Nr. 10/2007 - Politia de Frontiera

„Timpul pierdut pentru schimbarea turei”,
„Naveta”, „Faptul cã nu se poate acoperi
în întregime distanåa dintre subzonele
controlate”.
Pentru 11,4% dintre subiecåi „Turele
de noapte”, care provoacã foarte multã
obosealã, reprezintã sursa principalã de
insatisfacåie.
Prezenåa pe primul loc a acestor surse de
insatisfacåie confirmã ipoteza nr. 2, potrivit
cãreia condiåiile vicioase de muncã (locuri
de muncã izolate, lucrul pe ture, naveta
pe distanåe mari, expunerea îndelungatã a
organismului la temperaturi extreme, riscul
confruntãrii cu agresivitatea, responsabilitate
mare rezultatã din portul æi utilizarea
eficientã, conform legii, a armamentului din
dotare) fac ca noii încadraåi sã se adapteze
mai greu la activitatea operativã a PF.
8,8% dintre subiecåi considerã cã
atitudinea neadecvatã faåã de muncã,
comportamentul neadecvat în instituåie,
familie, societate, deficienåele de
organizare æi planificare existente la nivel
de turã constituie o sursã de insatisfacåie
æi, automat, o demotivare: „Faptul cã unii
poliåiæti nu înåeleg faptul cã la serviciu se
munceæte, doar acasã desfãæori activitate de
relaxare, de recreere”; „Inactivitatea”, „Lipsa
de organizare”; atitudinea neadecvatã faåã
de muncã, societate sau echipa de lucru a
unor colegi („Superficialitatea unor colegi”;
„Lipsa de profesionalism, de solicitudine
a unor colegi”, „Atitudinea unor colegi în
societate”; „Atitudinea unor æefi”).
6,4% dintre subiecåi considerã cã
deficienåele logistice sunt cele care le
produc insatisfacåie („Dotarea proastã:
pistoale proaste, veste rupte æi murdare,
maæini rablã”; „Lipsa dotãrilor”, „lipsa
echipamentelor necesare”).
6,4% dintre subiecåi ar fi deranjaåi
de rutina activitãåii datã de parcurgerea
aceloraæi trasee, aceloraæi locuri, activitatea
monotonã de supraveghere a frontierei sau
de un posibil lucru la birou. Pe de altã
parte, subiectivismul sau favoritismul în
planificarea misiunilor este æi el o formã de
rutinã æi, automat, o sursã de insatisfacåie:
„Nu este diversitate, nu se face rotaåia aæa
cum ar trebui”; „Uneori se fac diferenåe la
planificarea noastrã în misiune (unele au
22
prea multe misiuni de intervenåie, iar altele
deloc)”; „Nu-mi place sã stau degeaba, mã
plictisesc”, „Sã stau pe loc sau la un birou”;
„Rutina”. Dupã cum se observã, diferenåele
sunt simåite de femei, prin urmare, o datã cu
pãtrunderea lor în numãr ceva mai mare în
instituåie, riscul discriminãrilor profesionale
creæte.
3,7% dintre subiecåi considerã cã
rigiditatea sistemului reprezintã o sursã
importantã de insatisfacåie care le afecteazã
adaptarea la locul de muncã: „faptul cã
nu ni se explicã anumite situaåii”; „lipsa
comunicãrii între colegii cu care ne
desfãæurãm activitatea”.
Percepåia subiectivã a misiunilor,
incapacitatea unor subiecåi de a se identifica
cu specificul misiunilor, cu munca la frontierã
indicã faptul cã un procent de 11,6% dintre
subiecåi nu înåeleg finalitatea misiunilor, se
simt stresaåi de acestea, nu au suficientã
încredere în ei æi, prin urmare, nu s-au
adaptat încã la specificul muncii la frontierã:
„Faptul cã nu putem sã cunoaætem populaåia
deoarece suntem obligaåi sã mergem pe
fâæie între niæte repere æi sã supraveghem
vapoarele pe Dunãre”; „Lipsa de preocupare
a celor din jur æi unele misiuni inutile pe
care le executãm”; „Mersul prea mult pe
jos”, „Faptul cã trebuie sã cãrãm geanta pe
umãr în misiune”, „Postul de pazã Control
Acces”, „Stresul”,” Lipsa experienåei” .
Au mai fost enumerate, în procente
mici æi alte surse de insatisfacåie. 11,4% din
subiecåi nu au rãspuns la acest item.
Itemul nr. 6: „Care consideraåi cã este
problema cea mai importantã care ar trebui
soluåionatã urgent la nivelul subunitãåii
dumneavoastrã?”, permite ierarhizarea
prioritãåilor:
1) 58,8% - logistica: „RTP-urile”;
„Dotarea cu mijloace tehnice”; „O baie
separatã a femeilor de cea a bãrbaåilor; staåii
mai bune în dotare”; „La nivelul sectorului
cred cã ar trebui îmbunãtãåitã tehnica de
lucru”, „binoclurile sunt proaste”, „nu
avem termoviziune”, „BMK-uri sunt doar
douã, ceea ce nu este suficient”, „staåiile
nu au acoperire în tot raionul”; „lipsa
autospecialelor”; „lipsa logisticii necesare
pentru îndeplinirea misiunilor într-un mod
profesionist”; „mijloace de comunicaåie”;
„dotarea lasã de dorit”; „dotarea cu
aparate de vedere pe timp de noapte mai
performante”; „un spaåiu adecvat pt. Pazã,
Control, Acces æi dotarea cu RTP – uri æi
binocluri”; „mijloacele de transport pentru
navetã sunt depãæite”; „dotarea materialã,
transportul la æi de la serviciu”; „Dotarea în
special cu mijloace de transport”;
2) 6,4% „Respectarea programului de
lucru”, Soluåii pentru schimbul de turã care
în prezent impune lucru peste program”;
3) 3,8% - „Naveta”; „Decontarea
cheltuielilor pentru deplasarea la locul de
muncã”;
4) 3,8% Comunicarea instituåionalã:
„Comunicarea între agenåii noi æi cei vechi”;
„Comunicarea cu superiorii æi implicarea
acestora”; „Mai multã înåelegere pentru
problemele personale”;
5) 1,3% - „Mai multã pregãtire în rândul
agenåilor, colegialitate, respect, integritate”;
• 1,3% - Cerinåe clare æi realiste,
clarificarea rolurilor: „Sã se axeze mai mult
pe descoperirea infracåiunilor æi mai puåin
pe contravenåii”;
• 1,3% - Eliminarea stresului;
• 1,3% - „Crearea unei echipe speciale
de intervenåie rapidã”;
• 28% din subiecåi nu au rãspuns la
acest item.
Rãspunsurile date la itemul nr. 7: „Care
sunt aspiraåiile dumneavoastrã vizavi
de locul de muncã?”, vizeazã orientarea
predominantã a subiecåilor spre carierã în
profesia aleasã:
Astfel, 40,8% aspirã la „Avansarea în
grad æi ocuparea unei funcåii importante”.
Aceæti subiecåi îæi doresc de fapt o trecere
în corpul ofiåerilor, având studii superioare,
ceea ce confirmã ipoteza nr. 1: pãtrunderea
în numãr mare a persoanelor cu studii
superioare pe funcåii ce necesitã studii medii,
afecteazã procesul de adaptare la cerinåele
postului ca urmare a diferenåelor de opinie,
a pretenåiilor subiecåilor, a nevoii lor de
a-æi valorifica cunoætinåele profesionale
dobândite prin studiile superioare æi pe
profil.
• 34,8% dintre subiecåi îæi doresc sã se
descurce bine æi sã facã faåã cerinåelor cu
profesionalism.
• 19,1% dintre subiecåi aspirã la o
perfecåionare în domeniu.
• 15,1% dintre subiecåi resimt acut
nevoia de evidenåiere în muncã æi de aceea
aspirã la rezultate – infracåiuni constatate –
singurele care permit o evidenåiere rapidã.
• 5% dintre subiecåi au rãspuns: „Sã
lucrez în domeniul în care am studiat”; „Sã
fac ceea ce mi-am dorit din totdeauna –
muncã de birou”; „Sã profesez pe profilul pe
care am terminat studiile superioare”. Acest
procent de 5% întãreæte æi el confirmarea
ipotezei nr. 1, mai sus menåionatã.
• 8,8% au aspiraåii generale: „Sã nu am
probleme de sãnãtate”, „Pentru cã am 44
de ani nu mai am timp sã fac carierã, vreau
sã fiu sãnãtoasã æi sã duc la bun sfâræit æi
onorabil munca pe care am început-o”;
„Sper sã fie mai bine”; „Sã mã înåeleg cu
colegii æi cu æefii”; „Sã fiu corect”; „Dotãri
mai bune”. Este vorba clar de subiecåi cu
vârste ridicate, iar aspiraåiile lor limitate
strict la sãnãtate æi nicidecum la profesie
confirmã ipoteza nr. 3 potrivit cãreia agenåii
nou încadraåi, proveniåi din sursã externã,
cu vârste peste 40 – 43 de ani, se adapteazã
mai greu la cerinåele postului ca urmare a
solicitãrilor fizice ridicate.
û