de art. 85, alin. 2 din OUG
195/2002.
Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

descoperite la aur, din Giurgiu
bijuterii kg 1,6 Peste
Produse contrafãcute, la frontiera arãdeanã
Produse contrafãcute, la frontiera arãdeanã
În data de 2 iunie a.c., la Punctul de
protejate („Nike”, „Lacoste”, „Armani” etc.). Aceste bunuri sunt
susceptibile a aduce atingere asupra dreptului de proprietate
intelectualã (lipsa sigiliilor specifice produselor de marcã, lipsa
certificatului de autenticitate æi a documentelor de provenienåã
specifice mãrcilor depistate).
În urma inventarierii produselor au rezultat urmãtoarele
cantitãåi: 1534 perechi pantofi sport æi 519 flacoane apã de
parfum, în valoare totalã de 362.905 lei (peste 86.000 euro).
Æoferul a declarat cã nu ætia de existenåa acestor produse din
interiorul autocamionului.
Mihaela LEÆ
În cadrul cercetãrilor, proprietarul autoturismului,
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
22 F R O N T I E R A
Æ t i r i

Acåiune în foråã, în Maramureæ,
împotriva reåelelor de trafic cu autovehicule
Din datele æi informaåiile obåinute la
nivelul I.J.P.F. Maramureæ, a rezultat cã
pe raza judeåului Maramureæ acåioneazã
o reåea infracåionalã organizatã, axatã
pe traficul cu autovehicule furate din
strãinãtate, în special utilaje folosite la
diferite lucrãri în domeniul construcåiilor,
precum æi autoturisme. Åãrile de unde au
fost furate aceste utilaje æi autoturisme
sunt: Italia, Franåa, Belgia, Marea Britanie
æi Olanda.
Utilajele erau introduse în România,
urmând sã fie vândute în diferite zone
din åarã, în special în judeåele Suceava,
Hunedoara, Maramureæ æi Constanåa, la
preåuri vãdit mai mici faåã de valoarea
realã, cu ajutorul unor documente
contrafãcute, unor societãåi comerciale
care desfãæoarã activitãåi economice în
domeniul construcåiilor sau activitãåi de
terasare a drumurilor forestiere. Utilajelor
li se decupau seriile, pentru a nu putea fi
identificate.
Autoturismele æi utilajele furate de pe
æantierele de construcåii au fost introduse
în åarã de cãtre fãptuitori prin intermediul
unor societãåi de transport, din Maramureæ
dar æi din alte judeåe, cu ajutorul unor TIRuri
sau camioane.
Cu privire la aspectele mai sus
menåionate, în data de 17 martie a.c.,
lucrãtori din cadrul I.J.P.F. Maramureæ s-
au sesizat din oficiu, înregistrând lucrarea
penalã, declinatã la D.I.I.CO.T. - Structura
Centralã, care a atribuit numãr unic.
Din actele dosarului rezulta cã
persoanele ce fac parte din reåeaua
respectivã au roluri bine stabilite în
desfãæurarea activitãåii infracåionale, în
sensul cã unii se ocupau cu furtul utilajelor
din strãinãtate, alåii de transportul în
România, iar o altã parte a grupãrii se
ocupa de depozitare æi comercializare.
Din datele cauzei rezulta cã, pe raza
localitãåii Boræa, jud. Maramureæ, erau
depozitate numeroase
utilaje la sediul unor
societãåi comerciale,
la domiciliul anumitor
persoane rezidente în
localitate, dar æi utilaje
abandonate în locuri
greu accesibile.
În baza delegãrilor
procurorului
D.I.I.C.O.T.,
poliåiætii de
frontierã din
cadrul I.J.P.F.
Maramureæ, delegaåi de cãtre
acesta, au desfãæurat activitãåi de
cercetare penalã, reuæind, pânã în
luna iulie, indisponibilizarea a 15
utilaje, în valoare de aproximativ
1.650.000 euro æi identificarea
de noi membri ai grupãrii
infracåionale.
În data de 16 iulie a.c., sub
directa coordonare a procurorilor
din cadrul Direcåiei de Investigare
a Infracåiunilor de Criminalitate
Organizatã æi Terorism - Structura
Centralã æi Serviciul Teritorial Maramureæ,
importante efective de ofiåeri din cadrul
I.J.P.F. Maramureæ, ofiåeri din cadrul
Direcåiei de Operaåiuni Speciale, poliåiæti
din cadrul B.C.C.O. Maramureæ, Cluj,
Sãlaj, Bistriåa Nasãud, jandarmi æi ofiåeri
din cadrul S.R.I. æi D.G.I.P.I., au desfãæurat
acåiuni de dezmembrare a grupãrii
infracåionale. Cercetãrile se efectueazã
în cauzã sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de furt calificat cu
consecinåe deosebit de grave
æi constituirea unui grup de
criminalitate organizatã.
Pentru completarea
probelor administrate s-au
efectuat simultan 50 de
percheziåii în jud. Maramureæ,
æi alte 11 la adrese din jud.
Arad, Timiæ, Cluj, Constanåa
æi Vâlcea.
Au fost emise mandate
de aducere pentru 28 dintre
membrii grupãrii, din care 24
de pe raza jud. Maramureæ. Au
fost puse în executare de cãtre
lucrãtorii I.J.P.F. Maramureæ 18 mandate
pe numele G. Mircea, O. Victor, S.
Vasile, T. Ion, B. Dumitru, G. Nicoarã,
R. Vasile, T. Toader, D. Dumitru, B. Ilie, T.
Nicolae, M. Nicoarã, S. Toader, T. Vasile,
H. V. Raul, D. Ioan, D . L. Dumitru, T.
Ioan. Aceætia au fost conduæi la sediul
D.I.I.C.O.T.- Maramureæ, în vederea
audierii.
Procurorii D.I.I.CO.T. au emis
ordonanåe de reåinere, pe o perioadã de
24 ore, pentru sãvâræirea de infracåiuni
prevãzute de art. 7 æi art. 2, din L. 39/
2003, privind prevenirea æi combaterea
criminalitãåii organizate, urmând ca,
în data de 17 iulie a.c. sus-numiåii sã
fie prezentaåi Tribunalului Judeåean
Maramureæ, cu propunerea arestãrii
preventive, pe o perioadã de 29 zile.
Cu ocazia percheziåiilor efectuate
au fost ridicate în vederea continuãrii
cercetãrilor bunuri, înscrisuri æi valori,
între care 3 autoturisme, 41.600 euro, 100
dolari æi 71.300 lei, o armã de vânãtoare,
un pistol, cartuse, douã dispozitive de
observare pe timp de noapte, o lunetã,
douã sãbii, 23 telefoane mobile, 29
cartele telefonice, 4 laptop-uri, 3 unitãåi
P.C., aparate foto æi video precum æi 2
staåii emisie recepåie Motorola;
În data de 18 iulie a.c., Tribunalul
Judeåean Maramureæ a dispus mãsura
arestãrii preventive pentru 29 zile
faåã de 9 persoane, pentru sãvâræirea
urmãtoarelor infractiuni: S. Vasile, D. L.
Dumitru æi P. Zoltan,- aderare æi sprijinire
a unui grup infracåional organizat æi
complicitate la furt calificat cu consecinåe
deosebit de grave; T. Ioan, T. Toader, S.
Toader, T. Dumitru, R. Vasile, Tomoiaga
Vasile - aderare si sprijinire a unui grup
infractional organizat;
În cauzã, cercetãrile sunt continuate
de cãtre procurorii D.I.I.C.O.T. æi lucrãtori
din cadrul I.J.P.F. Maramureæ delegaåi de
aceætia în vederea identificãrii tuturor
membrilor grupãrii æi documentãrii
întregii activitãåi infracåionale.
Radu LUNGU
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

Peste 7.000 pachete
de åigãri, descoperite
în podeaua dublã a
unui autovehicul
special amenajat, situat între podeaua autovehiculului
æi caroseria acestuia, a fost descoperitã cantitatea de
7.020 pachete de åigãri de diferite mãrci, în valoare de
aproximativ 30.000 lei.
Cetãåeanului maghiar i-au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de contrabandã, iar åigãrile æi mijlocul de
transport au fost reåinute în vederea confiscãrii. Cercetãrile
pachete de åigãri de contrabandã, în valoare de aproximativ
30.000 lei, ascunse într-un autovehicul condus de un cetãåean
maghiar.
În data de 17 iunie a.c., în jurul orei 18.30, la Punctul de
Trecere a Frontierei Petea, judeåul Satu Mare, s-a prezentat pentru
a ieæi din åarã cetãåeanul maghiar Sandor A., în vârstã de 56 ani,
care conducea o autoutilitarã marca Renault, înmatriculatã în
Ungaria.
Cu ocazia formalitãåilor pentru ieæirea din åarã, acåionând
în baza unei analize de risc, poliåiætii de frontierã sãtmãreni au
procedat la efectuarea unui control amãnunåit asupra mijlocului
de transport. Astfel, în compartimentul de marfã, într-un loc
Teritorial Satu Mare, urmând ca la finalizarea acestora sã fie
dispuse mãsurile legale.
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
Åigãri de contrabandã confiscate la
Satu Mare
Poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului PF Tarna Mare,
judeåul Satu Mare, au depistat æi reåinut patru sãtmãreni, care
încercau sã distribuie, ilegal, pe „piaåa neagrã” din Satu Mare,
peste 9.000 pachete de åigãri, cu o valoare de comercializare
de aproximativ 37.928 lei.
În data de 5 iunie a.c., în jurul orei 00.30, poliåiætii de frontierã
din cadrul Sectorului PF Tarna Mare – judeåul Satu Mare au
observat, la 1.000 m distanåã de frontiera cu Ucraina, pe direcåia
localitãåii Bocicau, un bãrbat care a intrat în curtea unui imobil
cu un autoturism care avea farurile stinse.
Având suspiciuni cu privire la
activitatea acestuia, poliåiætii de
frontierã au supravegheat zona æi
au observat cã bãrbatul încãrca
în autoturism mai multe colete
ambalate în folie de culoare
neagrã.
Echipajul Poliåiei de Frontierã
a somat verbal persoana în cauzã,
însã aceasta a încercat sã fugã în
zona împãduritã, fiind reåinutã în
apropierea unei dependinåe din
curtea imobilului.
Cel în cauzã, Dãnuå F., în
vârstã de 21 ani, domiciliat în
judeåul Satu Mare a declarat
cã urma sã transporte coletele
încãrcate cu åigãri în municipiul
24
Satu-Mare, la solicitarea unui bãrbat, urmând sã primeascã în
schimb suma de 100 euro.
O jumãtate de orã mai târziu, pe raza localitãåii Batarci, a
fost identificat un autoturism în care se aflau doi tineri, Ioan V.
æi Dãnuå P., în vârstã de 24, respectiv 20 ani. Din verificãri a
rezultat cã cei doi tineri aveau rolul de a supraveghea traseul
æi de a-l informa pe Dãnuå F. despre apariåia echipajelor Poliåiei
de Frontierã.
Din cercetãri s-a stabilit cã imobilul aparåine cetãåeanului
român Ioan C., în vârstã de 34 ani, instanåa competentã
dispunând efectuarea unei percheziåii la domiciliul acestuia.
Astfel, în curte æi într-o construcåie anexã au
Cei în cauzã sunt cercetaåi pentru sãvâræirea
F R O N T I E R A
Oana TOTOREAN
Æ t i r i

Contrabandã în Portul Constanåa
Poliåiætii de frontierã
constãnåeni, în colaborare cu
autoritãåile portuare, au descoperit,
ascunse pe o navã sub pavilion Insulele
Comore, ce acostase în Portul Constanåa
pentru a încãrca fier vechi din Romania,
10.500 pachete de åigãri de contrabandã,
în valoare totalã de aproximativ 15.000
euro.
În data de 23 iulie a.c., în jurul orei
16.30, o echipã formatã din poliåiæti de
frontierã din cadrul Direcåiei Operative
Porturi Maritime (D.O.P.M.) din cadrul
IGPF, acåionând în baza unei informaåii,
au oprit la Poarta I a Portului Constanåa,
pentru control, un autoturism marca
„Dacia”, condus de cetãåeanul român H.
Radu, în vârstã de 36 ani, domiciliat pe
raza judeåului Constanåa.
La controlul mijlocului de transport,
poliåiætii de frontierã au descoperit,
în portbagajul maæinii, un numãr de
2.000 pachete de åigãri marcile „L.M.”
æi „Red Label”, în valoare totalã de
aproximativ 12.000 lei, fãrã documente
de provenienåã. Bãrbatul a declarat cã
a primit åigãrile de la un membru din
echipajul navei Eltem, ancoratã în port,
intenåia sa fiind de a le comercializa „la
negru” în municipiul Constanta.
Ca urmare, poliåiætii de frontierã din
cadrul D.O.P.M. æi P.T.F. Constanåa,
au extins cercetãrile, în colaborare cu
specialiæti din cadrul Autoritãåii Naåionale
a Vãmilor æi Cãpitãniei Zonale Constanåa
æi la bordul navei în cauzã.
Cu aceastã ocazie, au fost descoperite
ascunse, într-o magazie a navei, în spatele
unui perete fals, 5.000 pachete de åigãri
marca „Assos” æi 5.500 pachete de åigãri
marca „L.M.” netimbrate.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare
totalã de 81.250 lei, a fost ridicatã în
vederea confiscãrii. Cercetãrile continuã
asupra membrilor echipajului navei æi a
lui H. Radu, pentru sãvâræirea infracåiunii
de contrabandã, la finalizare urmând a fi
luate mãsurile legale ce se impun.
Aproximativ 80.000 pachete de åigãri confiscate la Suceava
Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Suceava, împreunã
cu poliåiætii din cadrul IPJ Suceava æi cu cei din cadrul BCCO
Suceava, cu sprijinul specialiætilor din cadrul DGIPI a MAI, sub
coordonarea directã a procurorului æef al DIICOT – Serviciul
Teritorial Suceava, au documentat activitatea infracåionalã a unui
grup organizat, care acåiona în sfera traficului transfrontalier cu
åigarete de provenienåã ucraineanã.
În ziua de 5 iulie a.c., la ora 06.00, în baza unor informaåii
obåinute de poliåiætii de frontierã suceveni æi în urma unei
monitorizãri de duratã, au fost declanæate concomitent 17
percheziåii domiciliare, la care au participat 25 de poliåiæti de
frontierã, 59 de poliåiæti æi 40 de jandarmi, la imobile de pe raza
localitãåilor Bilca, Vicovu de Sus, Voitinel, Volovãå, Fãlticeni,
Leucuæeæti, din judeåul Suceava.
Au fost ridicate 79.870 pachete åigarete de provenienåã
ucraineanã, de diferite mãrci, 149.520 ron, 4.030 euro, 200
dolari, 2 autoturisme, un binoclu, 2 staåii emisie-recepåie Cobra,
2 Laptopuri, înscrisuri cu valoare probatorie, 33 telefoane mobile
æi 34 cartele SIM.
Monitorizarea activitãåilor infracåionale a condus la stabilirea
faptului cã gruparea a introdus în mod ilicit pe teritoriul României
æi a tranzacåionat un volum însemnat de åigarete de provenienåã
ucraineanã, din care, pânã la aceastã datã, a fost stabilitã cu
certitudine cantitatea de 266.000 pachete. Valoarea de piaåã a
åigaretelor traficate depãæeæte suma de 500.000 Euro.
Gruparea era constituitã din 23 de persoane, dintre care cinci
au fost arestate, la propunerea Serviciului Teritorial Suceava al
DIICOT, de cãtre judecãtorii Tribunalului Suceava. Au fost puse
în executare un numãr de nouã mandate de aducere pentru
audieri la sediul DIICOT- Seviciul Teritorial
Suceava, iar Tribunalul Suceava, a emis
mandate de arestare pe o perioadã de 29
zile, pentru :
- Fraåii Ætefan Vasile P., de 35 de ani,
Dumitru P. de 32 de ani æi Costicã P., de
30 de ani, toåi trei din Bilca, au fost reåinuåi
æi arestaåi pentru constituire a unui grup
infracåional organizat, constând în aceea cã,
începând cu luna decembrie 2008, au pus
bazele unei grupãri infracåionale organizate
cu caracter transnaåional, împreunã cu Aurel
Å., Arcadie P. æi Mihai V. precum æi cu cetãåeanul ucrainean
A.N. Costea æi alåii a cãror identitate nu este cunoscutã. Aceætia
aveau ca scop sãvâræirea de infracåiuni de contrabandã cu åigãri
de provenienåã ucraineanã, fiind arestaåi æi pentru contrabandã
calificatã, pentru cã, începând cu luna decembrie 2008, au
trecut peste frontiera de stat a României, adiacentã localitãåii de
domiciliu, diferite cantitãåi de åigãri de provenienåã ucraineanã.
- Aurel Å. de 47 de ani, din Vicovu de Sus, pentru constituire
a unui grup infracåional organizat, constând în aceea cã
începând cu luna decembrie 2008, a pus bazele unei grupãri
infracåionale organizate, cu caracter transnaåional, împreunã cu
numiåii: Ætefan P., Costicã P. æi Dumintru P. din Bilca, Arcadie
P. æi alte persoane neidentificate, cetãåeni români æi ucraineni,
având ca scop sãvâræirea de infracåiuni de contrabandã cu åigãri
de provenienåã ucraineanã. În cadrul grupãrii, învinuitul æi-a
asumat rolul de cãrãuæ, depozitar æi valorificator al åigãrilor
de contrabandã. O altã infracåiune pentru care a fost arestat
este cea de contrabandã calificatã, faptã constând în aceea cã
începând cu luna decembrie 2008 a trecut peste frontiera de stat
a României, adiacentã localitãåii de domiciliu, diferite cantitãåi
de åigãri de provenienåã ucraineanã.
- Al cincilea arestat din lot, Mihai V de 34 de ani, din Volovãå
este cercetat pentru aceleaæi infracåiuni ca æi ceilalåi, în cadrul
grupãrii, el asumându-æi æi rolul de depozitar, valorificator al
åigãrilor de contrabandã, cât æi supraveghetor al siguranåei cãilor
de comunicaåie, cu ocazia valorificãrii bunurilor ilicite. În plus,
el este cercetat æi pentru complicitate la contrabandã pentru cã,
începând cu luna decembrie 2008, a valorificat pe raza judeåului
Suceava, cât æi a altor judeåe din åarã, åigãrile de provenienåã
ucraineanã, introduse prin contrabandã de
ceilalåi cinci complici români æi cetãåeanul
ucrainean A.N. Costea. Cercetãrile sunt
continuate de cãtre toate structurile
implicate, sub directa coordonare a
D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Suceava.
Pentru sprijinirea poliåiætilor de frontierã,
la aceastã acåiune a participat æi un
elicopter aparåinând Inspectoratului General
de Aviaåie al Ministerului Administraåiei æi
Internelor.
Ilie POROCH
F R O N T I E R A
Æ t i r i
25

Asistenåã comunitarã nerambursabilã
în beneficiul PFR - realizãri æi perspective
În procesul de aderare la Uniunea
Europeanã æi Spaåiul Schengen, în
sprijinul îndeplinirii obligaåiilor asumate
de statul român, Comisia Europeanã a
acordat României asistenåã financiarã
nerambursabilã, prin intermediul
instrumentelor de finanåare comunitarã
de pre-aderare æi post-aderare, cele mai
importante fiind programele multianuale
PHARE, Facilitatea Schengen æi Fondul
Frontierelor Externe.
Importanåa acordatã de Guvernul
României absorbåiei fondurilor
comunitare este reflectatã într-o serie
de mãsuri concrete, de la înfiinåarea
Grupului interministerial de monitorizare
a implementãrii fondurilor europene,
coordonat de primul-ministru, care
analizeazã sãptãmânal gradul de absorbåie
a acestor fonduri æi pânã la structurarea
bugetului pe anul 2009, în jurul a trei
prioritãåi majore, menåionate în Raportul
asupra Bugetului, una dintre acestea fiind
absorbåia fondurilor comunitare.
Poliåia de Frontierã Românã a beneficiat
de fonduri consistente prin programele
PHARE 1999 – 2006, în valoare totalã de
190 milioane euro, reprezentând un procent
de 80% din valoarea totalã a finanåãrii
acordate M.A.I., având în vedere obiectivul
strategic de securizare a frontierelor de
stat æi de realizare a managementului
integrat al frontierelor externe ale Uniunii
Europene. Asimilarea acestor fonduri a
contribuit la modernizarea æi reconstrucåia
instituåionalã a PFR, la armonizarea
cadrului legislativ–procedural cu cele mai
bune practici æi standarde comunitare, la
instruirea æi profesionalizarea personalului,
la dotarea cu echipamente æi mijloace
performante de supraveghere æi control,
la implementarea sistemelor integrate de
supraveghere æi control înalt tehnologizate
(e.g. SCOMAR); toate acestea s-au realizat
prin intermediul celor 98 de proiecte (11
Convenåii de Twinning, 64 contracte de
achiziåie de echipamente, 18 proiecte de
asistenåã tehnicã æi 5 contracte de lucrãri de
modernizare æi reabilitare infrastructurã.
Evaluãrile anuale independente
ale Comisiei Europene au evidenåiat
performanåele IGPF în ce priveæte gradul
de absorbåie a fondurilor comunitare,
cheltuirea eficientã æi corectã a banilor
europeni æi atingerea obiectivelor declarate
æi asumate în fiæele de proiect, reflectatã
în obåinerea rezultatelor scontate. Gradul
de absorbåie a fondurilor a fost de 98%
(PHARE 2000), o medie de 93% pe
proiectele PHARE 2000 – 2003 æi în medie
de 70% pentru proiectele 2004-2005, pe
mãsura creæterii complexitãåii investiåiilor
æi a bugetelor alocate.
Prin programul de post-aderare
Facilitatea Schengen 2007-2009, PFR este
în continuare destinatara principalã a
finanåãrii comunitare acordate României,
IGPF beneficiind de aprox. 40% din
totalul finanåãrii naåionale (buget total:
253.831.080 euro, incluzând contribuåia
naåionalã), concretizate în achiziåii de
mijloace de mobilitate navalã æi terestrã,
reabilitarea infrastructurii imobiliare,
echipamente de supraveghere æi control
al frontierei æi asistenåã tehnicã, prevãzute
în cele patru proiecte æi, respectiv, 103
contracte de achiziåie publicã.
Analiza investiåiilor realizate de PFR,
în ultimii zece ani, pune în evidenåã
faptul cã achiziåia de echipamente,
mijloace æi reabilitare a infrastructurii
se datoreazã într-un procent covâræitor
finanåãrilor comunitare; o comparaåie a
sumelor alocate prin bugetul naåional,
în raport cu finanåãrile nerambursabile
externe demonstreazã aceastã concluzie;
exemplificând ultimii trei ani, fondurile
nerambursabile reprezintã de 3 ori bugetul
propriu de investiåii în anul 2007 (150
milioane / 50 milioane lei), în anul 2008
- finanåarea comunitarã reprezintã aproape
dublul investiåiilor proprii (150 milioane
lei / 85 milioane lei), iar în 2009, odatã
cu implementarea Facilitãåii Schengen,
380 milioane lei finanåare comunitarã,
reprezintã de aproximativ 12 ori bugetul
de stat pentru investiåii – 31,5 milioane
preconizate.
Rezultatele foarte bune obåinute de
PFR în procesul de absorbåie a fondurilor
europene se datoreazã, în mare parte, æi
experienåei acumulate de-a lungul timpului
în managementul de proiect, stabilitãåii æi
valorificãrii personalului specializat în
acest domeniu. Este de remarcat faptul cã
reglementãrile aferente tuturor programelor
comunitare pun un accent deosebit
pe managementul resurselor umane æi
asigurarea personalului specializat în
derularea fondurilor europene, în vederea
maximizãrii performanåelor, pentru
valorificarea pe termen lung a investiåiei
în resursele umane calificate, cu experienåã
în activitatea specificã de management de
proiect.
Fondul Frontierelor Externe 2010-
2013 reprezintã cel de-al treilea program
de finanåare comunitarã de mare anvergurã
de care PFR va beneficia începând cu anul
2010 (valoarea totalã estimativã a finanåãrii
acordate României fiind de 60 milioane
euro).
Fondul face parte din Programul
Cadru Solidaritatea æi Managementul
Fluxurilor Migratorii 2007 - 2010, alãturi
de Fondul pentru Refugiaåi, Fondul pentru
Integrare Europeanã æi Fondul European
pentru Returnare. Instrumentul comunitar
stabileæte un mecanism de solidaritate
financiarã în sprijinul statelor care se
confruntã, în beneficiul Comunitãåii,
cu o presiune permanentã rezultatã din
implementarea standardelor comune
privind controlul si supravegherea
frontierelor externe æi politica privind
vizele.
Obiectivele finanåate de Fond cuprind:
(a) organizarea eficientã a controalelor
æi supravegherii frontierelor externe,
asigurarea unui nivel înalt de supraveghere
æi control; (b) gestionarea eficientã a
fluxurilor de persoane la frontierele
externe, în conformitate cu acquis-ul
Schengen; (c) aplicarea uniformã de cãtre
poliåiætii de frontierã a dispoziåiilor de drept
comunitar privind trecerea frontierelor
externe æi, în special, a Regulamentului
(CE) nr. 562/2006 - Codul Frontierelor
Schengen; (d) îmbunãtãåirea gestionãrii
activitãåilor serviciilor consulare æi de alte
servicii ale statelor membre în åãrile teråe;
În conformitate cu obiectivele specifice
ale Fondului, acåiunile eligibile pentru
Statele Membre vizeazã domenii de interes
pentru PFR, æi anume: modernizarea
infrastructurii pentru trecerea frontierei
æi supravegherea zonei dintre punctele
de trecere a frontierei; echipamente
necesare funcåionãrii æi supravegherii
video, instrumente de examinare a
documentelor, depistare æi terminale
mobile sau fixe; mijloace de transport
destinate controlului la frontierele externe,
dotate cu echipamente electronice de
supraveghere; echipamente destinate
schimbului de informaåii în timp real,
sisteme de tehnologie IT&C; programe
de pregãtire æi perfecåionare; investiåii
în dezvoltarea, testarea æi instalarea de
tehnologii de ultimã generaåie; studii æi
proiecte-pilot destinate punerii în aplicare
a standardelor operaåionale comune.
O diferenåã notabilã în ce priveæte
alocarea bugetarã prin acest Fond – faåã
de programele anterioare – o reprezintã
mecanismul de calcul al finanåãrii
comunitare. Distribuåia anualã a resurselor
bugetare alocate åãrilor membre se face
proporåional, ponderat, în funcåie de
urmãtoarele criterii: 30% pentru frontiera
externã terestrã, 35% pentru frontiera
externã maritimã, 20% pentru aeroporturi
æi 15% pentru oficiile consulare.
Pentru stabilirea ponderii aplicate
fiecãrui indicator subsumat dimensiunilor
de mai sus, Agenåia FRONTEX efectueazã
anual un raport de analizã de risc, care
descrie dificultatea executãrii supravegherii
frontierelor æi situaåia operativã de la
frontierele externe ale statelor membre,
acordând o atenåie specialã proximitãåii
26
F R O N T I E R A
P r o i e c t

statelor membre faåã de zonele cu grad
înalt de risc de migraåie ilegalã în anul
anterior, luând în considerare æi evoluåiile
politice, economice æi sociale din åãrile
teråe în cauzã æi, în special, din åãrile
teråe vecine, pentru stabilirea tendinåelor
privind fluxurile migratorii æi activitãåile
ilegale la frontierele externe. Raportul
indicã nivelurile curente de ameninåare
la frontierele externe ale fiecãruia dintre
statele membre æi determinã factorii
de ponderare pentru fiecare secåiune a
frontierei externe a respectivului stat, de
la nivelul de ameninåare normalã (risc
minim), pânã la ameninåare deosebitã (risc
crescut).
Implementarea acestui program va
ridica noi probleme, de o complexitate
superioarã programelor anterioare,
având în vedere calitatea delegatã de
Autoritate de Contractare æi Platã pe care
o îndeplineæte IGPF æi noile responsabilitãåi
ce decurg de aici. M.A.I. este abilitat sã
gestioneze Programul General Solidaritatea
æi Managementul Fluxurilor Migratorii,
prin Departamentului Schengen - Direcåia
Schengen, iar IGPF este desemnatã
Autoritate Delegatã pentru gestionarea
Fondului Frontierelor Externe (O.M.A.I.
nr. 604/2008 privind sistemul decizional
æi de monitorizare a Programului General
Solidaritatea æi Fluxurile Migratorii æi H.G.
1506 / 2007 ce instituie cadrul instituåional
la nivel naåional).
Succesul implementãrii Fondului
Frontierelor Externe va depinde de
interacåiunea unor factori multipli, pornind
de la asigurarea capacitãåii instituåionale
a IGPF de a derula în mod eficient
managementul de program, pe toate
segmentele specifice – de la elaborare æi
selecåie de proiecte, la derulare licitaåii,
contractare, monitorizarea implementãrii
proiectelor realizate în parteneriat cu
alte instituåii publice, private, organizaåii
non profit etc. O importanåã deosebitã
se acordã realizãrii exerciåiului bugetar
(anterior exerciåiului de programare) æi
optimizãrii capacitãåii de analizã statisticã
æi evaluare a PFR, în vederea asigurãrii unui
caracter unitar, coerent æi a consecvenåei
datelor statistice raportate agenåiilor
Uniunii, în baza cãrora se vor calcula, de
cãtre Comisie, alocãrile bugetare anuale.
În acest sens, în egalã mãsurã, este
importantã revizuirea indicatorilor statistici,
precum æi corectitudinea æi rigurozitatea în
înregistarea datelor primare, cu respectarea
strictã a definiåiilor prevãzute în Codul
Frontierelor Schengen de cãtre lucrãtorii
PF din structurile operative.
La nivelul M.A.I. sunt continuate
demersurile dedicate îmbunãtãåirii
æi adecvãrii cadrului instituåional æi
interinstituåional, în vederea pregãtirii
condiåiilor necesare accesãrii optime a
acestui instrument de solidaritate financiarã,
pus la dispoziåie de Comisia Europeanã
statelor membre care aplicã dispoziåiile
Schengen la frontierele externe.
Anemona PEREÆ
Marius BIZÃU
Salvare pe
mare
Poliåiætii de frontierã constãnåeni
au executat mai multe misiuni
de salvare pe mare, în urma
unor apeluri de urgenåã, primite din
partea echipajelor unor ambarcaåiuni
ajunse în derivã.
Un asemenea apel a fost primit în
ziua de 20 iunie a.c., în jurul orei 15.10,
când dispeceratul Grupului de Nave
Constanåa a fost anunåat telefonic cã s-a
primit un apel de urgenåã, din partea unei
ambarcaåiuni aflate în dificultate în zona
digului de nord al portului turistic Tomis. În
scurt timp, douã ambarcaåiuni ale Poliåiei
de Frontierã Constanåa – Rodman 3004 æi
Rib 4027 - au pornit spre locul indicat de
lucrãtorii de la Port Control. Ajunæi la faåa
locului, poliåiætii de frontierã au observat
o æalupã aflatã în derivã, în care se aflau
cinci persoane, printre care æi un minor
de 4 ani. Intervenåia s-a desfãæurat în
condiåii vitrege deoarece marea era foarte
agitatã (între gradele 3-4), valurile atingând
înãlåimi de 3-3,5 metri, iar distanåa de dig
era între 15-20 metri. Æalupa, care avea
ambele motoare avariate, a fost imediat
remorcatã de o ambarcaåiune a Poliåiei
de Frontierã, ajungând în siguranåã în
interiorul portului Tomis. Cele cinci
persoane aflate la bord, toate domiciliate
în Bucureæti, nu au necesitat îngrijiri
medicale. „A fost o operaåiune dificilã, care
a trebuit executatã într-un timp foarte scurt,
deoarece exista pericolul ca æalupa sã fie
sfãrâmatã de stabilopozi. I-am avertizat
pe cei cinci pasageri sã nu mai ignore pe
viitor prognoza meteo, întrucât astfel de
evenimente se pot termina tragic pe mare”,
a declarat agentul æef adjunct Iulian Rusu,
participant la operaåiunea de salvare.
În data de 25 iunie a.c., în jurul
orei 20.40, dispeceratul Grupului de Nave
Constanåa a fost anunåat telefonic cã în
dreptul pescãriei Constanåa, la o distanåã de
aproximativ o milã de åãrm, o ambarcaåiune
æi-a pierdut elicea æi se aflã în pericol.
Ambarcaåiunea, sub pavilion România,
avea la bord cinci persoane domiciliate în
Constanåa. În momentul în care au apãrut
problemele tehnice, ambarcaåia nu a mai
avut control asupra direcåiei de mers.
În scurt timp, o æalupã de intervenåie
rapidã tip Rib, aparåinând Poliåiei de
Frontierã Constanåa, a ajuns la faåa locului
æi, dupã aproximativ o orã de la primirea
apelului, ambarcaåiunea care solicitase
ajutor a fost ancoratã în siguranåã în portul
turistic Tomis.
În data de 14 iulie a.c., în jurul
orei 10.20, poliåiætii de frontierã din
cadrul Grupului de Nave Mangalia au fost
anunåaåi cã mai multe persoane, aflate pe
o ambarcaåie de agrement în zona epavei
din Costineæti, solicitã ajutorul pentru a
ajunge la mal, deoarece motorul vasului
se defectase. Pentru salvarea celor în
cauzã - 8 persoane, 6 turiæti æi 2 angajaåi -
poliåiætii de frontierã au acåionat operativ,
deplasându-se în zonã cu o ambarcaåie
din dotare, RIB 4072, pentru a acorda
ajutorul necesar.
În aproximativ 20 de minute, poliåiætii
de frontierã au reuæit recuperarea celor 6
turiæti, care au fost transportati la mal, în
condiåii de siguranåã. Cei doi angajaåi ai
firmei de agrement au dorit sã rãmânã
pe barcã, pentru a încerca sã remedieze
defecåiunea.
În data de 23 iulie, a.c. în jurul orei
15, instructorul unui club de yachting
care desfãæura un antrenament cu un
grup de copii, în largul Mãrii Negre,
în zona Periboina – Gura Portiåei, a
solicitat sprijinul poliåiætilor de frontierã
din cadrul Grupului de Nave Constanåa,
deoarece vremea se înrãutãåise brusc æi
punea în pericol securitatea persoanelor
æi a ambarcaåiunilor. Poliåiætii de frontierã
au acåionat operativ, deplasându-se în
zonã cu o ambarcaåiune din dotare, MAI
4025, pentru a acorda ajutorul necesar.
Ei au reuæit recuperarea celor nouã
persoane - opt copii æi instructorul lor
- precum æi a ambarcaåiunilor acestora,
fiind transportaåi la mal, în condiåii de
siguranåã.
Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
P r o i e c t
27

eSIF - Sistemul Informatic online al Poliåiei de Frontierã
Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene
este una dintre cele mai mari realizãri ale procesului de integrare
europeanã. Efectele benefice ale prezenåei României la masa statelor
membre æi sentimentul libertãåii spre care aspirau milioane de români
în anul 1989 au fost pe deplin resimåite odatã cu aderarea României
la Uniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007. Dupã cum cãlãtoria lui
Israel spre Canaan, prin peninsula Sinai nu a fost foarte uæor de
parcurs, tot astfel æi ascensiunea Poliåiei de Frontierã Române nu a
fost lipsitã de greutãåi, având în vedere cã securitatea celor peste 300
de milioane de cãlãtori care traverseazã anual frontierele externe
ale Uniunii Europene reprezintã un subiect esenåial, iar presiunea
migratorie este o provocare evidentã pentru Uniunea Europeanã.
România a intrat într-o nouã etapã, care presupune pregãtirea æi
adoptarea mãsurilor necesare eliminãrii controalelor la frontierele
interne, în vederea aderãrii la spaåiul Schengen. Acåiunile în acest
domeniu au urmat cursul stabilit de Planul de Acåiune Schengen,
autoritãåile române asumându-æi ca termen pentru îndeplinirea
acestui deziderat, martie 2011.
Integrându-se în mãsurile prevãzute de Strategia Naåionalã de
Aderare la spaåiul Schengen, specialiætii IT din cadrul Direcåiei de
Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei din cadrul IGPF au dezvoltat
în integralitate, prin foråe proprii æi fãrã costuri suplimentare de
proiectare æi dezvoltare, noul Sistem Informatic online al Poliåiei
de Frontierã, denumit în continuare eSIF, care permite utilizatorilor
autorizaåi, pe baza rolurilor asociate, accesul instantaneu la
informaåiile operative de „oriunde” din sistem, integrarea æi
prezentarea „agregatã” a informaåiilor obåinute din diverse baze de
date, interne æi externe Poliåiei de Frontierã.
Proiectarea eSIF este bazatã pe o abordare centralizatã æi
scalabilã. Arhitectura eSIF este una orientatã pe servicii (SOA),
modularã, deschisã æi extensibilã, care rezolvã problema integrãrii
cu alte sisteme, indiferent de platformele hardware æi software
pe care ruleazã. Aceastã strategie este deosebit de utilã pentru
integrarea cu sistemele IT ale celorlalte autoritãåi æi organisme
interne æi internaåionale responsabile cu siguranåa cetãåeanului,
facilitând schimbul rapid de informaåii cu acestea. Platforma
pe care este dezvoltat eSIF este construitã în jurul standardelor
deschise. Modelele de dezvoltare, pattern-urile æi best-practice-urile
faciliteazã interoperabilitatea cu alte sisteme. Punctul unic de acces
pentru utilizatori este reprezentat de portalul Poliåiei de Frontierã
Române, care integreazã aplicaåiile de care aceætia au nevoie
pentru a-æi desfãæura activitatea într-o interfaåã de tip web unitarã æi
omogenã. Noul portal pune la dispoziåia nivelelor de conducere æi de
execuåie informaåiile necesare pentru asigurarea unui management
corespunzãtor al frontierei de stat. Parte a sistemului informatic eSIF,
modulul de control la frontierã permite verificarea persoanelor æi
bunurilor care tranziteazã frontiera de stat în bazele de date de
interes operativ gestionate de Poliåia de Frontierã Românã æi de alte
structuri interne æi externe Ministerului Administraåiei æi Internelor.
Modernizarea sistemului informatic al Poliåiei de Frontierã
Române, de cãtre specialiætii Direcåiei de Comunicaåii æi Tehnologia
Informaåiei, a avut în vedere alinierea la cerinåele Schengen precum æi
desfãæurarea misiunii de evaluare Schengen în domeniul frontierelor
maritime în perioada 3-7 septembrie 2009. Sistemul informatic online
al Poliåiei de Frontierã – eSIF - trebuie sã facã faåã atât cerinåelor
operative, cât æi celor ale Uniunii Europene, sã funcåioneze în timp
real æi sã asigure mobilitatea æi accesul la informaåiile necesare
desfãæurãrii activitãåilor specifice (control trecere frontierã) conform
cerinåelor impuse de integrarea în spaåiul Schengen (accesul la
Sistemul Informatic Schengen æi Eurodac - controlul migraåiei
de persoane).
România doreæte sã elimine controalele la frontiera cu
statele Schengen în martie 2011. Precondiåia pentru aceastã
activitate este implementarea totalã a acquis-ului Schengen æi
îndeplinirea cerinåelor prevãzute de acesta. În urma vizitelor
de pre-evaluare în domeniile Sistemului Informatic Schengen/
SIRENE, Cooperare Poliåieneascã care s-au desfãæurat æi în
locaåiile Poliåiei de Frontierã Române, Echipele de Evaluare
Schengen, formate din experåi naåionali din statele Schengen,
au fost impresionate de stadiul avansat al pregãtirii Poliåiei de
Frontierã Române pentru atingerea standardelor necesare în
vederea aderãrii la spaåiul Schengen cât mai curând posibil,
data la care România intenåioneazã sã devinã parte a spaåiului
Schengen fiind 2011.
Într-o societate globalizatã ca cea contemporanã, pe care
realitãåile æi dezvoltãrile tehnologice generalizate o definesc
tot mai pregnant ca pe una informaåionalã, susåinerea æi
implementarea unor astfel de aplicaåii IT&C reprezintã o garanåie
pentru profesionalism, calitate æi progres.
Bogdan ROTAR
021.9590
- noul numãr
de telefon
public
informativ
specific
atribuåiilor PFR
Începând cu data de 01.08.2009, numãrul de telefon public informativ specific atribuåiilor Poliåiei de Frontierã
Române este de tipul 021.9590, având posibilitatea ca apelurile primite sã fie redirecåionate, în funcåie de gradul
de ocupare a liniei telefonice, cãtre structurile teritoriale de nivel IJPF.
Dacã pânã în prezent numãrul unic de apel informativ PFR era de forma 02xx.959 (unde „xx” reprezintã prefixul
de judeå al operatorului public de telefonie Romtelecom) æi 021.9590 pentru Bucureæti, solicitãrile æi sesizãrile
cetãåenilor fiind consemnate în registre æi rezolvate de cãtre structurile Dispecerat ale fiecãrui Inspectorat Judeåean
al Poliåiei de Frontierã în parte, pentru teritoriu, respectiv al IGPF pentru Bucureæti, începând cu aceastã datã,
toate convorbirile vor fi contorizate în cadrul unei aplicaåii de monitorizare a apelurilor (identificare apel, duratã
convorbire, data æi ora recepåionãrii apelului), aplicaåie ce va putea fi accesatã de cãtre fiecare utilizator PFR cu
atribuåii în ceea ce priveæte informarea cetãåenilor. Totodatã, toate convorbirile vor fi înregistrate æi arhivate, oferind
posibilitatea analizãrii informaåiilor æi verificãrii corectitudinii æi a modului de comunicare a lucrãtorilor PFR ce
furnizeazã informaåii la numãrul de apel informativ 021.9590.
Pe lângã facilitãåile menåionate anterior, noua soluåie implementatã reduce substanåial costurile aferente
funcåionãrii numãrului de telefon public informativ specific atribuåiilor Poliåiei de Frontierã Române, având în
vedere faptul cã sumele achitate anterior reprezentau doar plata închirierii liniilor telefonice aferente æi a numerelor
scurte, necesare activitãåii de informare, pentru fiecare Inspectorat Judeåean al Poliåiei de Frontierã.
28
F R O N T I E R A I n f o r m a t i c ã

SIMPOZION
ORGANIZAT DE C.N.P., LA
GALAÅI, CU OCAZIA ZILEI PFR
Consiliul Departamental al Corpului Naåional al Poliåiætilor
a organizat, în data de 17 iulie, la Galaåi un simpozion cu tema
„Probleme actuale æi de perspectivã ale Poliåiei de Frontierã
în contextul aderãrii României la Spaåiul Schengen”. Lucrãrile
au fost conduse de colonelul (r) Gheorghe Enache, preæedintele
Consiliul Departamental al CNP æi de comisarul-æef Tiberiu
Hurmuz, preæedintele Consiliului Teritorial C.N.P. din I.J.P.F.
Galaåi (æi vicepreæedinte al Consiliului Departamental).
Evenimentul s-a înscris în continuarea reuniunii semestriale a
preæedinåilor consiliilor teritoriale din P.F.R., cu ocazia sãrbãtoririi
Zilei Poliåiei de Frontierã Române la 24 iulie æi în perspectiva
evaluãrilor care urmeazã a fi fãcute în toamnã de experåii europeni
în vederea aderãrii României la Spaåiul Schengen în anul 2012.
Activitatea s-a desfãæurat într-o ambianåã æi condiåii deosebite
puse la dispoziåie de Consiliul Judeåean Galaåi (preæedinte Eugen
Chebac) în complexul muzeal din Grãdina Botanicã, având æi o
participare semnificativã din rândul cadrelor I.J.P.F Galaåi.
Au fost expuse cinci teme de actualitate privind:
1. Istoricul formãrii æi dezvoltãrii Uniunii Europene æi Spaåiului
Schengen.
2. Evoluåii în cadrul managementului integrat al Frontierei,
la nivel european.
3. Activitãåile depuse de P.F.R. pentru aderarea României la
U.E., precum æi cele desfãæurate în vederea aderãrii la Spaåiul
Schengen.
4. Importanåa zonei de competenåã pe Dunãre æi limitrofã a I.J.P.F.
Galaåi. În contextul aderãrii României la U.E. æi Spaåiul Schengen.
5. Sistemul de supraveghere a frontierei maritime a U.E.,
rolul æi misiunile Sistemului de control æi observare a traficului
la Marea Neagrã SCOMAR.
Deplasarea æi cazarea preæedinåilor C.T. s-a asigurat de cãtre
Consiliului Departamental al C.N.P.
Au luat cuvântul comisarul-æef Constantin Asofronie,
vicepreæedinte al C.N.P. (care timp de 9 ani a contribuit la
securizarea frontierei în zonã, lansarea æi implementarea
concepåiei de supraveghere æi control a traficului naval pe
Dunãrea interioarã, ca æef de sector æi adjunct æef IJPF), comisar
æef Laurenåiu Costache, æef de birou supraveghere æi control trafic
naval la IJPF Constanåa, ultimele teme prezentând o noutate æi un
interes deosebit pentru poliåiætii de frontierã veniåi din celelalte
zone ale åãrii.
Manifestarea s-a bucurat de prezenåa inspectorului general al
P.F.R., chestor principal de poliåie dr. Nelu Pop, care a salutat
participanåii la simpozion, a apreciat interesul manifestat de
C.N.P. pentru promovarea documentelor cadru privind aderarea
la Spaåiul Schengen, acåiunile în sprijinul pregãtirii personalului
pentru evaluãrile experåilor europeni, transformãrile structurale
ale P.F.R.
Organizatorii æi-au declarat disponibilitatea pentru organizarea
unor manifestãri itinerante de acest gen æi în alte judeåe, chiar
æi sprijinul pentru cursuri/seminarii de specialitate în vederea
prezentãrii cât mai bune la evaluare.
A doua zi, sâmbãtã, au fost organizate activitãåi de cunoaætere
a zonei de competenåã, discutarea unor probleme de importanåã
deosebitã pentru poliåiæti, legate de
salarizare, pregãtire, echipare,
decontarea chiriilor æi misiunilor, iar
la final s-a desfãæurat un concurs de
pescuit la Stoicani – Folteæti.
Activitãåile s-au desfãæurat æi sub
egida IPA Galaåi.
Dupã sesiunea Consiliului
Departamental desfãæurat în 28-29
mai la Vîrciorova, activitatea de la
Galaåi s-a dovedit o reuæitã æi meritã
felicitãri.
Constantin ASOFRONIE
SNPPC Constanåa dã o mânã de ajutor pentru pregãtirea poliåiætilor
Când vorbim despre locul de muncã,
vorbim despre echipã. Oriunde este nevoie
de echipã æi de cele mai multe ori de o
echipã bine sudatã æi bine intenåionatã!
Ætiåi ce presupune lucrul în echipã?
F R O N T I E R A
S o c i a l i z a r e
Dacã stai bine æi te gândeæti, cam toatã
munca pe care o depunem într-o singurã
zi la serviciu este strâns legatã de echipã.
De ce? Foarte simplu! De cele mai multe
ori nu facem absolut nimic fãrã un feedback
construtiv æi mai ales realist!
Ce înseamnã asta? Înseamnã cã nu
demarãm o idee, un orice, dacã nu
primim reacåia de rãspuns de la colegii
cu care lucrãm zi de zi, adicã de la
echipa noastrã. Pentru ca o echipã sã
lucreze eficient împreunã este nevoie de
comunicare. Æi când spun comunicare,
mã refer la disponibilitatea de a asculta
pe cineva æi de a fi ascultat.
Aæa æi S.N.P.P.C., atent la activitatea
desfãæuratã în Æcoala de Formare Iniåialã
æi Continuã a Personalului Poliåiei de
Frontierã Constanåa, prin comisarulæef
Ion Vasilicã – preæedintele Biroului
Teritorial SNPPC din IJPF Constanåa,
a oferit acesteia, maråi, 2 iunie a.c., o
imprimantã multi-funcåionalã, necesarã
bunului mers al procesului de instruire.
Este foarte important când eæti sprijinit
în munca în echipã æi chiar te simåi bine
atunci când ætii cã nu esti singur într-o
activitate nobilã, cum este cea a æcolii
Constanåa. Învãåãtura nu se obåine prin
æansã, ea trebuie cãutatã cu ardoare æi
frecventatã cu sârguinåã.
Gabriela RADU
29

RÃSUNETUL FAPTELOR LUI MIHAI VITEAZUL,
ÎN EUROPA BAROCULUI ÆI ILUMINISMULUI
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI
În anul 1975, sub înaltul patronaj
ætiinåific al Academiei Române, a apãrut
culegerea de studii dedicatã domnitorului
Mihai Viteazul. În cuprinsul acestui volum,
coordonat de acad. Paul Cernovodeanu æi
de cercetãtorul Constantin Rezachevici,
s-au aflat contribuåii erudite, cu caracter
inedit. Dintre acestea, am reåinut-o, pentru
cazul de faåã, pe cea datoratã acad. Dan
Berindei.
Studiul sãu, intitulat „Mihai Viteazul în
viziunea fãuritorilor României moderne”,
a început cu urmãtoarele cuvinte: „Cum
remarca acum o jumãtate de veac Nicolae
Iorga, Mihai Viteazul nu s-a coborât de-a
dreptul în legendã în zilele chiar ale vieåii
sale”. Când le-am citit, am fost surprinæi,
cãci, neîndoielnic, strãdaniile slujitorilor
muzei Clio au adus la luminã numeroase
rânduri ale cãrturarilor europeni din
epocile barocului æi iluminismului care
au reliefat, imediat dupã ce au aflat,
cât a fost de impresionatã societatea de
cele fãptuite de marele voievod român.
Era firesc sã fie astfel, cãci Mihai Vodã
Viteazul, cu propria-i spadã, numai
în fruntea românilor æi a câtorva sârbi
conduæi de faimoæii Baba Novac æi
Velicico, fãrã ajutorul promis - dar nesosit
la timp – a realizat ceea ce nu reuæiserã
monarhii de renume european, ca cel
al Habsburgilor, Valois æi Bourbonilor.
Victoria de la Cãlugãreni (13/23 august
1595) asupra marelui vizir Sinan-Paæa
æi consecinåele ei au fost extraordinare
pentru Åara Româneascã. S-a obåinut
atunci un statut politic special pentru Åara
Româneascã, apreciat de cei optimiæti ca
fiind de independenåã. Dovadã în acest
sens este æi propunerea Sublimei Poråi de
încheiere a pãcii cu Åara Româneascã. Un
asemenea tratat se putea sancåiona de un
mare imperiu numai cu un stat recunoscut
ca având oarecare foråã.
O confirmare documentarã, ignoratã
pânã în prezent de istoricii români, se
gãseæte în arhiva bancherilor Fuegger,
actualmente pãstratã la Londra.
Un raport al agenåilor casei Fuegger
aratã cã, la 1 februarie 1598, sir Henry
Lellow a fost primul ambasador al Angliei
care a venit la Bucureæti pentru a se
interesa îndeaproape asupra tratativelor
de pace purtate de otomani cu principele
român Mihai Viteazul, precum æi asupra
relaåiilor acestuia din urmã cu Imperiul
Habsburgic.
Existenåa acestui raport constituie o
dovadã în plus cã marile puteri europene
priveau cu multã atenåie ce se întâmpla în
zona latinitãåii orientale.
Dacã diplomaåii reginei Elisabeta I
îi acordau atâta importanåã lui Mihai
Viteazul, este evident cã în acel moment
el reprezenta o personalitate de prim rang
pe Pãmântul lui Jaffet.
În aceastã situaåie, avem convingerea
cã atât Lucian Boia, cât æi Bogdan
Murgescu nu au avut dreptate când au
depreciat neargumentat personalitatea lui
Mihai Vodã.
Rãsunetul faptelor domnului român,
obåinerea independenåei Valahiei æi unirea
tuturor åãrilor române – cu implicaåia
deosebitã a impunerii latinitãåii orientale
în viziunea diplomaåilor æi politologilor
din barocul æi iluminismul european – s-
au resimåit imediat. Din epoca lui Mihai
Viteazul au rãmas o corespondenåã
diplomaticã æi o presã cotidianã extrem
de bogate, relative la faptele unui cap
încoronat. Toåi locuitorii Europei apusene
doreau sã ætie ce s-a întâmplat în spaåiul
carpato-dunãrean. Era firesc. Mihai a
purtat o corespondenåã vie cu împãratul
Rudolf al II-lea de Habsburg, cu arhiducele
Mathias de Habsburg, cu pontiful Clement
al VIII-lea, cu åarul Boris Godunov. Sunt
nume ale conducãtorilor
Europei al cãror interes
pentru domnul român
marcheazã renumele lui
Mihai Viteazul.
Celebrarea, imediat
dupã victoria de la
Cãlugãreni, a unui Te
deum în catedralele San
Pietro din Roma æi Notre
Dame din Paris au fãcut ca
faptele sã-i fie cunoscute
de oamenii de rând, cãci
aceste slujbe grandioase
aveau rolul mass-media
contemporanã.
Un impact special
l-a avut urmarea luptei
de la Cãlugãreni, în special eliberarea
Târgoviætei æi a întregii Åãri Româneæti.
Cunoscutul dramaturg spaniol Lope de
Vega, în Comedie del Prodigioso Principe
Transilvano, îl prezintã pe Mihai aæa cum
era, un uriaæ care domina fizic æi spirtual
pigmeii ce-l înconjurau.
Uciderea lui Mihai Vodã (9/19 august
1601 – Câmpia Turzii), prin prisma
corespondenåei generalului albanez
de mercenari G. Basta, a raportului
defavorabil al ambasadorului mantovan,
contele Lelio Arrivabene æi a scrisorii
denigratoare a Habsburgilor – în fond o
acuzã la adresa lor – demonstreazã clar
cã domnul român era prea puternic pentru
contemporani, care nu puteau lupta cu
el. S-a recurs atunci la o metodã clasicã,
întâlnitã des în istorie: asasinatul politic.
El a fost blamat în toatã Europa vremii.
Pentru a ne susåine cuvintele, ne oprim
asupra unor cãrturari puåin cunoscuåi
publicului român. Astfel, Richard Knolles,
într-o istorie a turcilor, apãrutã la doi
ani dupã uciderea lui Mihai, manifesta
admiraåie pentru faptele lui: ,,ar fi fost o
moarte nemeritatã pentru un aæa vrednic
cãpitan dacã ambiåia, tulburãtoare a
marilor spririte, nu l-ar fi purtat prea sus,
cu aripile unei dorinåi nestãvilite, peste
marginile credinåei æi ale raåiunii. Dar
iatã-l cã zace acum mort printre prietenii
sãi, el de care sultanul, chiar în palatul sãu
de la Constantinopol, s-a temut câteodatã
mai mult decât de toåi ceilalåi comandanåi
ai împãratului”.
În acelaæi sens, a fost conåinutul unui
raport diplomatic spaniol trimis de la
Viena la Madrid, la 2 septembrie 1601,
precum æi scrisoarea din 15 septembrie
1601 a ambasadorului Spaniei la Veneåia,
Francisco de Vera y Aragon. Regrete
tardive asupra moråii lui Mihai Vodã le-a
exprimat æi eruditul profesor italian Cirro
Spontoni. Interesantã este æi descrierea
fãcutã de acesta asupra drumului capului
lui Mihai Vodã: ,,Capul voievodului a fost
îmbãlsãmat æi încredinåat însuæi maestrului
de cãlãtorii al lui Mihai, care-l ceru cu
foarte mare insistenåã spre a-l duce în
Valahia”. Personajul la care se referã
eruditul profesor a fost, neîndoielnic,
paharnicul Turturea din Glina, care a dus
capul îmbãlsãmat la Mãnãstirea Dealu,
unde odihneæte æi astãzi.
Dupã asasinarea lui Mihai Vodã,
cu toate cã nu era prudent sã i se
pomeneascã numele, cãci Habsburgii,
otomanii æi polonii åesuserã legea tãcerii
în jurul lui, au fost destui cei care i-au
perpetuat memoria. Astfel, în 1622,
Samuell Twardowski a scris cã, la
Cãlugãreni ,,în ostroave, Mihai Vodã a
zdrobit 100.000 turci”.
30
F R O N T I E R A
I s t o r i e

Cãtre mijlocul secolului al XVII-lea,
în 1648, profesorul Constantin Schaum
a reprezentat Transilvania în timpul
discutãrii pãcii Westfalice. Însemnat
este cã, în faåa diplomaåilor europeni, a
fost pusã problema Regatului Dacic, ca
o realitate a latinitãåii orientale, arãtatã
tuturor de Mihai Viteazul. Unirea åãrilor
române în Regatul Dacic nu mai era o
himerã a familiei Bathori sau a lui Gabor
Bethlen, ci o componentã a echilibrului
politic al continentului, principiu care a
stat la baza lucrãrilor congresului de pace.
Astfel, faptele æi figura lui Mihai Vodã
cãpãtau noi dimensiuni, continentale.
Termenii de Ungrovlahia æi, implicit,
cel de Regat Dacic, de sorginte latinã, au
fost explicaåi în plinã epocã iluministã,
aæa cum se ætia atunci, de Constantin
Dapontes, cunoscut æi sub numele
monahal de Chesarie Dapontes. În anul
1778 el a scris: ,,…din care pricinã Åãrii
Româneæti i se mai spune æi Ungro-
Vlahia, dar se ætie de ce pentru cã este
scrisã pricina. Anume cã acel vechi Mihai
Vodã…cel Mare, cu zelul æi voinic, a
domnit peste Åara Româneascã, Moldova
æi Transilvania în acelaæi timp, pe lângã
aceasta æi peste Ungaria æi-æi avea acesta
scaunul sãu în Åara Româneascã pentru
care s-a æi cinstit cu titlul al Ungariei”.
Domnia lui Mihai Vodã asupra celor
trei åãri române æi transformarea Regatului
Dacic, reprezentant al latinitãåii orientale,
dintr-un mit într-o realitate cunoscutã în
Europa barocului æi iluminismului este
vãditã æi de cele scrise de fecundul
istoric francez Michel Baudier (1589-
1645), de confraåii sãi Gilbert Saulnier
du Verdier (?-1686), Jacques Augustin
de Thou (1553-1617), precum æi de
flamandul Hieronymus Ortelius (1543-
1614). Lor li se pot alãtura numele
cunoscuåilor Johann Christian von Engel
(1770-1814), William Wilkinson, Joseph
von Hammer-Purgstall (1774-1856) etc.
Am oprit aici lista numelor celor care
au evocat realist æi real figura lui Mihai
Viteazul æi consecinåele faptelor lui. Nu
am socotit necesar sã stãrui mai mult în
cazul de faåã, deoarece s-au publicat cinci
volume cu mãrturii despre Mihai Vodã, iar
completarea lor presupune o muncã de
minuåie, rar încununatã de succes.
Desigur, politica biroului de
propagandã al Imperiului Habsburgic s-a
strãduit, secole întregi, sã împiedice sã se
vorbeascã despre faptele lui Mihai Viteazul.
Era normal sã procedeze astfel, deoarece,
pe de o parte, actele voievodului român æi
unirea celor trei åãri române îi barau marii
puteri amintite drumul cãtre rãsãrit, iar pe
de alta se evidenåia rolul perfidei coroane
în asasinarea unui puternic om politic.
Pentru a readuce figura lui Mihai Viteazul
la dimensiunile sale reale în conætiinåa
lumii actuale a mileniului al treilea, este
necesar sã se scrie despre el în limbi de
mare circulaåie, convingãtor, argumentat æi
astfel sã se învingã timpul care, uneori, i-a
fost potrivnic lui æi neamului sãu.
PILULE ISTORICE - AUGUST 2009
1 august 1492 – regii Spaniei, Ferdinand æi Isabela, i-au alungat pe evrei din regat.
1 august 1498 – Cristofor Columb a debarcat pe coastele actualei Venezuela; astfel,
a fost descoperit noul continent, cãci pânã atunci el ajunsese numai în marile insule din
Marea Caraibilor.
1 august 1914 – Imperiul German declarã rãzboi Imperiului Åarist æi astfel se declanæeazã
Primul Rãzboi Mondial.
2 august 1776 – Philadelphia, delegaåii
celor treisprezece colonii britanice din America
de Nord au început sã semneze Declaraåia de
Independenåã, act care a stat la baza naæterii
S.U.A.
2 august 1990 – Irakul a invadat Kuweit-ul,
ceea ce a determinat începerea rãzboiului din
Golf.
3/13 august 1601 – Gorãslãu, armatele
comandate de Mihai Vodã Viteazul, secondat
de generalul de mercenari, albanezul Gheorghe
Basta, au înfrânt oætile nobilimii maghiare revoltate, susåinute de regalitatea polonã.
3 august 1934 – Berlin, Adolf Hitler a devenit conducãtorul suprem al Germaniei,
deoarece a reunit în persoana sa funcåiile de cancelar æi de preæedinte al republicii.
3 august 1948 – avocatul Alger Hiss, fost consilier al preæedintelui F. D. Roosevelt, pe
care l-a influenåat în luarea hotãrârilor din timpul conferinåei de la Yalta, a fost acuzat cã a
fost spion al U.R.S.S.; principalul sãu acuzator a fost Richard Nixon.
4 august 1919 – armatele române ocupã Budapesta æi înlãturã guvernul comunist condus
de Bela Kun.
5 august 1940 – U.R.S.S. invadeazã æi ocupã militar Letonia.
6 august 1917 – începe bãtãlia de la Mãrãæeæti, victorioasã pentru români, care au
împiedicat trupele germane æi aliatele lor sã ocupe Moldova.
8 august 1870 – un grup de cetãåeni antimonarhiæti, sub conducerea lui Candiano-
Popescu, au declarat republicã în oraæul Ploieæti; miæcarea lor a fost imediat înãbuæitã.
8 august 1945 – U.R.S.S. a declarat rãzboi Japoniei, începând operaåiile militare în
Manciuria.
9/19 august 1601 – Câmpia Turzii, Mihai Vodã Viteazul a fost asasinat de un grup de
mercenari valoni, conduæi de Jacques Borrie.
10 august 1913 – s-a semnat Tratatul de pace de la Bucureæti, care a pus capãt celui
de-al Doilea Rãzboi Balcanic.
13 august 1961 – Berlin; începe construirea zidului separator între cele douã sectoare
ale oraæului – cel comunist æi cel liber.
14 august 1941 – preæedintele SUA, F. D. Roosevelt
æi premierul britanic W. Churchill semneazã Charta
Atlanticului la baza militarã Argenåia din Atlantic; a
fost actul care a stat la baza reorganizãrii lumii dupã
al Doilea Rãzboi Mondial.
15 august 1947 – India obåine independenåa faåã
de Marea Britanie; atunci se ajunge la scindarea marii
colonii britanice, ceea ce a rezultat în India, Pakistan,
Kashmir æi Bangladesh.
16 august 1960 – Cipru devine independent faåã
de Marea Britanie.
18 august 2008 – generalul Pervez Musharaf
demisioneazã de la conducerea Pakistanului din
cauza presiunilor opoziåiei.
19 august 1919 – Afghanistanul îæi obåine independenåa faåã de Marea Britanie.
20 august 1944 – începe ofensiva sovieticã împotriva României.
20 august 1991 – Estonia se desparte oficial de U.R.S.S.
23 august 1939 – Moscova, s-a semnat pactul economic germano-sovietic, cunoscut sub
numele celor care l-au parafat, „pactul Ribbentrop-Molotov”; a fost însoåit de anexe secrete
care au permis URSS sã-æi modifice graniåa de vest; pe baza acestor anexe secrete a putut
rãpi de la România Bucovina de nord, åinutul Heråa, Basarabia, Insula Æerpilor.
23 august 1944 – a fost eliberat Parisul, un mare oraæ simbol al luptei revoluåionare.
23 august 1944 – Bucureæti, s-a produs lovitura de palat, prin care regele Mihai æi un mic
grup de apropiaåi ai lui l-au înlãturat pe mareæalul Ion Antonescu æi guvernul lui; imediat
regele Mihai, împreunã cu regina-mamã, au pãrãsit Bucureætiul, refugiindu-se în comuna
Dobriåa, din Oltenia.
24 august 1991 – Ucraina îæi declarã independenåa faåã de U.R.S.S.
25 august 1991 – Bielorusia îæi declarã independenåa faåã de U.R.S.S.
26 august 1789 – Declaraåia drepturilor omului æi cetãåeanului a fost aprobatã de
Adunarea Naåionalã Constituantã a Franåei; actul a reprezentat o loviturã datã fondului
dreptului feudal care guverna pânã atunci întreaga Europã.
27 august 1991 – Moldova æi-a declarat independenåa faåã de U.R.S.S.
31 august 1991 – Kîrgîstan îæi declarã independenåa faåã de U.R.S.S.
F R O N T I E R A
I s t o r i e
31

AUR EUROPEAN
Genoveva Galan, studentã la Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”, a fãcut parte din lotul naåional al României care a
participat, în perioada 29-31 mai a.c., la Campionatul European
de Ju-Jitsu, desfãæurat în localitatea Podgorica – Muntenegru.
Sub coordonarea lectorului univ. dr. Doru Galan-7 DAN Jujitsu,
antrenor al lotului naåional al Departamentului de Ju-Jitsu
din cadrul Federaåiei Române de Arte Maråiale, Genoveva Galan,
alãturi de partenera ei de concurs, Cãtãlina Mihalache, a obåinut,
pentru prima datã în istoria Ju-jitsu-lui din România, AURUL
EUROPEAN la categoria Duo-Demonstrativ Feminin, învingând
în finalã echipa Franåei - campioana en-titre - echipã „abonatã”
la titlurile mondiale æi europene de peste patru ani.
Nãscutã la 1 iunie 1986, Genoveva Galan este studentã
în anul IV la Facultatea de Poliåie - specializarea „Poliåie de
Frontierã”, practicã sportul de performanåã din anul 1991 în
cadrul Clubului de arte maråiale BUDO SEISHIN, are centura
neagrã – 2 DAN Ju-jitsu din luna iulie 2006, obåinând, în
cariera sportivã, mai multe titluri de campioanã naåionalã, titlul
de vice-campioanã balcanicã în 2006 æi locul III la Campionatul
European de Ju-Jitsu din 2007, la Duo-demonstrativ Feminin.
Cupe maghiare, aduse pe meleaguri arãdene
În data de 27 iunie a.c., la invitaåia Inspectoratului Judeåean de
Poliåie Bekes æi Csongrad, din Republica Ungaria, douã echipe din
cadrul IJPF Arad au participat la activitãåile organizate de partea
maghiarã cu ocazia sãrbãtoririi „Zilei Grãnicerului”(campionat
de fotbal, campionat de tir æi concurs culinar).
Echipa care s-a deplasat la IPJ Bekes a fost condusã de
adjunctul IJPF Arad, comisarul-æef Petru Cãbulea, fiind formatã
din 14 poliåiæti de frontierã arãdeni. În cadrul campionatului
de fotbal, echipa IJPF Arad a luat locul I, iar agentul de poliåie
Teodor-Dan Pantea, din cadrul SPF Curtici, a obåinut titlul de cel
mai bun golgeter.
În aceeaæi zi, o altã delegaåie, condusã de æeful
IJPF Arad, comisarul æef Ioan Handra, a participat la
programul organizat de IPJ Csongrad, campionat de fotbal
æi concurs culinar. Echipa de fotbal, formatã din poliåiæti
de frontierã arãdeni, a obåinut locul I, câætigând „Cupa
Grãnicerului”, care va sta pe meleaguri arãdene timp
de un an de zile, pânã la urmãtoarea competiåie, când
sperãm sã ne pãstrãm titlul obåinut. La aceastã competiåie
au participat opt echipe din Ungaria, România æi Serbia,
însã rezultatele obåinute au încoronat echipele arãdene.
Felicitãri æi mulåumiri în acelaæi timp colaboratorilor.
„Frontiera Tomis” Constanåa - campioanã la oinã
A 54-a ediåie a Cupei României la oinã, desfãæuratã la
Constanåa, spre sfâræitul lunii iulie, s-a încheiat cu un spectacol
de nivel înalt. Competiåia, organizatã de Federaåia Românã
de Oinã, în parteneriat cu Direcåia pentru Sport a Judeåului
32
Constanåa, Asociaåia Judeåeanã de Oinã Constanåa, Poliåia de
Frontierã Constanåa æi finanåatã de cãtre Ministerul Tineretului æi
Sportului æi Consiliul Judeåean Constanåa, a adus în vitrina echipei
„Frontiera Tomis” Constanåa încã un trofeu, la capãtul unui æir
de victorii, încheiat cu succesul din finala cu Straja Bucureæti,
scor 19-15.
Festivitatea de premiere s-a desfãæurat pe stadionul de rugby
„Farul” în acordurile celebrei melodii „We are the champions”
- Queen, iar învingãtorii au sãrbãtorit într-o mare de confetti
multicolore prin celebra horã de la mijlocul terenului. La final,
proaspãta deåinãtoare a Cupei României a disputat un meci
demonstrativ în compania unei selecåionate formate din soldaåii
americani din cadrul bazei de la Mihail Kogãlniceanu.
„S-a vãzut încã o datã sprijinul de care se bucurã oina din
partea Consiliului Judeåean Constanåa, Direcåiei pentru Sport
a Judeåului Constanåa æi Poliåiei de Frontierã Române, prin
obåinerea acestui nou trofeu de cãtre Frontiera Tomis”, a declarat
preæedintele Federaåei Române de Oinã, Nicolae Dobre.
Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
Mihaela LEÆ
S p o r t

Fair-play desãvâræit la Cupa 24 Iulie
Ediåia 2009 a „Cupei 24 Iulie”, competiåie organizatã de IJPF
Constanåa æi A.C.S. „Frontiera Tomis” Constanåa, a programat,
în acest an, competiåii de fotbal, tenis de masã æi atletism. Un
numãr mare de echipe æi concurenåi au dorit sã se întreacã
pentru premiile puse în joc, având ca motto – „Cel mai bun sã
învingã!”
Competiåia rezervatã echipelor de fotbal a atras la start
formaåiile Aparatului Judeåean al IJPF Constanåa, Grupului
de Nave Constanåa, Grupului de Nave Mangalia, SPF Negru
Vodã, SPF Bãneasa æi Direcåiei Operative Porturi Maritime. În
finala pentru locurile 3-4, echipa SPF Bãneasa a învins formaåia
Aparatului Judeåean al IJPF Constanåa cu scorul de 5-3 (3-2),
finala mare fiind, în fapt, reeditarea ultimului act din anul 2008.
GN Constanåa (deåinãtoarea trofeului) a învins, æi de aceastã datã,
GN Mangalia, scor 4-3 (2-0). Concursul de atletism a avut loc
pe stadionul „F.C. Farul”, în timp ce turneul de tenis de masã
s-a desfãæurat în incinta Liceului cu Program Sportiv „Nicolae
Rotaru”.
Festivitatea de premiere, organizatã pe baza sportivã din
cadrul instituåiei, a fost oficiatã de inspectorul æef al IJPF Constanåa,
comisarul- æef de poliåie Adi Octavian Tobã. Premiile au fost
oferite de SNPPC – filiala Constanåa, CNP – filiala Constanåa æi
IPA – Regiunea 2 Constanåa æi au constat în cupe, diplome æi
articole de echipament sportiv. Organizatorii au acordat douã
premii speciale la secåiunea fotbal, pentru golgeterul turneului
– Gabriel Trandafir (GN Mangalia) – autor a 13 goluri, precum
æi pentru cel mai bun jucãtor al competiåiei – Mihai Georgescu
(GN Constanåa).
La tenis de masã clasamentul a fost urmãtorul:
- feminin – 1. Agent Lelia Leonte (DOPM), 2. Subinspector
Ramona Giurgiu (IJPF Constanåa), 3. Subcomisar Viorica Lupaæcu
(SPF Bãneasa);
- masculin – 1. Agent æef adjunct Marian Cazacu (GN
Constanåa), 2. Inspector Adrian Culea (IJPF Constanåa), 3. Agent
Nicuæor Moga (GN Constanåa).
La atletism au fost înregistrate rezultatele:
- proba de vitezã 50 metri (femei) – 1. Agent Oana Bãrbãtei
(GN Constanåa), 2. Agent Daniela Liuæu (GN Constanåa), 3. Agent
Loredana Iosub (IJPF Constanåa);
- rezistenåã 800 metri (femei) – 1. Agent Daniela Liuæu (GN
Constanåa), 2. Agent Loredana Iosub (IJPF), 3. Agent Oana
Bãrbãtei (GN Constanåa);
- 100 m (bãrbaåi, sub 35 ani) – 1.
Agent Sorin Zgubea (GN Mangalia),
2. Agent Valentin Matea (GN
Constanåa), 3. Agent Adrian Martin
(IJPF);
- 100 m (bãrbaåi, peste 35 ani)
– 1. Agent æef principal Gheorghe
Nãstase (GN Constanåa), 2. Agent
Costel Andrei (GN Constanåa),
3. Comisar Adrian Pãtraæcu (GN
Constanåa);
- 1.000 m (bãrbaåi) – 1. Agent
Valentin Matea (GN Constanåa), 2.
Agent Adrian Martin (IJPF), 3. Agent
æef Ionel Mitricioiu (GN Constanåa).
Meci de fotbal, susåinut de SNPPC
La iniåiativa conducerii SPF Bãneasa æi cu sprijinul conducerii
IJPF Constanåa, BT SNPPC PF Constanåa æi Asociaåiei Sportive AS
„Frontiera Tomis” Constanåa, în data de 25 iulie a.c., pe terenul de
fotbal din localitatea Oltina s-a desfãæurat un meci de fotbal între
Poliåia de Frontierã Bãneasa æi o echipã a Poliåiei de Frontierã din
Bulgaria. Meciul a început prin intonarea imnurilor naåionale ale
celor douã åãri. Lãsând la o parte cãldura insuportabilã jucãtorii
au intrat în atmosfera jocului æi, în urma unor faze electrizante,
Marius NICULESCU
s-au înscris câte 4 goluri în fiecare poartã.
Dupã meci, întâlnirea a continuat cu o masã
prieteneascã la o pensiune din Oltina, unde
reprezentanåii SNPPC, comisarul-æef Vasilicã Ion æi comisarul
Doru Paraschiv, au oferit amintiri colegilor bulgari. Întâlnirea
s-a încheiat într-o atmosferã prieteneascã cu promisiunea de a
se mai organiza astfel de activitãåi. Efortul depus de lucrãtorii
SPF Bãneasa a fãcut ca întreg evenimentul sã se desfãæoare în
bune condiåii.
Ion VASILICÃ
F R O N T I E R A
S p o r t 33

10 reflecåii despre cãsãtorie
1. Primul an este mai greu, ceilalåi sunt imposibili.
2. Nu te cãsãtori pentru bani, poåi gãsi de împrumut
mai avantajos.
3. Când o familie de proaspãt cãsãtoriåi râde, toatã
lumea ætie de ce.
4. Când o familie, de zece ani, râde, toatã lumea se
:-)
întreabã de ce?
5. Dragostea este oarbã, dar cãsãtoria îndreaptã acest
defect.
6. Când un bãrbat îi deschide soåiei uæa autoturismului,
poåi fi sigur de un lucru: una dintre ele este nouã.
7. A doua cãsãtorie reprezintã…. triumful speranåei
asupra experienåei.
:-)
8. În antichitate, sacrificiile se fãceau în faåa altarului.
Æi în prezent e la fel.
9. Sunt îndrãgostit de aceeaæi femeie, de 45 de ani.
Dacã aflã nevastã-mea, mã omoarã.
10. Burlacii ar trebui sã plãteascã un impozit mai
mare; nu este corect ca unii bãrbaåi sã fie mai fericiåi
decât alåii.
• - Ce are motanul tãu, dragã? Toatã
dupã-masa a alergat de pe un acoperiæ pe
altul. Doar n-a înnebunit?!
- Nu, draga mea, cum sã fi înnebunit?!
Azi dimineaåã l-am castrat, iar acum
umblã sã-æi contramandeze întâlnirile.
• Un bãtrânel avea impresia cã bãbuåa
lui nu prea mai aude æi se gândeæte sã o
testeze. Merge într-un colå al camerei æi
spune: - Auzi? Bãtrânica nici o reacåie .
Mai face bãtrânelul doi paæi æi spune iar:
- Auzi? Bãtrânica iar fãrã reacåie . Se duce
bãtrânelul lânga ea æi spune : - Auzi? La
care bãtrânica : - Pentru a treia oarã îåi
spun: DAAAA!
• Douã furnici fumau iarbã. La un
moment dat apare elefantul. Cand îl
34
:-)
vãd, furnicile se pun pe râs. Elefantul,
mirat, le întreabã: - Ce-aåi pãåit mãi?
- Wahahahaha…elefantule, vezi tu
firmitura asta de pâine? - Da. - N-ai
curaj sã te sui pe ea! Elefantul pune un
picior pe ea æi zice: - Poftim cã m-am
suit! - Wahahaha…elefantule…cât eæti
tu de mare…n-ai curaj sã iei cealaltã
firmiturã de pâine de pe jos æi sã åi-o pui
în cap! Elefantul ia æi cealaltã firmiturã
de pâine de pe jos æi æi-o pune în cap.
- Wahahahahaha… furnicile se terminau
de râs. Elefantul: - Mã, acum ce mai este?
Furnicile: - Mamãããã, ce sandviæ!
• Doi purici au câætigat la LOTO
6 din 49. - Tu ce ai de gând sã faci cu
banii câætigaåi? întreabã unul dintre ei.
- În primul rând, îmi cumpãr un câine
numai al meu...
• Se întâlnesc douã prietene: - Bunã
dragã, felicitãri, am auzit cã te-ai mãritat,
ia spune, cum este?
- Foarte frumos, în fiecare searã ne
plimbãm prin parc, luãm o barcã æi
mergem pânã în mijlocul lacului...
F R O N T I E R A
- Vai ce romantic! Æi?
- Din mijlocul lacului el se întoarce cu
barca, iar eu înot.
- Atâta distanåã?!? Dar nu åi-e greu?
- Nuu ... m-am obiænuit! Mai greu este
pânã ies din sac!
• Un bãtrân înåelept este întrebat:
- Dupã experienåa dumneavoastrã de
viaåã, care femei sunt mai fidele: blondele,
roæcatele sau brunetele?
- Cele cãrunte!
• Un regizor îi spune unei actriåe:
- Dacã mã asculåi în toate, vom avea,
sigur, un Oscar.
- Æi dacã va fi fatã, cum îi vom
spune?
• Dimineaåa, soåia îi deschide uæa
soåului, care duhnea a alcool æi abia se
åinea pe picioare:
- Sper cã ai un motiv serios sã ajungi
acasã la ora asta æi în halul ãsta.
- Desigur cã am: micul – dejun!
Regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SINGURÃ
REGULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã
datã, fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

:-)
Galeria a cu zâmbete!
e :-)
STAÅIUNI
DAME!
STAÅIUNE
„FLUTURE”
PE MARE
PERLA
MÃRII
ASIA!
SCULÃ DE
PESCUIT
VRAJA
MÃRII
CREDUL
ÅÃRM
INTRARE ÎN
AGIGEA!
CÃPITAN
DE VAS
OAMENII
MUNTELUI
VAS
ACCESORIU
PE PLAJÃ
A SE UNI
TELEGAR
AJUTOR
INIÅIAL!
F R O N T I E R A
LA MARE
ÎN RADÃ!
DRUM ÎN
PARC
MEDIU
MARIN
PEÆTE
DOMOL
ORÃTÃNII
ÎN JOSUL
APEI
DOMICILIUL
GAZDELOR
(PL)
PÃLÃRIE
FATA DIN
PLIANT
POPÃ MARE
PLANTÃ
TEXTILÃ
F. VECHI
BRONZAÅI
PREA MULT
2-3 UNDE!
D i v e r t i s m e n t
APEL PE FIR
SPAÅIU
COSMIC
FIICÃ
NOTA 6
PREZENT
ÎN ALGELE
MÃRII
de Dumitru MOCANU
MICA
ÎNTREBARE
STAÅIUNE
NICOLAE
TRATAMENTE
TÃU
LIANT PE
ÆANTIER
ZILE LA
ROMANI
Vorbe de duh
- Fie pâinea cât de rea, tot åi-o furã
cineva.
- Cine NE viziteazã ne face ONOARE,
cine NU, PLÃCERE.
- Ne naætem goi, uzi æi flãmânzi.
De abia dupã aceea lucrurile se
înrãutãåesc.
- Când nevasta tace, sã n-o-ntrerupi.
- Capul care a plecat, sabia nu-l
taie.
- Cine furã azi un ou æi se lasã prins...e
bou!!!
- Proverb marinãresc: iubeæte-åi
copilul ca æi cum ar fi al tãu.
- Nicio faptã bunã nu scapã
nepedepsitã!
- Cum îåi aæterni, cum vine altul æi se
culcã în locul tãu.
- Dacã totul a ieæit bine, înseamnã cã
ai greæit undeva.
- Prietenul la bani se cunoaæte.
- Mai bine burtos de la bere decât
cocoæat de la muncã!
- Când ai intrat în rahat pânã la nas,
åine-åi gura închisã.
- Nu eæti beat atâta timp cât poåi sta
întins pe podea fãrã sã te sprijini.
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35

COMPETENÅELE POLIÅIEI DE
FRONTIERÃ ÎN MATERIA AZILULUI
Manual x
Material realizat în cadrul proiectului
„Pregãtirea Poliåiei de Frontierã”
Finanåat de Global Opportunities Fund - 2008
Cuprins:
1. Introducere .................................................................................................................... 2
2. Importanåa reglementãrilor legale ...................................................................................2
1. accesul la procedura de azil .......................................................................................2
2. nereturnarea ..............................................................................................................2
3. neaplicarea sancåiunilor penale .................................................................................2
4. Conceptul de „zonã de tranzit” .................................................................................3
3. Activitãåi desfãæurate de lucrãtorul P.F.R. ...................................................................3
4. Declanæarea procedurii de azil ......................................................................................4
A. Constatarea manifestãrii de voinåã (acordarea accesului neîngrãdit la procedurã) .....5
B. Considerarea eventualelor condiåii de vulnerabilitate ale solicitantului de azil .......6
C. Aplicabilitatea drepturilor æi obligaåiilor prevãzute de cadrul normativ relevant .....6
5. Cererea de azil ............................................................................................................8
A. Completarea æi depunerea cererii de azil ................................................................8
B. Amprentarea ..........................................................................................................9
C. Înregistrarea cererii în registrul special al structurii P.F.R. .......................................10
D. Înaintarea cererii cãtre O.R.I. ..................................................................................10
6. Derularea procedurii ...................................................................................................10
A. Rolul P.F.R. în cadrul procedurii la frontierã (cereri depuse în PTF) .......................10
B. Rolul P.F.R. în cadrul procedurii ordinare de azil ....................................................12
7. Situaåii speciale ...........................................................................................................13
8. Finalizarea procedurii ..................................................................................................14
9. Important .....................................................................................................................15
10. Centre regionale O.R.I. ..............................................................................................16
x
realizat de Consiliul Naåional Român pentru Refugiaåi, Înaltul Comisariat O.N.U. pentru Refugiaåi, Oficiul Român
pentru Imigrãri - Direcåia Azil æi Integrare, Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã æi publicat cu sprijinul
Global Opportunities Fund
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
1

1. Introducere
Prezentul manual reprezintã un ghid la Metodologia primirii cererilor de azil de cãtre Poliåia de Frontierã Românã
æi este recomandat în toate cazurile legate de solicitãri de acordare a unei forme de protecåie (cereri de azil), care sunt
depuse la aceastã structurã a M.A.I.
2. Importanåa reglementãrilor legale
Principalele reglementãri:
1. Constituåia României;
2. Normele comunitare ale Uniunii Europene în materie;
3. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România æi Hotãrârea Guvernului nr. 1251/2006 – norma metodologicã
de aplicare, cu modificãrile ulterioare;
4. Legea nr. 46/1991 pentru ratificarea Convenåiei privind statutul refugiaåilor din 1951 de la Geneva æi a
Protocolului sãu adiåional de la New-York din 1967;
5. Ordonanåa de Urgenåã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã;
6. Ordonanåa de Urgenåã a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României æi Hotãrârea Guvernului
nr. 445/2002 – norma metodologicã de aplicare, cu modificãrile ulterioare;
7. Hotãrârea Guvernului nr. 1122/2007 pentru aprobarea Strategiei Naåionale privind imigraåia pentru perioada
2007-2010.
Parcurgerea cadrului normativ referitor la strãini, frontierã æi azil subliniazã caracterul complex al domeniilor æi
necesitatea abordãrii interdependente. Fiecare dintre aceste elemente are o reglementare proprie, la care se adaugã,
pe de o parte acte normative interne, precum Constituåia ori Strategia naåionalã privind imigraåia, iar pe de altã parte,
convenåii æi tratate internaåionale la care România este parte, independent sau în cadrul comunitar al spaåiului Uniunii
Europene.
În cazul în care existã neconcordanåe între prevederile legale, algoritmul aplicãrii presupune o operaåie simplã:
Constituåia României stabileæte principiul fundamental potrivit cãruia au prioritate reglementãrile internaåionale, faåã
de cele interne, în materia drepturilor omului. În acelaæi timp, se aplicã principiul potrivit cãruia normele speciale au
prioritate faåã de cele generale.
Aæadar, pe baza acestor enunåuri urmeazã sã åinem cont de faptul cã reglementãrile internaåionale prevaleazã faåã de
cele interne, iar, prin stabilirea unor reguli deosebite/derogatorii faåã de regimul comun – al frontierei de stat, respectiv al
strãinilor -, cele privind azilul au caracter special. Datã fiind multitudinea de acte de acest gen, de interpretãri æi politici
aplicabile, sunt necesare exemplificãri referitoare la materia azilului, în materialul de faåã oprindu-ne doar la cele de
ordin intern, deoarece se poate åine cont de armonizarea acestuia cu reglementãrile internaåionale. În continuare, vom
prezenta câteva elemente relevante pentru competenåele legale ale poliåistului de frontierã, modul în care acestea se
aplicã în strânsã corelaåie cu prevederile din alte acte normative æi, totodatã, cum au prioritate faåã de acestea.
1. Cu referire la accesul la procedura de azil, legislaåia frontierei prevede cã „în situaåia în care strãinii descoperiåi
cu æedere ilegalã în zona de tranzit depun o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, æeful punctului de trecere
procedeazã” potrivit prevederilor legislaåiei (actuale) privind azilul în România – art. 10 (5) din H.G. nr. 445/2002.
Textul este strâns legat de prevederile din legislaåia strãinilor, care stipuleazã faptul cã reglementãrile privind azilul
„se aplicã cu prioritate faåã de prevederile prezentei ordonanåe de urgenåã, cu excepåia situaåiilor în care raåiuni de
securitate naåionalã sau ordine publicã impun îndepãrtarea acestora de pe teritoriul României” – art. 147 din O.U.G.
nr. 194/2002.
Constituåia României prevede la art. 182 faptul cã „dreptul de azil se acordã æi se retrage în condiåiile legii, cu
respectarea tratatelor æi a convenåiilor internaåionale la care România este parte”, iar Legea nr. 122/2006 statueazã:
„autoritãåile competente (inclusiv Poliåia de Frontierã Românã, n.n.) asigurã accesul la procedura de azil oricãrui cetãåean
strãin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontierã, din momentul manifestãrii de voinåã”.
2. Un alt principiu fundamental în materia refugiaåilor este acela al nereturnãrii – „împotriva solicitantului de azil nu
pot fi luate mãsuri de expulzare, extrãdare sau de returnare foråatã de la frontierã ori de pe teritoriul României” - art. 6
Legea nr. 122/2006, iar Constituåia prevede la art. 19 cã „extrãdarea se face numai în baza unei convenåii internaåionale
sau în condiåii de reciprocitate”.
În cadrul reglementãrilor privind strãinii, se prevede cã mãsura îndepãrtãrii de pe teritoriul României se ia „împotriva
strãinilor a cãror æedere pe teritoriul României a devenit ilegalã, al cãror drept de æedere a fost anulat sau revocat,
precum æi celor cãrora li s-a refuzat prelungirea dreptului de æedere temporarã” (art. 81, O.U.G. nr. 194/2002), în
timp ce legislaåia privind frontiera defineæte strãinul semnalat ca inadmisibil ca fiind „persoana care nu îndeplineæte
condiåiile de intrare în åarã æi persoana care nu îndeplineæte condiåiile pentru acordarea unei forme de protecåie” (art.
1 lit. h) O.U.G. 105/2001).
3. Principiul neaplicãrii sancåiunilor penale din domeniul azilului stabileæte cã „autoritãåile române nu vor aplica
sancåiuni penale pentru motivul intrãrii sau æederii lor ilegale solicitanåilor de azil care intrã ori se aflã fãrã autorizaåie
pe teritoriul României” (art. 11 Legea nr. 122/2006).
2 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

Aceastã cauzã care înlãturã caracterul penal al faptei are caracter derogator, în comparaåie cu prevederile privitoare
la regimul frontierei de stat æi se aplicã cu prioritate în ceea ce priveæte solicitanåii de azil, faåã de sancåiunile prevãzute
în legislaåia frontierei: art. 70 (1) - „intrarea sau ieæirea din åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat constituie
infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani” -, art. 71 alin. (1) - „fapta persoanei care racoleazã,
îndrumã sau cãlãuzeæte una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum æi a celei
care organizeazã aceastã activitate constituie infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 ani” ori art. 72
din O.U.G. 105/2001. În cazul în care a fost, deja, începutã acåiunea penalã pe aceste motive æi survine manifestarea
de voinåã în sensul solicitãrii azilului în România, urmeazã a se face aplicarea prevederilor art. 10 lit. e din Codul de
procedurã penalã, potrivit cãrora „acåiunea penalã nu poate fi pusã în miæcare, iar când a fost pusã în miæcare nu mai
poate fi exercitatã dacã: e) existã vreuna din cauzele care înlãturã caracterul penal al faptei”.
4. Conceptul de „zonã de tranzit”, a fost reglementat pentru prima datã în cadrul normativ intern prin Ordonanåa
nr. 102/2000 privind statutul æi regimul refugiaåilor în România, predecesoarea actualei Legi privind azilul. Astfel,
se prevedea, în cazul cererilor pentru acordarea statutului de refugiat depuse în punctele de control pentru trecerea
frontierei de stat, cã „strãinul care solicitã o formã de protecåie în România rãmâne în zona de tranzit din punctul de
control pentru trecerea frontierei de stat […], dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit” (art. 22 alin.
1 O.G. nr. 102/2000 – în prezent abrogatã, art. 87 alin. 1 Legea nr. 122/2006). Zona de tranzit a fost definitã, pentru
prima datã în cadrul legislaåiei privind refugiaåii æi azilul, ca fiind „suprafaåa situatã la frontiera de stat ori în apropierea
acesteia, destinatã staåionãrii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport
æi a bunurilor, pânã la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaåionale,
prin zonã de tranzit se înåelege suprafaåa situatã între punctul de îmbarcare/debarcare æi locurile destinate efectuãrii
controlului pentru trecerea frontierei”. Ulterior, prin norma metodologicã de aplicare a legislaåiei privind frontiera de stat
s-a prevãzut cã: „planul de amenajare a punctului de trecere va cuprinde detalieri ale urmãtoarelor perimetre, zone æi
spaåii: b) zona de tranzit” astfel cum este aceasta definitã de legislaåia privind statutul æi regimul refugiaåilor în România
(art. 10 alin. 4 H.G. nr. 445/2002).
Legislaåia privind strãinii face, la rândul ei, trimitere cãtre acest concept în cadrul O.U.G. nr. 194/2002:
a) obligaåiilor strãinului „în cazul în care pãrãsirea imediatã a punctului de trecere a frontierei de stat de cãtre
strãinul cãruia i-a fost refuzatã intrarea în România nu este posibilã, organele poliåiei de frontierã pot lua mãsura cazãrii
acestuia într-un spaåiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziåie de administratorul punctului
de trecere a frontierei, pânã la încetarea motivelor care fac imposibilã plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore
de la data cazãrii” (art. 9);
b) mãsurilor de asistenåã între statele membre ale UE în cazul îndepãrtãrii strãinilor pe calea aerului, stipulând cã
„pe timpul staåionãrii în aeroportul de tranzit, æeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea strãinului în
spaåii special amenajate æi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau împiedicarea oricãrei încercãri a strãinului
de a se împotrivi tranzitului” (art. 90).
În afara competenåelor ce-i revin în baza principiilor menåionate anterior, poliåistul de frontierã trebuie sã aibã în
vedere urmãtoarele:
- Aplicarea unei proceduri de azil specifice numai pentru cererile depuse în punctele de frontierã (art. 82-87 Legea
nr. 122/2006, art. 37-39 H.G. nr. 1251/2006), inclusiv punerea în executare a deciziei luatã de Oficiul Român pentru
Imigrãri, respectiv, instanåa competentã (singurele organe decizionale), de acordare a accesului pe teritoriu în cazul
acestui tip de procedurã;
- competenåele specifice la punerea în executare a dispoziåiei de îndepãrtare de pe teritoriu a strãinilor obligaåi sã
îl pãrãseascã, inclusiv foæti solicitanåi de azil ori în vederea efectuãrii tranzitului pentru îndepãrtarea pe calea aerului
(art. 81-96 O.U.G. nr. 194/2002);
- informarea eficientã a potenåialilor imigranåi asupra modalitãåilor legale de admisie, mãsurile luate pentru combaterea
migraåiei ilegale (Pct. 2.2.1. H.G. nr. 1122/2007, art. 17 (1) f) Legea nr. 122/2006);
- participarea la mecanismele Dublin II æi EURODAC la nivelul Uniunii Europene (Pct. 2.3.2. H.G. nr. 1122/2007,
art. 115-129 Legea nr. 122/2006), inclusiv confidenåialitatea datelor legate de solicitarea de azil æi protecåia datelor cu
caracter personal (art. 126-127 O.U.G. nr. 194/2002).
3. Activitãåi desfãæurate de lucrãtorul P.F.R.
(pentru detalii vezi Manualul Schengen):
Existã o serie de activitãåi desfãæurate de lucrãtorul poliåiei de frontierã care pot avea incidenåã æi relevanåã în domeniul
azilului, începând cu momentul primului contact cu un strãin în cadrul controlului la frontierã. Unele activitãåi prezintã
similitudini cu cele efectuate de lucrãtorii O.R.I. – intervievarea, amprentarea etc., în timp ce altele sunt prevãzute prin
legislaåia specificã a azilului în competenåa P.F.R. – constatarea manifestãrii de voinåã, transmiterea cererii cãtre O.R.I.
etc. În continuare, facem câteva precizãri legate de desfãæurarea acestui gen de activitãåi.
Controlul la frontierã ar trebui sã se desfãæoare astfel încât sã fie respectatã în totalitate demnitatea umanã, într-o
manierã profesionistã æi sã fie proporåional cu obiectivele propuse. Pe parcursul efectuãrii controalelor trecerii frontierei,
poliåiætii de frontierã nu vor discrimina persoanele pe motive rasiale, legate de sex, origine etnicã, religie sau credinåã,
dizabilitãåi, vârstã sau orientare sexualã. Controlul la frontierã presupune nu numai controlul persoanelor la punctele
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
3

de trecere a frontierei æi supraveghere între aceste puncte de trecere a frontierei, ci æi o analizã a riscurilor la adresa
securitãåii interne æi o analizã a ameninåãrilor care pot afecta securitatea frontierelor.
La controlul de frontierã, cetãåenii strãini sau apatrizii care intrã în åarã trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc condiåiile
æi formalitãåile de intrare æi de æedere legale. În cazurile în care se constatã cã documentele de cãlãtorie nu întrunesc
condiåiile prevãzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora sã intre ori sã iasã în/din åarã sau existã suspiciuni
cu privire la autenticitatea documentelor, æeful punctului de trecere va dispune clarificarea situaåiei æi luarea mãsurilor
prevãzute de lege, inclusiv cele legate de azil, dacã este cazul.
Cetãåenilor statelor teråe care vor fi supuæi unui control fizic li se vor da informaåii cu privire la scopul æi procedura
în cazul unui asemenea control. Aceste informaåii vor fi disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene æi în
limba (limbile) statului sau statelor care au frontierã cu statul membru implicat æi vor cuprinde æi faptul cã cetãåeanul
statului terå poate solicita numele æi numãrul de identificare al poliåistului de frontierã care va efectua controlul fizic,
denumirea punctului de trecere a frontierei æi data la care a fost traversatã frontiera.
Toate persoanele trebuie sã fie supuse unui control minim pentru stabilirea identitãåii acestora pe baza prezentãrii
documentelor de cãlãtorie. Aceste controale minime includ verificarea rapidã æi imediatã æi, când este cazul, prin
folosirea mijloacelor tehnice corespunzãtoare, prin verificarea în bazele de date relevante a informaåiilor cu privire la
documentele furate, deåinute fãrã drept, pierdute sau anulate, a valabilitãåii documentelor care autorizeazã posesorul
legitim sã traverseze frontiera æi a prezenåei semnelor falsificãrii sau contrafacerii. Pe timpul misiunilor de supraveghere
a frontierei de stat, în zona de frontierã sau în zonele supuse regimului sãu de control, poliåia de frontierã va urmãri la
controlul asupra identitãåii strãinilor æi modul în care aceætia au trecut frontiera de stat. În cadrul procedurii de azil, în
lipsa unor documente care sã certifice identitatea solicitantului, documentul temporar de identitate va menåiona faptul
cã are identitate declaratã. Mai mult, conform normei metodologice în domeniul azilului – art. 13 H.G. 1251/2006 -
autoritãåile competente sã soluåioneze cererile de azil au obligaåia sã cerceteze toate aspectele relevante în colaborare
cu solicitantul, dacã este cazul, sau la solicitarea acestuia, se pot solicita expertize sau consulta experåi ori se pot
efectua verificãri referitoare la identitatea solicitanåilor sau a persoanelor care au obåinut o formã de protecåie în cadrul
procedurii specifice de azil.
Strãinii care provin din state cunoscute cu potenåial migrator, precum æi strãinii proveniåi din alte state, cu privire la
care sunt indicii cã prezintã un pericol pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã sau sãnãtatea publicã, vor fi controlaåi
amãnunåit la trecerea frontierei de stat. Controlul amãnunåit se referã la: verificarea actelor de trecere a frontierei de stat;
verificarea îndeplinirii condiåiilor pentru intrarea, æederea æi ieæirea în/din România; verificarea dacã persoana a fãcut
obiectul unui consemn sau al altei informãri la frontierã; verificarea mijlocului de transport, a mãrfurilor æi bunurilor ce
îl însoåesc; verificarea sanitarã. Detaliile tehnice ale controlului la frontierã asupra strãinilor æi modul de soluåionare a
diferitelor situaåii, potrivit legii, vor fi stabilite prin instrucåiuni ale æefilor instituåiilor care asigurã executarea acestuia.
Nestabilirea identitãåii unei persoane nu constituie motiv de refuz al acordãrii accesului la procedura de azil.
Asigurarea serviciilor unui interpret, în vederea comunicãrii cu strãinul, în cadrul controlului la frontierã este
recomandatã, în timp ce în procedura de azil este obligatorie (în situaåii deosebite, în care nu pot fi identificaåi sau
utilizaåi interpreåi autorizaåi, se apeleazã la serviciile altor specialiæti cunoscãtori ai limbii respective, acceptaåi de O.R.I.
æi de solicitantul de azil). În plus, acolo unde se presupune, în mod rezonabil, cã solicitantul de azil cunoaæte o altã
limbã în care este capabil sã comunice, interviul se va putea desfãæura în limba respectivã.
În toate punctele de trecere a frontierei, toate informaåiile de serviciu æi orice alte informaåii de interes trebuie sã fie
înregistrate manual sau electronic. Informaåia înregistratã va conåine printre altele:
- persoanele ce au sãvâræit infracåiuni sau contravenåii æi plângerile;
- persoanele cãrora le-a fost refuzatã intrarea în conformitate cu prevederile art. 13 (motivul refuzului æi
naåionalitatea);
- alte mãsuri speciale poliåieneæti sau judiciare;
- evenimente.
Separat, cererea de azil formulatã de cãtre strãini este înregistratã în registru special.
4. Declanæarea procedurii de azil
Procedura de azil = totalitatea actelor æi formalitãåilor îndeplinite, precum æi a activitãåilor desfãæurate de autoritãåile
competente, în vederea recunoaæterii statutului de refugiat sau, dupã caz, a acordãrii protecåiei subsidiare.
Dupã locul depunerii cererii æi al constatãrii manifestãrii de voinåã, în cazul nostru, de cãtre poliåistul de frontierã,
se pot întâlni douã tipuri principale de proceduri de azil:
i. procedura ordinarã – în cazul cererilor depuse pe teritoriul României; Poliåia de Frontierã primeæte cererile
formulate în zona sa de competenåã (cu excepåia punctelor de trecere), transmiåându-le ulterior cãtre O.R.I.;
ii. procedura la frontierã – aplicabilã în cazul cererilor de azil depuse la organele teritoriale ale Poliåiei de Frontierã
Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, strãinul neavând acces la teritoriu decât în baza
deciziei O.R.I. sau a instanåei de judecatã;
Alte tipuri de proceduri de azil reglementate de Legea nr. 122/2006:
iii. procedura acceleratã – include cererile de azil evident nefondate, cererile persoanelor care prezintã un pericol
pentru siguranåa naåionalã ori pentru ordinea publicã în România ori ale persoanelor care provin dintr-o åarã sigurã de
origine;
iv. procedura åãrii teråe sigure – în cazul în care strãinul a tranzitat anterior o åarã teråã sigurã æi i s-a oferit deja
protecåia în acea åarã sau a avut ocazia, la frontierã ori pe teritoriul acesteia, sã contacteze autoritãåile pentru a obåine
protecåie, O.R.I. poate decide retrimiterea strãinului în åara respectivã, fãrã analizarea pe fond a cererii sale -art. 95 (1)
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România;
4 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

v. procedura statului membru responsabil (Dublin) – O.R.I. îi poate refuza unui solicitant accesul la procedura
de azil în România dacã, în conformitate cu convenåiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat
este responsabil pentru examinarea cererii de azil;
vi. procedura de soluåionare a cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil – condiåii:
1. cu privire la cerere: depusã personal, persoana sã se afle pe teritoriul României æi sã fi fost finalizatã procedura
de azil anterioarã;
2. cu privire la motive: invocarea unor elemente noi sau a faptului cã au survenit transformãri de ordin politic,
social, militar sau legislativ în åara de origine, de naturã a avea consecinåe grave pentru solicitant;
vii. procedura reunificãrii familiei – persoana cãreia i s-a recunoscut o formã de protecåie poate depune cerere de
azil pentru membrii familei sale, dacã aceætia nu se aflã pe teritoriul României;
viii. procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat – pentru aplicarea Acordului european
adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980;
ix. procedura încetãrii sau anulãrii unei forme de protecåie.
În mod distinct, se poate face aplicarea unui mecanism european de acordare a protecåiei temporare în grup, în
cazul unui flux masiv de persoane strãmutate în Uniunea Europeanã, care vin dintr-o åarã sau dintr-o zonã geograficã
specificã, indiferent dacã sosirea lor a fost spontanã ori ajutatã, situaåie în care Guvernul, la propunerea O.R.I., decide
cu privire la acordarea acestui gen de protecåie (o situaåie similarã a fost întâlnitã în 1999 legat de conflictul din fosta
Yugoslavie). Protecåie temporarã - procedurã cu caracter excepåional menitã sã asigure, în cazul unui flux masiv sau
al unui flux masiv iminent de persoane strãmutate din åãri teråe care nu se pot întoarce în åara de origine, protecåie
imediatã æi temporarã unor astfel de persoane, în special dacã existã æi riscul ca sistemul de azil sã nu poatã procesa
acest flux fãrã efecte adverse pentru funcåionarea sa eficientã, în interesul persoanelor în cauzã æi al altor persoane care
au nevoie de protecåie (art. 2 lit. i Legea 122/2006).
Observaåii cu privire la procedura de azil:
- O.R.I. este autoritatea centralã din subordinea M.A.I. responsabilã de implementarea politicilor României în
domeniul azilului, precum æi de aplicarea dispoziåiilor legislaåiei privind azilul (art. 3 alin. 1 Legea 122/2006).
- legiuitorul a prevãzut mai multe instituåii competente cu primirea cererilor, dar decizia asupra motivelor invocate
de solicitant revine doar O.R.I., prin funcåionarii sãi, anume desemnaåi, æi instanåelor de judecatã învestite legal;
- stabilirea tipului de procedurã revine doar funcåionarilor O.R.I.;
- considerarea åãrilor de origine ori åãrilor teråe ca fiind sigure se face doar în cadrul procedurii de azil de cãtre
O.R.I., existând cazuri în care cererile de azil pot fi fundamentate chiar pentru cetãåenii proveniåi din acestea;
- procedura de azil are caracter individual;
- procedura de azil cuprinde acte æi formalitãåi precum constatarea manifestãrii de voinåã, formularea cererii de
azil, intervievarea, decizia, acordarea unei forme de protecåie sau contestarea în cadrul cãilor de atac, cu menåiunea
obligaåiei de a pãrãsi teritoriul României la terminarea procedurii etc.
A. Constatarea manifestãrii de voinåã (acordarea accesului neîngrãdit la procedurã) – exprimatã în faåa lucrãtorilor
P.F.R., în scris sau oral, din care sã rezulte cã strãinul solicitã protecåie.
Notã: din acest moment, strãinul devine solicitant de azil.
Obs.: Un cetãåean strãin sau apatrid trebuie sã fie considerat solicitant de azil dacã îæi exprimã – în orice fel – temerea
de a suferi o vãtãmare serioasã în cazul returnãrii în åara sa de origine/plecare, fostã reæedinåã obiænuitã.
Conform Manualului Schengen, dorinåa/intenåia de a solicita protecåie nu trebuie sã fie exprimatã într-o formã anume.
Cuvântul „azil” nu trebuie sã fie folosit explicit; elementul definitoriu este legat de temerea de ceea ce i s-ar putea
întâmpla în cazul întoarcerii/returnãrii. De cele mai multe ori, în practicã, se întâlnesc situaåii în care comunicarea nu
poate fi asiguratã din lipsã de interpreåi, motiv pentru care solicitarea de azil ar fi mai greu de constatat.
Exprimarea manifestãrii de voinåã în sensul obåinerii protecåiei internaåionale reprezintã un act de voinåã al strãinului de
a cãrui constatare este responsabil poliåistul de frontierã. Neconstatarea ori interpretarea greæitã a unei astfel de manifestãri
poate avea consecinåe deosebite asupra strãinului pasibil de returnare, fãrã o evaluare a motivelor invocate. Dacã, în
situaåia manifestãrii exprese în sensul solicitãrii azilului, procedura este evidentã, în cazul dubiului asupra considerãrii
unei anumite manifestãri/declaraåii drept intenåie de a solicita azil sau o altã formã de protecåie internaåionalã, poliåistul
de frontierã, conform Manualului Schengen, trebuie sã consulte O.R.I., care are competenåe legale atât în domeniul
migraåiei cât æi al azilului. Singura autoritate administrativã cu competenåe decizionale, incluzând analizarea pe fond
a cererii de azil, este O.R.I.
Prin urmare, se pot întâlni douã situaåii practice:
1. manifestare expresã, fãcutã în scris sau oral, din care sã rezulte cã acesta solicitã protecåia statului român – cerere
de azil;
2. manifestare echivocã – consultarea O.R.I. cu privire la considerarea manifestãrii de voinåã în sensul solicitãrii
azilului.
Totodatã, manifestarea de voinåã exprimatã tardiv, ulterior primului contact avut cu autoritãåile, nu reprezintã în nici
un caz un motiv de neluare în considerare a acesteia. Legiuitorul a prevãzut posibilitatea ca unele cereri de azil sã aibã
prin lege caracter evident nefondat, instituind o procedurã specialã – acceleratã, fãrã a îngrãdi, în vreun fel, accesul la
procedura de azil. De fapt, procedura în punctul de frontierã urmeazã a fi derulatã cu prezenåa strãinului în zona de
tranzit doar în situaåia în care O.R.I. va respinge în faza administrativã cererea de azil ca evident nefondatã.
Solicitant (de azil) = cetãåeanul strãin sau apatridul care æi-a manifestat voinåa de a obåine o formã de protecåie în
România, atât timp cât cererea sa nu a fost soluåionatã printr-o hotãrâre irevocabilã.
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
5

Conceptul juridic de „strãin” îl regãsim în douã reglementãri specifice: legea strãinilor include în aceastã categorie
persoanele care nu au cetãåenia românã sau cetãåenia unui stat membru al Uniunii Europene ori al Spaåiului Economic
European (art. 2 lit. a) O.U.G. 194/2002), în timp ce legislaåia privind azilul precizeazã cã strãin poate fi cetãåeanul
strãin sau apatridul (art. 2 lit. c) Legea nr. 122/2006).
Åarã de origine = åara al cãrei cetãåean este, în cazul cetãåeanului strãin, sau, dacã acesta deåine mai multe cetãåenii,
fiecare åarã al cãrei cetãåean este, iar în cazul apatrizilor, åara sau åãrile în care aceætia îæi au reæedinåa obiænuitã.
B. Considerarea eventualelor condiåii de vulnerabilitate ale solicitantului de azil: minor neînsoåit/copil separat,
femeie singurã, familie monoparentalã cu copii, persoane cu handicap, victimã a traficului de persoane etc. – implicã
respectarea:
a. principiului unitãåii familiei, în conformitate cu prevederile legale.
Conform reglementãrilor specifice din materia azilului, în mãsura în care, la data depunerii cererii de cãtre solicitantul
principal, familia existã în åara de origine, membrii de familie includ soåul sau, dupã caz, soåia precum æi copiii minori
ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecåiei subsidiare, aflaåi în întreåinerea acestuia, cu condiåia ca aceætia sã
fie necãsãtoriåi, indiferent dacã sunt din cãsãtorie ori din afara acesteia sau adoptaåi potrivit legislaåiei naåionale a åãrii
de origine. Consecinåele principale ale acestui principiu sunt legate de posibilitatea recunoaæterii, la cerere, a membrilor
de familie ai persoanei care a dobândit, deja, o formã de protecåie, fie în cazul în care se aflã în România, fie dacã sunt
în strãinãtate (åarã teråã sau åara de origine), în aceastã din urmã situaåie urmând a se aplica prevederile procedurii de
reunificare a familiei. Totodatã, un alt punct de interes este dat de stabilirea locurilor de cazare în centrele de primire
æi cazare administrate de O.R.I., unde trebuie avutã în vedere menåinerea, pe cât posibil, a unitãåii familiale, cu acordul
prealabil al solicitanåilor de azil.
b. interesului superior al copilului în toate deciziile cu privire la minori.
Minor neînsoåit este considerat minorul, cetãåean strãin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoåit de pãrinåi sau
de un reprezentant legal ori care nu se aflã în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum æi minorul care este
lãsat neînsoåit dupã ce a intrat pe teritoriul României (art. 2 lit. k Legea nr. 122/2006).
Poliåiætii de frontierã vor acorda o atenåie specialã minorilor, însoåiåi sau care circulã neînsoåiåi. Minorii care trec
frontiera vor face obiectul aceluiaæi tip de controale la intrare æi ieæire ca æi adulåii.
În cazul minorilor neînsoåiåi, poliåistul de frontierã va verifica dacã persoanele care însoåesc minorii au drepturi
pãrinteæti asupra acestora, în special în cazurile în care minorii sunt însoåiåi doar de un adult æi existã motive serioase de
suspiciune cã aceætia ar fi putut fi luaåi din custodia persoanei/persoanelor care exercitã în mod legal drepturile pãrinteæti
asupra lor. În situaåia din urmã, poliåistul de frontierã va continua investigaåiile pentru a detecta orice inconsistenåã sau
contradicåie cu informaåiile oferite.
În cazul minorilor care cãlãtoresc neînsoåiåi, poliåiætii de frontierã se vor asigura cã, prin intermediul unor controale
amãnunåite asupra documentelor de cãlãtorie æi documentelor justificative, minorii nu pãrãsesc teritoriul împotriva
voinåei persoanei/persoanelor care exercitã în mod legal drepturile pãrinteæti asupra lor.
În aplicarea prevederilor legislaåiei privind azilul, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului
superior al copilului (art. 8 Legea 122/2006).
c. principiul nediscriminãrii,
Este enumerat printre principiile æi garanåiile fundamentale ale procedurii de azil æi presupune faptul cã dispoziåiile
legale speciale se aplicã fãrã discriminare, indiferent de rasã, naåionalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã,
convingeri, sex, orientare sexualã, vârstã, handicap, boalã cronicã necontagioasã, infectare HIV sau apartenenåã la o
categorie defavorizatã de situaåia materialã, de statutul la naætere ori de statutul dobândit sau de orice altã distincåie
(art. 5 Legea nr. 122/2006).
C. Aplicabilitatea drepturilor æi obligaåiilor prevãzute de cadrul normativ relevant – cu precãdere:
a. Informarea solicitantului de azil - într-o limbã pe care o cunoaæte, în momentul consemnãrii manifestãrii de
voinåã, cu privire la procedura de azil pe care o va urma, precum æi cu privire la drepturile æi obligaåiile pe care le are
pe parcursul procedurii de azil, inclusiv dreptul de a contacta æi de a fi asistat de cãtre un avocat, un reprezentant al
UNHCR sau al unui ONG.
Meritã menåionat faptul cã informarea eficientã a potenåialilor imigranåi asupra modalitãåilor legale de admisie æi
mãsurilor luate de statul român pentru combaterea imigraåiei ilegale este prima mãsurã inclusã de legiutor în cadrul
combaterii migraåiei ilegale, în Strategia Naåionalã privind Imigraåia (pct. 2.2.1). Un rol fundamental în limitarea imigraåiei
ilegale, se menåioneazã în document, ca efect negativ al imigraåiei pe teritoriul naåional, va fi jucat de acåiunile de
prevenire care vor fi derulate de autoritãåile române prin cele mai eficiente mijloace de informare a imigranåilor din
åãrile de origine. Aceste acåiuni vor avea ca scop informarea corectã æi completã a potenåialilor imigranåi despre
legislaåia naåionalã referitoare la condiåiile de admisie æi æedere în România, precum æi a riscurilor la care sunt supuæi
în eventualitatea încãlcãrii acestor prevederi: diverse forme de exploatare a imigranåilor, depistare, luare în custodie
publicã, returnare în åara de origine, stabilirea unei interdicåii de a intra pe teritoriul României æi, implicit, pe teritoriul
altor state membre.
b. Confidenåialitatea - obligaåia respectãrii acesteia revine tuturor autoritãåilor, organizaåiilor care desfãæoarã activitãåi
în domeniul azilului sau unor teråe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intrã în posesia datelor
6 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

personale æi informaåiilor referitoare la cererea de azil. Aceasta implicã, în primul rând, contactarea reprezentanåelor
diplomatice ale åãrilor de origine doar cu acordul expres al strãinului ori la momentul în care nu ar mai putea apãrea
motive legate de încãlcarea drepturilor sau libertãåilor fundamentale ale persoanei. Comunicatele de presã privind
acordarea accesului la teritoriu æi la procedura de azil pot pune în pericol viaåa solicitanåilor de azil sau pot crea acestora
motive suplimentare pentru acordarea unei forme de protecåie. Transmiterea æi prelevarea amprentelor solicitanåilor de
azil (cãtre AFIS sau EURODAC) se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenåialitãåii æi protecåiei
datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauzã sã fie informatã în scris referitor la acest fapt.
c. Nereturnarea - împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate mãsuri de expulzare, extrãdare sau de returnare foråatã
de la frontierã ori de pe teritoriul României. Acest concept nu vizeazã doar acåiunea pozitivã, activã de îndepãrtare
a strãinului, ci æi acåiunea negativã, de restricåionare a accesului la diverse posibilitãåi reglementate prin lege. Astfel,
riscul de returnare este sporit în cazul (potenåialilor) solicitanåi de azil prin aplicarea mai multor filtre. Acestea pot fi
unori de ordin strict procedural, prin instituirea unor proceduri de triere sau de admisibilitate la frontierã sau aplicarea
extinsã a conceptelor de åarã sigurã de origine sau primã åarã în care se putea solicita azil, fãrã asigurarea anumitor
garanåii; acestea pot conduce la returnarea indirectã în åãri unde nu li se asigurã protecåia împotriva returnãrii. Instituirea
conceptului de „zonã internaåionalã”, în baza cãreia zonele de tranzit din aeroporturi sunt considerate ca fiind în
afara teritoriului æi a jurisdicåiei normale a statului pot conduce, printre altele, la restricåionarea accesului la asistenåã
juridicã, cu impact asupra eventualei returnãri. Mãsurile de control al frontierelor, precum verificãrile la scara sau la
bordul aeronavelor, în combinaåie cu cerinåele impuse asupra obåinerii vizelor, pot împiedica accesul refugiaåilor la
procedurile de azil specifice.
d. Exceptarea de la sancåiuni penale - nu se vor aplica sancåiuni penale pentru motivul intrãrii sau æederii ilegale a
solicitanåilor de azil (care intrã ori se aflã fãrã autorizaåie pe teritoriul României). Aceasta reprezintã o normã de drept
imperativ, cu caracter special faåã de legislaåia specificã frontierei de stat care nu este echivalentã unei suspendãri a
urmãririi penale (în cazul în care cererea de acordare a unei forme de protecåie este respinsã, nu înseamnã cã urmãrirea
penalã împotriva acestora va fi reluatã) æi care se aplicã doar pentru motivul intrãrii sau æederii ilegale a solicitanåilor de
azil, nu æi pentru tentativa de ieæire din åarã. În plus, intrarea ilegalã în åarã conduce la aplicarea mãsurii de îndepãrtare
de pe teritoriu sub escortã, conform reglementãrilor privind strãinii.
Alte drepturi æi obligaåii prevãzute de lege pentru solicitantul de azil:
• dreptul de a rãmâne în România, în conformitate cu prevederile legislaåiei privind azilul;
• dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fazã a procedurii de azil;
• dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fazã a procedurii de azil;
• dreptul de a contacta æi a fi asistat de un funcåionar al Înaltului Comisariat al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi
(UNHCR) în orice fazã a procedurii de azil;
• dreptul de a fi consiliat æi asistat de un reprezentant al organizaåiilor neguvernamentale, române sau strãine, în
orice fazã a procedurii de azil;
• dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cãrui valabilitate va fi prelungitã periodic de
O.R.I. În lipsa unor documente care sã certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi
menåionatã identitatea declaratã. Un astfel de document nu se va elibera, printre altele, strãinilor care au solicitat azil
într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o
hotãrâre a O.R.I.;
• obligaåia de a prezenta organelor teritoriale ale M.A.I., în scris, cererea motivatã cuprinzând datele indicate de
organul la care o depune, precum æi de a se supune fotografierii æi amprentãrii. Amprentarea nu este efectuatã în cazul
strãinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
• obligaåia de a prezenta autoritãåilor competente informaåii complete æi reale cu privire la persoana æi la cererea
sa de azil;
• obligaåia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziåie æi care au relevanåã cu privire la situaåia
sa personalã;
• obligaåia de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat;
• obligaåia de a urmãri stadiul procedurii æi de a informa autoritãåile competente cu privire la orice schimbare de
reæedinåã;
• obligaåia de a rãspunde la solicitãrile organelor cu atribuåii în domeniul azilului;
• obligaåia de a nu pãrãsi localitatea de reæedinåã fãrã autorizarea O.R.I. Autorizaåia va fi emisã în urma unei
analize individuale, obiective æi imparåiale, iar în cazul neautorizãrii, aceasta va fi motivatã;
• obligaåia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;
• obligaåia de a respecta legile statului român, precum æi mãsurile dispuse de organele române competente în
materie de azil;
• obligaåia de a pãrãsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în
care solicitantul nu a obåinut forma de protecåie solicitatã, cu excepåia situaåiei în care cererea de azil a fost respinsã
ca evident nefondatã în urma soluåionãrii acesteia în procedurã acceleratã, caz în care strãinul trebuie sã pãrãseascã
teritoriul statului român de îndatã ce procedura de azil a fost finalizatã.
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
7

5. Cererea de azil
CERERE PENTRU ACORDAREA UNEI FORME DE PROTECÅIE SAU CERERE DE AZIL reprezintã solicitarea fãcutã de
un cetãåean strãin sau de un apatrid în scopul obåinerii protecåiei din partea statului român. În sens larg, cererea de azil
cuprinde o multitudine de acte cu relevanåã juridicã, derulate din momentul primului contact cu strãinul, trecând prin
constatarea manifestãrii de voinåã æi apoi prin consemnarea intenåiei exprimate. În sens restrâns, reprezintã formularul
care trebuie completat conform legii pentru declanæarea procedurii de azil.
Competenåa primirii cererii - structurile P.F.R. sunt enumerate expres de lege printre autoritãåile competente
sã primeascã o cerere de azil, alãturi de O.R.I. æi structurile sale teritoriale, structurile Poliåiei Române æi cele ale
Administraåiei Naåionale a Penitenciarelor din Cadrul Ministerului Justiåiei æi Libertãåilor Cetãåeneæti.
Momentul æi locul depunerii cererii:
Cererea de azil se depune de îndatã ce solicitantul s-a prezentat într-un punct de trecere a frontierei de stat, solicitantul
a intrat pe teritoriul României sau au survenit evenimente în åara de origine a solicitantului, care îl determinã sã cearã
protecåie pentru strãinul cu drept de æedere în România. Nerespectarea acestei prevederi nu poate fi sancåionatã prin
refuzul primirii cererii, deoarece s-ar încãlca principiul accesului la procedurã. Mai mult, autoritãåile competente, prin
urmare æi Poliåia de Frontierã, nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv cã a fost depusã tardiv.
Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise (ex. reprezentanåele diplomatice în strãinãtate
etc.).
A. Completarea æi depunerea cererii de azil
a) Poliåistul de frontierã trebuie sã-i înmâneze solicitantului formularul de cerere de azil æi sã îi explice modul
în care trebuie completat. În practicã, lipsa formularului specific nu poate afecta solicitarea, care va fi consemnatã
oricum;
b) Solicitantul trebuie sã completeze cererea de azil în limba românã sau într-o limbã pe care o cunoaæte.
Observaåii:
i) în cazul în care solicitantul nu cunoaæte limba românã æi nu i se poate asigura un interpret, poliåistul de
frontierã trebuie sã transmitã de îndatã O.R.I. cererea redactatã de solicitant în limba pe care o cunoaæte, datatã æi
semnatã de acesta, fãcând menåiune despre acest aspect. Lucrãtorul PRF va certificata înscrisul cu menåiunea „datã în
faåa mea...(gradul profesional, numele æi prenumele, semnãtura), astãzi......”;
ii) în cazul în care solicitantul nu ætie sã scrie, funcåionarul care primeæte cererea va completa formularul potrivit
declaraåiei orale a solicitantului. Cererea se semneazã de solicitant sau pe aceasta se aplicã impresiunea digitalã a
acestuia.
iii) Cererea este semnatã, alãturi de solicitant, de funcåionarul – poliåistul de frontierã care a completat-o æi de
interpret, atunci când acesta participã.
c) Poliåistul de frontierã va verifica datele înscrise în cerere æi va semnala solicitantului neconcordanåele apãrute
în conåinutul cererii, pentru a fi remediate, în cazul în care solicitantul deåine documente de identitate
d) Poliåistul de frontierã îl va informa pe solicitant cu privire la obligaåia de a depune o cerere individualã,
cererile colective nefiind acceptate. Cererea se înainteazã personal de cãtre solicitant sau, dupã caz, de curator ori de
reprezentantul legal.
e) Solicitantul are dreptul legal de a fi informat, într-o limbã pe care o cunoaæte sau pe care se presupune în mod
rezonabil cã o cunoaæte, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile æi obligaåiile pe care le are pe parcursul
procedurii de azil. Norma metodologicã precizeazã faptul cã informarea prevazutã la art. 17 alin. (1) lit. f) din lege
se face în scris de cãtre funcåionarul responsabil cu primirea cererii de azil, conform modelului stabilit prin dispoziåia
directorului general al O.R.I. (art. 2 H.G. 1251/2006). Funcåionarii competenåi ai O.R.I. sunt obligaåi sã informeze
solicitanåii de azil cu privire la modalitãåile în care pot contacta organizaåiile neguvernamentale, Înaltul Comisariat al
Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi æi cu privire la modul în care pot obåine asistenåã æi reprezentare juridicã.
Modalitatea de completare a cererii de azil
Dupã înmânarea formularului de cerere de azil – cuprins în Anexa nr. 1 la H.G. 1251/2006, dar disponibil æi ca pliant
în variantã tipãritã sau pe suport electronic/audio în câteva limbi de circulaåie internaåionalã -, poliåistul de frontierã are
obligaåia legalã de a-i explica solicitantului modalitatea de completare a cererii de azil.
Deoarece cererea poate fi completatã în mai multe feluri - de solicitant personal, de poliåistul de frontierã, cu sau
fãrã interpret etc. – vom folosi termenul generic de „menåiune” pentru a reåine ceea ce se consemneazã fie personal de
cãtre solicitant (care uneori poate fi analfabet), fie declarat de acesta æi consemnat de poliåistul de frontierã, fie fãcut
prin intermediul unui interpret sau al unei persoane de încredere.
Legiuitorul a prevãzut la art. 18 (2) æi art. 37 (2) din norma metodologicã la legea azilului, H.G. 1251/2006, cã cererile
de azil, depuse la una dintre autoritãåi (inclusiv P.F.R., n.n.), respectiv într-un punct de control aeroportuar pentru trecerea
frontierei de stat æi transmise O.R.I., trebuie însoåite de o informare cu privire la solicitant æi documentele pe care le
are asupra sa. Informarea va cuprinde ora la care acesta s-a prezentat, persoanele care îl însoåesc æi alte elemente de
naturã sã contribuie la soluåionarea operativã a cazului. În cazul cererii depuse în aeroporturi, se vor comunica cursa
cu care a sosit în România precum æi compania transportatoare.
Elementele care se regãsesc în cuprinsul formularului de cerere de azil:
1. Numele æi prenumele solicitantului - numele complet æi corect pentru identificare, menåionate de solicitant,
incluzând porecla, numele clanului sau al tribului etc. În cazul lipsei documentelor de identitate, numele se prezumã,
pânã la proba contrarã. Transcrierea greæitã poate fi rectificatã (spre ex. în anumite limbi se omit consoanele), în timp ce
declaraåiile neadevãrate legate de identitatea realã pot afecta credibilitatea acestuia pe parcursul procedurii de azil.
2. Numele pãrinåilor - numele mamei æi numele tatãlui solicitantului menåionate de acesta (complete æi corecte)
8 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

3. Data æi locul naæterii - data naæterii cuprinde ziua, luna æi anul. Atenåie la transcrierea datei din alte calendare
(precum cel persan etc.) – aceasta trebuie fãcutã conform declaraåiilor solicitantului, iar nu conform propriilor aprecieri
ale poliåistului de frontierã ori ale interpretului. Menåiunea legatã de locul naæterii face trimitere, mai ales, la datele
înregistrate în certificatul de naætere. Totuæi, existã cazuri practice în care contextul cultural din åara de origine a
solicitantului pune accent doar pe anul naæterii, iar ziua de naætere nu este sãrbãtoritã.
4. Starea civilã - necãsãtorit / cãsãtorit / divoråat / vãduv
5. Numele, data æi locul naæterii soåului/soåiei – asemãnãtor punctelor 1 æi 3.
6. Membrii de familie care îl însoåesc - numele rudelor (copii, pãrinåi etc.) care se aflã sau se pot afla în România,
cu relevanåã proceduralã asupra unei eventuale stabiliri a statului membru responsabil, considerente umanitare etc.
7. Åara de origine/domiciliu - procedura de azil se raporteazã la åara/teritoriul de origine (în cazul cetãåenilor) sau de
domiciliu (în cazul apatrizilor). Totuæi, existã cazuri practice în care aceætia provin din teritorii cu statut incert pe plan
internaåional ori sunt menåionate zone (autonome). Pe cât posibil, se recomandã precizarea cât mai exactã (la nevoie
se pot menåiona alte detalii – ex. Republica Democraticã Congo este numitã æi Congo-Kinshasa spre a o deosebi de
Republica Congo, cu capitala la Brazzaville). Conform art. 2 lit. e din Legea 122/2006, „åarã de origine - åara al cãrei
cetãåean este, în cazul cetãåeanului strãin, sau, dacã acesta deåine mai multe cetãåenii, fiecare åarã al cãrei cetãåean
este, iar în cazul apatrizilor, åara sau åãrile în care aceætia îæi au reæedinåa obiænuitã”.
8. Document de cãlãtorie – în cazul în care existã, el va fi predat autoritãåilor pe perioada derulãrii procedurii de
azil æi va sta la dosarul personal, iar detaliile legate de paæaport trebuie menåionate în cerere. Datele înscrise în cerere
trebuie verificate cu cele din documentele sale de identitate, iar eventualele neconcordanåe trebuie semnalate acestuia
pentru a fi remediate.
9. Solicitarea azilului în România este fãcutã pentru motive – acestea trebuie precizate de cãtre solicitant. Este
esenåial a se reåine cã prezentarea acestor motive are consecinåe în cadrul procedurii de azil, iar analiza lor este fãcutã
doar de cãtre autoritatea competentã – O.R.I. Aceste motive pot chiar sã nu fie legate de o temere de persecuåie sau de
existenåa unui risc serios, prin urmare sã avem de a face cu o cerere de azil, evident, nefondatã – acesta fiind exemplul
clasic de respingere a cererii de azil în cadrul procedurii la frontierã æi al neacordãrii accesului pe teritoriu.
10. Data æi modul de pãrãsire a åãrii de origine - declaraåiile de acest gen pot stabili elemente legate de credibilitatea
cererii de azil.
11. Åãrile tranzitate pânã la intrarea în România æi perioadele de æedere pe teritoriile acestora - declaraåiile legate de
ruta parcursã æi æederea în alte åãri pot stabili, ulterior, tipul de procedurã, precum æi elemente legate de credibilitatea
cererii de azil.
12. Data æi modul de intrare în România - declaraåiile de acest gen pot stabili elemente legate de credibilitatea
solicitantului, cu menåiunea cã aici se vor consemna doar declaraåiile solicitantului.
13. Reæedinåa în România – în cadrul cererilor depuse în zonele de competenåã ale Poliåiei de Frontierã, aceastã
menåiune are caracter excepåional.
14. Limbile vorbite – limba maternã sau alte limbi/dialecte cu care solicitantul considerã cã este capabil sã comunice,
inclusiv cea românã, dacã este cazul. Totuæi, având în vedere relevanåa declaraåiilor, comunicarea în limba maternã
este recomandabilã. Aceastã menåiune poate oferi sprijin în identificarea unui interpret care sã faciliteze, ulterior,
comunicarea cu solicitantul.
15. Data programãrii la interviu - programarea pentru interviul specific pe azil va fi comunicatã de O.R.I. În cadrul
procedurii la frontierã, se åine cont de faptul cã durata acesteia în faza administrativã este de 3 zile de la primirea cererii
de cãtre O.R.I. În cadrul procedurii ordinare, cel mai probabil data programãrii la interviu va fi comunicatã la momentul
la care solicitantul se va prezenta personal la formaåiunea teritorialã a O.R.I.
B. Amprentarea (vezi æi Ordinul Ministrului Administraåiei æi Internelor nr. 441/2008)
• Odatã cu depunerea cererii de azil, lucrãtorii P.F.R. vor preleva amprentele tuturor solicitanåilor de azil care,
potrivit declaraåiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date sã fie transmise æi stocate pe suport
hârtie în cartoteca O.R.I., în format electronic, în baza de date naåionalã A.F.I.S. (Sistemul automatizat de comparare a
amprentelor) æi în baza de date europeanã EURODAC (Sistemul european de identificare automatã a amprentelor).
• O.R.I. æi I.G.P.F. sunt structurile din cadrul M.I.R.A. responsabile de prelevarea amprentelor papilare în format
digital, conform Regulamentului Eurodac, æi transmiterea acestora cãtre Punctul naåional de acces Eurodac. I.G.P.F.
îndeplineæte urmãtoarele atribuåii în vederea implementãrii datelor æi utilizãrii sistemului Eurodac:
a) este instituåia responsabilã de transmiterea tuturor datelor de categorie 2 Eurodac, respectiv strãinii care au împlinit
14 ani, reåinuåi pentru trecere ilegalã a unei frontiere externe, æi care nu pot fi trimiæi înapoi, respectiv returnaåi, în baza
acordurilor de readmisie sau a altor înåelegeri bilaterale;
b) informeazã în scris toåi strãinii care sunt amprentaåi æi care fac parte din categoria 2 Eurodac cu privire la procedura
prevãzutã de Regulamentul Eurodac æi la consecinåele acesteia, potrivit modelului stabilit prin dispoziåie a directorului
general al O.R.I.;
c) în cazul cererilor de azil depuse în punctele de trecere a frontierei de stat, deschise traficului internaåional, I.G.P.F.
este responsabil cu prelevarea æi transmiterea amprentelor papilare ale solicitanåilor de azil cãrora nu li s-a permis
accesul pe teritoriul României, fiind implementate în sistem categorie 1 Eurodac. Solicitanåii de azil astfel amprentaåi
sunt informaåi în scris, în condiåiile legii, cu privire la procedura prevãzutã de Regulamentul Eurodac æi de Regulamentul
Dublin II æi la consecinåele acesteia, prin menåionarea respectãrii prevederilor referitoare la principiul confidenåialitãåii
æi protecåiei datelor cu caracter personal (potrivit modelului stabilit în anexa nr. 9 la din H.G. nr. 1.251/2006).
• Amprentarea persoanelor constã în prelevarea amprentelor papilare digitale æi palmare direct pe LiveScaner
sau pe fiæe decadactilare tip Eurodac - dactilocarta europeanã æi poate fi realizatã electronic sau manual, cu tuæ negru
tipografic pe fiæe dactiloscopice decadactilare tip Eurodac, ce pot fi introduse în sistem prin scanare.
Reguli tehnice privind calitatea amprentãrii electronice:
• verificarea mâinilor celui amprentat în sensul de a fi perfect curate;
• orientarea verticalã a amprentelor pe blocul optic;
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
9

• rularea completã a suprafeåei falangetelor fãrã întoarcere la punctul de plecare;
• plasarea desenelor papilare strict în spaåiile delimitate de dreptunghiul de încadrare de pe ecran æi în ordinea
cerutã de program;
• completarea obligatorie a câmpurilor alfanumerice reprezentând datele demografice ale persoanei;
• ætergerea suprafeåei de sticlã a blocului optic, dupã amprentarea fiecãrui deget sau ori de câte ori suprafaåa este
murdarã.
Reguli tehnice privind calitatea amprentãrii manuale:
- verificarea mâinilor celui amprentat în sensul de a fi perfect curate;
- imprimarea zonei reliefului papilar numai cu tuæ negru tipografic la amprentarea clasicã, repartizat uniform pe
suprafaåa degetelor æi palmelor;
- orientarea verticalã a amprentelor pe formular;
- apãsarea æi rularea completã a suprafeåei falangetelor fãrã întoarcere la punctul de plecare;
- plasarea desenelor papilare strict în spaåiile delimitate pe formular, excluzând inversarea degetelor sau mâinilor
(stânga-dreapta), evitând astfel înregistrãrile duble;
- completarea obligatorie a rubricilor de pe aversul æi reversul imprimatelor pe care sunt prelevate amprentele
papilare cu date corecte, citeå æi cu litere majuscule.
Un dosar este considerat complet dacã s-a primit un rãspuns de “coincidenåã” sau “lipsã coincidenåã” de la Eurodac
æi operatorul a închis dosarul respectiv, validând acest rezultat. Odatã cu crearea unui dosar staåia de amprentare trebuie
sã rãmânã pornitã pânã la primirea unui rãspuns (“coincidenåã”, “lipsã coincidenåã” sau “eroare” pentru categoriile 1
æi 3; “OK” sau “eroare” pentru categoria 2) în “Lista de aæteptare pentru transmisie” în coloana “Rezultat”.
C. Înregistrarea cererii în registrul special al structurii P.F.R.
Cererile de azil depuse la Poliåia de Frontierã Românã sunt înregistrate în registre speciale, care nu au caracter de
secret de serviciu. Capãtul de tabel al unui astfel de registru va conåine urmãtoarele rubrici: numãrul curent de înregistrare,
numele solicitantului, åara de origine, vârsta, sexul, data æi ora formulãrii solicitãrii, numele poliåistului/poliåiætilor de
frontierã constatator(i).
D. Înaintarea cererii cãtre O.R.I.
Cererea de azil, depusã la structurile P.F.R., trebuie transmisã, de îndatã, prin fax cãtre O.R.I. (Centrul regional de
cazare æi proceduri de azil competent), împreunã cu o adresã de înaintare care va cuprinde o informare cu privire la
solicitant, ora la care acesta s-a prezentat/a fost depistat, documentele pe care le are asupra sa - copii ale documentelor
de cãlãtorie, persoanele care îl însoåesc, alte elemente de naturã sã contribuie la soluåionarea operativã a cererii.
În cazul minorilor neînsoåiåi, în adresã se va menåiona situaåia lor, întrucât aceætia nu fac obiectul procedurii la
frontierã.
Dupã înregistrarea cererii de azil, O.R.I.:
a) îl informeazã cu privire la drepturile æi obligaåiile pe care le are în calitate de solicitant de azil;
b) efectueazã verificãri în evidenåele O.R.I. pentru a constata dacã sub identitatea declaratã sau altã identitate
solicitantul a mai depus anterior o cerere de azil, precum æi orice alte verificãri necesare pentru soluåionarea cazului,
în condiåiile legislaåiei în vigoare;
c) reåin documentul de cãlãtorie al solicitantului, care poate fi returnat temporar titularului, la cerere æi pentru motive
bine întemeiate;
d) procedeazã la fotografierea æi amprentarea solicitantului;
e) întocmesc dosarul personal al solicitantului, care va cuprinde cererea de azil, chestionarul de interviu, precum æi
toate documentele necesare în vederea soluåionãrii cazului sau/æi care au legãturã cu aceasta;
f) comunicã în scris solicitantului data æi ora la care trebuie sã se prezinte pentru susåinerea interviului;
g) elibereazã solicitantului, în termen de 3 zile, documentul temporar de identitate;
h) înregistreazã cererea pentru acordarea ajutorului material temporar pentru solicitanåii de azil, necesar pentru
întreåinere.
În cazul în care cererea de azil este depusã la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administraåiei æi
Internelor, solicitantul este informat cu privire la faptul cã trebuie sã se prezinte la Oficiul Român pentru Imigrãri sau,
dupã caz, la o structurã teritorialã a acestuia.
Notã: Pentru încadrarea corectã în tipul de procedurã, este necesar sã se precizeze în adresã dacã solicitantul s-a
prezentat în punctul de trecere a frontierei de stat pe fluxul de intrare sau ieæire din åarã.
6. Derularea procedurii
A. Rolul P.F.R. în cadrul procedurii la frontierã (cereri depuse în PTF)
Procedura la frontierã = procedura de azil aplicabilã în cazul solicitãrilor formulate într-un punct de trecere a frontierei
de stat (pe fluxul de intrare). În cazul formulãrii cererii la ieæire, se aplicã procedura ordinarã.
Alãturi de aspectele amintite anterior legate de responsabilitãåile care revin lucrãtorilor poliåiei de frontierã în ceea
ce priveæte constatarea æi consemnarea manifestãrii de voinåã – formularea cererii de azil, urmeazã a fi avute în vedere
æi aspectele urmãtoare:
10 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

1. Creeazã condiåiile necesare intervievãrii de cãtre funcåionarul O.R.I., anume desemnat.
Notã: Intervievarea efectuatã în cadrul procedurii de azil are caracter special, diferit de cel al activitãåilor desfãæurate
de poliåistul de frontierã, constând într-o audiere a solicitantului de azil de cãtre funcåionarul O.R.I., anume desemnat
æi consemnarea în scris în nota de interviu specificã. Intervievarea, analizarea motivelor invocate æi decizia asupra
cererilor de azil sunt de competenåa O.R.I. Funcåionarul ORI analizeazã æi pronunåã o hotãrâre în termen de 3 zile de
la primirea cererii.
Legislaåia privind azilul prevede completarea de cãtre solicitant a unui chestionar, dupã înregistrarea cererii de azil
la O.R.I., în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia æi ale membrilor sãi de familie, rutei parcurse din åara de
origine pânã în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state teråe ori într-un stat membru
al Uniunii Europene, precum æi documentelor de identitate sau de cãlãtorie aflate în posesia sa.
Intervievarea solicitanåilor de azil cu nevoi speciale se efectueazã de funcåionarii O.R.I. specializaåi în acest sens,
care vor åine cont de situaåia specialã a acestor persoane, inclusiv pentru situaåii în care existã dubii serioase cu privire
la discernãmântul acestora.
Acolo unde se presupune, în mod rezonabil, cã solicitantul de azil cunoaæte o altã limbã în care este capabil sã
comunice, interviul se va putea desfãæura în limba respectivã. Regula generalã este aceea a folosirii unui interpret
prin care sã se asigure o comunicare cât mai adecvatã cu solicitantul. Data programãrii la interviu (în acest caz, este
recomandatã æi ora) este comunicatã solicitantului de azil dupã depunerea cererii.
Condiåiile necesare intervievãrii au în vedere asigurarea unui spaåiu potrivit audierii, respectarea confidenåialitãåii
declaraåiilor æi a demnitãåii umane, luarea în considerare a elementelor culturale etc.
2. Facilitarea accesului avocatului (ales sau din oficiu), dacã este cazul, în zona de tranzit.
Notã: În cele mai multe situaåii, nu existã un contract semnat anterior între avocat æi solicitant, motiv pentru care
accesul nu va fi restricåionat pentru lipsa împuternicirii avocaåiale.
În acelaæi timp, avocatului nu trebuie sã i se restricåioneze accesul în zona de tranzit, pentru alte motive decât cele
de ordine publicã, în vederea contactãrii solicitantului de azil. Comunicarea dintre solicitant æi avocatul sãu trebuie sã
rãmânã confidenåialã.
Alãturi de avocaåii aleæi de cãtre strãini, în practicã, unii avocaåi sunt mandataåi sã reprezinte solicitanåii de cãtre
organizaåiile neguvernamentale care acordã asistenåã în domeniu, în baza protocoalelor semnate cu I.G.P.F., în timp,
în cazul procedurilor judecãtoreæti, instanåa poate desemna din oficiu un avocat pentru asistenåã juridicã.
3. Comunicarea hotãrârii pronunåatã de funcåionarul O.R.I. æi a anexelor acesteia.
Notã: Funcåionarul ORI poate decide, în termen de 3 zile de la primirea cererii de azil, fie acordarea directã a unei
forme de protecåie, fie acordarea accesului la procedura ordinarã æi accesul la teritoriu sau respingerea cererii ca evident
nefondatã. În primele douã cazuri, solicitantul are acces pe teritoriu, în timp ce în ultima situaåie, acesta rãmâne în zona
de tranzit. În practicã, documentele transmise de O.R.I. sunt înmânate solicitantului, care urmeazã sã semneze de luare
la cunoætinåã. În mãsura în care este posibil, se recomandã prezenåa unui interpret.
4. Semnarea comunicãrii de cãtre solicitantul de azil, prin care se confirmã faptul cã a primit æi a luat cunoætinåã
de decizia pronunåatã în cazul sãu, inclusiv a datei la care s-a fãcut comunicarea æi de cãtre funcåionarul P.F.R. care a
efectuat comunicarea (a adus la cunoætinåã actul procedural).
Notã: Împotriva hotãrârii de respingere a cererii de azil strãinul poate depune o plângere în termen de douã zile
de la comunicare. Prin urmare, termenul este extrem de important, el fiind calculat pe sistemul „zilelor libere” – ziua
comunicãrii æi ultima zi nu sunt luate în considerare. Trebuie evitate cazurile de restricåionare a formulãrii plângerii
pe motive colaterale, gen lipsã de hârtie sau instrumente de scris, imposibilitatea redactãrii plângerii în limba românã
etc.
Actul semnat de cãtre solicitant este retransmis cãtre O.R.I., pentru a fi inclus în dosarul personal al strãinului.
5. Înregistrarea æi transmiterea plângerii prin fax, dacã este cazul, cãtre structura O.R.I. care a emis hotãrârea.
Notã: O.R.I. are ca responsabilitate depunerea plângerii la instanåa competentã potrivit legii. Hotãrârea instanåei
este irevocabilã.
6. Facilitarea accesului la consiliere sau asistenåã din partea organizaåiilor neguvernamentale/ Înaltul Comisariat
al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi - U.N.H.C.R
Notã: Pe perioada în care se aflã în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are
dreptul legal la asistenåã juridico-socialã æi la ajutoare umanitare din partea organizaåiilor neguvernamentale cu atribuåii
în materie de refugiaåi, precum æi din partea reprezentanåei din România a U.N.H.C.R. æi, de asemenea, are drepturile
æi obligaåiile prevãzute în lege, cu excepåia celor care intrã în contradicåie cu prevederile procedurii la frontierã.
Funcåionarii competenåi ai O.R.I. sunt obligaåi sã informeze solicitanåii de azil cu privire la modalitãåile în care pot
contacta organizaåiile neguvernamentale, U.N.H.C.R. æi cu privire la modul în care pot obåine asistenåã æi reprezentare
juridicã – art. 2 alin. 2 H.G. 1251/2006. O astfel de informare este recomandat a fi efectuatã æi de cãtre lucrãtorul
Poliåiei de Frontierã, pe cât posibil imediat dupã înregistrarea cererii de azil.
Protocoalele încheiate cu I.G.P.F. pot prevede, de asemenea, posibilitatea contactãrii de cãtre responsabili ai Poliåiei
de Frontierã a organizaåiilor neguvernamnetale sau a U.N.H.C.R.-ului, în vederea asistãrii solicitanåilor de azil.
7. Respectarea drepturilor prevãzute de lege referitoare la cazare în zona de tranzit, hranã, ajutoare umanitare etc.
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
11

Notã: Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire æi cazare, aflate în apropierea punctelor de control
pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului æi având regimul juridic al zonei de tranzit. Solicitantul
de azil cazat în centre beneficiazã gratuit de masã în naturã, în condiåiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
Pentru strãinii care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a
acordat accesul la teritoriu printr-o hotãrâre a O.R.I., aceastã instituåie va elibera gratuit, la cerere, o adeverinåã care sã
ateste calitatea de solicitant de azil a acestora (art. 3 H.G. 1251/2006).
8. Asigurarea prezenåei la proces, la cererea instanåei, fãrã ca solicitantul sã fie considerat admis din punct de vedere
legal pe teritoriul României (transportul cu însoåitor).
Notã: Transportul solicitantului æi asigurarea prezenåei sale la judecarea plângerii împotriva deciziei O.R.I., la
cererea instanåei (judecãtoria competentã din raza centrului regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil),
se realizeazã de cãtre P.F.R.
Instanåa de judecatã soluåioneazã plângerea în termen de 5 zile, conform art. 86 alin. 1 Legea 122/2006.
9. Nereåinerea solicitantului mai mult de 20 de zile în zona de tranzit (de la data intrãrii în zona de tranzit) æi
acordarea subsecventã a accesului pe teritoriu.
Notã: Strãinul care solicitã o formã de protecåie în România rãmâne în zona de tranzit din punctul de trecere a
frontierei de stat pânã la primirea hotãrârii de aprobare a intrãrii în România sau, dupã caz, pânã la rãmânerea irevocabilã
a hotãrârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit. Dupã expirarea
termenului, dacã cererea de azil nu este soluåionatã printr-o hotãrâre irevocabilã, strãinului i se permite intrarea în åarã,
pe baza unei comunicãri din partea/cãtre O.R.I.
Rãmânerea strãinului în zona de tranzit peste perioada de 20 zile poate echivala, în practicã, cu o lipsire de libertate,
aæa cum a considerat Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în speåa Amuur contra Franåa (1996). Termenul curge
de la intrarea în zona de tranzit, iar nu de la constatarea manifestãrii de voinåã în sensul solicitãrii protecåiei statului
român.
Spre deosebire de legislaåia privind azilul, reglementãrile referitoare la strãini prevãd, în cazul celor cãrora le-a fost
refuzatã intrarea în România æi este imposibilã pãrãsirea imediatã a punctului de frontierã, cã „organele poliåiei de
frontierã pot lua mãsura cazãrii acestuia într-un spaåiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziåie
de administratorul punctului de trecere a frontierei, pânã la încetarea motivelor care fac imposibilã plecarea acestuia,
dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazãrii” (art. 9 alin. 2 O.U.G. nr. 194/2002, republicatã).
B. Rolul P.F.R. în cadrul procedurii ordinare de azil
1. Efectuarea de verificãri la Centrul regional de cazare æi proceduri de azil competent al O.R.I.
Notã: Scopul verificãrilor este, în principal, acela de a stabili dacã solicitantul a mai avut o cerere de azil depusã
anterior. Dacã a mai avut o cerere de azil, Centrul regional de cazare æi proceduri de azil competent va comunica P.F.R.
procedura de urmat în astfel de cazuri.
2. Informarea solicitantului cu privire la faptul cã trebuie sã se prezinte la sediul O.R.I. sau, dupã caz, la o structurã
teritorialã a acestuia.
În situaåiile în care cererea de azil este depusã la organele teritoriale ale P.F.R. ori în punctul de control pentru
trecerea frontierei de stat æi solicitantul a primit accesul la teritoriu, lucrãtorilor Poliåiei de Frontierã le revine obligaåia
de informare a solicitantului cu privire la faptul cã acesta trebuie sã se prezinte la O.R.I. sau, dupã caz, la o structurã
teritorialã a acestuia (art. 38 alin. 1, 2 Legea 122/2006).
3. Eliberarea unei adeverinåe cu o valabilitate de 48 de ore, conform modelului stabilit prin dispoziåie a directorului
general al O.R.I., care face dovada statutului de solicitant de azil al strãinului.
4. Transportul solicitantului minor neînsoåit sau a altor persoane, pentru motive justificate de interesul public, siguranåa
naåionalã, ordinea publicã, protecåia sãnãtãåii æi moralitãåii publice, protecåia drepturilor æi libertãåilor altor persoane,
se va face cu însoåitor.
În cazul în care strãinul minor neînsoåit æi-a manifestat voinåa de a obåine azil, în scris sau oral, P.F.R. va informa
de îndatã O.R.I., care asigurã transportul solicitantului la structura competentã sã analizeze cererea de azil (art. 39 alin
4 Legea 122/2006).
În cazul manifestãrii de voinåã de cãtre un solicitant de azil minor neînsoåit, poliåiætii de frontierã trebuie sã întocmeascã
o adresã de informare, care va fi transmisã de îndatã O.R.I. Adresa de informare trebuie sã cuprindã datele de identitate
ale solicitantului, documentele pe care le are asupra sa, date privind persoanele care îl însoåesc precum æi alte date
relevante (art. 21 alin. 4 H.G. 1251/2006).
Pentru motive justificate de interesul public, siguranåa naåionalã, ordinea publicã, protecåia sãnãtãåii æi moralitãåii
publice, protecåia drepturilor æi libertãåilor altor persoane, O.R.I. asigurã transportarea solicitantului de azil la una dintre
formaåiunile sale teritoriale (art. 38 alin. 4 Legea 122/2006). O.R.I., pe toatã durata procedurii de azil, îi poate stabili
un loc de reæedinåã æi poate dispune transportarea lui cu însoåitor în acel loc, la solicitarea autoritãåilor competente (art.
12 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

17 alin. 6 Legea 122/2006).
În ambele cazuri, transportul solicitantului de azil se realizeazã cu însoåitor, iar cheltuielile ocazionate de însoåirea
solicitantului se suportã de autoritãåile de care aparåin însoåitorii (art. 20 alin. 2 H.G. 1251/2006).
5. Cheltuielile ocazionate de transportul la O.R.I. sau, dupã caz, la o structurã teritorialã a acestuia vor fi suportate
de solicitant, iar, în mãsura în care acesta nu dispune de suma necesarã, ele vor fi suportate de O.R.I. (art. 38 alin. 3
Legea 122/2006)
7. Situaåii speciale
Acces la o nouã procedurã
Se poate întâlni în situaåiile în care, anterior, a fost analizatã irevocabil o cerere de azil, strãinul nefiind considerat
la prima sa solicitare. O.R.I. este singura autoritate care va decide asupra situaåiei juridice a strãinului din perspectiva
azilului æi care determinã caracterul cererii formulate (prima sau o nouã cerere de azil).
Una dintre condiåiile esenåiale de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouã procedurã de azil este aceea
ca persoana sã se afle pe teritoriul României, prin urmare, ea nu ar putea fi avutã în vedere în cazul în care strãinul se
aflã în punctul de trecere a frontierei æi nu a intrat încã în åarã. Totuæi, în virtutea principiului accesului la procedura de
azil, solicitarea va urma cursul firesc, revenind O.R.I. responsabilitatea de a stabili paæii de urmat.
O astfel de prevedere are în considerare posibilitatea apariåiei unor elemente noi invocate sau apariåia unor transformãri
de ordin politic, social, militar sau legislativ în åara de origine, de naturã a avea consecinåe grave pentru solicitant.
Procedura de stabilire a statului membru responsabil
Are în vedere prevederile convenåiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile æi
mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre
statele membre de un cetãåean al unei åãri teråe, inclusiv mecanismul EURODAC. Astfel, unui solicitant de azil i se poate
refuza accesul la procedura de azil în România dacã, în conformitate cu convenåiile sau cu actele direct aplicabile ale
Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil. Pentru transferul persoanelor în statul
membru responsabil, O.R.I. elibereazã laissez-passer, la care fac referire convenåiile sau actele direct aplicabile ale
Uniunii Europene.
Åarã teråã sigurã / åarã sigurã de origine
Proceduri specifice, a doua fiind aplicabilã în cadrul procedurii de azil accelerate; în ambele situaåii, doar O.R.I.
are responsabilitatea încadrãrii legale æi a procesãrii într-un anumit tip de procedurã de azil.
În conformitate cu procedura åãrii teråe sigure, O.R.I. poate decide sã reprimeascã pe teritoriul sãu strãini, în situaåiile
în care România este declaratã de statul solicitant åarã teråã sigurã pentru aceætia.
Procedura åãrii teråe sigure nu se mai aplicã în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au
convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil.
Interdicåie de intrare în åarã
În cazul stabilirii mãsurii de interdicåie a intrãrii pe teritoriul României sau a altor situaåii similare (fie cã este vorba
de intrare sau ieæire), o persoanã care îæi manifestã intenåia de a solicita azil este consideratã solicitant de azil, iar
procesarea cererii se va face în baza dispoziåiilor funcåionarilor O.R.I.
Victimele traficului de persoane
Pot exista situaåii în care victimele traficului de persoane sunt în nevoie de protecåie internaåionalã, din cauza unei
temeri de persecuåie, în eventualitatea întoarcerii în åara de origine.
O solicitare a protecåiei internaåionale prezentatã de cãtre o victimã sau o potenåialã victimã a traficului de persoane
poate apare într-un numãr distinct de circumstanåe. Victimele pot fi traficate în strãinãtate, au scãpat de sub controlul
traficantului æi pot cãuta protecåie în statul în care se aflã acum. În acelaæi timp, victima poate a fost traficatã pe teritoriul
naåional, a scãpat, ulterior fugind în strãinãtate pentru a solicita protecåie. Este posibil ca persoana sã nu fi fost traficatã
încã, dar aceasta se teme cã poate deveni o victimã a traficului de persoane, motiv pentru care fuge.
Refugiaåii pe mare. Marinarii
Pe baza codificãrii dreptului internaåional maritim, îndeosebi Convenåia internaåionalã (SAR) din 1979 privind cãutarea
æi salvarea pe mare, adoptatã la Hamburg la 27 aprilie 1979, se stabilesc obligaåii legate de asistenåa persoanelor
aflate în dificultate pe mare. Responsabilitãåile privesc proprietarul vasului, autoritãåile de coastã, statele al cãror steag
este arborat de nave, agenåiile internaåionale æi se referã la oferirea unui loc sigur, identificarea, accesul pe teritoriu æi
debarcarea, accesul la procedura de azil, determinarea statutului responsabil etc.
În cazul marinarilor refugiaåi, Convenåia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaåilor prevede cã „în cazul
refugiaåilor folosiåi în mod regulat ca membri ai echipajului la bordul unei nave purtând pavilionul unui stat contractant
(al Convenåiei, n.n.), acest stat va examina cu bunãvoinåã posibilitatea de a autoriza ca respectivii refugiaåi sã se
stabileascã pe teritoriul sãu æi sã le elibereze documentele de cãlãtorie sau de a-i admite, cu titlu temporar, pe teritoriul
sãu, îndeosebi în scopul facilitãrii stabilirii lor într-o altã åarã”.
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
13

8. Finalizarea procedurii
Conform precederilor legale, strãinul care solicitã azil în România are un drept temporar de a rãmâne pânã la
expirarea unui termen de 15 zile de finalizarea procedurii ordinare de azil, respectiv, de îndatã ce aceasta a fost
terminatã, în cazul procedurii accelerate sau în punctul de frontierã. În cazul în care solicitarea azilului a fost consideratã
afirmativ, strãinului i se recunoaæte/acordã o formã de protecåie, în timp ce primirea unui rãspuns final negativ îl obligã
sã pãrãseascã teritoriul statului român (cu excepåia celor al cãror drept de æedere este reglementat), reintrând în sfera
legislaåiei privind strãinii.
Conform legii, fac obiectul procedurilor de îndepãrtare de pe teritoriu, printre alåii, strãinii care au trecut ilegal frontiera
de stat, cei cu æedere ilegalã a cãror identitate nu a putut fi stabilitã, foætii solicitanåi de azil, cei declaraåi indezirabili
sau faåã de care s-a dispus mãsura de siguranåã a expulzãrii etc., distingându-se urmãtorii paæi procedurali:
1) Pãrãsirea voluntarã - legislaåia privind strãinii reglementeazã într-un capitol separat regimul îndepãrtãrii de pe
teritoriul României, procedurã declanæatã odatã cu emiterea deciziei de returnare de cãtre O.R.I., care dã posibilitatea
strãinului sã pãrãseascã åara neînsoåit, în anumite termene legale (incluzând æi posibilitatea contestãrii acesteia la Curtea
de Apel competentã).
Notã: Foætii solicitanåi de azil pentru care s-a finalizat procedura specificã au un termen de 15 zile de pãrãsire a åãrii
neînsoåiåi (art. 82 O.U.G. 194/2002). Nu se emit decizii de returnare strãinilor intraåi ilegal pe teritoriul României.
2) Îndepãrtarea sub escortã - în cazul în care strãinii nu au pãrãsit voluntar teritoriul României la expirarea
termenului deciziei de returnare, aceætia urmeazã a fi îndepãrtaåi sub escortã, care presupune însoåirea strãinului de
cãtre personalul specializat al O.R.I. pânã la frontierã ori pânã în åara de origine, de tranzit sau de destinaåie – art. 82
alin. 5 O.U.G. 194/2002.
Notã: Dacã strãinii posedã document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare æi nu este necesarã
efectuarea altor formalitãåi, îndepãrtarea sub escortã se va efectua în termen de 24 de ore. Strãinii pot fi îndepãrtaåi sub
escortã æi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condiåiile prevãzute în acestea.
3) Luarea în custodie publicã – mãsura este aplicatã în cazul strãinilor care nu au putut fi îndepãrtaåi sub escortã în
termenul de 24 de ore. Luarea în custodie publicã reprezintã o mãsurã de restrângere temporarã a libertãåii de miæcare
pe teritoriul statului român, dispusã de magistrat împotriva strãinului care nu a putut fi îndepãrtat sub escortã în termenul
prevãzut de lege, precum æi împotriva strãinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanåa a dispus
expulzarea – art. 97 alin. 1 O.U.G. 194/2002.
Notã: În cazul strãinilor care nu posedã documente de trecere a frontierei de stat:
- aceætia vor fi prezentaåi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai cãror
cetãåeni sunt, pentru eliberarea documentelor;
- în lipsa misiunilor diplomatice sau a oficiilor consulare în România, vor fi solicitate documente de trecere a frontierei
de stat din åara de origine, prin Direcåia generalã afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În situaåia
în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obåinut, O.R.I. poate elibera un titlu de cãlãtorie, conform
legii.
Deoarece în situaåia derulãrii procedurii de azil la frontierã strãinul solicitant nu este considerat a fi admis din punct
de vedere legal pe teritoriu, se vor aplica reglementãrile speciale din legislaåia privind azilul. Astfel, procedura de azil se
finalizeazã de îndatã ce a fost pronunåatã o hotãrâre rãmasã irevocabilã, iar I.G.P.F. va lua mãsuri în vederea returnãrii
strãinului, conform comunicãrii venite de la O.R.I. (art. 86 (3) Legea nr. 122/2006). În vederea punerii în executare
a dispoziåiei de a pãrãsi teritoriul României, cuprinsã în hotãrârea de respingere a cererii de azil, solicitantul de azil
poate fi transferat cu însoåitor, din zona de tranzit a punctului de trecere a frontierei de stat, în alt punct de trecere a
frontierei de stat.
Alte probleme de interes:
1) Dispunerea mãsurii de interzicere a intrãrii în România (art. 105 O.U.G. 194/2002)
Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau cu punerea în aplicare a mãsurii de expulzare, se poate dispune, în
condiåiile legii, æi interzicerea intrãrii în România pentru o perioadã determinatã. Mãsura poate fi dispusã de O.R.I. sau
de I.G.P.F., în condiåiile legii, æi în situaåia în care strãinul nu a fãcut obiectul unei mãsuri de îndepãrtare sau împotriva
strãinilor cãrora nu li s-a permis intrarea în România. Aplicarea mãsurii de interzicere a intrãrii se realizeazã în toate
cazurile prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat æi, atunci când este posibil, prin
aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ætampilei în care se precizeazã durata acesteia. Instituirea
mãsurii interzicerii intrãrii în România se comunicã strãinilor, în scris, de cãtre organul care a luat mãsura, împreunã
cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.
Notã: Împotriva strãinilor care au trecut ilegal ori au încercat sã treacã fraudulos frontiera de stat, durata interdicåiei
va fi de 5 ani.
2) Tranzitul efectuat în vederea îndepãrtãrii de pe teritoriu:
a) În cazul procedurii de frontierã - solicitantul de azil poate fi transferat cu însoåitor din zona de tranzit a punctului
de control pentru trecerea frontierei de stat sau a centrului din zona de tranzit a altui punct de control pentru trecerea
frontierei de stat, în vederea punerii în executare a dispoziåiei de a pãrãsi teritoriul României, cuprinsã în hotãrârea de
14 Supliment Frontiera - nr. 7/2009

espingere a cererii de azil.
b) În cazul readmisiei – la cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se
poate permite tranzitarea teritoriului României de cãtre strãinul care face obiectul unei proceduri de readmisie cãtre un
stat terå, cu condiåia escortãrii æi a prezentãrii garanåiilor cã acesta îæi poate continua cãlãtoria æi poate intra în statul de
destinaåie – art. 89 (2) O.U.G. 194/2002;
c) În cazul îndepãrtãrii strãinilor pe calea aerului, ca mãsurã de asistenåã între statele membre ale Uniunii Europene
- în situaåia în care îndepãrtarea nu este posibilã prin folosirea zborurilor directe pânã în åara de destinaåie, O.R.I. poate
solicita altor state tranzitul aeroportuar pentru strãinii aflaåi în România. Pentru strãinii aflaåi în statele membre ale
Uniunii Europene, I.G.P.F. poate aproba solicitãrile de tranzit la solicitarea autoritãåilor respective. În limita mijloacelor
disponibile æi în conformitate cu standardele internaåionale relevante, I.G.P.F. va asigura mãsurile de asistenåã necesare
de la aterizare æi pânã la pãrãsirea aeroportului cãtre åara de destinaåie a strãinului.
3) Transportatorii
Conform legislaåiei privind strãinii (art. 7 O.U.G. 194/2002), este interzisã aducerea în România de cãtre companiile
de transport a strãinilor care nu îndeplinesc condiåiile de intrare pe teritoriu legate de valabilitatea documentului de
trecere a frontierei de stat æi a vizei ori a permisului de æedere. În cazul nerespectãrii acestor dispoziåii, compania de
transport respectivã este obligatã sã asigure transportul imediat al strãinilor în cauzã la locul de îmbarcare sau într-un
alt loc pe care strãinii îl acceptã æi unde sunt acceptaåi. Dacã acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sã
asigure cheltuielile privind cazarea æi întreåinerea, precum æi toate celelalte cheltuieli determinate de îndepãrtarea de
pe teritoriul României. În cazul strãinilor aflaåi în trazit, companiile de transport sunt åinute de aceleaæi obligaåii, dacã
transportatorul care urmeazã sã-i preia pentru a-i duce în åara de destinaåie refuzã sã-i îmbarce ori autoritãåile statului
de destinaåie nu permit intrarea strãinilor æi îi returneazã în România.
4) Documente de cãlãtorie
În situaåia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obåinut din åara de origine pentru strãinii
proveniåi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România, O.R.I. poate elibera un titlu de
cãlãtorie, conform legii (art. 88 alin. 5 O.U.G. 194/2002).
În cazul organizãrii sau participãrii la acåiuni comune cu autoritãåile competente din unul ori mai multe state
membre ale Uniunii Europene, pentru îndepãrtarea strãinilor, O.R.I. asigurã atât strãinilor care fac obiectul mãsurilor de
îndepãrtare, cât æi personalului de escortã propriu documente de cãlãtorie valabile, vize æi alte documente necesare æi,
prin intermediul Direcåiei generale afaceri consulare, solicitã asistenåã necesarã din partea reprezentanåelor diplomatice
ale României (art. 91 O.U.G. 194/2002).
Documentele de cãlãtorie ale refugiaåilor, eliberate în baza Convenåiei de la Geneva din 1951 privind statutul
refugiaåilor, æi documentele de cãlãtorie eliberate strãinilor, cãrora li s-a acordat protecåie subsidiarã, sunt acceptate de
România, cu condiåia ca acestea sã ateste identitatea æi cetãåenia sau, dupã caz, calitatea de apatrid a deåinãtorului.
9. Important
1. Cadrul normativ privind azilul aduce completãri la regimul juridic al strãinilor æi al frontierei de stat a României,
iar activitãåile desfãæurate de lucrãtorul Poliåiei de Frontierã pot avea incidenåã în domeniul azilului, de la momentul
primului contact cu un strãin, în cadrul controlului la frontierã.
2. Competenåele sunt strict delimitate prin lege – P.F.R., în principal, legate de constatarea manifestãrii de voinåã æi
aplicarea cerinåelor procedurale pe azil, O.R.I. legate de derularea efectivã a procedurii specifice æi luarea deciziilor
(acces pe teritoriu, tip de procedurã, analizarea pe fond a cererii de azil, acordarea formei de protecåie etc.).
3. Manifestarea de voinåã în sensul solicitãrii protecåiei – actul declanæator al procedurii de azil, exprimat de strãin
în orice formã; pentru constatare în caz de dubiu, se consultã întotdeauna O.R.I.
4. În funcåie de locul unde este depusã cererea, se disting douã tipuri de procedurã esenåiale pentru P.F.R.: ordinarã
(„pe fâæia verde”) æi la frontierã (doar pe fluxul de intrare în åarã). Din perspectiva azilului, accesul pe teritoriu este
implicit în primul caz æi dispus de O.R.I. sau instanåa de judecatã, în cel de-al doilea.
5. Principiile æi garanåiile fundamentale care trebuie respectate pe parcursul derulãrii procedurii de azil sunt: accesul
neîngrãdit la aceasta, nereturnarea, confidenåialitatea, exceptarea de la sancåiuni penale æi informarea, alãturi de drepturile
æi obligaåiile prevãzute de legislaåia specificã.
6. Consemnarea manifestãrii de voinåã – înmânarea formularului de cerere de azil de cãtre poliåistul de frontierã,
sprijin acordat strãinului pentru completare, verificarea æi informarea cu privire la procedura de urmat, înregistrarea æi
înaintarea cererii cãtre O.R.I.
7. Considerarea individului ca fiinåã umanã, cu vulnerabilitãåile sale, specificul cultural æi aplicarea nediscriminãrilor
de orice fel.
Supliment Frontiera - nr. 7/2009
15

10. Centre regionale O.R.I.
Centrul regional O.R.I.
Centrul regional O.R.I. Acoperire geograficã
Centrul regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil
– Bucureæti
Locaåii:
Compartimentul: Cazare, asistenåã materialã æi integrare
Adresa: Bucureæti, Str. Vasile Stolnicul, nr. 15, bl.13, sector 2
Tel.: 021 240 84 27
Compartimentul: Înregistrare æi proceduri de azil
Bucureæti, Str. Tudor Gociu, nr. 24A, sector 4
Tel.: 021 / 450 14 34; Fax: 021 / 450 04 79
Centrul regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil - Galaåi
Adresa: Galati, str.Savinesti, nr. 2
Tel./Fax: 0236/323878
Centrul regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil - Rãdãuåi,
jud.Suceava
Adresa: Rãdãuåi Str. Perilor, nr. 2
Tel./Fax: 0230 / 564462
Centrul regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil -
Maramureæ
Adresa: Somcuta Mare, Str. Cetãåii, nr. 1A
Tel./Fax: 0262 / 280004
Centrul regional de cazare æi proceduri pentru solicitanåii de azil – Timiæ
Adresa: Timiæoara, str. Armoniei nr. 33
Tel./Fax: 0256 / 421240
Acoperire geograficã
Argeæ, Braæov, Bucureæti, Buzãu,
Cãlãraæi, Covasna, Dâmboviåa, Dolj,
Giurgiu, Gorj, Ialomiåa, Ilfov, Olt,
Prahova, Teleorman, Vâlcea
Bacãu, Brãila, Constanåa, Galaåi,
Tulcea, Vaslui, Vrancea
Botoæani, Iaæi, Neamå, Suceava
Alba, Baia-Mare, Bistriåa-Nãsãud, Cluj,
Harghita, Mureæ, Satu-Mare, Sãlaj,
Sibiu
Arad, Bihor, Caraæ-Severin, Hunedoara,
Mehedinåi, Timiæ
16 Supliment Frontiera - nr. 7/2009