Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
• NR. 5/2009 • 36 PAGINI
www.politiadefrontiera.ro

Precizare
Având în vedere dezbaterea publicã
începutã în legãturã cu „pensiile speciale”,
Ministerul Administraåiei æi Internelor face
urmãtoarele precizãri:
Conform datelor noastre, deåinute
de Casa de Pensii a M.A.I., numãrul
pensionarilor aflaåi în platã, în luna
aprilie 2009, era de 64.634.
Pensia medie în Ministerul
Administraåiei æi Internelor (ceea ce
2
înseamnã poliåiæti, jandarmi, pompieri,
poliåiæti de frontierã, foæti angajaåi ai
Aparatului Central) este de 1.755 RON.
Referitor la suma de 11.429 RON,
vehiculatã în mass-media ca reprezentând
pensia pentru poliåiæti, precizãm cã aceasta
este singura pensie de acest nivel (mai
mare de 10.000 RON), iar aceasta a fost
stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã.
De altfel, în plafonul de peste 8.000
RON nu sunt decât 3 pensii, iar în
plafonul 1.000-2.000 RON sunt peste
30.000.
Cooperare româno-elveåianã
Dan Nica, viceprim – ministru,
ministrul administraåiei æi internelor a
avut o întâlnire de lucru, în data 12 mai
a.c., la Bucureæti, cu doamna Eveline
Widmer-Schlumpf, consilier federal æi æef
al Departamentului Federal de Justiåie æi
Poliåie din Confederaåia Elveåianã.
Cu aceastã ocazie au avut loc discuåii
cu privire la aplicarea Acordului de
readmisie a persoanelor, semnat de cãtre
Guvernul României æi Consiliul Federal
Elveåian, la data de 13 iunie 2008, la
Zurich æi intrat în vigoare la data de 18
ianuarie 2009. Acordul prevede readmisia
atât a cetãåenilor celor douã state cu
æedere ilegalã pe teritoriul acestora, cât æi
a cetãåenilor statelor teråe.
De asemenea, a fost abordatã
problematica cooperãrii poliåieneæti,
combaterea traficului de persoane,
contrabanda cu migranåi, precum æi
pregãtirea României pentru aderarea la
Conducerea IJPF Constanåa,
reprezentatã de inspectorul æef, comisarulæef
Adi-Octavian Tobã, a primit vizita
unor elevi æi cadre didactice de la Æcoala
Generalã nr. 12 „B.P. Haædeu”, în
cadrul unui program de prezentare a
instituåiei. Activitatea, desfãæuratã la
sediul Poliåiei de Frontierã, a inclus
vizitarea Centrului de Comandã al
Sistemului Integrat de Observare,
Supraveghere æi Control al Traficului
la Marea Neagrã (SCOMAR),
prezentarea autovehiculelor de
serviciu, o demonstraåie de arte
maråiale, susåinutã de membrii
Detaæamentului de Intervenåie
æi un exerciåiu de depistare a
stupefiantelor, cu ajutorul câinilor
special antrenaåi.
Elevii s-au declarat încântaåi de vizita
efectuatã la Poliåia de Frontierã, mulåi
dintre ei exprimându-æi dorinåa de deveni,
peste ani, lucrãtori în respectiva institiåie.
Cadrele didactice prezente, institutor
Carmen Cristea æi institutor Steluåa Profira
Coronea, au specificat faptul cã vizita
Spaåiul Schengen, în contextul în care
Elveåia participã la actuala evaluare
Schengen a României.
Pe agenda celor doi demnitari s-a aflat
æi stadiul punerii în aplicare a extinderii la
România a Acordului de liberã circulaåie
dintre UE æi Elveåia, care a obåinut votul
favorabil al cetãåenilor elveåieni, în
cadrul referendumului care a avut loc la
8 februarie 2009.
Agenda delegaåiei elveåiene a inclus
æi o vizitã la Timiæoara, la Centrul de
Tranzit în regim de Urgenåã (CTU). În
acest Centru se preiau temporar refugiaåi
în vederea relocãrii lor într-un alt stat care
sã-i preia definitiv. CTU este susåinut de
Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaåi,
Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie
æi Guvernul României, fiind primul de
acest fel deschis în Europa.
Serviciul Comunicare al MAI
Elevi constãnåeni, în vizitã
la Poliåia de Frontierã
face parte din etapele protocolului de
colaborare semnat între cele douã instituåii,
printre obiectivele urmãrite numãrându-se
cunoaæterea de cãtre elevi a drepturilor
fundamentale ale cetãåenilor, noåiuni
despre Uniunea Europeanã æi Spaåiul
Schengen, promovarea æi valorificarea
comportamentelor prosociale, precum
æi oferirea unui mic cadou înaintea Zilei
Internaåionale a Copilului – 1 Iunie.
Marius NICULESCU
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 688
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Gabriel CRÃCIUN
Layout: Mihai BEJENARU
Coperta 1- ambarcaåie aparåinând
IJPF Teleorman
Coperta 4 - Monumentul eroului caporal
grãnicer Constantin Muæat, de la Floroaica
Tipar
S.C. FÃGÃRAÆ PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 3160987
Ediåia s-a încheiat la 31 mai 2009
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A
P e s c u r t

Reportaj în Sudul
extrem al României
- pag. 4
Criminalisticã
- pag. 18
Din sumar
4 iunie 1920 –
Tratatul de pace de
la Trianon
- pag.26
Zece cetãåeni turci,
depistaåi la frontiera
arãdeanã
-pag 12
Utilaje agricole furate
din spaåiul Schengen,
depistate la P.T.F. Petea
- pag. 20
Învãåare pe
competenåe
- pag. 28
Åinutã nouã pentru poliåiæti
În data de 13 mai a.c., la sediul Ministerului Administraåiei æi
Internelor au fost prezentate propunerile pentru noile uniforme
destinate Poliåiei Naåionale æi Poliåiei Locale.
Redãm, în continuare, declaraåiile fãcute, cu acest prilej, de
viceprim-ministrul Dan Nica, ministrul administraåiei æi internelor:
„Aæ dori ca, astãzi, sã vã prezint propunerile pe care le avem
pentru noile uniforme, precum æi modul în care acestea vor
reprezenta fiecare structurã æi fiecare armã din cadrul Ministerului
de Interne, precum æi diversele servicii æi structuri, scopul fiind acela
de a avea o distincåie clarã între Poliåia Naåionalã æi Poliåia Localã
pe de altã parte, iar cei care sunt în structurile Poliåiei Naåionale æi
lucreazã în diverse departamente, fie cã este vorba de Poliåie de
Frontierã, fie cã este vorba de Direcåia de Paæapoarte, fie cã este
vorba de Direcåia de Permise, toåi aceætia sã poatã sã fie identificaåi,
astfel încât æi cetãåeanul sã ætie cu cine stã de vorbã, dacã este poliåist
local sau poliåist naåional, dacã este vorba de Poliåia Naåionalã, ce
fel de poliåie este aceasta. Ca sã poatã sã aibã un nivel foarte clar de
imagine asupra persoanei cu care stã de vorbã.
Elementul de noutate pe care aæ vrea sã îl subliniez este acela
cã va fi o singurã culoare, un singur material, o singurã nuanåã care
sã reprezinte æi sã identifice Poliåia Naåionalã. Este vorba æi de o
economie pentru cã, dupã cum ætiåi, avem un proces în care oamenii
sunt transferaåi dintr-o structurã în alta, iar numãrul lor nu este de
neglijat.
De pildã, am avut 800 de persoane, în ultima perioadã, care
au plecat de la Poliåia de Frontierã la Poliåia Naåionalã. Uniformele
acestora sunt de neutilizat, pentru cã la Frontierã au o uniformã, iar
la Poliåia Naåionalã au o altã uniformã.
De ce am mai luat aceastã decizie? Pentru cã la Poliåia de
Frontierã, odatã cu intrarea în Spaåiul Schengen, va trebui sã avem
o reorganizare profundã pe frontiera de vest, ceea ce presupune
cã un numãr de câteva mii de poliåiæti de frontierã vor fi relocaåi în
cadrul structurilor Poliåiei Naåionale. Æi atunci nu mai facem toate
aceste lucruri æi, pe de altã parte, toatã lumea va putea æti cã stã de
vorbã cu un poliåist, este identificat prin uniformã, am încercat sã
gãsim o culoare æi o nuanåã care sã fie plãcutã, iar fiecare va purta pe
mânã însemnul distinctiv ca sã ætie de unde æi cu cine stã de vorbã:
dacã este de la paæapoarte, de la evidenåa populaåiei, de la Oficiul
Român pentru Imigrãri, dacã e de la Poliåia de Frontierã, dacã e de
la Poliåia Naåionalã.
Toate aceste lucruri vor fi în avantajul celor care apeleazã, într-un
fel sau altul, la serviciile Ministerului de Interne sau care, în caz de
necesitate, sã ætie cu mare precizie cu cine stã de vorbã æi existã un
element de identificare vizualã care credem cã este foarte bun.
Trebuie sã fac menåiunea cã întreg costul acestor uniforme este
suportat de cãtre fiecare dintre angajaåi, care ætiu cã primesc pentru
echipament o sumã de bani æi care le permite, în felul acesta, sã aibã
æi o predictibilitate a utilizãrii acestor bani pentru uniforme, astfel
încât sã nu existe un impediment în momentul schimbãrii serviciului
æi, practic, uniformele sã devinã inutilizabile”.
Menåionãm cã åinuta actualã se va folosi concomitent cu cea
nouã, pânã la data de 31 decembrie 2011.
Omul de lângã noi
- pag. 30
F R O N T I E R A
Divertisment
- pag. 34
Centru trilateral de contact, la Vidin
Centrul Trilateral Comun de Contact româno-bulgaro-sârb va
funcåiona, începând din iulie, la Vidin (Bulgaria).
Decizia a fost luatã în cadrul întâlnirii miniætrilor de interne din
cele trei åãri, care a avut loc în 19 mai a.c., pe teritoriul statului
bulgar.
Viceprim-ministrul Dan Nica, ministru al administraåiei æi
internelor, împreunã cu Mihail Mikov, ministrul afacerilor interne
al Republicii Bulgaria æi cu Ivica Dacic, primul adjunct al Primului
Ministru, ministrul afacerilor interne al Republicii Serbia au stabilit ca
problematica gestionatã în cadrul acestui Centru sã vizeze cooperarea
poliåieneascã æi vamalã.
Partea bulgarã urmeazã sã formuleze propuneri privind
funcåionarea Centrului, urmând ca acesta sã devinã operaåional
dupã semnarea unui acord în acest sens.
Serviciul Comunicare al MAI
P e s c u r t 3

Reportaj în
sudul u extrem
e al României
i
4
F R O N T I E R A
Monumentul Independenåei
din Turnu Mãgurele
R e p o r t a j

Judeåul Teleorman
Judeåul Teleorman este situat în partea de sud a åãrii, în
mijlocul Câmpiei Române. Teleormanul se numãrã printre
judeåele mijlocii ca întindere, având o suprafaåã de 5790 km²,
ceea ce reprezintã 2,4% din suprafaåa åãrii (locul 19). În cuprinsul
judeåului se aflã 3 municipii, 2 oraæe æi 92 de comune, cu 231
de sate. La sud, Dunãrea – delimiteazã în mod natural åara
noastrã de Bulgaria. Judeåele vecine sunt Oltul la vest, Argeæul
æi Dâmboviåa, la nord, Giurgiu la est. Reæedinåa judeåului este
municipiul Alexandria.
Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul judeåului cuprinde
o parte din Câmpia Românã, precum æi lunca Dunãrii din acest
sector. Clima este temperat continentalã æi se caracterizeazã
printr-un potenåial caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantitãåi reduse de precipitaåii æi, adeseori,
în regim torenåial vara, precum æi frecvente perioade de secetã.
Dunãrea udã teritoriul judeåului pe o lungime de 119 km,
râul Olt pe 20 km, Vedea pe 120 km, Teleormanul pe 89 km æi
Cãlmãåuiul pe 112 km. Existenåa celor douã porturi la Dunãre,
Turnu Mãgurele æi Zimnicea - oferã mari posibilitãåi de transport
fluvial æi de amplasare a unor obiective industriale.
Prima menåiune documentarã a numelui Teleorman dateazã
din 14 mai 1441, în „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod”, domnul
Åãrii Româneæti. Denumirea judeåului Teleorman se presupune
cã derivã de la cea a râului cu acelaæi nume æi de la „Marea
pãdure cumanã Teleormanul”, care acoperea cândva aproape în
întregime teritoriul actual al judeåului. Toponimul „Teleorman”,
derivat din Deleorman, „pãdure deasã”, este considerat ca
datând din timpul cumanilor, cu semnificaåia de pãdure mare
æi întunecoasã, „pãdure nebunã”, folosit æi în limba turcã veche
cu aceeaæi semnificaåie. În urma studiilor întreprinse asupra
reconstituirii arealului pãdurii, în diferite epoci, s-a dovedit
existenåa pe acest teritoriu a unei vieåi economice îndelungate
æi bine organizate.
O altã bogãåie o constituie lacurile naturale (Suhaia,
Baldovineæti, Belciug) æi cele artificiale, amenajate pentru
pisciculturã.
ZIMNICEA – oraæ devastat la
cutremur
Oraæul Zimnicea constituie cea mai sudicã aæezare a åãrii,
fiind port la Dunãre încã din epoca bizantinã târzie, menåionat în
cronici sub numele de Demnitzikos sau Dezimnikos mai târziu.
La vest de aæezarea actualã a fiinåat cea mai veche cetate getodacicã
cunoscutã pânã acum din Muntenia, ale cãrei începuturi
sunt estimate în secolul IV î.Hr. Se crede cã este cetatea despre
care scria Arrianus cã a fost distrusã de Alexandru Macedon
în timpul expediåiei sale împotriva tribalilor, în anul 335 î.H.
În secolul al XIV-lea, izvoarele istorice atestã cã pe locul
fostei aæezãri geto-dacice fiinåa un sat românesc. Zimnicea a
fost amintitã documentar pentru prima datã în anul 1385, în
jurnalul pelerinilor creætini Peter Sparanou æi Ulrich Tennstadt,
ce trecuserã Dunãrea pe la Sviætov, la Zimnicea, la întoarcerea
lor de la Ierusalim.
În 1457, Vlad Åepes, a luptat cu Imperiul Otoman de-a
lungul Dunãrii, trecând æi pe la Zimnicea (Dezimnikos). În 1595,
Mihai Viteazul a luptat cu Imperiul Otoman pentru a câætiga
independenåa statului sãu de-a lungul Dunãrii æi pe la Zimnicea.
În anul 1791, Zimnicea apãrea pe hartã cu 116 case. În anul 1835
figura cu 531 de gospodãrii, Zimnicea fiind al doisprezecelea târg
ca mãrime din Åara Româneascã, menåionat æi ca punct vamal æi
de schimburi comerciale. În anul 1835 numãra 2650 locuitori, iar
la finele secolului XIX-lea 4500. La 1 iulie 1834 s-a înfiinåat oraæul
Alexandria, iar o parte dintre orãæenii din Zimnicea au plecat în
oraæul liber, nou înfiinåat. În anul 1901 a fost inauguratã gara
oraæului, iar anul 1930 figurau ca înregistraåi 10.879 locuitori.
Oraæul Zimnicea se numãrã printre localitãåile cele mai
afectate de seismul din 4 martie 1977.
Devastarea oraæului la cutremurul din 4 martie 1977 are o
poveste mai puåin obiænuitã. Se spune cã nu seismul a dãrâmat
clãdirile din Zimnicea, ci buldozerele æi excavatoarele
comunismului.
Lucrurile au stat cam aæa...
În seara de 4 martie 1977, la Zimnicea, aveau loc
alegerile pentru desemnarea unui nou secretar al comitetului
orãæenesc al PCR. Toatã lumea „bunã”, factorii de rãspundere,
se aflau la eveniment. În acel moment s-a produs cutremurul
æi alegerile s-au oprit fãrã a fi ales un nou secretar. „Fostul
fusese desãrcinat din funcåie. În acele momente de panicã,
sunat fiind de la Bucureæti, fostul lider local al partidului nu
a putut raporta cu exactitate pagubele produse de seism. A
amânat raportarea æi a trimis oameni în teren pentru a aduna
informaåii. 1 Din nefericire, informaåiile pe care le-a primit au
fost incomplete æi influenåate de noapte, de panica creatã æi
de vederea unor pereåi dãrâmaåi. În fapt, în oraæ au avut de
suferit doar 2-3 clãdiri, un magazin universal cãruia i-a cãzut
plafonul dintre etajul 1 æi 2, fiind supraîncãrcat cu frigidere, o
casã de chirpici cãreia i-a fugit un perete æi clãdirea companiei
de grãniceri, construitã de puåin timp cu multã economie,
fãrã centuri de beton, a cãrei pereåi s-au deplasat. Impresiile
oamenilor sosiåi de pe teren, pe fondul fricii æi al panicii, l-au
fãcut pe secretarul comitetului orãæenesc sã raporteze cãtre
Bucureæti cã un procent foarte mare din oraæul Zimnicea este
la pãmânt.
Zorii zilei au arãtat însã altceva... O nouã panicã s-a
instalat pentru cã Ceauæescu, impresionat de drama care a
avut loc, Zimnicea fiind declarat cel mai afectat oraæ, æi-a
anunåat vizita. Ce era de fãcut?
Buldozere, excavatoare æi picamere au demolat casele de
chirpici de pe traseul pe care avea sã treacã „cel mai iubit fiu
al åãrii”. Grãnicerii au ajutat la înlãturarea efectelor seismului,
la protejarea celor sinistraåi. Liderii politici au solicitat
participarea acestora la demolarea oraæului, însã maiorul de
atunci, generalul cu 3 stele de acum, Ioan Bãlãei, æef de stat
major al Batalionului de Grãniceri Mãgurele, a refuzat.
A urmat reconstrucåia, au venit de peste tot din åarã
ajutoare, ba chiar æi din strãinãtate... Au apãrut blocuri noi,
cetãåenii care æi-au pus semnãtura æi au fost de acord sã li se
demoleze casele s-au mutat la bloc, Elveåia a clãdit un liceu.
Ba chiar s-a fãcut æi un monument al Reconstrucåiei.
Se spune cã erau apartamente atât de multe cã, dacã aveai
o defecåiune la instalaåia sanitarã, te mutai în alt apartament
æi anunåai primãria.
Anii au trecut æi unii s-au întors încet, încet la casele de
chirpici, pentru cã factura de la bloc era prea mare. Scheletele
înnegrite de ani ale unor blocuri neterminate stau mãrturie
încã a celor ce s-au întâmplat în acea perioadã tulbure...
Sudul extrem al României
Am început documentarea pentru reportajul pe care ne-am
propus sã-l realizãm în acest numãr la colegii din cadrul IJPF
Sectorul PF
Zimnicea
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 5

Teleorman cu cea mai sudicã localitate
a României. Însoåiåi de purtãtorul de
cuvânt al inspectoratului, comisarulæef
Mihãiåã Safta, am pornit din Turnu
Mãgurele spre sediul SPF Zimnicea,
aflat în localitatea cu acelaæi nume. Aici
am fost întâmpinaåi de æeful sectorului,
comisarul-æef Iulian Cernea, cu care
am fãcut un tur al clãdirii. La intrarea
în curtea sectorului i-am întâlnit pe
agenåii Marian Spiridon æi Florinel
Ciocan, în serviciu la sediu. Clãdirea
a suferit mult în urma cutremurului din
1977, dar, ulterior, a fost consolidatã.
Iarna încãlzirea se face cu lemne,
dar existã un proiect pentru trecerea
la alimentarea sobelor cu gaze. La
dispecerat, agentul principal Daniel
Nan, ofiåerul de serviciu, ne-a spus cã au
acces la intranet, având legãturã directã
cu IGPF-ul, iar accesul la evidenåa
operativã se face prin inspectorat.
Clãdirea a fost renovatã cu
ajutorul consiliului local, iar fiecare
compartiment æi-a renovat cum a putut biroul. O datã pe
sãptãmânã vine un medic, de la Alexandria, pentru consultaåii,
la sediul sectorului. În urma relocãrii, 13 lucrãtori au plecat la
structuri ale poliåiei din Alexandria sau Zimnicea.
În biroul æefului de sector, am stat de vorbã æi cu æeful
de punct, subcomisarul Relu Vasilicã, momentan delegat ca
adjunct al æefului de sector. Sectorul are 44 km dezvoltare de
front la frontiera sudicã, de la km fv. 526 pânã la km fv. 570,
iar în interior, pe distanåa de 30 km pânã la limita localitãåilor
Bogdana, Åigãneæti æi Smârdioasa. Are în zona de competenåã
oraæul Zimnicea æi 15 comune, cu 4 sate, cu o populaåie de
aproximativ 75 000 de locuitori. Pe Dunãre, România are douã
ostroave, Cinghinea æi Gâsca. De asemenea, sunt trei insule care
aparåin Bulgariei: Belene - pe care se aflã
un penitenciar de maximã siguranåã; Vardim
– care creeazã cele mai multe probleme,
treceri, încãlcãri ale apelor teritoriale sau
alte evenimente æi Batim.
Dunãrea are între 800 æi 1200 m lãåime,
iar malul românesc este supus în permanenåã
erodãrii. În ultimii 9 ani Dunãrea a sãpat cam
10-15 m.
Cooperarea cu partea bulgarã este
foarte bunã. Colegii bulgari au în dotare o
autospecialã cu termoviziune, cu ajutorul
cãreia „vãd” pânã la 10 km în amonte æi
Ag. Florin Neacæu,
în PTF Zimnicea
în aval. Pânã la desfiinåarea direcåiilor exista o
dispoziåie prin care se executau misiuni în comun,
atât pe apã cât æi pe uscat, eficienåa lor fiind
foarte mare. Se aæteaptã cât mai curând o nouã
reglementare pentru reluarea, într-un timp cât mai
scurt, a acestor misiuni.
Ca situaåie operativã, trebuie amintit cazul din 4
mai a.c., când au fost reåinuåi doi cetãåeni turci care
au trecut fraudulos frontiera, alãturi de cãlãuzele lor.
La începutul lunii aprilie, cei doi turci au sosit la
Sofia, de acolo au plecat la Ruse, de unde au obåinut
documente false bulgãreæti. O compatrioatã de-a lor,
care avea æi cetãåenie bulgarã æi era æi cãsãtoritã cu un
cetãåean german, le-a organizat trecerea frauduloasã,
cu barca, pe la Vardim. Au fost observaåi de cãtre
poliåiætii de frontierã bulgari cu ajutorul aparatelor de
vedere pe timp de noapte, iar aceætia i-au anunåat
pe români. Într-o orã, echipele operative ale Poliåiei
de Frontierã Române i-au reåinut în apropierea unei
comunicaåii. Cu ajutorul unei interprete, au aflat nr.
de telefon æi locul unde trebuia sã se întâlneascã
cu cetãåeana bulgarã æi cu soåul acesteia, cetãåean
german. Au fost cu toåii arestaåi æi predaåi autoritãåilor
bulgare.
La nivelul sectorului existã 35 de dosare penale întocmite
pentru braconaj piscicol, conducere fãrã permis sau autoturisme
neînmatriculate, trafic de persoane, infracåiuni la regimul silvic,
înæelãciune, proxenetism, furt æi treceri frauduloase. Ca problemã
operativã, s-a remarcat în ultima perioadã traficul de persoane.
Concret, oamenilor sãraci le sunt promise locuri de muncã în
strãinãtate, sunt duæi acolo æi exploataåi la maxim, li se iau
banii, aceætia întorcându-se la fel de sãraci cum au plecat. Un
fapt îngrijorãtor este cã, în ultimul timp, aceætia nu mai vin sã
depunã plângere, deoarece sunt chemaåi la Parchet de mai multe
ori, sunt åinuåi toatã ziua pe la uæi, fãrã mâncare, fãrã apã, iar
infractorii se plimbã prin faåa lor în maæini luxoase æi le râd în
faåã. În final, acestora din urmã li se dã scoatere de sub urmãrire
Post control, la intrarea în municipiul Zimnicea
În Bulgaria sunt foarte
6
Nava Vihren leagã malul
românesc de cel bulgãresc
Controlul documentelor, la ambarcare
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Astfel, se constituie filiere de trafic de persoane, pentru a aduce
turci la muncã în spaåiul UE.
Contravenåiile se ridicã la 85 de la începutul anului; se
pune accent pe prevenire, astfel încât majoritatea acestora
sunt sancåionate, iniåial, cu avertismente. Se încearcã atragerea
populaåiei de partea Poliåiei de Frontierã. Primarii din localitãåile
din zona de competenåã organizeazã întâlniri cu æefii PFR, în care
se stabilesc obiective comune, pentru reducerea amenzilor, sã
nu se amendeze oamenii sãraci care, fie varã, fie iarnã, trãiesc
numai din pescuitul la undiåã, pentru a avea ce sã punã pe
masã nevestei æi copiilor. Astfel, s-a reuæit åinerea în frâu a
braconajului, iar oamenii sãrmani, care, din 2 kg de peæte prins,
„unul îl vând, iar altul îl frig, pentru cã nu au ulei sã-l prãjeascã”,
îi ajutã pe oamenii legii
prin informaåiile pe care
le dau.
Lipsa personalului
se resimte, pe o turã
realizându-se douã patrule.
Se fac cooperãri cu Poliåia
în cadrul „Acåiunii strada”.
Ca dotare, sectorul deåine
3 Volkswagen Transporter,
un Mercedes Vitto, douã
Nissan Pathfinder, o
Kya Sorento, o Dacie
Logan æi o Dacie 1400.
Ambarcaåiile fluviale sunt
reprezentate de douã
ARVOR, douã HARPOON,
un P24 æi un SRP (model
RASCALA). Existã aparate
de supraveghere, trei MIDI BINOKITE æi o camerã SOPHIE.
Autospeciala cu termoviziune este detaæatã la Sighet. Un exemplu
de bunã cooperare cu autoritãåile locale s-a consemnat în urmã
cu doi ani, când în urma ninsorilor abundente nu s-a mai putut
deplasa æi, deci, folosi autospeciala de termoviziune. Primarii din
localitãåi au organizat echipe formate din persoane care primesc
ajutor social, sã deszãpezeascã locurile care oferã cea mai bunã
vizibilitate pentru amplasarea acesteia.
Personalul este compus din: 8 dintr-un total de 10 ofiåeri, 57
din 72 agenåi æi 4 din 4 personal civil. Aceætia locuiesc în oraæul
Zimnicea sau în localitãåile limitrofe, astfel cã transportul la æi de
la serviciu nu este o problemã. Cei care vin de la distanåe mai
mari sunt grupaåi pe aceeaæi turã.
Un primar exemplu de cooperare
Dupã aceste discuåii am plecat la primãria oraæului Zimnicea,
la invitaåia primarului Petre Pîrvu, de profesie economist. Acesta
ne-a relatat cã se colaboreazã excelent cu Poliåia de Frontierã
æi cã doreæte sã mulåumeascã public pentru acåiunea „Strada”,
întrucât cetãåenii au sesizat cã Poliåia de Frontierã asigurã mai
Primarul Zimnicei, Petre Pîrvu, alãturi de æeful
Sectorului PF Zimnicea comisarul-æef Iulian Cernea
Acåiuni de frontierã, la malul Dunãrii
„Aceste
unui gard, amplasarea unor bãnci, amenajarea unei parcãri æi o
grãdinã în faåa sediului. De asemenea, la intrare în oraæ este o
gheretã fãcutã tot de primãrie.”
Tot de aici, de la Primãria Zimnicea, s-au iniåiat æi acele
întâlniri între primarii celorlalte localitãåi æi Poliåia de Frontierã,
în cadrul cãrora s-au stabilit reguli de cooperare. Un exemplu dat
de primar este cã oamenii au observat cã Poliåia de Frontierã îi
prinde æi pe cei care furã, cãpãtând astfel încredere æi mai mare
în instituåie.
Pe Dunãre-n sus...
Urmãtoarea oprire a fost la PTF Zimnicea. Aici este æi Punctul
de Acostare PA 08. Pe malul bulgãresc se aflã localitatea Svistov,
care este centru universitar cu aproximativ 3000 de studenåi.
Existã un vapor care face trecerea, la sfâræit de sãptãmânã, dar æi
în cursul acesteia, cu muncitori bulgari care lucreazã în Zimnicea.
Capacitatea acestuia este de 150 de persoane, iar costul unui
transport este de 5 euro dus-întors. În general, traficul mediu
este de 70 de persoane pe zi. În ultimii ani, foarte mulåi români
se deplasau în Bulgaria, la cumpãrãturi, dar în ultimul timp au
crescut preåurile æi la vecinii noætri. De asemenea, pe malul
bulgãresc, 5 km în aval, existã un centru SPA (de înfrumuseåare)
foarte convenabil la preå.
La PTF l-am gãsit de serviciu pe agentul Florian Neacæu.
Acesta ne-a relatat cã în week-end lucreazã doi poliåiæti de
frontierã, traficul fiind mai mare, iar în cursul sãptãmânii doar
unul. Acesta este ajutat de cei de la Punctul de acostare, în caz
de nevoie. Sediul PTF se aflã într-o clãdire a unei firme care
administreazã portul, pentru care se plãteæte chirie.
Am coborât la ponton, unde ne aætepta agentul Dumitru
Stârcu. Ne-am organizat într-o ambarcaåie æi am plecat în
misiune pe Dunãre. Comandantul ambarcaåiei era agentul-æef
principal Ion Pãruæ, secondat de agentul Norocel Petroacã.
Dupã verificarea vizualã a malurilor Dunãrii am acostat într-un
loc, la Ruptoare. Aici este o staåie de pompare, iar în zonã o
patrulã formatã din Gigi Ionaæcu æi Florin Turturicã, ce executa
misiunea de supraveghere a frontierei de stat. Am observat, pe
malul bulgãresc, o construcåie cu niæte furnale imense, deasupra
cãreia se ridica, abia vizibil, o perdea de fum de culoare maronie.
F R O N T I E R A
R e p o r t a j
7

Am aflat cã este o fabricã care polueazã foarte puternic, astfel
încât, în Zimnicea, dacã nu ai serã nu poåi cultiva nici un fel de
legumã.
Dupã ce am stat de vorbã cu aceætia, ne-am întors în port
pentru a asista la controlul vaporului Vihren, care face legãtura
peste Dunãre. Cetãåenii bulgari, care lucreazã pe salarii mai mici
decât cei români, se grãbeau râzând cãtre casã. Era ora 18.00 æi
se terminase ziua de muncã...
Fiind searã, am plecat spre Turnu-Mãgurele, iar pe drum, la
intrarea în comuna Ciuperceni, am întâlnit echipa formatã din
agentul-æef adjunct Cristian Biloiu æi agentul Gabriel Mitruæ, din
cadrul SPF Turnu-Mãgurele. Cât stãteam de vorbã cu aceætia, a
apãrut pãdurarul Ocolului Silvic Turnu-Mãgurele, Canton Poiana,
Gelu Gruia. Acesta a åinut sã menåioneze foarte buna colaborare
între cele douã instituåii.
Istorie æi tradiåie, la Turnu Mãgurele
Turnu Mãgurele face parte din categoria oraæelor noi, dar
aæezarea, ca atare, este mult mai veche. Din perioada târzie
a epocii bronzului dateazã marele tezaur descoperit la Turnu
Mãgurele, în anul 1880, compus dintr-un fel de cilindri, în
numãr de 10, lungi de 5 cm, având un diametru de 54-56 cm
æi împodobiåi cu nervuri transversale dintr-un fragment de åeavã
de aur, precum æi din 433 inele mici, de cinci mãrimi. Inelele
serveau ca monedã în schimburile comerciale ce se fãceau în
regiune.
Dupã rãzboaiele daco-romane din anii 101-106 d.Hr.,
încheiate cu victoria armatelor romane conduse de împãratul
Traian æi care a avut drept consecinåã cucerirea Daciei, zona
actualului oraæ nu a intrat în componenåa noii provincii create.
Împãratul Traian a fortificat graniåa de est a Daciei pe linia Oltului,
construind cunoscutul Limes alutanus, format din castre æi cetãåi
de o parte æi de alta a râului Olt, de la Dunãre (din zona Islazului
de astãzi) pânã în munåii Boiåa. Istoricul Procopiu din Cezareea
îl aratã pe Traian ca fondator al cetãåii Turris, identificatã de
8
Catedrala ortodoxã Sfântul Haralambie,
din Turnu Mãgurele
Æeful SPF Turnu Mãgurele, alãturi de primarul
municipiului, prof. Nicolae Mohanu
unii istorici cu
Turnu Mãgurele.
Aceastã aseråiune
a istoricului antic
nu este confirmatã,
cetatea Turnu datând
dintr-o epocã mai
târzie.
Turnu este amintit
între anii 1393-1394
prin cetatea cu
acelaæi nume, ridicatã
de cãtre Mircea cel
Bãtrân la confluenåa
fluviului Dunãrea
cu Oltul (numitã aæa
dupã forma cetãåii).
La anul 1417, cetatea
Turnu a intrat sub
stãpânire turceascã
æi a fost transformatã,
Agenåii George Soare æi Mihãiåã
împreunã cu o zonã
Grecu, lângã ruinele Cetãåii Turris
de securitate (stabilitã
în adâncime cu o
razã de 15 km de la cetate), în raiaua Turnu.
Înfiinåarea oficialã a oraæului Turnu, actualul Turnu Mãgurele
(s-a numit astfel spre a se deosebi de Drobeta Turnul Severin æi
Turnul Roæu, s-a hotãrât la data de 27 februarie 1836, pe timpul
domnitorului Alexandru Ghica. Planul oraæului a fost elaborat de
inginerul german Karl Zohl, sub forma a douã cercuri aproape
tangente interior, cu trei bulevarde lungi formate unul pe
diametrul comun al celor douã cercuri æi douã din ele pe douã
coarde tangente exterior la cercul mic.
La intrarea în parcul central al oraæului se aflã Monumentul
Independenåei, realizat în anul 1985, în semicerc, pe al cãrui
soclu, în partea centralã, se înfãåiæeazã un grup statuar compus
din trei soldaåi, din cele trei arme: dorobanåi, marinã æi grãniceri.
În dreapta æi în stânga grupului statuar se situeazã un soclu cu
basoreliefuri din bronz, care reprezintã victoria armatei române la
Plevna. Complexul statuar este opera unui grup de artiæti plastici
din Bucureæti, realizat în anul 1985.
Am aflat despre o sãrbãtoarea specificã acestei zone-
„Zerezeanu” (Ziua Sf. Trifon Nebunul), care se celebreazã în data
de 1 februarie æi constã în sfinåirea viåei-de-vie pentru rodnicie,
sã nu fie bãtutã de grindinã æi manã æi pentru ca proprietarii sã
nu devinã sãraci. Mai este cunoscutã æi ca Gurbanul Viilor, când
bãrbaåii pornesc la vie, taie corzile de viåã din care-æi fac cununi æi
cingãtori æi dezgroapã sticla de vin îngropatã încã din toamnã. În
jurul focului aprins la cap de vie începe petrecerea câmpeneascã,
se sare peste foc, se joacã iar petrecãreåii se stropesc cu vin. În
aprilie are loc „Govoia”- când zestrea unei fete de mãritat este
purtatã prin sat, într-un car împodobit, arãtându-se priceperea
æi hãrnicia acesteia. Celelalte fete sunt stimulate, astfel, sã-æi
depãæeascã suratele mai mari.
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Bacul controversat
Sediul SPF Turnu Mãgurele se aflã în aceeaæi curte cu
inspectoratul. Æeful sectorului, comisarul – æef Ilie Achim, nea
primit în biroul lui, iar dupã câteva minute am plecat spre
primãrie, unde eram aæteptaåi de edilul oraæului. Primarul,
profesorul Nicolae Mohanu, ne-a vorbit despre relaåia foarte
bunã pe care primãria o are cu Poliåia de Frontierã din zonã, cã
se înåeleg foarte bine la capitolul colaborare æi cã încearcã sã
o relaåie prea fericitã între Ministerul Transporturilor din România
æi cel din Bulgaria. De asemenea, a mai existat un proiect de
pod æi hidrocentralã Turnu Mãgurele-Nicopole, proiect susåinut
la Viena în cadrul unei conferinåe, cu care toåi oficialii europeni
au fost de acord. Preæedintele Camerei de Comerå æi Industrie din
Bucureæti a identificat mari concerne din Europa care doreau sã
finanåeze aceastã lucrare, iar ulterior sã-æi recupereze investiåia
prin exploatare. Din pãcate, aceasta nu a fost luatã în seamã.
Sarcinile pe care le avea partea românã pentru definitivarea
acestui proiect s-au rezolvat, chiar æi nava care va deservi acest
punct a fost cumpãratã.
Operativitate, la SPF Turnu Mãgurele
Ne-am întors la sediul sectorului, unde æeful acestuia ne-a
fãcut o prezentare completã. În anul curent au fost înregistrate
47 de contravenåii, din care 24 de avertismente. Æi aici se merge
pe principiul prevenirii æi apropierii populaåiei. Adicã, la prima
abatere, omului i se dã un avertisment, dar dacã persistã, atunci
este amendat. Interesul este de a atrage populaåia la colaborare
æi respectarea legii æi nu de a
Au fost înregistrate 24
sprijine cu fonduri, chiar ajutând la
crearea unei baze sportive.
„Poliåia de Frontierã a asigurat
mereu sprijinul pentru ordinea æi
liniætea publicã, iar oamenii se
cunosc bine între ei, astfel cã este
o foarte bunã colaborare.” Primarul
ne-a mai spus cã s-a construit un
punct al poliåiei de frontierã, care
respectã toate standardele UE, iar
ca modalitate de trecere a Dunãrii
trebuie sã se foloseascã bac-ul.
Acesta are o istorie foarte interesantã:
de 14 ani de zile se tot încearcã
atât pe partea româneascã cât æi pe cea a Bulgariei. Vecinii noætri,
în schimb, au probleme: au uitat sã treacã Nicopole ca port de
pasageri æi au uitat sã desemneze compania portuarã care sã se
ocupe de transport. Acest bac ar fi „o gurã de aer pentru oraæ”, iar
schimburile economice ar fi mult dinamizate. Se pare cã nu existã
Nava - Bac aæteaptã rãbdãtoare, în port,
deschiderea oficialã a punctului
ameninåate sã nu depunã plângere. Cauzele sunt instrumentate
de procurorii DIICOT Teleorman, iar ofiåerii din cadrul sectorului
lucreazã în aceste dosare.
Pe linia braconajului piscicol au fost întocmite 9 lucrãri
penale, cu 12 persoane. Pe râul Olt sunt câteva baraje de
acumulare, de unde oamenii cumpãrã peæte fãrã documente æi
îl transportã în condiåii insalubre æi cu autovehicule care nu sunt
amenajate pentru aæa ceva.
În cadrul „Acåiunii Strada” au fost întocmite 7 lucrãri
penale.
La frontiera verde - agenåii
Daniela Creåu æi Mugur Manea
Pãdurarul cantonului Poiana, Gelu Gruia, de vorbã
cu agenåii Cristian Biloiu æi Gabriel Mitruæ
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 9

Cu partea bulgarã se organizeazã întrevederi ori de câte
ori este nevoie æi se executã lunar cel puåin 2 acåiuni comune,
una terestrã æi una pe apã. Poliåiætii de frontierã români au la
dispecerat un telefon direct, prin care menåin legãtura cu partea
bulgarã. Amintim aici un exemplu de operativitate, când, în data
de 19 aprilie a.c., pe Dunãre se efectua un transport nuclear.
Partea bulgarã a anunåat cã a dispãrut o barcã de la malul lor.
Poliåiætii de frontierã care însoåeau transportul au gãsit-o imediat
æi au înapoiat-o pãråii bulgare. Proprietarul a fost impresionat,
mai ales datoritã faptului cã abia o cumpãrase æi a primit-o
înapoi intactã.
Efectivele sectorului sunt destul de reduse, 6 din 9 ofiåeri, 75
din 88 de agenåi æi 3 civili din 4. De la începutul anului, s-au
transferat 7 persoane la alte structuri ale ministerului, oameni
foarte buni æi foarte bine pregãtiåi. Între ei æi poliåiæti specializaåi
în munca de PPF. Personalul îæi face griji pentru ce se va întâmpla
pe viitor, în special pentru momentul aderãrii la Schengen.
La o turã îæi desfãæoarã activitatea 10-12 persoane, dintre care
4 sunt folosiåi la punctele de acostare a ambarcaåiilor, unu la PTF,
La frontiera verde, unde se varsã
Oltul în Dunãre
Primul popas în teren l-am fãcut la ruinele cetãåii Turris,
însoåiåi de agentul æef Mugur Manea, agentul Daniela Creåu,
agentul principal George Soare æi agentul Mihaiåã Grecu. Bãlãriile
înalte æi vremea ploioasã ne-au fãcut sã ne grãbim spre punctul
de acostare PA 13, unde erau în serviciu agenåii Nicolae Minea
æi Daniel Lia, care asigurau paza la ambarcaåii. Pe malul celãlalt,
în Bulgaria, se aflã localitatea Cercoviåa.
De comun acord cu æeful de sector, am stabilit pentru a doua
zi sã mergem într-o misiune pe Dunãre. Astfel, dimineaåa a avut
loc un exerciåiu de abordaj, în care s-a urmãrit modul de acåiune
pe timpul controlului unei nave suspecte. Speåa consta în faptul
cã o navã plecatã din Galaåi era suspectã cã face contrabandã
cu åigãri, dar în urma controlului s-a dovedit cã nu desfãæura
activitãåi ilegale. Am aflat cã astfel de activitãåi, tip exerciåiu
practic, se executã lunar.
dacã pleacã unul nu are cine sã-i åinã locul,
din cauza lipsei de personal, iar sistemul nu
mai funcåioneazã la parametrii optimi. Æeful
de sector îæi fãcea griji pentru perioada de
la care se va deschide punctul, întrucât
trebuie duæi oameni acolo æi nu îi mai
rãmân pentru frontiera verde. Mai este æi
problema liberelor, a concediilor de odihnã
Agentul æef adjunct
Marin Neagu
æi aceætia chiar sprijinã instituåia noastrã. Æi Poliåia de
Frontierã îi ajutã. De exemplu, un bãrbat grav bolnav a
fost dus de urgenåã la spital, fapt ce a fãcut ca oamenii
sã capete æi mai nou încredere în instituåia noastrã.
În plus, personalul este din zonã æi se cunoaæte æi cu
populaåia.
Ca tehnicã, sectorul dispune de douã Nissan
Pathfinder, douã Volkswagen Transporter, douã
Mercedes Vito, o Dacia logan æi una 1310, un Aro,
un autocamion de transport materiale precum æi o
autospecialã cu termoviziune, care este defectã. Mobilitatea
fluvialã este asiguratã de 3 ambarcaåiuni tip ARVOR, douã
HARPOON, un P35, un SPI æi o navã de transport materiale.
Datoritã faptului cã nu sunt condiåii de pãstrare, ambarcaåiile sunt
dispuse în douã locuri diferite, astfel cã mai trebuie asiguratã o
patrulã pentru paza celei de-a doua locaåii. Combustibilul este
redus, datoritã actualului context financiar bugetar. Astfel, sunt
asiguraåi 650 de litri pe lunã pentru toate turele, deæi stau bine
la capitolul dotare. Datoritã acestui fapt, nu se poate asigura în
permanenåã o ambarcaåiune în dispozitivul de pazã.
La PTF Turnu Mãgurele, care îæi are sediul în containere
modulare, în port, se fac doar revizii la nave. Sãptãmânal se
asigurã controlul la o navã de lux din Elveåia, care face croaziere
pe Dunãre. Acesta trimite lista de persoane cu 2-3 zile înainte.
În majoritate, pasagerii sunt cetãåeni germani sau din Uniunea
Europeanã, dar în echipaj mai sunt æi români sau cetãåeni din
alte åãri dunãrene.
Înainte de a pleca pe teren, æeful de sector a åinut sã
exemplifice curajul de care au dat dovadã poliåiætii de frontierã,
când, pe o furtunã teribilã, au salvat 9 persoane ce se aflau la
pescuit pe un ostrov, printre care æi o gravidã. De asemenea, un
yaht eæuat a fost scos de acelaæi echipaj, dupã 24 de ore în care
a stat pe un ostrov. A mai amintit de cei cinci poliåiæti de frontierã
care se aflau la un curs la Carei æi au salvat doi oameni dintr-un
incendiu izbucnit în apartamentul unui bloc.
10
Misiune la gura de vãrsare a Oltului în Dunãre
pe bazã de contract, devenind apoi agent.
Am plecat pe Dunãre cu Harpoon-ul condus de agentul æef
adjunct Marin Neagu æi agentul Cãtãlin Cune. Am mers pânã
la locul unde se varsã Oltul în Dunãre. Acolo am coborât pe
Ostrovul Calnovãå, iar dupã o scurtã verificare a malurilor
Dunãrii, ne-am întors la locul de acostare din port.
În loc de concluzii
În finalul reportajului, comisarul Mihãiåã Safta ne-a prezentat
sediul inspectoratului. Trebuie sã menåionãm aici o bazã sportivã
demnã de invidiat: o salã de foråã, un teren de fotbal æi douã de
tenis, acoperite cu zgurã. De asemenea, trebuie amintit æi muzeul
amenajat într-o încãpere din cadrul sectorului, de care se ocupã
comisarul Florian Furculescu.
Delegat la comanda inspectoratului era adjunctul pentru
logisticã, comisarul Florea Åop. Acesta ne-a spus cã face o
muncã enormã, sarcina sa fiind foarte dificilã, fiind delegat nu
poate sã împuterniceascã pe cineva în locul lui la logisticã. De
asemenea, pânã la sfâræitul anului nu se scoate la concurs nici o
funcåie de conducere. Ne-a vorbit despre relaåiile IJPF Teleorman
cu autoritãåile de frontierã ale Republicii Bulgaria, arãtând faptul
cã sunt foarte bune æi în spiritul relaåiilor prieteneæti existente
între poliåiætii de frontierã români æi bulgari au fost rezolvate
toate evenimentele de frontierã, nefiind remis pentru rezolvare pe
cale diplomaticã nici un caz. Ne-a vorbit apoi despre rezultatele
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

inspectoratului de la începutul acestui an.
Referitor la combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere a
menåionat cã, pe linia traficului internaåional cu autoturisme furate,
de la începutul anului, nu au fost depistate autoturisme furate din
åarã sau strãinãtate, dar în cadrul acåiunilor specifice organizate
în acest sens au fost depistate
26 infracåiuni, cu 21 autori,
pentru încãlcarea legislaåiei pe
linia circulaåiei rutiere.
Au fost efectuate 24
verificãri în bazele de
date privind autoturisme
înmatriculate în strãinãtate,
despre care se deåineau date cã
nu au dreptul de a circula pe
drumurile publice din România,
la 19 dintre aceste autoturisme
confirmându-se acest lucru.
În ceea ce priveæte
combaterea contrabandei æi a
fraudelor vamale, în primele
patru luni ale acestui an, au fost
desfãæurate 14 acåiuni specifice,
Cms. Florea Åop
din care trei proprii æi una în cooperare cu organele vamale, cu
organele de poliåie æi cu organele poliåiei de frontierã bulgare,
însã nu au fost depistate cazuri de contrabandã sau fraudare a
regimului vamal.
În aceastã perioadã s-au organizat æi desfãæurat 7 acåiuni
specifice pentru combaterea încãlcãrilor la dreptul proprietãåii
intelectuale: 4 în cooperare cu Garda Financiarã æi 3 proprii,
fiind descoperite 4 infracåiuni, cu 6 autori. Cu aceste ocazii au
fost ridicate în vederea confiscãrii bunuri suspecte a fi contrafãcute,
care purtau însemnele mãrcilor LACOSTE, NIKE, TOTAL 90, ACG,
PUMA, ADIDAS æi KAPPA, în valoare totalã de 32 287 lei.
Privind braconajul piscicol æi cinegetic, în urma acåiunilor
specifice întreprinse au fost constatate 15 infracåiuni, în care au
fost implicate 24 persoane, fiind întocmite 13 dosare penale, cu
16 persoane pentru braconaj piscicol æi un dosar penal cu un
autor pentru braconaj cinegetic. De asemenea, au fost aplicate 36
contravenåii, în valoare de 6800 lei.
Au fost ridicate în vederea confiscãrii 17 unelte de pescuit (15
plase monofilament æi 2 plase din aåã de relon), în valoare de 520
lei, 25 kg peæte æi o puæcã de vânãtoare, cu muniåia aferentã, în
valoare de 2566 lei.
Comparativ cu anul 2008, situaåia operativã din zona de
competenåã pe aceastã linie de muncã este în scãdere.
Comisarul Florea Åop a dorit sã adreseze câteva cuvinte
colegilor din cadrul inspectoratului, prin intermediul revistei
noastre „Doresc sã le mulåumesc colegilor pentru activitatea
desfãæuratã, pentru aportul adus în munca de supraveghere a
frontierei de stat, în aceste condiåii grele. Le doresc multã sãnãtate
æi fericire, acestora æi familiilor lor.”
Cms.-æef Mihãiåã Safta, prezentând exponatele
muzeului din incinta IJPF Teleorman
Muncitori bulgari coborând la vapor,
în Portul Zimnicea
Ætefan ANDREESCU
Iulian PUICÃ
Control pe Ostrovul Calnovãå
Sala de sport a IJPF Teleorman
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 11

Zece cetãåeni turci, depistaåi la frontiera arãdeanã
În numai douã zile, poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat
zece cetãåeni turci care încercau sã iasã ilegal din åara noastrã,
ascunæi în douã autocamioane sau pe la frontiera verde.
• În data de 13 mai a.c., la
P.T.F. Vâræand, s-a prezentat pentru
a ieæi din åarã cetãåeanul turc Ilhan
B., în vârstã de 48 ani, conducând
un autocamion marca „Mercedes”,
înmatriculat în Turcia. Æoferul
transporta, conform documentelor
de însoåire, legume din Turcia pentru
o societate comercialã din Austria.
Cu ocazia controlului efectuat
asupra compartimentului de marfã
al autovehiculului, poliåiætii de
frontierã au constatat cã, deæi sigiliul
vamal era intact, uæa din dreapta a
compartimentului de marfã se putea
deschide fãrã a se deteriora sigiliul
aplicat, aspect ce a trezit suspiciuni
cu privire la marfa transportatã.
Drept urmare, s-a efectuat un control amãnunåit în interiorului
tirului, în urma cãruia au fost descoperite, ascunse între cutiile
din remorcã, patru persoane de sex masculin, care încercau astfel
sã evite controlul de frontierã.
Din verificãri a rezultat cã cei patru sunt cetãåeni turci,
au vârste cuprinse între 20 æi 35 ani, aspect confirmat de
documentele de identitate gãsite asupra lor, æi au intrat legal în
România în cursul acestui an.
La cercetãri, bãrbaåii au declarat cã s-au urcat în autovehicul
în timp ce acesta staåiona într-o parcare, profitând de absenåa
æoferului. Totodatã, æoferul TIR-ului a declarat cã nu avea
cunoætinåã despre modul cum s-au urcat cetãåenii turci în
vehicul.
• Câteva ore mai târziu, dar la P.T.F. Nãdlac - jud. Arad,
poliåiætii de frontierã au
descoperit, ascunæi într-un
camion încãrcat cu textile, doi
cetãåeni turci care încercau sã
iasã ilegal din åarã.
• În cursul aceleiaæi zile de
13 mai a.c., în jurul orei 14.00,
în apropierea P.T.F. Vâræand,
o patrulã de supraveghere a
frontierei de stat a reåinut, la
aproximativ 500 metri interior
faåã de teritoriul statului vecin,
patru persoane care încercau sã
intre ilegal în åara vecinã.
În urma verificãrilor
efectuate, s-a stabilit cã sunt
cetãåeni din Turcia, cu vârste
cuprinse între 19 æi 38 ani æi
intenåionau sã ajungã în Germania.
La cercetãri, aceætia au declarat cã s-au deplasat de la
Bucureæti cu mai multe autoturisme de ocazie pânã în localitatea
Vâræand, de unde æi-au continuat cãlãtoria pe jos, peste câmp,
pânã în momentul reåinerii. Bãrbaåii au recurs la aceastã metodã
pentru cã nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen, intenåionând
sã ajungã în Germania.
În toate cazurile, poliåiætii de frontierã le-au întocmit
cetãåenilor turci acte premergãtoare începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã la trecerea ilegalã
a frontierei de stat.
Moldovence ascunse printre bagaje
În dimineaåa zilei de 8 mai a.c., poliåiætii de frontierã
arãdeni au depistat douã tinere din Republica Moldova care
doreau sã iasã ilegal din åarã, ascunse între bagajele dintr-o
autoutilitarã.
12
Astfel, în jurul orei 07.00, la P.T.F. Nãdlac, s-a prezentat
pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Ilie Dan M., în vârstã de
32 ani, conducând o autoutilitarã înmatriculatã în România.
Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au
constatat cã, în partea din spate a autovehiculului, între
bagaje, se aflau ascunse douã persoane de sex feminin,
care încercau sã evite controlul de frontierã.
Asupra celor douã persoane s-au descoperit paæapoartele
personale eliberate de autoritãåile din Republica Moldova
pe numele Nina M., de 21 ani æi Zinaida U., de 25 ani,
în baza cãrora tinerele au intrat legal în România, cu trei
zile înainte.
În cadrul primelor cercetãri, cele în cauzã au declarat
cã s-au urcat în portbagaj în timp ce maæina staåiona într-o
parcare, profitând de absenåa æoferului. Acesta din urmã
a declarat cã nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au
urcat femeile în vehicul.
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit cetãåenelor din
R. Moldova acte premergãtoare începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã la trecerea
ilegalã a frontierei, iar æoferul autovehiculului este cercetat
pentru complicitate la tentativã la trecere ilegalã a frontierei
de stat, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile
legale ce se impun.
Paginã realizatã de Mihaela LEÆ
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Afro - asiatici „refrigeraåi”
Poliåiætii de frontierã arãdeni au
depistat 10 cetãåeni afro - asiatici, care
intenåionau sã iasã ilegal din România
ascunæi în remorca unui autocamion
încãrcat cu frigidere.
În data de 25 mai a.c., în jurul
orei 03.00, la P.T.F. Vâræand, jud.
Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din
åarã cetãåeanul român Cristian A., în
vârstã de 42 ani, domiciliat în judeåul
Dâmboviåa, conducând un autocamion
încãrcat conform documentelor de
însoåire, cu frigidere de la o societate
din Gãeæti pentru o firmã din Italia.
Acåionând în baza unei analize
de risc, poliåiætii de frontierã au
efectuat controlul asupra mijlocului de
transport, folosind sonda de depistare
a concentraåiei de CO2 într-un spaåiu
închis, ocazie cu care au constatat cã
nivelul este mult mai ridicat faåã de cel
normal.
Drept urmare, existând suspiciuni
cum cã, în autocamion, se aflã ascunse persoane pentru a fi
trecute ilegal graniåa în åara vecinã, poliåiætii de frontierã au
procedat la efectuarea unui control amãnunåit.
Astfel, în mijlocul de transport, în partea din faåã a remorcii,
într-un spaåiu special amenajat, au fost descoperite ascunse 10
persoane, care încercau sã iasã ilegal din România.
Din verificãri, a rezultat
cã grupul era format din
doi cetãåeni afgani, æapte
pakistanezi æi un egiptean,
toåi bãrbaåi, cu vârste
cuprinse între 16 æi 48 ani.
În cadrul cercetãrilor
preliminare, æoferul tir-ului
a menåionat cã nu avea
cunoætinåã despre modul
cum s-au urcat cei în cauzã
în vehicul.
Poliåiætii de frontierã le-au
întocmit acte premergãtoare
începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã de
trecere ilegalã a frontierei
(pentru cei 10 migranåi),
respectiv infracåiunii de
trafic de migranåi (pentru
æoferul tir-ului, cetãåeanul
român A. Cristian.)
Cercetãrile sunt continuate în vederea depistãrii persoanelor
implicate în organizarea æi cãlãuzirea grupului, precum æi pentru
stabilirea întregii activitãåi infracåionale.
Mihaela LEÆ
Georgian oprit din drumul ilegal spre Uniunea Europeanã
cetãåean georgian care a trecut ilegal frontiera de stat dinspre
Ucraina spre România, cu intenåia de a-æi gãsi de lucru.
În data de 21mai a.c., în jurul orelor 05.00, un echipaj mixt
format din poliåiæti de frontierã de la SPF Dorohoi æi poliåiæti de
la postul de poliåie Mihãileni au
oprit, pe comunicaåia Mihãileni-
Vf. Câmpului, un cetãåean care
nu-æi justifica prezenåa în zonã.
În momentul în care cetãåeanului
i s-au solicitat documentele de
identitate, poliåiætii au constatat
cã este cetãåean strãin care nu
vorbeæte limba românã æi prezintã
suspiciuni cã ar fi trecut ilegal
frontiera de stat dinspre Ucraina în
România. Bãrbatul a fost condus la
sediul sectorului æi au fost demarate
cercetãrile.
Din primele verificãri a reieæit
faptul cã persoana nu avea asupra
sa documente de identitate sau
în Uniunea Europeanã. Pe timpul cercetãrilor s-a stabilit cã
bãrbatul, în vârstã de 30 de ani, a trecut ilegal frontiera, în
dimineaåa zilei de 21 mai, æi æi-a continuat deplasarea pe jos
pânã la locul reåinerii.
Ca urmare a celor
constatate, cetãåeanului
georgian i s-a întocmit dosar
penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de „intrare
în România prin trecere
ilegalã a frontierei de stat”,
dosarul urmând a fi înaintat
Judecãtoriei Dorohoi, instanåa
competentã a soluåiona
cauza. Cetãåeanul georgian
a solicitat azil în România,
motiv pentru care a fost
predat la Centrul regional
pentru Imigranåi Rãdãuåi.
Minodora RÃCNEA
F R O N T I E R A
Æ t i r i 13

Contrabandã cu usturoi, peste fluviul Dunãrea
Poliåiætii de frontierã din Caraæ Severin au depistat æase
persoane, cetãåeni români, care intenåionau sã introducã în
România, prin contrabandã, aproximativ 3 tone de usturoi,
provenit din Serbia æi care
urma sã fie comercializat în
Timiæoara.
În data de 23 mai a.c.,
acåionând în baza unei
informaåii, poliåiætii de
frontierã din cadrul S.P.F.
Socol au declanæat, în zona de
competenåã, o acåiune specificã
pe linia combaterii contrabandei
la frontiera cu Serbia.
În cadrul acestei acåiuni,
ei au descoperit, pe direcåia
localitãåii Socol, în apropierea
Canalului Nera Moartã, 289
saci cu usturoi, în greutate de
aproximativ 10 kg fiecare.
Continuând sã supravegheze
zona, poliåiætii de frontierã au
observat, a doua zi dimineaåa, în jurul orelor 06.00, un grup
format din æase persoane care intenåiona sã preia æi sã transporte
sacii de usturoi, de la malul Dunãrii. Cei în cauzã au fost reåinuåi
de cãtre poliåiætii de frontierã æi conduæi la sediul S.P.F. Socol,
pentru cercetãri.
În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã cele æase
persoane sunt cetãåeni români, cu domiciliul în judeåul Caraæ
Severin, æi au vârste cuprinse între 20 æi 38 de ani. Conform
declaraåiilor acestora,
întreaga cantitate de
usturoi - 2.890 kg - a
fost transportatã cu
barca din Serbia æi
depozitatã pe malul
românesc. Persoanele
în cauzã urmau sã preia
marfa æi sã o transporte
în diferite locaåii, de
unde intenåionau sã o
comercializeze pe raza
municipiului Timiæoara.
Ca urmare a celor
constatate, celor
æase persoane le-au
fost întocmite actele
premergãtoare începerii
urmãririi penale sub
aspectul sãvâræirii
infracåiunii de complicitate la contrabandã, urmând a fi prezentaåi
parchetului teritorial, în vederea luãrii mãsurilor ce se impun.
Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
Carduri bancare clonate, depistate în
Aeroportul Otopeni
Bucureæti investigheazã un bãrbat asupra cãruia poliåiætii de
frontierã de la Aeroportul “Henri Coandã” au descoperit 87
carduri de fidelitate cu bandã magneticã, falsificate.
În data de 7 mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul
Aeroportului “Henri Coandã” Bucureæti-Otopeni l-au depistat
pe T. Marian-Liviu, de 43 ani, din Chitila, Judeåul Ilfov, în timp
stabilit faptul cã, anterior încercãrii de scoatere din åarã a
cardurilor falsificate, acestea au fost folosite la bãnci comerciale
din Bucureæti pentru retrageri frauduloase de numerar.
Împotriva bãrbatului a fost începutã urmãrirea penalã
pentru sãvâræirea infracåiunilor de falsificarea instrumentelor
de platã electronicã æi efectuarea de operaåiuni financiare în
mod fraudulos, fapte prevãzute æi pedepsite de
genåi pentru camera de filmat.
Cazul a fost preluat
de poliåiætii Brigãzii de
Combatere a Criminalitãåii
Organizate Bucureæti, care au
stabilit cã bãrbatul face parte
dintr-o grupare infracåionalã
specializatã în fraudarea
Cercetãrile
sunt
Federaåia Rusã.
14
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Grup infracåional sau
afacere ilegalã de familie
a.c., de cãtre poliåiætii de frontierã ieæeni, în cadrul unei acåiuni
desfãæurate cu sprijinul poliåiætilor din cadrul B.C.C.O. Iaæi,
sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT – Serviciul
Teritorial Iaæi, fiind acuzaåi de sãvâræirea infracåiunilor de trafic
de persoane æi constituire de grup infracåional organizat.
Cei în cauzã erau liderii unui grup infracåional organizat,
care se ocupa cu racolarea de tinere ce erau obligate sã practice
prostituåia.
Au fost efectuate mai multe percheziåii domiciliare æi
descinderi, fiind reåinute persoanele implicate în reåea æi,
totodatã, au fost aplicate mãsuri asiguratorii asupra a douã
autoturisme (Volkswagen Passat æi BMW 525I) æi un apartament
cu trei camere, în valoare totalã de 100.000 euro, despre care
existau suspiciuni cã ar proveni din produsul infracåiunii.
În urma unor acåiuni informativ operative desfãæurate în
perioada ianuarie-mai 2009, poliåiætii de frontierã din cadrul
IJPF Iaæi, sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT
– Serviciul Teritorial Iaæi, au probat existenåa æi funcåionarea
unui grup infracåional organizat, care acåiona pe raza judeåului
Iaæi, având ca activitate infracåionalã traficul de persoane æi de
minori.
Din verificãrile efectuate, s-a stabilit cã reåeaua a acåionat
timp de trei ani (în perioada 2006 – 2009), ocupându-se de
racolarea de tinere (inclusiv minore), transportul æi gãzduirea
lor în Iaæi, unde erau obligate sã practice prostituåia în beneficiul
traficanåilor. Prin exploatarea sexualã a fetelor, traficanåii au
obåinut sume importante de bani.
Grupul infracåional era format din zece membri, cu roluri
prestabilite în cadrul reåelei, în vârful ierarhiei aflându-se o
familie din judeåul Iaæi, soå, soåie æi fiica acestora, cu vârste de
53, 41 æi, respectiv, 20 ani. Aceætia se ocupau cu exploatarea
directã a victimelor, prin asigurarea condiåiilor de cazare
persoanelor traficate, banii obåinuåi de la clienåi fiind însuæiåi de
cãtre acestia.
Nivelul urmãtor al grupului era constituit din alte æapte
racolatori ai victimelor, prin fraudã æi înæelãciune, intermediind
contactul între acestea æi traficanåi. Victimele erau exploatate
sexual, fiind obligate sã întreåinã relaåii sexuale, contra cost, cu
diferiåi clienåi, racolaåi prin intermediul unor anunåuri de micã
publicitate.
Tot în acest grup infracåional a fost „responsabilizat” de cãtre
liderul grupãrii æi fiul acestuia, un minor în vârstã de 14 ani, ce
avea rolul de a supraveghea victimele când membrii familiei
S. nu se aflau în zona de domiciliu ori în „timpul liber”, când
tinerele ieæeau la plimbare.
În data de 12 mai a.c., poliåiætii de frontierã ieæeni, în
colaborare cu poliåiæti ai Brigãzii de Combaterea Crimei
Organizate Iaæi, sub coordonarea unui procuror din cadrul
DIICOT – Serviciul Teritorial Iaæi, au efectuat mai multe
percheziåii domiciliare æi descinderi la locuinåele membrilor
reåelei, fiind puse în aplicare zece mandate de aducere æi audiaåi
învinuiåii, martorii æi victimele.
Totodatã, în urma descinderilor, au fost ridicate arme albe,
sume de bani æi alte mijloace de probã, care au confirmat
activitatea infracåionalã a învinuiåilor. A fost luatã mãsura
asiguratorie, fiind instituit sechestru asigurator asupra a douã
autoturisme (Volkswagen Passat æi BMW 525I) æi unui apartament
cu trei camere, în valoare totalã de 100.000 euro, despre care
existã suspiciuni cã ar proveni din produsul infracåiunii.
Pe numele celor zece traficanåi s-a întocmit dosar penal sub
aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trafic de persoane, trafic de
minori æi iniåiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup
infracåional organizat.
În data de 12 mai, procurorii D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial
Iaæi au dispus faåã de liderii reåelei - S.C., S.M. æi S.S.M, mãsura
reåinerii pentru 24 de ore, urmând sã fie prezentaåi instanåei
competente, cu propunerea de arestare preventivã pentru 29
de zile.
Vasilica TÃTARU
Salvat de la înec, în Portul Severin
O patrulã de intervenåie fluvialã a Poliåiei de Frontierã
din cadrul Sectorului PF Turnu Severin a acåionat æi salvat o
persoanã aflatã în pericol de înec pe fluviul Dunãrea, în Portul
Drobeta Turnu Severin.
În ziua de 21 mai a.c., ora 11.00, poliåiætii de frontierã
din cadrul componentei navale aparåinând Sectorului Poliåiei
de Frontierã Turnu Severin, aflaåi în misiune de observare æi
supraveghere a fluviului Dunãrea, au observat, pe direcåia
Portului Drobeta Turnu Severin, la aproximativ 50 de metri de
mal, o persoanã aflatã în pericol de înec.
Curenåii fluviului îl purtau pe bãrbat spre mijlocul Dunãrii, fapt
pentru care poliåiætii de frontierã severineni au acåionat imediat
pentru salvarea æi recuperarea persoanei aflate în pericol.
Poliåiætii de frontierã au ajuns în apropierea celui în cauzã,
un bãrbat epuizat æi obosit din cauza efortului depus pentru a se
salva, l-au urcat la bordul navei, unde i s-a acordat primul ajutor,
fiind apelat, în acelaæi timp, serviciul de urgenåã 112.
Dupã ce a fost recuperat din apele Dunãrii, poliåiætii de
frontierã au stabilit cã bãrbatul se numeæte Gheorghe V., are
vârsta de 38 de ani æi este din municipiul Turnu Severin.
Bãrbatul a declarat cã problemele familiale l-au determinat,
iniåial, sã încerce sã-æi curme viaåa. Apa rece i-a schimbat
gândurile, dar curenåii æi viteza fluviului l-au adus într-o situaåie
periculoasã æi dificilã, intervenåia echipajului Poliåiei de Frontierã
fãcând posibilã evitarea unei tragedii.
Bãrbatul a fost transportat la Spitalul de Urgenåã din Turnu
Severin, pentru îngrijire de specialitate, fiind în acest moment în
afara oricãrui pericol.
Serviciul de Presã si Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i
15

Contrabandã peste
munåii Maramureæului
Poliåiætii de frontierã maramureæeni au reåinut, în flagrant, un
grup de cetãåeni români în timp ce transportau 3.752 pachete
åigãri de provenienåã ucraineanã, a cãror valoare se ridicã la
aproximativ 16.000 lei.
Acåiunea de contrabandã s-a desfãæurat în imediata
apropiere a frontierei de stat, pe vârful Capu Groæi din Munåii
Maramureæului, la o altitudine de 1700 m.
Lucrãtorii din cadrul IJPF Maramureæ au obåinut date æi
informaåii potrivit cãrora, pe direcåia localitãåii Poienile de sub
Munte, urmeazã sã se deruleze o acåiune de contrabandã din
Ucraina în România, sens în care au intensificat mãsurile de
supraveghere a frontierei de stat în aceastã zonã.
În seara zilei de 22 mai a.c., în jurul orei 20.30, poliåiætii
de frontierã maramureæeni au observat patru persoane, care se
deplasau spre linia de frontierã.
Întrucât specificul zonei este unul muntos, de zonã împãduritã,
pentru a prinde în flagrant toate persoanele implicate, poliåiætii de
timp de aproximativ 12 de ore.
A doua zi, grupul de contrabandiæti a fost observat
deplasându-se de-a lungul liniei de frontierã cu mai multe colete
voluminoase.
În acel moment, poliåiætii de frontierã maramureæeni au
intervenit, reuæind reåinerea unei persoane asupra cãreia se aflau
douã colete care conåineau åigãri de provenienåã ucraineanã, iar
o altã persoanã a fost descoperitã, ulterior, ascunsã în pãdure.
Din primele verificãri, s-a stabilit cã grupul este format din
cetãåeni români, patru dintre ei fiind C. Mihai, de 33 ani, S.
Alexandru, de 46 ani, B. Vasile, de 38 ani, cu domiciliul în
localitatea Ruscova æi B. N. Emanuel, de 19 ani – cu domiciliul
în localitatea Bistra.
S-a stabilit cã la activitatea de contrabandã au mai participat
B. Nicolae, de 44 ani, din Valea Viæeului æi O. Gheorghe, de 50
ani, din Ruscova.
Celor æase persoane li s-a întocmit dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de complicitate la contrabandã, faptã
prevãzutã æi pedepsitã de art.270 æi 274 din Legea 86/2006
privind Codul Vamal al României, raportat la art.26 Cod Penal.
Întreaga cantitate de åigãri - 3.752 pachete de provenienåã
ucraineanã, mãrcile Saint George æi Viceroy, în valoare de
aproximativ 16.000 lei – a fost ridicatã în vederea confiscãrii æi
depusã la camera de corpuri delicte a IJPF Maramureæ.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT –
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii de frontierã maramureæeni
delegaåi de cãtre acesta, în vederea identificãrii tuturor persoanelor
implicate æi luarea mãsurilor ce se impun.
Radu LUNGU
Volkswagen „burduæit” cu åigãri
În cadrul unor acåiuni comune, poliåiætii de frontierã
din cadrul PTF Sculeni, împreunã cu inspectorii vamali, au
descoperit, ascunse æi nedeclarate, 2.013 pachete de åigãri, de
diferite mãrci, în autoturismul marca Volkswagen condus de
cãtre cetãåeanul român Petricã C., cu domiciliul în Iaæi.
În ziua de 25 mai a.c, în jurul orelor 04.10, s-au prezentat la
PTF Sculeni, pe sensul de intrare în åarã, cetãåeanul român Petricã
C., de 31 ani, domiciliat în judeåul Iaæi, care cãlãtorea cu un
autoturism marca Volkswagen, de culoare albastru, înmatriculat
în aceeaæi localitate.
În baza unei informaåii deåinute, echipa de control a efectuat
16
un controlul
amãnunåit æi
a descoperit
ascunse æi
nedeclarate
40.260 åigarete
timbrate R. Moldova (mãrcile Plugaru, Plai æi Level).
Åigãrile au fost ascunse în bord, filtrul de aer, carcasa
acumulatorului, aripi spate, locaæul roåii de rezervã din
portbagajul maæinii æi în bagajele personale.
Lucrãtorul vamal a luat mãsura confiscãrii bunurilor æi l-a
sancåionat contravenåional pe bãrbat.
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Åigãri traficate cu microbuzul
microbuz de transport local, 1.345 pachete de åigãri, destinate
comercializãrii pe piaåa neagrã, în valoare totalã de aproape
3000 lei.
În data de 26 aprilie a.c., poliåiætii de frontierã de la Sectorul
PF Româneæti au oprit, în localitatea Româneæti, un microbuz de
transport persoane, aparåinând unei societãåi botoæãnene, condus
de cetãåeanul român Ionuå C., de 29 de ani. La controlul efectuat
asupra autovehiculului, au fost gãsite douã genåi pline cu åigãri
din R. Moldova, în care se aflau 1.345 pachete marca Plugarul,
în valoare totalã de 2.825 lei. Cetãåeanul a declarat poliåiætilor
de frontierã cã nu ætie nimic despre conåinutul celor douã genåi,
deoarece acestea i-au fost date în staåia din localitatea Ætefãneæti,
de un cetãåean necunoscut, contra sumei de 10 lei, pentru a
fi transportate la Iaæi, de unde urmau sã fie preluate de o altã
persoanã.
Poliåiætii de frontierã au ridicat åigãrile în vederea confiscãrii,
aplicând æi o amendã contravenåionalã de 1.000 lei.
B., de 22 ani, care conducea un autovehicul
înmatriculat în R. Moldova. La controlul
efectuat de cãtre echipa mixtã formatã din
poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali, au
fost descoperite în rezervorul autovehiculului
510 pachete de åigãri marca Winston, cu timbru R. Moldova.
Åigãrile, în valoare de peste 2.100 lei, erau ascunse în rezervorul
vehiculului, cu scopul sustragerii de la controlul vamal. Având
în vedere cã cetãåeanul moldovean a încercat sã introducã în
Autoturism alimentat cu
åigãri, în loc de combustibil
Poliåiætii de frontierã botoæãneni æi lucrãtorii vamali din
cadrul Biroului Stînca au descoperit 510 pachete de åigãri,
destinate comercializãrii pe piaåa neagrã, ascunse în rezervorul
unui autovehicul înmatriculat în R. Moldova.
Pe 28 aprilie a.c., în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca s-a
prezentat, pentru a intra în åarã, cetãåeanul moldovean Octavian
regimului vamal, s-a propus MAE anularea vizei acestuia.
Întreaga cantitate de åigãri a fost confiscatã de lucrãtorii vamali,
iar cetãåeanul a fost amendat cu 5000 lei.
Minodora RÃCNEA
Maæinã
aproape 150 pachete åigãri
confiscatã
pentru
æi lucrãtorii vamali din cadrul
PTF Galaåi-Rutier au descoperit
într-un autoturism 150 pachete
åigãri, ascunse în locaæuri special
amenajate. Inspectorii vamali au
luat mãsura sancåionãrii æoferului,
cetãåean basarabean, cu amendã
de 5000 lei æi au dispus ridicarea în
La controlul de frontierã, echipa comunã de
valoare de peste 25000 lei.
cetãåean de 22 ani, din Republica Moldova, E. Constantin, care
conducea un autoturism marca „Volkswagen Passat”, înmatriculat
în Republica Moldova.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A
Æ t i r i
17

PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL 2001,
CU FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ
A. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ:
1. Fila informatizatã
(FALS TOTAL)
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Cercetãri Penale æi
Expertiza Documentelor de Cãlãtorie
æi Criminalisticã din IGPF
ORIGINAL
CONTRAFACERE
2. Fotografia integratã a titularului de pe fila informatizatã æi o zonã mãritã de pe aceasta.
ORIGINAL:
ZONÃ MÃRITÃ DE PE
FOTOGRAFIA TITULARULUI,
CARE EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE INKJET
CONTRAFACERE:
ZONÃ MÃRITÃ DE PE
FOTOGRAFIA PERSOANEI ÎN
CAUZÃ, CARE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE INKJET
DIFERITÃ DE CEA UTILIZATÃ
LA PAÆAPORTUL ORIGINAL
3. Zonã mãritã de pe aversul filei informatizate care evidenåiazã linia cu microtext,
format prin repetarea cuvântului “ROMANIA” de la baza fotografiei titularului.
ORIGINAL
LINIA CU MICROTEXT ÆI DESENUL DE
FOND SUNT IMPRIMATE OFFSET
CONTRAFACERE
NU ESTE TIPÃRITÃ LINIA CU MICROTEXT
DESENUL DE FOND NU ESTE
„GUILLOCHE” ÆI ESTE IMPRIMAT INKJET
18
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

4. Zonã mãritã de pe aversul filei informatizate care evidenåiazã o
poråiune din rubrica „Numele titularului” æi din numele titularului.
ORIGINAL
DESENUL DE FOND
ÆI PORÅIUNEA DIN
RUBRICA „NUMELE
TITULARULUI
EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE OFFSET
LITERELE „SO” DIN
NUMELE TITULARULUI
EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE INKJET
CONTRAFACERE
DESENUL DE FOND,
PORÅIUNEA DIN
RUBRICA „NUMELE
TITULARULUI ÆI
LITERELE „PE”
DIN NUMELE
POSESORULUI
EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE INKJET
5. Zonã mãritã de pe aversul filei informatizate care evidenåiazã modul de
imprimare a inscrisurilor „PASAPORT”, situate deasupra fotografiei titularului.
ORIGINAL
DESENUL DE
FOND ÆI GRUPUL
DE LITERE „PAS”
DIN ÎNSCRISUL
„PASAPORT”
SUNT IMPRIMATE
PRIN TEHNICÃ
OFFSET
CONTRAFACERE
DESENUL DE
FOND ÆI GRUPUL
DE LITERE „PAS”
DIN ÎNSCRISUL
„PASAPORT”
SUNT IMPRIMATE
PRIN TEHNICÃ
INKJET
B. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE:
6. Fila informatizatã.
ORIGINAL
C. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ:
7. Fila informatizatã.
ORIGINAL:
FILIGRAN
REPREZENTAT
DE STEMA
ROMÂNIEI
CLAR ÆI BINE
DEFINIT
D. VIZUALIZARE ÎN INFRAROÆU:
8. Fila informatizatã.
ORIGINAL
INSCRISURILE
ÆI
FOTOGRAFIA
TITULARULUI
SUNT
VIZIBILE
CONTRAFACERE
CONTRAFACERE LIPSÃ FILIGRAN
CONTRAFACERE
INSCRISURILE
ÆI FOTOGRAFIA
POSESORULUI
NU SUNT
VIZIBILE
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã 19

Utilaje agricole furate din spaåiul
Schengen, depistate la P.T.F. Petea
trei tractoare furate din strãinãtate, ce urmau a fi
introduse în åarã de cãtre un cetãåean român.
În data de 11 mai a.c., în jurul orei 22.30, la
PTF Petea, judeåul Satu Mare, s-a prezentat pentru
a intra în åarã cetãåeanul român P. Zoltan, în vârstã
de 46 ani, domiciliat pe raza judeåului Maramureæ.
Bãrbatul conducea un autocamion înmatriculat în
judeåul Maramureæ.
Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au
descoperit în remorcã trei utilaje agricole (tractoare) marca
Lamborghini, douã dintre ele având anul de fabricaåie 2008,
iar al treilea - 2007, pentru care æoferul nu a putut prezenta
documente de provenienåã.
În urma verificãrilor efectuate s-a constatat cã unul dintre
tractoare figura ca fiind furat din Portugalia, în februarie 2009,
iar altul din Italia, în ianuarie 2009. Cu privire la cel de-al treilea
utilaj, verificãrile sunt în curs de desfãæurare. Valoarea totalã a
utilajelor se ridicã la aproximativ 300.000 euro.
Conducãtorul auto a
declarat cã a plecat din
România cu autocamionul
încãrcat cu mobilã, având
ca destinaåie Franåa. Dupã
ce a ajuns la destinaåie æi
a descãrcat marfa, a fost
contactat telefonic de
cãtre un cetãåean român,
a cãrei identitate nu o
cunoaæte, care i-a spus sã
aducã în åarã trei utilaje
pe care urma sã le preia
dintr-o parcare. A încãrcat
în remorcã cele trei tractoare, despre care a declarat cã nu avea
cunoætinåã cã sunt furate æi s-a întors spre România, urmând sã
fie contactat din nou telefonic, dupã intrarea în åarã, pentru a i
se comunica destinaåia finalã a transportului.
Având în vedere cele constatate, conducãtorului auto i-au fost
întocmite acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru
sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar utilajele agricole, în
valoare de aproximativ 300.000 euro, au fost indisponibilizate
pânã la finalizarea cercetãrilor æi depistarea tuturor persoanelor
implicate.
Oana TOTOREAN
Autoutilitarã de peste 30.000 euro,
furatã din Italia
reåinut, în data de 20 mai a.c., o autoutilitarã Iveco, în
valoare de peste 30.000 euro, declaratã ca fiind furatã
din Italia.
Miercuri, 20 mai a.c., lucrãtorii IJPF Maramureæ au
depistat, pe raza localitãåii Boræa, o autoutilitarã în valoare
de peste 30.000 euro, suspectã a fi furatã din Italia.
S-a luat legãtura cu autoritãåile italiene, prin
Biroul de Contact Oradea, care au comunicat faptul
cã maæina figureazã ca fiind furatã încã din luna ianuarie
2009. Din verificãrile efectuate s-a stabilit cã maæina aparåine
maramureæeanului T. Istrate, de 26 ani, din Boræa æi cã acesta
nu posedã permis de conducere.
Conform legii, persoanei în cauzã i s-a întocmit dosar penal
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la furt, faptã
prevãzutã æi pedepsitã de art. 26 raportat la art. 208 din Codul
penal æi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul
de cãtre o persoanã care nu posedã permis de conducere,
faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.86, al.1 din O.U.G.195 din
2002 privind circulaåia pe drumurile publice cu modificãrile æi
completãrile ulterioare.
Autoturismul a fost indisponibilizat de cãtre lucrãtorii IJPF
Maramureæ în vederea continuãrii cercetãrilor.
Radu LUNGU
Mercedes furat din Italia, descoperit la Mehedinåi
confiscat în data de 24 mai a.c. de cãtre poliåiætii de frontierã
mehedinåeni.
În cadrul unei acåiuni informativ operative pe linia combaterii
traficului internaåional de autoturisme furate, poliåiætii de
frontierã din cadrul Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere æi ai Detaæamentului de Intervenåie aparåinând
IJPF Mehedinåi l-au oprit pentru control, la intrarea în localitatea
Cujmir, în dupã-amiaza zilei de 24 mai a.c., pe conducãtorul
unui autoturism marca Mercedes C 220, înmatriculat în Italia.
La controlul documentelor autovehiculului, æoferul acestuia,
D. Adrian, în vârstã de 32 de ani, din municipiul Craiova a
prezentat poliåiætilor de frontierã doar cartea de identitate a
autoturismului, în care era înscris ca proprietar un cetãåean
20
Extinzând verificãrile la Biroul Naåional Interpol, poliåiætii
de frontierã au stabilit cã autoturismul Mercedes C 220 este
înmatriculat în Italia, aparåine unui cetãåean italian æi figureazã
ca fiind furat din Italia æi dat în urmãrire internaåionalã din data
de 16.09.2008.
Conducãtorului autoturismului i s-a întocmit lucrare penalã
în care se fac cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
complicitate la furt.
Autoturismul, în valoare de 25.000 euro, a fost indisponibilizat,
urmând sã fie înapoiat proprietarului de drept la definitivarea
cercetãrilor.
Valeriu PERA
F R O N T I E R A
Æ t i r i

AUTOTURISME FURATE, DEPISTATE LA FRONTIERÃ
Un autoturism marca PEUGEOT
406, în valoare de 20000 euro æi
o motocicletã, marca YAMAHA,
în valoare de 4000 euro au fost
confiscate de cãtre poliåiætii
de frontierã mehedinåeni din
cadrul Biroului de Combatere a
Infracåionalitãåii Transfrontaliere
æi Sectorului PF Turnu Severin, din
IJPF Mehedinåi, dupã ce acestea au
au fost semnalate ca fiind furate sau
dispãrute.
În cadrul unei acåiuni informativ
operative pe linia combaterii traficului
internaåional de autoturisme furate, în
seara zilei de 12 mai a.c., ora 17.30,
poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului de Combatere
a Infracåionalitãåii Transfrontaliere æi ai Detaæamentului
de Intervenåie aparåinând IJPF Mehedinåi l-au oprit
pentru control, la intrarea în municipiul Drobeta
Turnu Severin, pe conducãtorul unui autoturism
marca Peugeot 407, semnalat ca dispãrut de cãtre o
firmã de leasing.
La controlul documentelor autovehiculului,
înmatriculat în Bucureæti, conducãtorul acestuia, D.
Adrian, în vârstã de 36 de ani, din municipiul Craiova,
judeåul Dolj, a prezentat poliåiætilor de frontierã doar
certificatul de înmatriculare a autoturismului, în care
era înscris ca proprietar o firmã de leasing, iar ca
utilizator o societate comercialã, el neputând prezenta
nici o procurã sau document de folosinåã al acestuia.
Continuând cercetãrile æi verificãrile, poliåiætii de
frontierã mehedinåeni au constatat cã autoturismul
figureazã ca fiind dat în urmãrire naåionalã din luna
august 2008, utilizatorul sustrãgâdu-se de la plata
ratelor de leasing æi înstrãinându-l fãrã documente lui D.Adrian.
Totodatã, poliåiætii de frontierã au stabilit cã D. Adrian urma sã
vândã autoturismul Peugeot pentru suma de 3000 euro æi un alt
autoturism la schimb.
În cauzã s-a întocmit lucrare penalã împotriva lui D. Adrian, în
care se fac cercetãri sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de complicitate la furt.
Câteva ore mai târziu, poliåiætii de
frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei
de Frontierã Turnu Severin l-au oprit
pentru control, la intrarea în localitatea
Turnu Severin, pe conducãtorul unei
motociclete semnalatã ca fiind furatã.
La controlul documentelor
motocicletei marca Yamaha, condusã
de B. Daniel, în vârstã de 16 de ani,
din localitatea Turnu Severin, poliåiætii
de frontierã au constatat cã aceasta
este semnalatã ca fiind furatã din Viena,
Austria, din anul 2007.
Mai mult, poliåiætii de frontierã au
constatat cã B. Daniel nu posedã
permis de conducere pentru
motocicletã, aceasta având ataæat
un numãr de înmatriculare de
motoscuter eliberat de Primãria
Motru.
Lui B.Daniel, conducãtorul
motocicletei, i s-a întocmit
lucrare penalã, în care se fac
cercetãri sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de furt, conducerea
unui autovehicul fãrã a poseda
permis de conducere æi punerea
în circulaåie a unui autovehicul
neînmatriculat.
Autovehiculele au fost
indisponibilizate, urmând ca la
definitivarea cercetãrilor sã fie
înapoiate proprietarilor de drept.
Numãrul autovehiculelor
confiscate de poliåiætii de frontierã mehedinåeni de la începutul
anului a ajuns la 9, iar valoarea totalã a acestora se ridicã la
230000 de euro.
Valeriu PERA
Off road pe strãzile din
Mangalia, cu numere false
Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat, pe raza
municipiului Mangalia, un autoturism care figura ca furat din
Italia în anul 2007.
Lucrãtori ai Grupului de Nave Mangalia au efectuat, în ziua
de 12 mai a.c., o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii traficului
internaåional cu maæini furate, în urma cãreia au depistat, pe o
stradã din municipiul Mangalia, un autoturism marca Mitsubishi
Pajero, înmatriculat în Bucureæti, despre care existau informaåii
cã ar fi fost furat din åãri ale Uniunii Europene. Dupã efectuarea
verificãrilor specifice în baza de date a Interpol a rezultat faptul
cã respectivul autoturism figura ca furat din Italia, din anul
2007. Cel aflat la volan, în momentul opririi autovehicului în
trafic, un cetãåean român cu domiciliul în Mangalia, a declarat
cã achiziåionase
respectivul
autoturism de la
un cunoscut din
Deva, în schimbul
a 15.000 euro.
Pânã la finalizarea
cercetãrilor,
autoturismul,
în valoare de
aproximativ
25.000 euro, a fost
indisponibilizat la
sediul Poliåiei de
Frontierã din Mangalia. Pe numele celui în cauzã a fost întocmitã
lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la
furt æi conducere a unui autovehicul neînmatriculat pe drumurile
publice æi cu numãr fals.
De la începutul anului, la nivelul I.J.P.F. Constanåa s-au
înregistrat 11 cazuri în care au fost depistate autoturisme furate
din mai multe åãri ale Uniunii Europene.
Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

Metode ingenioase pentru introducerea
åigãrilor de provenienåã ucraineanã în România
În ultima perioadã sunt tot mai mulåi cei
care pun la încercare vigilenåa poliåiætilor
de frontierã æi lucrãtorilor vamali din P.T.F.
Siret, folosind cele mai inventive metode
pentru a introduce åigãri în România. Astfel,
s-au descoperit åigãri ascunse în bagajele
personale, în locaæuri special amenajate din
autoturisme (în portbagaj, în rezervorul de
combustibil, în portiere, în aripi, în spatele
farurilor, în tetiere, în locaæul roåii de
rezervã æi sub preæuri). S-au mai descoperit
åigãri ascunse în pâine, în sacoæe cu ceapã,
în cutii cu prãjituri sau cu vopsea, în saci cu
fãinã æi zahãr, precum æi în interiorul recipientului pompei de
stropit culturi æi chiar în cãruåe, sub fân.
Fiind întrebate de provenienåa åigãrilor, persoanele în cauzã
declarã cã le-au cumpãrat din Ucraina pentru a le vinde în
România la un preå mai mare, în vederea obåinerii de profit.
În toate cazurile, åigãrile au fost ridicate în vederea confiscãrii,
iar persoanele depistate au fost sancåionate contravenåional
conform legilor în vigoare.
• Astfel, în dimineaåa zilei de 15 mai a.c, poliåiætii de frontierã
din cadrul I.J.P.F. Suceava au executat o misiune specificã pe
comunicaåia Gura Putnei- Vicovu de Sus, ocazie cu care au oprit
pentru control o cãruåã, în care se aflau H.Vasile æi C.Daniel,
ambii domiciliaåi în localitatea Straja, judeåul Suceava.
Dupã controlul documentelor de identitate, poliåiætii de
frontierã au efectuat un control asupra atelajului hipo, ocazie
cu care au descoperit, disimulate sub câteva pãturi æi fân, 8490
pachete de åigãri marca „ Ronson”, de provenienåã ucraineanã,
de diferite mãrci, fãrã documente legale de provenienåã.
Fiind întrebaåi despre provenienåa åigãrilor, cei doi au
declarat cã le-au gãsit în lunca râului Suceava æi intenåionau sã
le comercializeze în piaåa din Vicovu de Sus.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 35.658 lei, a fost
ridicatã în vederea confiscãrii, iar persoanele în cauzã au fost
sancåionate contravenåional cu amendã în valoare de 1.500 lei
fiecare, conform legii 12/1990.
• A doua zi, la P.T.F. Siret, s-a prezentat pentru a intra în åarã,
cãlãtorind cu un microbuz marca “Ford”, R. Svetlana, în vârstã
de 32 de ani, domiciliatã în Cernãuåi – Ucraina.
În urma controlului amãnunåit asupra persoanei, bagajelor
æi mijlocului de transport, s-au gãsit ascunse æi nedeclarate, în
vederea sustragerii de la controlul vamal, 1985 pachete de åigãri,
Marfã contrafãcutã, la PPF Giurgiu
Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au depistat un cetãåean
român care intenåiona sã introducã în åarã mai multe bunuri
purtând diferite mãrci, susceptibile a fi contrafãcute, în valoare
de 75.350 lei.
Astfel, în ziua de 30 mai a.c., orele 02.30, poliåiætii de frontierã
din cadrul Sectorului Poliåiei de Frontierã Giurgiu au efectuat
un control la un autocar marca Mercedes, care circula pe ruta
Istanbul – Bucureæti.
La controlul mijlocului de transport æi al bagajelor turiætilor
care cãlãtoreau cu acesta, în bagajele cetãåeanului român
Ion V., de 19 ani, s-au descoperit 327 perechi încãlåãminte
inscriptionate NIKE æi ADIDAS, precum æi 120 flacoane apã de
toaletã inscripåionate JEAN PAUL GAULTIER.
În cadrul cercetãrilor, cetãåeanul român a declarat ca a
achiziåionat bunurile dintr-un bazar din Istanbul – Turcia æi
de diferite mãrci, de provenienåã
ucraineanã.
Întreaga cantitate, în valoare de
8337 lei, a fost reåinutã în vederea
confiscãrii de cãtre organele vamale,
iar R. Svetlana a fost sancåionatã
contravenåional cu amendã în
valoare de 7000 lei.
• În acelaæi timp, poliåiætii de
frontierã din cadrul S.P.F. Vicov au
executat o acåiune pe linia prevenirii
æi combaterii traficului cu åigãri,
ocazie cu care au oprit în trafic, un
autoturism marca „ Ford Escort”, condus de B.Valentin, în vârstã
de 53 de ani, domiciliat în municipiul Suceava.
Dupã controlul documentelor de identitate, poliåiætii de
frontierã au fãcut un control asupra autoturismului, ocazie cu
care au descoperit în portbagaj cantitatea de 2985 pachete
de åigãri, de diferite mãrci, de provenienåã ucraineanã, fãrã
documente legale.
Fiind întrebat despre provenienåa åigãrilor, æoferul a declarat
cã le-a achiziåionat de la o femeie din Vicovu de Sus, cu scopul
de a le recomercializa în bazarul din Suceava, în vederea
obåinerii de profit.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 11.940 lei, a fost
ridicatã în vederea confiscãrii, iar persoanele în cauzã au fost
sancåionate contravenåional cu amendã în valoare de 1.000 lei,
conform legii 12/1990.
• Un alt caz în care cei certaåi cu legea au dat dovadã de
ingeniozitate a fost cel petrecut în data de 22 mai a.c., la P.T.F.
Siret. Aici, s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind cu un
autoturism marca „ Audi”, un bãrbat æi trei femei, toåi domiciliaåi
în judeåul Botoæani.
În urma controlului efectuat asupra persoanelor, bagajelor æi
mijlocului de transport s-au descoperit ascunse 350 pachete de
åigãri marca „Lider”, de provenienåã ucraineanã. Acestea erau
în sacoæe cu ceapã, în pâine, în cutii de vopsea, în saci cu fãinã
æi zahãr, precum æi în interiorul recipientului pompei de stropit
culturi.
Persoanele în cauzã au fost sancåionate contravenåional cu
amendã în valoare de 5000 lei fiecare, iar åigãrile în valoare de
1460 lei au fost ridicate în vederea confiscãrii.
intenåiona sã le
valorifice în târgurile
din Bucureæti.
Bunurile au
fost reåinute de
poliåiætii de frontierã
giurgiuveni în
vederea continuãrii
cercetãrilor, pânã
la stabilirea situaåiei
legale de cãtre
organele în drept, iar
persoanei în cauzã i-au întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunii de import de mãrfuri purtând menåiuni false privind
mãrcile.
Petre MATEESCU
Æ t i r i
22 F R O N T I E R A
Ilie POROCH-SERIÅAN

Programe r fãrã ã licenåã,
la firmele de proiectãri-cadastru din Olteniåa
poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au descoperit ilegalitãåi în
domeniul drepturilor de autor æi al drepturilor conexe la nu
mai puåin de cinci societãåi comerciale de pe raza municipiului
Olteniåa.
Astfel, acåionând în baza unor informaåii conform cãrora
majoritatea societãåilor comerciale ce au ca domeniu de activitate
operaåiuni imobiliare, cadastru, proiectare, arhitecturã nu deåin
licenåele prevãzute de lege pentru programele instalate, poliåiætii
de frontierã au cerut sprijinul Oficiului Român pentru Dreptul de
Autor æi, împreunã cu efective ale poliåiei, au efectuat descinderi,
concomitent, la cinci societãåi comerciale din Olteniåa.
La sediul celor cinci firme au fost identificate 15 computere ce
aveau instalate software, cum ar fi : Adobe, AutoCAD, Kaspersky,
Microsoft Office, Windows XP æi alte programe de proiectare,
fãrã a putea prezenta licenåele prevãzute de lege.
În toate cele 15 cazuri s-a luat mãsura ridicãrii de capturi
de ecran cu programele instalate, în vederea continuãrii
cercetãrilor.
În momentul de faåã, administratorilor firmelor identificate li
s-au întocmit dosare penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
„reproducerea neautorizatã pe sisteme de calcul a programelor
pentru calculator, în oricare din urmãtoarele modalitãåi: instalare,
stocare, rulare sau executare, afiæare ori transmitere în reåea
internã”.
Pentru faptele sãvâræite, aceætia riscã pedeapsa cu închisoare
de la 1 la 4 ani sau amenda, în conformitate cu Legea nr.8 din
1996 republicatã, privind drepturile de autor æi drepturile
conexe.
Vasile CHIRU
Capturã de sturion, în plinã prohibiåie
Odatã cu instituirea mãsurilor de prohibiåie pentru pescuitul
diferitelor specii de peæti în Delta Dunãrii, poliåiætii de frontierã
tulceni æi-au intensificat acåiunile de combatere a braconajului
piscicol în întreaga zonã de responsabilitate.
Astfel, în data de 5 mai a. c., a fost organizatã æi desfãæuratã
o acåiune punctualã, la care au participat ofiåeri ai Biroului
Combaterea Criminalitãåii Transfrontaliere din cadrul I.J.P.F.
Tulcea æi inspectori piscicoli ai Agenåiei Naåionale de pescuit æi
Acvaculturã - Filiala Tulcea.
Acåiunea, susåinutã
informativ, a avut ca rezultat
depistarea numitului F.C., din
localitatea Sarichioi - judeåul
Tulcea, care transporta, cu
un autoturism Dacia Logan,
înmatriculat în Bucureæti,
cantitãåile de 80 kg pãstrugã, 12
kg nisetru, 13 kg calcan æi 16, 5
kg icre de crap.
Fãptuitorul intenåiona
scoaterea întregii cantitãåi de
peæte de pe raza judeåului
Tulcea, cãtre Constanåa, în
vederea comercializãrii ilicite.
S-a întocmit dosar penal
pentru deåinerea æi transportul sturionilor, precum æi pentru
deåinere æi transport fãrã documente legale a peætelui æi icrelor,
fapte incriminate de OUG 23/ 2008 privind pescuitul æi
acvacultura.
Peæte æi plase
monofilament confiscate
În data de 11 mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Tulcea au efectuat o acåiune pe linia combaterii braconajului
piscicol, în timpul cãreia i-au depistat, pe raza localitãåii Babadag,
pe cetãåenii români S. Octavian, D. Nicolae æi T. Ionel, cu vârste
cuprinse între 18 æi 32 ani, toåi cu
domiciliul în localitatea Baia, având
asupra lor trei saci, în care se aflau 98
kg peæte proaspãt, care nu au putut fi
justificate cu documente prevãzute de
legislaåia în vigoare. Asupra lor s-au
mai gãsit æi 8 plase monofilament, în
lungime totalã de 440 m.
Întreaga cantitate de peæte, în
valoare de aproximativ 337 lei, a
fost ridicatã în vederea confiscãrii
æi predatã unei societãåi comerciale
de profil, plasele monofilament, în
valoare de aproximativ 170 lei, au
fost ridicate în vederea confiscãrii,
iar celor în cauzã lucrãtorii noætri
le-au întocmit actele premergãtoare
de cercetare penalã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de deåinere æi folosire la pescuit de plase
monofilament æi transport de peæte fãrã documente legale.
Doru AXINTE
Natalia AGIGHIOLEANU
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

Trecere ilegalã, pe frânghie
Poliåiætii de frontierã botoæãneni au depistat trei cetãåeni din
Republica Moldova, doi bãrbaåi æi o femeie, care intenåionau sã
intre ilegal în România, pentru a-æi gãsi locuri de muncã.
În timp ce încerca sã coboare podul de peste Prut, ajutânduse
de o frânghie, femeia a alunecat, fiind transportatã de urgenåã
la spital, pentru acordarea de
îngrijiri medicale, de cãtre
poliåiæti de frontierã .
În data de 19 mai.a.c.,
în jurul orei 3 dimineaåa, cu
ocazia executãrii misiunilor de
supraveghere æi control a zonei
de competenåã, un echipaj al
Poliåiei de Frontierã din cadrul
Sectorului PF Rãdãuåi - Prut,
jud. Botoæani, a observat, pe
podul care leagã localitatea
Rãdãuåi-Prut, din România,
de Lipcani - R. Moldova, trei
persoane care se deplasau pe
furiæ spre frontiera românã.
La un moment dat,
persoanele în cauzã au legat o
frânghie de balustrada podului
æi au încercat sã coboare pe ea.
Una dintre ele a alunecat de pe frânghie æi
a cãzut de la înãlåime pe malul românesc
al Prutului.
Acåionând operativ, poliåiætii de
frontierã s-au deplasat la faåa locului æi au
constatat cã persoana în cauzã are nevoie
de îngrijiri medicale, motiv pentru care
au chemat imediat ambulanåa, prin serviciul 112. Persoana în
cauzã a fost transportatã la spital, starea ei fiind stabilã în acest
moment.
În cadrul cercetãrilor, s-a stabilit cã cei trei cetãåeni – doi
bãrbaåi æi o femeie - sunt din R. Moldova, au vârste cuprinse
între 22 æi 24 de ani æi au
trecut ilegal în România,
pentru a-æi gãsi locuri de
muncã.
Conform prevederilor
legale, pe numele
celor trei moldoveni
au fost întocmite acte
premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru
sãvâræirea infracåiunii
de trecere ilegalã a
frontierei de stat, urmând
a fi prezentaåi în faåa
parchetului în vederea
dispunerii mãsurilor legale
ce se impun.
Minodora RÃCNEA
Turci ascunæi pe cabinã
Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au reåinut patru cetãåeni
turci care au încercat sã iasã ilegal din åarã, ascunæi deasupra
cabinei unui autocamion. Cei patru intenåionau sã ajungã în
vestul Europei, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
În data de 14 mai a.c., în jurul orei 21.00, la PTF Petea s-a
prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul maghiar Gyorgy P., în
vârstã de 43 de ani, conducând un autocamion cu semiremorcã,
înmatriculat în Ungaria. Cu ocazia formalitãåilor, poliåiætii de
frontierã au descoperit, ascunæi deasupra cabinei camionului,
patru cetãåeni care nu vorbeau limba românã.
În urma verificãrilor efectuate, s-a constatat cã cei patru sunt
cetãåeni turci, au vârste cuprinse între 17 æi 34 de ani æi au intrat
legal pe teritoriul României, în baza paæapoartelor naåionale, în
cursul lunii aprilie.
Persoanele în cauzã au declarat cã intenåionau sã ajungã
în åãri din vestul Europei (Germania, Olanda æi Franåa) pentru
a-æi gãsi un loc de muncã. În acest sens, au luat legãtura cu un
conaåional, cãruia i-au plãtit sume cuprinse între 4.000 æi 5.000
de euro, pentru a-i ajuta sã ajungã la destinaåia doritã. Dupã ce
au intrat în România, au fost preluaåi de o persoanã necunoscutã,
care i-a transportat într-o parcare, unde le-a arãtat un autocamion,
în care sã se ascundã, într-un locaæ aflat deasupra cabinei. Cele
patru persoane au mai declarat cã au cãlãtorit cu autocamionul
timp de câteva ore, dupã care au ajuns la PTF Petea, unde au
fost descoperiåi de poliåiætii de frontierã români.
În cadrul primelor cercetãri, æoferul TIR-ului a declarat cã
nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au urcat cei în cauzã
în vehicul.
Celor patru cetãåeni turci le-au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de tentativã la ieæirea din åarã prin trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Oana TOTOREAN
24
F R O N T I E R A
Æ t i r i

„Pitita”, ca în Bangladesh
Poliåiætii de frontierã
constãnåeni au depistat, ascunæi
într-un locaæ special amenajat
într-o autoutilitarã, 10 cetãåeni
din Bangladesh, care, ajutaåi de un
cetãåean bulgar, intenåionau sã iasã
ilegal din România pentru a ajunge
în Grecia.
În data de 23 mai a.c., în jurul
orei 18.00, la P.T.F. Negru Vodã, jud.
Constanåa, s-a prezentat pentru a ieæi
din åarã cetãåeanul bulgar Radosin
I., în vârstã de 24 ani, conducând
o autoutilitarã înmatriculatã în
Bulgaria, fãrã încãrcãturã.
Acåionând în baza unei informaåii,
poliåiætii de frontierã au efectuat un
control amãnunåit asupra mijlocului de transport. Astfel, într-un
locaæ special amenajat, sub o podea falsã, au fost descoperite
ascunse 10 persoane care încercau sã iasã ilegal din România.
Din verificãri, a rezultat cã cei în cauzã sunt cetãåeni din
Bangladesh, toåi bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 23 æi 34 ani.
Aceætia au intrat legal în România cu paæapoartele naåionale æi
munceau, în baza unor vize de muncã, la o firmã din judeåul
Olt.
La cercetãri, cei în cauzã au
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit cetãåenilor din Bangladesh
acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei,
iar æoferul bulgar este cercetat pentru trafic de migranåi.
Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã în
vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate în organizarea
æi cãlãuzirea grupului.
Bulgari cu interdicåie de a pãrãsi
åara, depistaåi la Constanåa
Ca urmare a celor constatate, celor
cinci persoane le-au fost întocmite dosare
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a
frontierei de stat (V. Kirov æi I. Ivanov, Y.
Sali), racolare, îndrumare æi cãlãuzire de
persoane în scopul trecerii frauduloase a
frontierei de stat (Y. Sali, I. Kostadinova),
Poliåiætii de frontierã constãnåeni au reåinut, în zona de
competenåã a S.P.F. Bãneasa, un grup format din trei cetãåeni
bulgari cu interdicåie de a-æi pãrãsi åara care, ajutaåi de doi
conaåionali, încercau sã ajungã ilegal în spaåiul Schengen.
În data de 12 mai a.c., acåionând în baza unor informaåii,
poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Constanåa au desfãæurat o
acåiune specificã în zona de competenåã, ocazie cu care au oprit
pentru verificãri un autoturism marca Ford Escort, înmatriculat
în Bulgaria, în care se aflau cinci persoane de cetãåenie bulgarã,
despre care existau suspiciuni cã au trecut ilegal frontiera.
În cadrul cercetãrilor specifice, poliåiætii de frontierã au stabilit
faptul cã trei dintre ocupanåii maæinii, Y. Sali, I. Ivanov æi V. Kirov,
cu vârste cuprinse între 37 æi 51 ani, au intrat ilegal în România,
aceætia având interdicåie de a ieæi din Bulgaria.
Conform declaraåiilor, doi dintre bulgarii cu interdicåie
intenåionau sã ajungã ilegal în Polonia, fapt pentru care au apelat
la ceilalåi trei conaåionali care îi însoåeau, Y. Sali, K. Zdravkov æi
I. Kostadinova, pentru a-i ajuta sã treacã ilegal frontiera bulgaroromânã,
în schimbul sumei de 200 euro de persoanã.
Astfel, K. Zdravkov æi I. Kostadinova au intrat legal în
România, în data de 12 mai a.c., în jurul orei 01.00, prin
Punctul de Trecere a Frontierei Ostrov, cu autoturismul Ford æi
i-au preluat pe cei trei din apropierea frontierei cu Bulgaria, de
lângã localitatea Tudor Vladimirescu.
complicitate la intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei
de stat (K. Zdravkov ), la finalizare urmând a fi luate mãsurile
legale ce se impun.
Paginã realizatã de Serviciul Presã si
Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i
25

1 iunie – Ziua Internaåionalã a Copilului
1 iunie 1946 – a fost executat mareæalul Antonescu, în incinta
închisorii Jilava.
2 iunie 1924 – S.U.A. - preæedintele Calvin Coolidge promulgã
legea prin care s-a acordat cetãåenia americanã nativilor americani
(indienii) nãscuåi pe teritoriul U.S.A.
2 iunie 1958 – s-au reluat relaåiile dintre U.R.S.S. æi R.S.F.
Iugoslavia, întrerupte cu opt ani înainte.
3 iunie 1838 – În Canton începe primul rãzboi al opiului, între
Imperiul Chinez æi Compania Englezã a Indiilor de Est.
3 iunie 1940 – Luftwaffe (aviaåia germanã) bombardeazã
Parisul.
4 iunie 1920 – Trianon. Se semneazã tratatul de pace între
Regatul Ungariei æi marile puteri din Antantã (Franåa, Imperiul
Britanic, Imperiul Rus, Italia, Japonia); ca urmare, Regatul
României primeæte Transilvania, Pãråile Ungurene (Criæana),
Maramureæul æi Sãtmarul; se recunoaæte æi unirea cu Banatul æi
Bucovina, care aparåinuserã Imperiului Habsburgic.
4 iunie 1942 – Praga. Gauleiter-ul Reinhard Heidrich a fost
asasinat de un grup de paraæutiæti cehi veniåi din Anglia.
6 iunie 1944 – Normandia. Debarcarea aliaåilor æi deschiderea
celui de-al doilea front anti-german în Europa occidentalã.
9 iunie 1848 – Islaz. Ion Heliade Rãdulescu citeæte Declaraåia
revoluåionarilor.
9 iunie 1815 – Viena. Se semneazã actul final al Congresului
care a consfinåit înfrângerea împãratului Napoleon æi reorganizarea
Europei.
11 iunie 1848 – Bucureæti. Izbucneæte revoluåia din Åara
Româneascã.
12 iunie 1990 – Moscova. Parlamentul declarã suveranitatea
Rusiei.
13 iunie 1942 – U.S.A. Printr-un ordin prezidenåial militar al
lui F. D. Roosevelt s-a înfiinåat O.S.S., precursorul C.I.A., condusã
de generalul William Joseph Donovan; printre alte activitãåi, a
ajutat la formarea æi înarmarea Armatei Roæii în China, în frunte cu
Mao Tse Dun, a Vietminh în Vietnam, în frunte cu Ho æi Min.
16 iunie 1958 – Budapesta. A fost executat Imre Nagy,
conducãtorul revoluåiei maghiare din anul 1956.
17 iunie 1885 – la New York a fost adusã Statuia Libertãåii,
un dar al Franåei cãtre U.S.A.
17 iunie 1940 - cele trei state baltice, Lituania, Estonia æi
Letonia au fost ocupate de U.R.S.S.
17 iunie 1953 – Berlin. Are loc o violentã grevã a muncitorilor,
înnãbuæitã de tancurile sovietice.
18 iunie 1953 – Egipt – se aboleæte monarhia æi se proclamã
republica.
19 iunie 1961 – Kuweitul æi-a declarat independenåa faåã de
Marea Britanie.
20 iunie 1862 – Barbu Catargiu, primul ministru al României,
a fost asasinat.
23 iunie 1757 – Plassy (India), a avut loc lupta prin care India
a fost supusã Regatului Marii Britanii.
23 iunie 1991 – Moldova îæi declarã independenåa.
25 iunie 1950 – a început rãzboiul din Coreea, prin invadarea
Coreei de Sud de cãtre armata Coreei de Nord.
26 iunie 1848 – Paris – sfâræitul revoluåiei.
26 iunie 1940 – Bucureæti. Se primeæte ultimatumul U.R.S.S.,
prin care se cere cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord æi åinutului
Heråa.
28 iunie 1914 – Sarajevo – asasinarea arhiducelui Franz
Ferdinand, moætenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar æi a
soåiei sale, Sofia, pretextul declanæãrii Primului Rãzboi Mondial.
28 iunie 1919 – Versailles, semnarea tratatului de pace
între Germania æi marile puteri din Antanta; astfel, s-a pus capãt
Primului Rãzboi Mondial.
26
Pilule istorice -
iunie 2009
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI
4 IUNIE 1920 –
La 11 noiembrie 1918, în sala Rotonde, din gara localitãåii
Compiègne, Germania a capitulat în faåa delegaåilor marilor puteri
care alcãtuiau Antanta. Prin semnarea acelui act, dupã mai bine
de patru ani de lupte, s-a pus capãt Primului Rãzboi Mondial. Se
cerea atunci ca prin tratatele de pace sã se reîmpartã continentul
european, implicit teritoriul întregii lumi, în sensul creãrii de
state etnice în locul imperiilor multinaåionale æi a marilor state
coloniale.
În aceeaæi situaåie se gãsea æi Regatul Ungariei, desprins din
Imperiul Austro-Ungar la 12 noiembrie. Cercurile politice ungare
din jurul guvernului condus de contele M. Károly au încercat sã
constituie „Regatul Coroanei Sfântului Ætefan”. Era un stat imaginar,
care nu existase niciodatã. El cuprindea între hotarele lui teritorii
locuite de popoare care nu erau maghiare, dar cândva fuseserã
cotropite de Imperiul Habsburgic – români, slovaci, sloveni, croaåi,
sârbi. Dupã rãzboi, aceætia îæi creaserã propriile lor entitãåi politice,
statale.
A fost æi cazul românilor din Transilvania, Banat æi Bucovina,
care se uniserã cu România. Ei erau supuæi unui atac violent, tenace,
din partea nobilimii maghiare, iredentiste, care conducea atunci
åara. Pentru semnarea tratatului de pace cu marile puteri din Antanta
– Marea Britanie, Franåa, Italia, Japonia – Regatul Ungariei a trimis
RUSALIILE
în popor æi Duminica mare, este sãrbãtoarea anualã a pogorârii
Sfântului Duh peste Sfinåii Apostoli. Ea cade totdeauna la 10
zile dupã Înãlåare sau la 50 de zile dupã Paæti, când a avut loc
evenimentul sãrbãtorit æi când evreii îæi serbau æi ei praznicul
Cincizecimii. E, totodatã, sãrbãtoarea întemeierii Bisericii creætine,
cãci în aceeaæi zi, în urma cuvântãrii însufleåite a Sfântului Apostol
Petru, s-au convertit la creætinism circa 3.000 de suflete, alcãtuind
cea dintâi comunitate creætinã din Ierusalim, nucleul Bisericii de
mai târziu.
În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sãrbãtoare
agricolã de bucurie, în care se oferã pârgã din roadele pãmântului,
numitã æi „Sãrbãtoarea sãptãmânilor”. Mai târziu, ajunge o
aniversare a Legãmântului, care fusese încheiat la 50 de zile de
la ieæirea din Egipt.
Æi Rusaliile creætine au legãturã cu Legãmântul, reprezentând
consacrarea solemnã a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul
Sfânt nu este dãruit numai Bisericii în ansamblu, ci æi fiecãrui creætin
în parte, cu darurile sale. Membrii Bisericii nu sunt elemente pasive
în Bisericã, ci împreunã, lucrãtori cu preoåii, silindu-se sã cunoascã
æi sã aprofundeze adevãrurile de credinåã, sã se purifice de patimi,
dãruindu-se lui Dumnezeu ca fãpturi noi în Hristos. Minunea
Rusaliilor de la Ierusalim se continuã în Bisericã, aducând rod
în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt æi o sãrbãtoare de
mulåumire pentru harul Mirului.
Cuvântul românesc „rusalii” derivã, probabil, indirect, din
latinescul „rosalia” (sãrbãtoarea trandafirilor). „Cincizecime”
este un calcul dupã un termen din greacã tradus prin „(ziua) a
cincizecea”, denumire care aratã cã sãrbãtoarea are loc la 50 de
zile dupã Paæti.
Apostolul Pavel acorda importanåã acestei sãrbãtori. Pentru
comunitãåile creætine timpurii sãrbãtorirea anualã a coborârii
Duhului Sfânt era de la sine înåeleasã. Spre sfâræitul sec. IV, la
Ierusalim, sãrbãtoarea începea cu o celebrare nocturnã. Dimineaåa,
prima slujbã se åinea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii
Duhului Sfânt. Dupã-amiaza, pe Muntele Mãslinilor se åinea o
celebrare în amintirea Înãlåãrii Mântuitorului.
Pânã cãtre sfâræitul secolului IV æi începutul secolului V,
„Cincizecimea” era o dublã sãrbãtoare: a înãlåãrii Domnului æi
a Pogorârii Sfântului Duh. Dar, precum am arãtat la Sãrbãtoarea
F R O N T I E R A
I s t o r i e

TRATATUL DE PACE DE LA TRIANON
la Trianon o delegaåie condusã de
contele Albert Appónyi, secondat de
doi redutabili oameni politici, conåii
G. Bethlen æi P. Teleki. La 12 ianuarie
1920 au sosit la locul unde se duceau
tratativele. Principala lor adversarã
era consideratã delegaåia românã, în
frunte cu dr. Ion Cantacuzino æi cu
N. Titulescu. În consecinåã, delegaåii
maghiari au atacat cu putere, în
primul rând, România. Contestarea
graniåei româno-maghiare nu a avut
succes. Revizuirea ei fusese cerutã æi
de Ion I. C. Brãtianu. Fusese respins de
delegatul S.U.A., R. Lansing æi de cel
al Marii Britanii, Lord Balfour. S-a motivat arãtându-se cã fusese
trasatã respectându-se principiul proporåionalitãåii etnice. Apoi
s-a respins cererea maghiarã de a nu se recunoaæte hotãrârile
adunãrilor populare, care ceruserã unirea cu România.
Imediat, maghiarii au reacåionat. Au prezentat delegaåilor
Antantei la conferinåã un volum uriaæ de memorii prin care
încercau sã convingã cã populaåia maghiarã era majoritarã în
Transilvania. Au folosit recensãminte
falsificate de fostul ministru al
naåionalitãåilor, O. Iaszy. Nu s-a reuæit.
Conducãtorul delegaåiei puterilor
Antantei, A. Millerand, a arãtat cã
datele sunt „inexacte”.
În aceste condiåii, la 12 mai 1920,
contele A. Appónyi a declarat cã
el æi delegaåia lui demisioneazã din
însãrcinarea de a reprezenta Ungaria.
La 14 mai 1920, în numele guvernului
Horthy, contele Torda a revenit asupra
declaraåiei, spunând cã va semna
Tratatul de pace de la Trianon.
La 4 iunie 1920 actul a fost iscãlit de
Ungaria, de marile puteri ale Antantei, de România, Cehoslovacia
æi Regatul Sârbo-Croato-Sloven.
S-a pus astfel capãt, cel puåin pentru douã decenii, unei situaåii
tensionate în sud-estul Europei. Cercurile iredentiste maghiare,
însã, nu au recunoscut æi nu recunosc prevederile Tratatului de
pace de la Trianon, socotit un dictat împotriva Budapestei, deæi
nu au argumente pentru a-æi susåine afirmaåia.
Înãlåãrii, aceasta a fost fixatã, de pe la anul 400 înainte, în ziua a
40-a dupã Paæti, cum este pânã astãzi, Cincizecimea rãmânând
numai ca sãrbãtoarea Pogorârii Sfântului Duh.
La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângã Paæti, a doua
sãrbãtoare rezervatã botezurilor. De aceea,
vigilia æi sãptãmâna Rusaliilor au fost rânduite
asemãnãtor vigiliei æi sãptãmânii Paætelui.
Nu numai ca vechime, ci æi ca importanåã,
sãrbãtoarea Rusaliilor vine imediat dupã
Paæti. În timpul privegherii din ajun, se fãcea
odinioarã botezul catehumenilor. Ca æi la Paæti,
erau oprite îngenuncherea æi postirea în toate
zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile
din circuri æi palestre (loc special pentru
gimnasticã æi întreceri sportive), spectacolele
pãgâne de teatru etc. Se împodobeau casele,
în semn de bucurie, cu flori æi ramuri verzi,
îndeosebi de nuc sau de tei, aæa cum se face
pânã azi, obicei moætenit de la evrei, la care
Cincizecimea era æi sãrbãtoarea premiåiilor din
flori æi fructe. În biserici se aduc æi azi frunze
verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteazã
æi se împart credincioæilor, simbolizând
limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care
S-a pogorât peste Sfinåii Apostoli.
De sãrbãtoarea Rusaliilor se leagã o
sumedenie de datini, credinåe æi rituri
religioase populare, legate de pomenirea
generalã a moråilor din sâmbãta precedentã
cã sufletele moråilor, dupã ce au pãrãsit mormintele în joia din
Sãptãmâna Patimilor æi se plimbã nestingherite printre cei vii,
se întorc supãrate la locaæurile lor subpãmântene. Pentru a fi
îmbunate li se dau de pomanã vase de lut (cumpãrate de la
Târgurile Moæilor), pline cu primele cireæe – sau alte fructe, dupã
posibilitãåi, apã, vin, lapte, mâncare gãtitã, pâine, flori, alãturi de
o canã cu vin æi lumânãri aprinse. Aceste pomeni, fãcute dupã
un anumit ritual, poartã numele de Moæi.
În unele zone ale Moldovei, împãråirea vaselor se continuã în
prima æi a doua zi de Rusalii. Sâmbãtã, în toate locaæurile de cult
se oficiazã slujbe de pomenire a moråilor. Local, existã obiceiul
cã, dacã într-o familie au decedat mai multe persoane fãrã a fi
spovedite sau împãrtãæite, sã se dea de pomanã æi iconiåe, tãmâie,
cãråi de rugãciuni æi altele.
Un obicei unic în åarã adunã, de Rusalii, în localitatea
clujeana Batin, sute de turiæti. Numele obiceiului este „împãnatul
În mitologia româneascã, Rusaliile
zilele de Rusalii sunt pedepsiåi de iele, care le iau minåile sau
îi pocesc, iar leacul pentru bolile lãsate de Rusalii fiind pelinul
uscat pus sub pernã. Nu este indicat sã dormi în noaptea de
Rusalii afarã, sã mergi la fântânã sau la rãspântii. În aceastã
zi se duc la bisericã crengi de tei æi frunze de nuc. Dupã ce
sunt sfinåite, acestea se pun la streæinile caselor sau la icoane.
Se spune cã frunzele æi florile de tei sfinåite în ziua de Rusalii
vindeca surzenia.
Legat de Rusalii este æi faimosul joc al Cãluæarilor (executat
de cete de flãcãi), dans ritual originar din sãritul peste foc pentru
a scãpa de iele – zâne rele.
Începând cu anul 2008, prima æi a doua zi de Rusalii au fost
declarate ca fiind zile libere în România (cf. Legii nr. 202/2008
- M.Of 728 din 28.10.2008).
F R O N T I E R A
I s t o r i e
27

Abordare interesantã a
ÎNVÃÅÃRII PE COMPETENÅE
În perioada 02.02.2009-30.04.2009, în cadrul Æcolii P.F.
Constanåa s-a desfãæurat un nou curs de formare iniåialã în
carierã - douã grupe de agenåi ai Poliåiei de Frontierã.
Consider cã punctele forte ale acestui curs, ca æi al altora
de altfel, au fost: cunoætinåele împãrtãæite, informaåiile de
specialitate æi profesionalismul. Alãturi de acestea s-a mai
urmãrit: captarea atenåiei, folosirea bazei tehnico-materiale,
interactivitatea, informaåiile utile profesiei de poliåist, începând
cu pregãtirea de specialitate, cu actele procedurale pe care
le vor întocmi în activitatea viitoare a acestora, îmbinate cu
speåe æi studii de caz, educaåia fizicã (apãrare, încãtuæare…),
culminând cu norme de conduitã, comunicare æi atitudine
profesionalã a poliåistului, motivarea lor în acumularea
cunoætinåelor, climatul deschis, de încredere æi colaborare
între profesori æi cursanåi. Aportul adus în formarea generaåiei
de viitor a poliåiætilor de frontierã la Æcoala Constanåa æi l-au
adus directorii acestei instituåii de învãåãmânt – scms. Dumitru
Radu æi cms. Ervin Ciorabai - care au participat æi s-au implicat
cu seriozitate la ore, având normã didacticã, împãrtãæind din
experienåa profesionalã , alãturi de ceilalåi tineri ofiåeri de
poliåie cu experienåã: scms. Marin Dincã, cms. Corina Oleæ,
cms. Vergil Ilie, cms. Valentin Ioniåã, cms. Cristina Iliev, insp.
Gabriela Radu, sinsp. Ciprian Negoiåã, cms. Marilena Pintea
æi cms. Virgil Ivan.
Trebuie precizat faptul cã, în aceastã æcoalã a Ministerului
Administraåiei æi Internelor, toåi cei care au pãæit pentru
formare iniåialã sau continuã au remarcat faptul cã portul
regulamentar al uniformei este respectat conform dispoziåiilor,
începând cu profesorii - care sunt tipare - æi terminând cu toate
cadrele care participã la cursuri. Se lucreazã mult la mimicã,
gesticã, åinuta poliåistului, la formele de politeåe – æi tot ceea
ce înseamnã atitudine æi conduitã profesionalã.
De altfel, toate aceste aspecte precizate sunt relevate chiar
de aceastã serie care æi-a finalizat cursul de iniåiere în carierã
la data de 30.04.2009. Mi-a fãcut o deosebitã plãcere sã fiu
profesor de eticã la cele douã grupe æi îndrumãtor al grupei
a II-a, luptând continuu sã le inoculez spiritul de muncã
în echipã, sã le sãdesc în instincte conceptul efectului de
breaslã, aprecierea obiectivã a eu-lui personal, capacitatea
de a fi corecåi, aplicând doar legea æi evitând orice acåiune
de corupåie, dorinåa fiecãruia de a se implica în activitatea sa
fãrã a avea prejudecãåi cu privire la colegi, sã se accepte unul
pe altul - nefiind în mãsurã nimeni sã se judece în colectivul
de muncã – sã comunice asertiv, respectând regulile æi
dispoziåiile instituåiei, gradele æi funcåiile, buna-cuviinåã æi
normele morale ale societãåii æi organizaåiei. În final, am
reuæit sã le sãdesc dorinåa de a se autodepãæi, în clasã fiind o
continuã competiåie în acumularea cunoætinåelor.
În chestionarele anonime de opinie aplicate tuturor
cursanåilor la finalul cursului - necesar feed-back-ului - am
constatat cu plãcere faptul cã am fost apreciaåi, cã nu ne
vor uita pentru modul în care ne-am implicat în pregãtirea
lor, cã toåi au acumulat, ca bazã, cunoætinåe cu care vor
porni în activitatea profesionalã. Un fapt care ne-a bucurat
a constat în remarci de genul: „asemenea om nu ai ocazia
sã-l cunoæti decât o datã în viaåã”… „un astfel de om nu cred
cã are duæmani”… „profesioniæti, exigenåi, corecåi, devotaåi
instituåiei”… æi aæ mai putea continua …(cu siguranåã, când
vor citi aceste rânduri, se vor recunoaæte în aceste remarci).
La finalul cursului, dupã examenele de absolvire al
acestuia æi strigarea catalogului pentru ultima datã în clasã,
au curs lacrimi!…Lacrimile æi durerea despãråirii ne-au
întristat pe fiecare… Am plâns æi nu ne puteam despãråi.
Agenåii, cu bagajele fãcute, altãdatã dornici sã fie acasã - nu
plecau. Am constatat atunci, cu toåii, cã formasem o echipã,
ne acomodasem unii cu alåii æi când totul se aæezase pe un
fãgaæ…a venit despãråirea. Despãråire fireascã ce ne va face
sã ne amintim veænic unii de alåii, noi cã ne-am fãcut utili,
îndeplinindu-ne atribuåiile de serviciu - ei cã au stat în bancã,
uneori tremurând de frica evaluãrii ori examenului, sorbind
toate informaåiile. Cert este cã s-a mai format o serie de bazã
a agenåilor Poliåiei de Frontierã având speranåa cã, într-o zi,
se vor remarca prin activitatea lor profesionalã pozitiv æi îæi
vor depãæi profesorii!
Gabriela RADU
28 F R O N T I E R A
P r e g ã t i r e

Gânduri
În baza bunei colaborãri dintre Æcoala de Formare Iniåialã æi
Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Constanåa æi Æcoala
de Agenåi de Poliåie „Vasile Lascãr” – Câmpina, am avut ocazia
sã stau de vorbã cu subcomisarul de poliåie Marian Croitoru,
profesor în cadrul Catedrei de pregãtire specificã.
Fire deschisã, om în ochii cãruia vezi dorinåa de cunoaætere,
vezi hotãrâre, dar vezi æi o undã de tristeåe.
L-am întrebat „-De ce sunteåi trist domnule Croitoru?”. A oftat
æi nu a rãspuns.
Cãtre finalul întrevederii mi-a înmânat
o coalã scrisã ordonat æi mi-a rãspuns
tremurat „-Uite, din cauza asta sunt trist”.
Mi-a urat drum bun æi a ieæit fãrã a mai
spune nimic.
Ajuns acasã am citit pe foaia primitã:
„Dirigintele
Subcomisar de poliåie Croitoru Marian,
Æcoala de Agenåi de Poliåie „Vasile Lascãr”
– Câmpina
o maæinã se umple de combustibil, pentru a ajunge la o anumitã
destinaåie?
La inspecåia de dimineaåã, treceam prin dreptul fiecãrui elev
æi-l priveam. Oare ce urmãream? Atitudinea, starea, åinuta, modul
în care trebuiau sã priveascã ziua care începuse? Dar ei doreau
altceva de la mine?
Sã-i privesc, sã le zâmbesc din interiorul sufletului, sã mã
deschid, sã vadã cã-i preåuiesc, sã-i tratez în mod deosebit æi
sã-mi spunã cã nu o sã mã dezamãgeascã.
Era una din bucuriile pe care mi le puteau oferi, era cadoul lor
de fiecare zi, acel „-Sã trãiåi!”. Priveam la elevii mei, la cei cãrora
În final sunt æi eu tot un om, deæi am
Cu toate astea am încercat sã le
profesor æi-i vãd cum se opresc, mã salutã, ridicând mâna sfios
la tâmplã.
Îmi spun „-Sã trãiåi, domnule diriginte! Ce mai faceåi? Ce bine
ne pare cã vã vedem!”
Mã uit în ochii lor æi vãd o anumitã emoåie, o undã, simt un
tremur în glas, ceva pierdut dincolo de timp.
Ei au fost elevii mei, mai mult, am fost dirigintele lor, omul
pe care îl întâmpinau în fiecare dimineaåã, îl salutau, iar din
piepturile lor tinere ieæea un „-Sã trãiåi!” plin de speranåã, umplut
de nuanåele regulamentului.
Aceæti oameni, care aveau trãirile lor, temerile lor, aæteptãrile
lor se adunau ordonat în formaåie æi mã aæteptau.
Oare ce doreau în fiecare dimineaåã aceæti oameni de la mine,
în calitate de diriginte?
Aæteptau un om, un model, pe cineva care sã le cãlãuzeascã
paæii?
Oamenii te judecã nu numai dupã valoarea ta, dupã gradul
profesional pe care îl ai, dupã funcåie, ci æi dupã valoarea pe care
o acorzi altor lucruri, cum ar fi slujba sau profesia.
Doreau un gând frumos, o vorbã frumoasã, un zâmbet cald
în colåul gurii ca o floare la butonierã?
Doreau sã se încarce cu energia transmisã de mine, aæa cum
Întâlnirea promoåiei 1994
Promoåia iulie 1994 de subofiåeri, absolvenåi ai Æcolii Militare
de Subofiåeri de Grãniceri „Avram Iancu” Oradea, aniverseazã 15
ani de la absolvire æi de activitate la frontierele României.
Cu acest prilej, se organizeazã, pentru prima datã în istoria
acestei instituåii, în perioada 14-17 august a.c., la Oradea, o
festivitate la care sã participe absolvenåii primei promoåii integrale
acestei instituåii, împreunã cu familiile acestora, foæti comandanåi
æi profesori precum æi alåi invitaåi.
Pentru desfãæurarea în cele mai bune condiåii æi pentru
propuneri, absolvenåii promoåiei sunt rugaåi sã contacteze
organizatorii la detaliile de contact prezentate mai jos.
DETALII ORGANIZATORICE
Cazarea poate fi: -gratuit în spaåiile noi æi reabilitate ale æcolii
(garsoniere cu 2 æi 3 locuri);
- contra-cost, la hotel IMPERO, lângã Grãdina Zoologicã (200
metri de æcoalã); costuri hotel: 190 lei camera dublã/zi, 160 lei
camerã single/zi;
- mic dejun inclus pentru zilele cazare;
F R O N T I E R A
P r o f e s i o n a l i s m
de oameni.
Mã uit la ei æi înåeleg cã trecerea lor de la o clasã la alta
implicã un anumit stres, dar trebuie sã înåeleagã fiecare cã nu la
diriginte este soluåia, ci în modul prin care reuæesc sã abordeze
faptele, oamenii æi situaåiile.
Cheia se aflã la fiecare, ei trebuie sã deschidã uæa cãtre
soluåionarea situaåiei ivite.
Orice ar fi, trebuie sã fie ei înæiæi.
Reuæesc sã-mi revin æi le rãspund „-Bine, dragii mei. Voi ce
mai faceåi? Sunteåi bine? Cum vã simåiåi?” æi aæa se leagã un dialog
ca æi cum timpul ar veni din alt spaåiu.
Mi-e greu sã le spun cã nu mai sunt eu dirigintele lor, cã am
alåi elevi, alte suflete æi nu entitãåi neglijabile, cã am o menire -
aceea de diriginte, de frate mai mare, de pãrinte – pentru colegii
lor mai mici care au început æi ei sã facã parte din fiinåa mea.
Cu mici diferenåe, asemenea întâmplãri se petrec în fiecare
an.
De fiecare datã când preiau o nouã clasã ceva din mine se
rupe æi se duce cu ceilalåi, însã golul se umple repede æi, astfel,
sufletul meu este mereu fãrâmiåat, dar totuæi întreg.”
La multe clase noi, domnule Marian Croitoru!
A consemnat Valentin-Ion IONIÅÃ
- celelalte mese se vor servi în funcåie de programul activitãåii
la locaåiile prezentate.
Pentru participanåii care solicitã cazarea în æcoalã toate
mesele vor fi asigurate contra-cost la locaåiile prezentate.
Cost total estimativ: 240-290 lei/pers./perioada completã,
mai puåin pentru cei care vor pleca mai repede de data
17.08.2009.
Pers. de contact: - comisar Marius Cura, tel. 0741-167507
tel./fax birou: 0259-457523; e-mail: marius_cura@yahoo.co.uk
- e-mail æcoalã: avram.iancu@rdsor.ro
Comisar Micheæ Ioan, tel. 0740-103055
Agent sef Matei Adrian, tel. 0740-572054, 0749-275888
e-mail: ipaoradea@yahoo.com
Înscrierile se pot face telefonic sau în scris pânã pe data de 1
august 2009, cu precizarea numãrului de persoane participante
æi numãrul de înmatriculare ale autoturismelor proprietate
personalã, cu care participanåii fac deplasarea, pentru întocmirea
din timp a documentelor de acces în incinta instituåiei, precum æi
opåiunile de cazare în vederea rezervãrii locurilor la hotel, pentru
cei care doresc cazarea în afara spaåiilor æcolii.
Marius CURA
29

Omul de lângã noi - colegul nostru
Nãscut la data de 09.12.1981, în
Bucureæti, din pãrinåi economiæti, ambii
adepåi ai ætiinåelor exacte, tânãrul Cãtãlin
Eugen IONESCU avea sã-æi împlineascã
visul copilãriei, acela al unei cariere
în domeniul militar, iar primul pas l-a
realizat atunci când a absolvit Liceul
Militar „Neagoe Basarab” din Buzãu,
promoåia 2000.
În continuare, pentru atingerea unui
înalt nivel de pregãtire ca inginer militar,
îæi îndreaptã paæii cãtre o instituåie
militarã de învãåãmânt superior, cu
renume æi prestigiu, atât în åarã, cât æi în
strãinãtate, Academia Tehnicã Militarã.
A avut o activitate remarcabilã ca
student, dovadã fiind nenumãratele
participãri la evenimente naåionale
æi internaåionale: Concursul Naåional
„Traian Lalescu” (locul IV), Faza
Naåionalã a Concursului de Rezistenåa
Materialelor „C.Teodorescu” (2002),
Sesiunea de Comunicãri Studenåeæti de
la Constanåa (2002, 2004), Sesiunea
Studenåeascã de Comunicãri Ætiinåifice
30
Inspector de poliåie dr.
ing.
ing. Cãtãlin – Eugen IONESCU
de la Braæov (2004), Conferinåa
Internaåionalã a Studenåilor din Bucureæti
(2005).
Însã marea provocare pentru tânãrul
æi entuziastul inginer militar, proaspãt
absolvent al Academiei Tehnice Militare,
a venit în anul 2005, atunci când a luat
hotãrârea sã meargã pânã la capãt
pentru atingerea culmilor pregãtirii de
specialitate, pornind de la înmatricularea
ca doctorand (11.10.2005), continuând
cu elaborarea tezei de doctorat æi, în
cele din urmã, finalizând prin susåinerea
publicã a acesteia (27.02.2009).
În decursul studiilor universitare de
doctorat, pentru a-æi confirma rezultatele
activitãåii de cercetare, a participat la
diferite evenimente internaåionale: Al V-
lea Simpozion Internaåional în Domeniul
Apãrãrii (Budapesta), Sesiunea de
Comunicãri cu participare internaåionalã
(Braæov), Al 38-lea Simpozion Ætiinåific
Internaåional (Bucureæti), A 3-a Conferinåã
Internaåionalã (Iaæi), A 12-a Conferinåã
Internaåionalã de Cercetare Ætiinåificã
Alãturi de cei care l-au ajutat în elaborarea tezei de doctorat, inspectorul de poliåie
ing. Cãtãlin – Eugen IONESCU doreæte sã adreseze mulåumiri unor distinse personalitãåi
care l-au impresionat în decursul perioadei petrecute în Academia Tehnicã Militarã.
„Primele mulåumiri care le adresez, în acest sens, se referã la d-l gl. fl. aer.
(r) prof. univ. dr. ing. Ion Fuiorea, Rector al
Academiei Tehnice Militare în perioada 2003
– 2004. Un om de o modestie rarã æi cu un nivel
de pregãtire excepåional. Un cadru didactic ce
s-a distins prin rafinamentul cu care prezenta
cursul, implementându-ne astfel plãcerea de a
participa la curs æi a-l recepåiona.
Profit de aceastã ocazie de a-mi exprima
recunoætinåa domnului general Ion Fuiorea
pentru calitatea bazei de pregãtire dobânditã
pe bãncile facultãåii, care mi-a fost deosebit de
utilã în elaborarea tezei de doctorat.
O altã personalitate cãruia îi exprim
recunoætinåã este d-l gl. mr. (r) prof. univ. dr.
Prof. univ. dr. ing. Ion Fuiorea ing. Jan Gavrilã, Rector al Academiei Tehnice
Militare în perioada 2004 – 2006.
S-a distins printr-o åinutã moralã exemplarã,
fiind adeptul principiului nici un obiectiv nu se
poate realiza fãrã ordine æi disciplinã.
În acelaæi timp, îmi exprim admiraåia æi
consideraåia pentru un fost student al Academiei
Tehnice Militare, care a ajuns general, iar apoi s-a
întors în calitate de Rector în instituåia unde s-a
format, pentru a-i ridica prestigiul æi renumele.
Dintre multele calitãåi pe care le-a insuflat,
se cuvine sã menåionez tãria de caracter æi
mentalitatea de învingãtor.
De aceea, pentru mine, domnul general Jan
Gavrilã a fost, este æi va ramâne The Special
Prof. univ. dr. ing. Jan Gavrilã
One”.
(Istanbul), Simpozionul Internaåional în
Domeniul Apãrãrii (Lisabona).
Teza de doctorat a fost elaboratã
pornind de la competiåia dintre proiectil
æi vehiculele de luptã, competiåie care
a influenåat continuu îmbunãtãåirea
acestora, înclinând balanåa când de o
parte, când de cealaltã. Scopul tezei
l-a constituit asigurarea, prin metode
teoretice æi experimentale, a îmbunãtãåirii
gradului de protecåie a personalului aflat
în interiorul unui vehicul de luptã blindat,
atunci când acesta este expus tragerilor
cu armamentul de infanterie.
În cadrul lucrãrii, s-a acordat atenåie
protecåiei personalului aflat în interiorul
vehiculului de luptã blindat, iar una
dintre soluåii o reprezintã adoptarea
sistemelor ceramice.
Acest obiectiv deosebit de important
s-a concretizat prin metodele teoretice
propuse (modelarea matematicã æi
modelarea printr-un soft performant ale
fenomenului impactului), care ulterior au
fost confirmate prin rezultatele probelor
experimentale, desfãæurate în cadrul unui
poligon de tragere.
De remarcat cã teza de doctorat
a fost elaboratã într-un interval de
timp relativ scurt (3 ani æi 4 luni), iar
dintre contribuåiile acesteia se cuvine
sã menåionãm pe cele mai importante:
modelarea prin metode moderne a
fenomenului impactului dintre gloanåele
utilizate la probele experimentale æi
configuraåiile formate din placã de
blindaj æi elemente de protecåie balisticã,
stabilirea gradului de protecåie al vestei
antiglonå în raport cu fiecare dintre
gloanåele utilizate, analiza rezultatelor
obåinute prin simulare numericã cu cele
obåinute pe cale experimentalã, punerea
la dispoziåia specialiætilor, care îæi
desfãæoarã activitatea în acest domeniu,
a unui material bibliografic amplu, cu un
pronunåat caracter tehnic æi practic.
F R O N T I E R A
Vasile CHIRU
C a r i e r e

Ziua Independenåei,
a Victoriei æi a Europei
În data de 8 mai a.c., începând cu ora 12.00, la Casa de
Culturã a MAI din Sighetu Marmaåiei, poliåiætii de frontierã
maramureæeni au sãrbãtorit tripla semnificaåie a Zilei de 9 mai
- Ziua Independenåei, a Victoriei æi a Europei.
La activitatea dedicatã celebrãrii Zilei de 9 Mai, au vorbit
despre însemnãtatea
evenimentului prof. Eugenia
Godja, primarul Municipiului
Sighetu Marmaåiei, prof.
muzeograf Gheorghe
Todinca, din cadrul Muzeului
Maramureæului - Secåia
Istorie, comisarul-æef de
poliåie Ioan Oniga, adjunct
al æefului IJPF Maramureæ,
precum æi pãrintele Vasile
Grigor, preot în cadrul IJPF
Maramureæ. „Azi sãrbãtorim
încheierea ostilitãåilor celei
mai sângeroase conflagraåii
din istoria omenirii, când declanæatorul celui deal
Doilea Rãzboi Mondial a fost învins, zdrobit
æi desfiinåat. Tuturor învingãtorilor æi eroilor,
care dorm somnul de veci în glia strãmoæeascã
æi care nu au apucat Ziua Victoriei, le aprindem
în suflete candela recunoætinåei. Sãrbãtorirea
acestei zile este deja o tradiåie la Poliåia de
Frontierã Maramureæ, pe care o vom respecta
cu mare credinåã æi gratitudine”- a declarat
comisarul-æef Ioan Oniga. Prof. Eugenia Godja a fãcut o trecere
în revistã a tuturor evenimentelor istorice dedicate Zilei de 9 Mai,
ba mai mult i-a declarat pe poliåiætii de frontierã maramureæeni
înaintaæii învingãtorilor de la acele vremuri, iar muzeograful
Gheorghe Todinca, în alocuåiunea
sa, æi-a exprimat toatã admiraåia æi
respectul faåã de maramureæenii care
s-au jertfit în perioada celui de-al
Doilea Rãzboi Mondial.
Evenimentul a fost binecuvântat
de pãrintele Vasile Grigor, preot
în cadrul IJPF Maramureæ, care
a rostit o rugãciune, iar la final a
transmis gânduri bune, întelepciune
æi credinåã tuturor poliåiætilor de
frontierã maramureæeni, precum æi
invitaåilor acestora.
Iulia UTAN
Am avut onoarea de a fi martorii momentului în care
chestorul de poliåie DUMITRU SCUTELNICU a pus punct
unei respectabile cariere de 35 de ani, dedicatã frontierelor
României. În memoria
personalului Direcåiei
Poliåiei de Frontierã Iaæi
va rãmâne un exemplu de
personalitate puternicã,
deschisã comunicãrii æi
colaborãrii. A cerut rigoare
æi a oferit înåelegere. Prin
vocaåie a încorporat
scrieri alese æi pilde
din popor pe care, prin
meæteæugul vorbelor, ni
e-a împãrtãæit.
Chestorul de poliåie
Dumitru Scutelnicu a fost
directorul DPF Iaæi, funcåie
ocupatã din 1 decembrie 2005 æi pânã la desfiinåarea acestei
structuri.
Pregãtirea profesionalã a început-o la Liceul Militar, în
anul 1970 æi a fost continuatã la Æcoala Militarã de Ofiåeri
„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Academia de Înalte Studii Militare
æi Academia de Poliåie - Facultatea de Drept.
În anul 1977, tânãrul ofiåer de grãniceri era comandantul
unui pichet din cadrul Batalionului de Grãniceri Constanåa,
doi ani mai târziu - comandantul Companiei Grãniceri Chilia,
dupã æase ani - æef de stat major la Batalionul 192 Grãniceri
din Brigada 4 Grãniceri Constanåa, iar dupã cinci ani (1989)
– comandantul Batalionului 161 Grãniceri din Brigada 4
Grãniceri Constanåa. Anul 1991 îl aduce pe plaiurile moldave,
mai aproape de locul de baætinã (Vorona din judeåul Botoæani)
æi anume la Brigada 3 Grãniceri „Moldova” Iaæi. Aici a parcurs
toate treptele ierarhice, pânã la cea mai mare funcåie.
Domnule general, aveåi toatã recunoætinåa æi consideraåia
noastrã pentru profesionalismul æi onestitatea de care aåi dat
dovadã æi vã dorim sãnãtate deplinã, împliniri deosebite æi
pensie îndelungatã!
Vasilica TÃTARU
De-a lungul carierei militare æi poliåieneæti, data de 14
a avut o importanåã aparte pentru comisarul-æef de poliåie
ANDREI Radu-Victor. În data de 14 mai 1981, elevul Æcolii
Militare de Ofiåeri Activi “Nicolae Bãlcescu” – Sibiu trecea
de la Arma Infanterie la Arma Grãniceri, pentru ca, mai
apoi, la 14 mai 1999, Grãnicerii sã se unifice cu Poliåia de
Frontierã.
Ultima data importantã de 14 avea sã-i ofere directorului
Æcolii Æ.F.I.C.P.P.F. Timiæoara aducerea la cunoætinåã a
Ordinului cu trecerea sa în rezervã.
Dupã o activitate
ireproæabilã, dedicatã
profesiei de grãnicer,
jurnalist în cadrul Redacåiei
FRONTIERA, poliåist
de frontierã æi dascãl, a
acceptat, la vârsta de 50
de ani, noul statut de “tânãr
pensionar”.
Talentul sãu în mânuirea
peniåei æi a cuvintelor,
umorul de calitate,
blândeåea, împreunã cu
dorinåa de a face cât mai
mult au imprimat, de-a
lungul timpului, în rândul
colegilor, subordonaåilor æi
elevilor spiritul de echipã
æi un respect ce nu va fi
æters odatã cu trecerea sa
în rezervã.
Colegii din cadrul redacåiei FRONTIERA se alãturã
celor din cadrul Æcolii de Poliåie Timiæoara în a-i transmite
mulåumiri pentru tot ceea ce a fãcut în activitatea
desfãæuratã de-a lungul timpului, multã sãnãtate, viaåã
lungã, plinã de împliniri æi bucurii, alãturi de cei dragi,
însoåite de urarea PENSIE LUNGÃ ÆI SÃNÃTOASÃ!
F R O N T I E R A
C a r i e r e
31

Cãutarea fericirii,
printre gene
Suntem cu adevãrat fericiåi? Oare
cunoaætem cu adevãrat sensul acestui
cuvânt, de fapt?
Ar trebui sã ne punem aceste întrebãri
cu toåii, dacã suntem în cãutarea fericirii
adevãrate, gândind pozitiv. Unii au o
altã scarã de valori privind fericirea... se
rezumã la lucruri neînsemnate precum
banii, desmãåul, trãirea clipei... etc...
uitând de hrana sufletului, de prieteni
adevãraåi, de realizãrile profesionale,
sociale æi familiale, care, de altfel, sunt
cele mai semnificative. Menåinând un
echilibru între toate acestea ne putem
simåi satisfãcuåi æi fericiåi.
Existã numeroase studii care
atestã cã persoanele stabile psihic
æi social, active, conætiincioase æi
muncitoare tind sã fie mai fericite.
Aceætia moætenesc genetic trãsãturi
de personalitate pozitive, reuæind sã
se echilibreze mai uæor în perioadele
stresante ale vieåii cotidiene. Toate
persoanele sociabile sunt vesele. Se
ætie din experienåa noastrã cã fericirea
este supusã unei interminabile æi imense
influenåe externe. Dar, cu toate acestea,
eu sunt femeie!...Sunt aromânã æi mã
mândresc cu tot neamul meu! Exist æi
e un drept al meu... Îmi voi da silinåa
sã fac tot ceea ce este corect, sã mã
încadrez în normele morale æi etice
ale societãåii æi sistemului, sã apreciez
æi sã mã fac apreciatã... sã nu uit a
învãåa din greæeli, obligându-mã a nu
persevera în ele. Am învãåat practic
æi am înåeles ce mã face fericitã cu
adevãrat! Bineînåeles cã fiecare individ
are propria lui exigenåã în a obåine
acea stare de bine. Îmi iubesc familia
æi trãiesc pentru copilul æi soåul meu!
Îmi respect colegii æi încerc sã-i iert pe
cei care s-au dovedit a fi nedemni de
respectul meu, înæelându-mi aæteptãrile
dupã ce le-am întins mâinile atunci
când mi-au cerut. M-am înconjurat de
persoane vesele æi de prieteni care sã
32
mã merite æi sã-i merit - mai ales
care sã mã accepte aæa cum sunt
(nu am o imagine de sine irealã:
îmi cunosc atât punctele forte cât
æi cele slabe æi mai ales greæelile;
voi lucra pentru a mã corecta).
Mã trag dintr-un bunic aromân,
care a ætiut sã lupte æi sã moarã
pentru neamul nostru, ca noi astãzi sã
trãim în democraåie, fiind declarat erou.
Poate cã nu ætiåi ce înseamnã aromânii
(numiåi de istoriografia româneascã
macedoromânii, popular: machedoni,
machidoni): vlahi, în aromânã ei îæi
spun armâni. Sunt un popor romanic din
nordul æi centrul Greciei, Macedonia,
Albania, România æi Bulgaria. Limba
maternã este o limbã romanicã numitã
aromânã consideratã de lingviæti ca
fiind unul din cele patru dialecte ale
limbii române. Ceea ce nu ætiåi poate,
e faptul cã aromânii sunt foarte uniåi,
atât la greu cât æi la bine, existând peste
tot în pãturile sociale. Îæi dau tot ce au
pentru a ajuta un om æi nu au preå pentru
asta! Aæa sunt ei...SUNT OAMENI CU
ADEVÃRAT! Nu v-aæ dori sã cunoaæteåi,
însã, mânia sau ura unui aromân, doar
bucuria, pentru cã toåi devin un Tot æi
vor fi ca un zid ce nu se poate distruge.
Mulåi ne invidiazã pentru asta, dar pot
fi toåi ca noi! Multe nume ilustre au
existat æi existã în societatea noastrã, de
origine aromânã, dar nu existã pãdure
fãrã uscãciuni… mai avem printre noi
æi atipici, cu traume æi frustrãri...
Pentru a gândi pozitiv æi a gãsi
fericirea îmi permit sã fac trimitere cãtre
urmãtoarele:
În primul rând conåientizez cã merit
fericirea. Cei care sunt habotnici æi nu
cred acest lucru, minimalizându-æi acest
drept, nu o vor atinge în veci. Întodeauna
trebuie sã faci haz de necaz, atât cât
poåi... Trebuie sã încerci sã râzi chiar
æi de tine. Pãstrarea sãnãtãåii, odihna
- atât cât îåi cere organismul, o dietã
sãnãtoasã, sportul, citirea unei cãråi
bune sau vizionarea unui film care sã
te relaxeze trebuie sã ai în atenåie. Sã te
înconjori de persoane vesele, niciodatã
de persoane cu gândire negativã, pentru
cã e foarte uæor sã începi sã gândeæti
negativ lângã o persoanã care judecã
aæa. Æi, nu în ultimul rând, trebuie sã
înåelegi ce anume te face fericit (dar
puteåi lãsa la o parte intrigile æi urzelile,
pentru cã acestea vã încarcã negativ æi
vã consumã inutil energia). Nu suntem
prea frumoæi cu toåii - dar nici nu trebuie
- însã putem sã convieåuim împreunã,
aæa cum ne-a lãsat Dumnezeu. Doar
atunci când nu ne mai temem æi de
umbra noastrã, începem sã trãim fiecare
experienåã, fie ea dureroasã sau fericitã,
sã trãim cu recunoætinåã pentru fiecare
moment, trãind din plin æi odatã ce
vom avea încredere în propriul nostru
sistem de valori, vom æti cum sã trãim.
Singura satisfacåie adevãratã, atât pe
linie profesionalã cât æi personalã,
este sã creæti înlãuntrul tãu tot timpul,
sã devii mai înåelept, mai drept, mai
generos, mai simplu, mai bun, mai
activ, mai cinstit. Æi asta o putem face
cu toåii, dacã vrem cu adevãrat æi dacã
facem ceea ce este de fãcut într-o zi,
cât putem de bine, fãrã a fi împinæi de
la spate æi nici de frica cuiva anume.
Viaåa nu este uæoarã pentru niciunul
dintre noi. Trebuie sã învãåãm sã fim
perseverenåi în a cãlca drept æi, mai ales,
sã avem încredere în noi înæine!
F R O N T I E R A
Gabriela RADU
S o c i a l i z a r e

Ætiaåi despre...
„Corpul Uman”
Toåi bebeluæii se nasc cu ochii albaætri. Dupã câteva ore
de la naætere, culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor
ajung, pânã la urmã, sã aibã ochii de altã culoare.
La naætere, orice bebeluæ are 350 de oase, iar dupã
terminarea copilãriei 144 dintre ele se unesc.
Creæterea creierului se opreæte în jurul vârstei de 15 ani.
Creierul continuã sã transmitã semnale sub formã de
impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore, dupã
moarte.
Muæchiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se
contractã în mai puåin de o sutime de secundã.
Unghia degetului mijlociu creæte cel mai repede. O unghie
ajunge la lungimea normalã cam în 150 de zile.
În momentul primei respiraåii, un nou nãscut trebuie sã
inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decât un adult.
Omul are aproximativ 76 000 de fire de pãr pe cap.
Atunci când åesuturile æi organele sunt private de oxigen,
sângele capãtã culoarea albastrã.
Sunt necesare aproximativ 200.000 de încruntãri pentru
apariåia unui rid permanent deasupra sprâncenelor.
Inima femeii bate mai repede decât cea a bãrbatului.
O persoanã râde în medie de circa 15 ori pe zi.
Dinåii unui om sunt tari aproape ca piatra, totodatã fiind
singura parte din corpul uman care nu se reparã singurã.
Copilul, pânã sã se nascã, viseazã aproape tot timpul. Copiii
nãscuåi prematur vor visa mai mult la maturitate decât ceilalåi.
Corpul uman utilizeazã aproximativ 300 de muæchi, numai
pentru a se menåine în echilibru, când stã în picioare.
Existã în jur de 3 mii de milioane de bacterii în fiecare labã
a piciorului unui om.
Osul de la æold este mai tare decât cimentul.
Trecerea alimentelor din gurã în stomac dureazã 7
secunde.
Penisul unui bãrbat are, în medie, de 3 ori mãsura degetului
sãu mare, de la mânã.
Dimineaåa, omul este cu un centimetru mai înalt decât
seara. Cartilagiile de la încheieturi se taseazã pe parcursul zilei.
Dupã excesele culinare, auzul devine mai slab.
Cu cât I.Q.-ul unui om este mai mare, cu atât doarme mai
mult decât ceilalåi æi viseazã mai mult.
Cea mai mare celulã din corpul omenesc este ovulul.
Pe un centimetru pãtrat de piele se aflã aproximativ æase
milioane de celule, 5.000 de receptori, 15 glande sebacee,
200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili æi
corpusculi termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru
de vase sanguine æi peste 100 de glande sudoripare.
Acidul gastric pe care stomacul omului îl eliminã pentru a
descompune mâncarea este atât de puternic încât poate dizolva
o lamã de ras.
Celulele care alcãtuiesc creierul uman pot stoca de pânã
la 5 ori mai multã informaåie decât cuprinde toatã Enciclopedia
Britanicã.
Creierul foloseæte aceeaæi „putere” care ar fi suficientã
pentru arderea unui bec de 10 waåi.
Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin
secreåiile din nasul æi gâtul omului.
Media duratei unui vis profund la om este de 2-3
secunde.
Pãrul uman creæte anual cu 40 cm, iar unghia cu 6 cm.
Corpul omenesc elibereazã în 30 de minute destulã energie
cât s-ar încãlzi un litru de apã.
Ochii unui om nu îæi schimbã dimensiunea, în timp ce nasul
æi urechile nu se opresc niciodatã din creætere.
Creierul uman este mai activ în timpul nopåii decât în
timpul zilei.
Existã suficient fier într-o fiinåã umanã pentru a face un
mic cui.
Creierul foloseæte 40% din oxigenul care intrã în
organism.
Este imposibil a strãnuta cu ochii deschiæi.
Greutatea medie a pielii unui om este de douã ori mai mare
decât cea a creierului.
Cele mai bune performanåe ale memoriei sunt atinse între
15 æi 25 de ani.
50% din informaåia primitã se uitã într-o orã æi 80% într-o
lunã.
Inima produce circa 70 de bãtãi pe minut, de-a lungul vieåii
bate de aproximativ 2,7 miliarde de ori, iar o revoluåie cardiacã
dureazã 0,8 secunde.
Inima pompeazã mai mult de 3.500 de litri de sânge într-o
orã.
În timpul unui efort fizic, cantitatea de sânge ce trece prin
inimã creæte cu 10-35%, iar ritmul cardiac poate sã se tripleze.
Rinichii filtreazã 1,2 litri de sânge pe minut, adicã 2 000
litri pe zi æi consumã 8% din oxigenul utilizat de organism în
repaus.
Glandele salivare secretã circa un litru de salivã pe zi æi
înghiåim în medie de douã ori pe minut.
Viteza de propagare a bolului alimentar în intestinul subåire
este de 2 cm pe minut, în colon el avanseazã 5 cm pe orã.
În timpul somnului, corpul uman îæi schimbã poziåia de
30-40 de ori pe noapte.
Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la un copil
pânã la o lunã, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore pânã la 6
ani, 9 ore pânã la 12 ani æi 7 ore æi jumãtate la un om adult.
Atunci când o persoanã priveæte o altã persoanã pe care o
place, involuntar pupilele se dilatã. La fel se întâmplã æi când se
uitã la cineva pe care urãæte.
Durata vieåii unei celule intestinale este de 12 ore, cea a
unei celule a peretelui stomacului e 2 zile, o celulã din piele
trãieæte 4 sãptãmâni, iar una nervoasã poate trãi pânã la 60 de
ani.
Sistemul nervos transmite mesaje cu viteza de aproape 300
de kilometri pe orã.
Nasul uman poate percepe æi reåine 50.000 de mirosuri
diferite.
Ochiul uman distinge peste 10 milioane de culori.
Urechile secretã mai multã cearã atunci când omului îi este
fricã.
Mediul acvatic a fost, cândva, lãcaæul de existenåã al omului,
aceasta o dovedeæte æi faptul cã naæterea este mult mai uæoarã
în apã, mediu în care nou-nãscuåii evolueazã cu dezinvolturã,
åinând ochii larg deschiæi æi efectuând miæcãri reflexe de înot, care
le permit sã se deplaseze cu relativã uæurinåã.
Atunci când muæchii funcåioneazã, ei produc acid lactic,
pe care organismul îl eliminã cu ajutorul ficatului. În cazul unui
efort susåinut, acidul lactic nu mai poate fi eliminat în totalitate,
astfel el se acumuleazã æi determinã dureri musculare: aceasta
este febra muscularã.
Bãrbaåii nu ar trebui sã încerce sã-æi controleze gesturile
în faåa femeilor, pentru cã au cele mai mari æanse sã fie, prinæi,
faåã de o femeie, care poate sã-æi mascheze gesturile, în faåa unui
bãrbat, cu mult mai bine.
Unii oameni de geniu, au suferit de diferite boli, reuæind sãæi
învingã suferinåa fizicã prin creaåie. Astfel, Cezar, Napoleon
Bonaparte, Feodor Dostoievski, Hemholtz aveau epilepsie, Charles
Darwin æi Bismarck erau neuroastenici. Bolnavi, pe fond nervos,
au fost Newton, Lenau, Nietzsche, Dante Aligheri, Gabriel Rosetti,
Charles Baudelaire, Van Gogh, Victor Hugo, Wolff. De afecåiuni
pulmonare au suferit John Locke, Walter Scott, P.B. Schelley, Voltaire,
Schiller, Emerson, Edgar Allan Poe, Chopin, Heinrich Heine, Eugene
O’Neill, Anton Chechnov, Maxim Gorki æi alåii. Homer(sec. Al IXlea
i.e.n.) æi J. Milton nu vedeau, Beethoven nu auzea, Byron era
æchiop, iar Lichtemberg æi Immanuel Kant aveau cocoaæã. Jean Jaques
Rousseau, A. Schopenhauer æi Stindberg trãiau mereu cu impresia
cã sunt persecutaåi.
Word wide web
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r 33

:-)
Looping
o Pentru cei care nu cunosc
conceptul de „buclã” oferim aici
explicaåiile clarificatoare pentru
a înåelege ce se întâmplã atunci
când se spune despre un program
de calculator cã „intrã în buclã”
(„looping”).
Directorul unei firme îi spune
secretarei:
- Vom pleca pentru o sãptãmânã
în strãinãtate la un congres æi sper sã
ne simåim bine împreunã. Fã toate
pregãtirile necesare pentru cãlãtorie...
Secretara îæi sunã soåul:
- Voi pleca cu æeful la un congres,
în strãinãtate, pentru o sãptãmânã. Te
rog, dragul meu, ai grijã de tine în
acest timp.
Soåul îæi sunã amanta:
- Nevastã-mea pleacã în strãinãtate
pentru o sãptãmânã. Hai sã ne
petrecem sãptãmâna asta împreunã,
prinåesa mea...
Amanta, care este învãåãtoare la o
æcoalã particularã, îæi anunåã copiii:
- Pentru cã sãptãmâna viitoare am
de rezolvat o problemã, voi lipsi de la
æcoalã. Deci, sãptãmâna viitoare nu
veniåi la æcoalã.
Unul dintre copii, pentru cã îæi
iubeæte foarte mult bunicul, fuge la el
æi îi spune:
- Bunicule, sãptãmâna viitoare nu
trebuie sã merg la æcoalã. Mi-ai promis
cã, dacã vom avea timp liber, vom
merge la munte împreunã.
Bunicul (care este directorul din
aceastã istorioarã) îæi iubeæte foarte
mult nepotul. Ca urmare o sunã pe
secretarã æi îi spune:
- Nepotul meu m-a rugat sã-mi
petrec sãptãmâna viitoare cu el, aæa
încât nu vom mai merge la congresul
din strãinãtate. Te rog fã demersurile
de anulare a cãlãtoriei.
Secretara îæi sunã soåul:
- Directorul æi-a anulat cãlãtoria aæa
încât vom rãmâne împreunã, dragul
meu...
Soåul îæi sunã amanta:
- Nu ne mai putem petrece
sãptãmâna viitoare împreunã,
pentru cã soåia mea nu mai pleacã în
cãlãtorie.
Amanta îi anunåã pe copiii de la
æcoalã :
:-)
- Problema pe care o aveam s-a
rezolvat aæa încât sãptãmâna viitoare
toatã lumea vine la æcoalã.
Copilul îi spune bunicului:
- Bunicule, sãptãmâna viitoare
mergem la æcoalã aæa cã, îmi pare rãu
dar nu mai pot sã-åi åin companie.
Bunicul director îæi sunã secretara
:
- Nepotul meu tocmai m-a sunat
sã-mi spunã cã nu mai poate petrece
sãptãmâna viitoare cu mine. Ca
urmare, continuã pregãtirile pentru
plecarea la congres...
Acum aåi înåeles ce înseamnã
„buclã”?
:-)
însãrcinatã nevastã-mea, i-am zis:
- Iubito, dacã va aratã ca tine, o sã
fie magnific.
La care ea mi-a rãspuns:
- Dacã va arãta ca tine, o sã fie
miracol...
Culmea maneliætilor :
Sã conduci o maæinã fãrã
numãr...fãrã numãr...fãrã numãr...
Alinuåa la æcoalã:
-Unde se gãseæte cel mai mult
zahãr din lume, Alinuåa? întrebã
învãåãtoarea.
-Pãi..., în Zahara.
-Bine Alinuåa, da acolo e praf.
-Da’ ce, am zis eu cã-i cubic?
-De ce atunci când cineva vorbeæte
cu Dumnezeu, aceasta se numeæte
„rugãciune”, dar când Dumnezeu
vorbeæte cu cineva se numeæte
„schizofrenie”?
- Chelner, ce vin ne recomanzi
astãzi la aniversarea cãsãtoriei?
- Depinde domnule, vreåi sã
sãrbãtoriåi sau vreåi sã uitaåi...
Un tip beat mort intrã într-un bar
æi, dupã ce se izbeæte de câåiva clienåi
în drum spre tejghea, se opreæte în faåa
unei perechi æi râgâie.
Soåul, indignat, zbiarã la el:
- Cum îndrãzneæti sã râgâi înaintea
soåiei mele?!
- Vai, îmi cer scuze, rãspunde
beåivul. N-am ætiut cã era rândul
dumneaei.
Sondaj de opinie în Italia;
întrebarea: „Credeåi cã sunt prea mulåi
strãini în åarã ?”
Rezultatele au fost dupã cum
urmeazã:
20% dintre respondenåi au spus
„Si”
10% dintre respondenåi au spus
„No”
70% dintre respondenåi au spus:
„E, pe dracu!”
34
F R O N T I E R A
Regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SINGURÃ
REGULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã
datã, fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

:-)
Galeria a cu zâmbete!
e :-)
DE LA POLIÅIE I de Dumitru MOCANU
PRIMELE ÎN
PASAPORT!
AGIE
MAÆINA POLIÅIEI
H2O
CEA ZIDITÃ
POLIÅIST
PROBÃ A
NEVINOVÃÅIEI
MÃSURA LUI
CUZA
NOTA 7
A ÎNÅELEGE
E TALON AL
PUTERII
LICIÅI
CULPÃ
A VINDECA
JOC DE
NOROC
PISTOL
SFIDÃTOR
LOC DE
MEDITAÅIE
Doi beåivi mergeau pe câmp æi ajung
la o æosea.
-Sari tu primul peste râul ãsta?
Celãlat sare æi cade pe asfalt.
-Bããã, nu mai sãri cã e îngheåat...
MARCÃ DE
PISTOL
NOTA 3
RAI
CASTE!
SE MUTÃ ÎN
ALTÃ ÅARÃ
SUPUÆII
DOMNULUI
DOMNUL
DE LA
BINGO
SOBRU
INFORMAÅIE
FRUCTE LA
BORCAN
LOBAT PE
CENTRU!
NOBIL
MICUL
AGENT!
GOANA!
VEDE TOTUL
NEGRU
DOUÃ ARME!
STRADÃ MICÃ
ÎN NERA!
BUN DE
ACÅIUNE
REFÃCUÅI
CÃMAÆA
LELIÅEI
BUN DE
ALTOIT
SOLDATUL
ÆAHULUI
PRIMELE
SENTINÅE!
Un alpinist cãzut în crãpãtura unui
gheåar este gãsit de o echipã de salvare
care strigã la el:
-A sosit salvamontul æi cei de la
crucea roæie!
-Nu mã intereseazã, cã nu am nimic
de donat...
Soåia unui boxer se trezeæte noaptea æi
aude un hoå la uæã. Îæi trezeæte soåul:
-Bãrbate, vezi cã vrea cineva lecåii
particulare de box.
MECI NUL
CANOE!
TARE ÎN
MUÆCHI
:-)
CARTE
FAPTÃ
PENALÃ
F R O N T I E R A
D i v e r t i s m e n t
35
Responsabili de pagini Ætefan