Nr. 10/2007 - Politia de Frontiera

ÅARA FAGILOR
Tãrâmul de basm
Tãrâm mirific, unde munåii se
împletesc aproape perfect cu pãdurile
æi norii cu cerul, învãluit într-o liniæte
binecuvântatã de Dumnezeu, a cãrui
prezenåã este simåitã parcã mai mult decât
în alte locuri, mãrturie stau mânãstirile
Voroneå, Suceviåa, Moldoviåa sau Putna
æi multe altele, renumite prin bogãåia æi
frumuseåea lor spirituale, denumit cândva
„Åara Fagilor”, este Bucovina de astãzi.
Aici simåi murmurul strãmoæilor în
æuvoaiele apelor curate æi limpezi, în
foænetul frunzelor æi-n unduirea linã a
ierbii.
Mãrturii istorice
În jurul toponimului Bucovina s-au
vehiculat diverse supoziåii. Unele surse
considerã cã denumirea åinutului ar avea
la bazã germanul Buche, Buken′land sau
Bukowina – „Åara fagilor”
Un hrisov datat 30 martie 1392 æi
scris în cancelaria lui Roman I, Domn al
Moldovei (1391-1394), vorbeæte despre o
danie fãcutã de voievod unui viteaz de-al
sãu în strãvechiul pãmânt românesc al
Bucovinei:
“Marele singur stãpînitor, din mila lui
Dumnezeu domn, Io Roman-voievod,
stãpînitor al Åãrii Moldovei, de la Munte
pînã la Mare. Am dat slugii noastre, Ionaæ
Viteazul, pentru credincioasa lui slujbã,
trei sate pe Siret ... Numele satelor:
Clorsãceuåi æi Vladimirãuåi æi Bucurãuåi. Iar
hotarul lor: din jos de la Mãreæãuåi, valul
care este de-a curmeziæul cîmpului pînã la
Siret, apoi de cealaltã parte a Siretului la
capãtul de jos al poienii...ãi de acolo drept
la Bucovina la o movilã æi de acolo pe
marginea Bucovinei în sus, pînã la hotarul
Serbescului... de acolo peste Siret pînã la
Bucovina cea mare, de unde iese drumul
de la Dobrinãuåi la capãtul cîmpului æi
de acolo pe marginea Bucovinei pe deal
la vale...”
Expresiile de “bucovina” æi “bucovina
cea mare” reprezintã, în fapt, pãråi
concrete ale codrilor seculari din Åara
de Sus, din Bucovina românilor, asupra
cãrora domnitorii Moldovei aveau dreptul
sã dispunã de ele aæa cum credeau de
cuviinåã.
Alte informaåii despre actuala denumire
a Bucovinei ni le oferã o însemnare, fãcutã
mult mai târziu, a unui ofiåer german
Schneider von Weismanthel, aflat în
slujba regelui Carol al XII-lea al Suediei
(1697-1718): “Pãdurile de fag ce sînt fãrã
seamãn (numite pe româneæte Codru -
Koder, iar pe slavoneæte Bukovina) - nota
germanul - strãbat åara (Moldova - n.a.) dea
lungul æi de-a latul…Codru începe de la
Nistru…merge spre Chiæinãu, Iaæi æi Bîrlad
pânã la graniåa cu Transilvania, apoi de-a
lungul acesteia pânã spre Neamå, Suceava,
pânã o ia din nou de-a curmeziæul pe sub
Cernãuåi æi Hotin pe Nistru…Nu este nici
o altã esenåã de lemn în aceastã pãdure de
fag…Mai cresc cei mai frumoæi meri, peri,
pruni, cireæi, nuci, aluni æi alåi asemenea
pomi fructiferi. Mai creæte aici æi multã
viåã sãlbaticã…Locuitorii mai åin în
aceastã pãdure multe milioane de albine,
mulåumitã cãrora åara este plinã de miere
æi, ca sã spun altfel, prin ea curge, întradevãr,
laptele æi mierea…Într-un cuvânt,
aici nu se duce lipsã de nimic”, încheie
ofiåerul german.
Interviu realizat cu Directorul D.P.F. Rãdãuåi,
comisar-æef de Poliåie Ion Pop
12
- Domnule director, aåi fost desemnat
anul acesta, la Gala Premiilor Poliåiei de
Frontierã, drept cel mai bun Director de
direcåie teritorialã, dupã ce, în anul 2006,
când eraåi la comanda I.J.P.F. Satu Mare, vi
s-a acordat titlul „poliåistul anului”? Cum aåi
reuæit aceste succese?
- Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã a organizat la Bucureæti o serie de
manifestãri dedicate Zilei Poliåiei de Frontierã,
ocazie cu care inspectorul general al Poliåiei
de Frontierã Române, chestor principal de
poliåie dr. Nelu Pop a decernat o serie de
distincåii æi titluri pentru poliåistul de onoare al
anului 2007 la diferite categorii de funcåii. În
urma decernãrii distincåiilor, Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Rãdãuåi i s-au acordat cele mai
multe titluri, respectiv patru: „Poliåistul de
frontierã al anului la categoria ofiåer de poliåie
de frontierã”- comisarului-æef Laurenåiu Batin
– æeful I.J.P.F. Maramureæ; „Poliåistul de
frontierã al anului la categoria agent de poliåie
de frontierã” – agentului-æef Ludovic Rachovan
– I.J.P.F. Maramureæ; „Poliåistul de frontierã al
anului la categoria cel mai rezistent poliåist de
frontierã la acte de corupåie” – agentului Radu
Crãciun – I.J.P.F. Suceava. De asemenea, eu am
fost desemnat de conducerea I.G.P.F. ca fiind
„Poliåistul de frontierã al anului” la categoria
Director al Direcåiei Teritoriale a Poliåiei de
Frontierã, titlu ce mi-a fost conferit pentru
„eficienåa metodelor æi mijloacelor utilizate în
organizarea æi desfãæurarea activitãåilor de la
frontiera de nord a României, pentru energia
debordantã de care am dat dovadã în actul
managerial æi pentru rezultatele obåinute în
munca operativã”.
În anul 2006 am fost æef al I.J.P.F. Satu
Mare, iar cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã
û