Nr. 10/2007 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 10/2007 • 36 PAGINI
INAUGURAREA CENTRULUI DE
PREGÃTIRE ÆI CAZARE SULINA
pag. 3

• PE SCURT • PE SCURT• PE SCURT• PE SCURT
Convocare privind resursele umane
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 670
În perioada 10-12 octombrie a.c. a
avut loc la Rãdãuåi, judeåul Suceava o
convocare în domeniul resurselor umane.
Aceasta a fost condusã de cãtre directorul
DMRU din cadrul IGPF, comisarul-æef
Ionel Tîrsînoagã æi æeful Serviciului Resurse
Umane, cms-æef Ion Sima. Au participat
æefii de birouri æi compartimente MRU din
toate structurile PFR. În cadrul întâlnirilor
avute au fost dezbãtute probleme de
interes legate de cooperarea între direcåii
æi inspectorate judeåene al PF æi rezolvarea
unor probleme legislative care necesitau
lãmuriri. De asemenea, cu aceastã ocazie
a avut loc æi evaluarea activitãåii MRU
pe 9 luni precum æi o serie de dezbateri
având ca teme „încetarea raporturilor
de serviciu al poliåiætilor”, „evaluarea
activitãåii profesionale, pregãtirii æi
conduitei individuale a personalului PFR”,
„încadrarea poliåiætilor în condiåii de
muncã deosebite, speciale æi alte condiåii”,
„modificarea raporturilor de serviciu ale
poliåiætilor” æi „sistemul de gestiune a
datelor de personal”.
Gabriel CRÃCIUN
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Editor coordonator:
Diana Maria PROTOPOPESCU
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
inspector Ætefan ANDREESCU
subinspector Iulian PUICÃ
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Alegeri la Asociaåia cadrelor în rezervã
În data de 26 octombrie a.c., la Centrul
Cultural al MIRA a avut loc a-V-a Conferinåã
a Asociaåiei Naåionale a Cadrelor Militare
în Rezervã æi în Retragere din MIRA.
Conferinåa a fost prezidatã de preæedintele
acesteia, general locotenent Vasile
Adomnichi. Au participat preæedinåii celor
41 filiale judeåene, inclusiv municipiul
Bucureæti æi membrii colegiului Central al
asociaåiei. Înainte de începerea lucrãrilor,
au fost acordate diplome de onoare
persoanelor care au sprijinit activitatea
acesteia.
Conferinåa a început cu citirea
mesajelor din parte preæedintelui
României, al primului ministru, ministrului
administraåiei æi reformei administrative,
2
ministrului apãrãrii, inspectorilor generali
ai PFR, IGP, ISU, jandarmeriei precum æi
æefilor altor instituåii ale statului.
Conform ordinii de zi au fost prezentate
rapoartele cu privire la activitatea Asociaåiei
Naåionale æi la execuåia bugetarã, darea de
seamã a Comisiei de Cenzori æi programul
de acåiune pentru legislaåia urmãtoare.
În final, au avut loc alegerile membrilor
Colegiului Central, ai Consiliului Executiv,
Comisia de Cenzori æi Comisia de Analizã
a Respectãrii Statutului.
Preæedinte al Asociaåiei a fost reales
generalul-locotenent Vasile Adomnichi.
Mihai BEJENARU
Comisarul Doru Dãnuå, din cadrul IJPFN Tulcea, doreæte ca prin
intermediul revistei FRONTIERA sã mulåumeascã colegilor din cadrul
DPF Iaæi care au donat sânge pentru mama sa, aflatã în stare criticã la
Spitalul de Urgenåã Iaæi. Pentru promptitudinea cu care a primit sprijinul
colegilor doreæte sã mulåumeascã æi celor care au coordonat activitatea,
comisar-æef Dumitru Scutelnicu, æeful DPF Iaæi, Tache Bocãnialã, adjunctul
acestuia æi Zaharia Ivaæcu, directorul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã
a Personalului PFR Iaæi.
Foto coperta I æi coperta IV
- Gabriel CRÃCIUN
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Abonamentele la revistã se
vireazã la bugetul de stat în
contul „valorificãri bunuri”
al fiecãrei subunitãåi în parte
deschis la trezoreria localã
Responsabil de numãr
inspector Ætefan ANDREESCU
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
30 octombrie 2007
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu
se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
û

Ministrul Cristian David a inaugurat
Centrul de Pregãtire æi Cazare Sulina
Sâmbãtã, 20 octombrie a.c., a avut
loc inaugurarea Centrului de Pregãtire æi
Cazare Sulina, unitate aparåinând IGPF æi
aflatã în organigrama IJPFN Tulcea.
Pentru asigurarea condiåiilor de
cazare æi pregãtire a personalului
Poliåiei de Frontierã Române, în zona
de competenåã a Poliåiei de Frontierã
din Delta Dunãrii, în anul 2002 au fost
demarate lucrãrile de consolidare æi
amenajare a vechiului sediu aparåinând
Sectorului P.F. Sulina, lucrãri ce au fost
terminate în anul 2007, destinaåia finalã
fiind Centrul de pregãtire æi cazare
Sulina.
La deschiderea Centrului au
participat ministrul internelor æi reformei
administrative, Cristian David, inspectorul
general al PFR, chestor principal
dr. Nelu Pop, æefii DPF Constanåa,
comisar-æef Ene Tudorel, IJPFN Tulcea,
comisar-æef Cristian Rogojeanu æi SPF
Sulina, inspector Amelian Mihail, alåi
reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã,
û
3

„Vã doresc ca acest centru de pregãtire sã devinã o elitã a
procesului amplu de formare æi instruire a poliåiætilor de frontierã
din România. Alãturi de ei va trebui sã se pregãteascã æi personalul
celorlalte structuri, împreunã având aceeaæi nobilã misiune: asigurarea
securitãåii cetãåenilor întregii Europe” - a declarat ministrul internelor
æi reformei administrative Cristian David la inaugurarea Centrului de
Pregãtire Sulina.
4
æeful poliåiei oraæului Sulina, comisaræef
Vasile Æofan precum æi oficialitãåi
locale: prefectul judeåului Tulcea,
Chiricã Lefter æi primarul oraæului Sulina,
Aurel Dimitriu.
În prezent, imobilul dispune de spaåii
repartizate pe trei nivele, din care douã
destinate cazãrii, compuse dintr-un
numãr de 18 camere simple pentru douã
persoane æi douã apartamente, fiecare
dintre acestea fiind dotate cu mobilier
corespunzãtor.
Centrul este prevãzut, de asemenea,
cu o salã de pregãtire æi conferinåe, situatã
la etajul doi al clãdirii, dotatã cu mobilier
specific ce poate asigura condiåii pentru
pregãtirea æi perfecåionarea a peste 40
de poliåiæti.
Pentru asigurarea unui grad sporit
de confort, imobilul a fost prevãzut
cu o centralã termicã proprie, la care
se adaugã æi celelalte utilitãåi, toate
realizate dupã tehnologii æi materiale
moderne.
Amplasarea imobilului în cel mai
estic punct de trecere a frontierei
Uniunii Europene oferã posibilitãåi
de sporire a nivelului de cunoætinåe,
precum æi pregãtirea æi perfecåionarea
personalului Poliåiei de Frontierã, cu
privire la datele æi informaåiile specifice
activitãåilor de supraveghere æi control
ale traficului naval æi maritim, precum æi
în domeniul de supraveghere a frontierei
implementat în cadrul Sistemului Integrat
pentru Securizarea Frontierei.
û

Unul din obiectivele Poliåiei de
Frontierã în domeniul resurselor umane
este îmbunãtãåirea calitãåii prestaåiei
profesionale a personalului propriu,
prin asigurarea necesarului de
personal æi creæterea nivelului
de formare profesionalã
iniåialã æi continuã, pe baza
unui sistem performant, care
sã corespundã cerinåelor
de securitate a frontierei
României æi practicilor
europene în domeniu.
Pentru atingerea scopului
propus este necesarã o
abordare integratã, o corelare
a acåiunilor în domeniul
formãrii profesionale iniåiale
æi continue a personalului din
Poliåia de Frontierã Românã.
În acest sens, un accent
important în cadrul procesului
de formare profesionalã
continuã a personalului din Poliåia de
Frontierã l-a constituit organizarea æi
desfãæurarea unor activitãåi de instruire,
în cooperare cu instituåii similare din
Uniunea Europeanã, instituåii din
sistemul de ordine publicã æi siguranåã
naåionalã, instituåii cu atribuåii la
frontiera de stat a României, furnizorii
de echipamente æi tehnicã
destinate supravegherii æi
controlului frontierei de
stat, O.N.G.-uri, având
ca tematicã metode æi
mijloace de combatere
a infracåionalitãåii
transfrontaliere, utilizarea
aparaturii æi tehnicii din
dotare, implementarea
acquis-ul Schengen æ.a.
În 9 luni ale anului
2007, prin structurile de
pregãtire ale Poliåiei de
Frontierã æi cu sprijinul
û
5

Ministerului Internelor æi Reformei
Administrative s-a asigurat pregãtirea
poliåiætilor de frontierã, prin cursuri de
iniåiere (formare) în carierã, pentru 239
ofiåeri æi 1942 agenåi.
În 9 luni ale anului 2007, au
fost pregãtiåi, în cadrul cursurilor de
specializare, perfecåionare sau de
capacitate, organizate de instituåiile de
învãåãmânt aparåinând PFR æi MIRA:369
de ofiåeri (reprezentând o creætere cu
177% faåã de aceeaæi perioadã a anului
2006), 1.531 agenåi (reprezentând
o creætere cu 130% faåã de aceeaæi
perioadã a anului 2006).
Domeniile vizate au fost:
management,
combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere, limbi
strãine, informaticã, ætiinåe juridice,
psihologie, cunoaæterea æi utilizarea
mijloacelor specifice de supraveghere
æi control a frontierei etc.
Ætefan ANDREESCU
Oraæul Sulina are o profundã încãrcãturã istoricã. Localitatea s-a transformat prin instalarea aici a
Comisiei Europene a Dunãrii, în anul 1856. Dintr-un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori, terorizaåi de
rãufãcãtorii adãpostiåi în smârcurile Deltei, aæezarea s-a dezvoltat într-un oraæ în adevãratul înåeles al
cuvântului, cu o populaåie stabilã, ajungând la aproape 7.500 în 1912, cu venituri importante æi cu necesitãåi
economice pe mãsurã. CED a asigurat asanarea platformei oraæului, construcåia de strãzi, cheuri portuare
æi diguri de protecåie. S-au pus în funcåiune serviciul telegrafic æi de telefonie, uzina de apã æi reåeaua de
distribuåie de apã potabilã, uzina electricã care a asigurat iluminatul portului æi strãzilor oraæului. Sulina
a fost, astfel, printre primele oraæe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publicã.
A fost înfiinåat un spital, care acorda asistenåã medicalã gratuitã tuturor locuitorilor oraæului. Comisia
Europeanã a Dunãrii, care a reprezentat prima organizaåie internaåionalã în contextul sec. al XIX–lea
dedicatã cooperãrii dunãrene, a participat la construirea mai multor lãcaæuri de cult. Aceasta a durat pânã
în 1940, când a fost desfiinåatã, odatã cu creæterea influenåei Germaniei Naziste în zonã.
6
û

Management, perfecåionat
cu sprijin german
În ziua de 25 octombrie a.c., la sediul
IGPF a avut loc a patra Æedinåã a Comitetului
de Conducere din cadrul Proiectului
de înfrãåire instituåionalã cu Germania
„Continuarea dezvoltãrii capacitãåii Poliåiei
de Frontierã Române în vederea aplicãrii
Acquis-ului Schengen æi de Management
al Frontierei”. La acest atelier de lucru
au participat numai liderii de proiect æi
responsabilii de componente din cadrul
PFR æi Germania.
În ziua urmãtoare, 26 octombrie
a.c., a avut loc festivitatea de
închidere oficialã a acestui
contract.
Ceremonia a fost condusã de
inspectorul general al PFR, chestorul
principal dr. Nelu Pop. Alãturi au fost
prezenåi domnul Hans Jorg Neumann
– ministru consilier Ambasada R.F.
Germania la Bucureæti, Wieland
Mozdzynski – Director al Direcåiei
Poliåiei Federale Germane Centru,
Ulrich Klemann – Direcåia Poliåiei
Federale Germane Centru, Marin
Pãtuleanu – secretar de stat în
MIRA æi Donato Chiarini – Æeful
Reprezentanåei Comisiei Europene
în România. Domnul Chiarini a
declarat în încheiere: „Aæ dori sã-i
felicit pe cei care au lucrat toåi aceæti ani,
care, dupã cum se poate vedea, au oferit un
climat ce a devenit mai mult decât o relaåie
de colegialitate, devenind una de prietenie
foarte strânsã.”
Participanåii, precum æi liderii de proiect
din cele douã åãri au primit plachete æi
diplome din partea conducerii IGPF.
Proiectul, care s-a desfãæurat pe parcursul
a 12 luni, a fost finanåat de Uniunea
Europeanã cu un buget de 745.337,32
euro. Obiectivul principal a fost acela de
a perfecåiona managementul æi organizarea
Poliåiei de Frontierã Române, similar statelor
membre ale UE. Un alt scop al proiectului
a fost acela de a realiza armonizarea
structurilor de management, cooperare æi
resurse umane din cadrul PFR cu cele mai
bune practici ale UE, în conformitate cu
Acquis-ului Schengen.
Activitãåile proiectului au fost derulate,
în comun, într-o coordonare perfectã între
experåii æi specialiætii români æi germani,
iar principalele rezultate obåinute în timpul
implementãrii acestui proiect de twinning
sunt: • instruirea a peste 950 de poliåiæti de
frontierã, în domeniul legislaåiei europene
æi acquis-ului Schengen • adaptarea
conceptelor de instruire æi a regulamentelor
interne æi elaborarea materialelor de instruire
æi a planurilor de învãåãmânt • stabilirea
rezultatelor proceselor de optimizare în
zona domeniului personal, infrastructurã æi
mijloace tehnice • implementarea mãsurilor
de optimizare a procedurilor de control la
frontierã • întreprinderea mãsurilor æi
acåiunilor sigure pentru implementarea
Codului Schengen æi pentru protecåia
frontierelor externe ale UE • elaborarea unei
analize a situaåiei modificãrilor legislative
necesare privind sarcinile/atribuåiile PFR,
cu accent pe frontierele externe ale UE •
elaborarea modificãrilor legislative necesare
la nivelul IGPF care au fost înaintate cãtre
MIRA æi cãtre alte instituåii pentru aprobare
• adaptarea regulamentelor interne
referitoare la management, în
conformitate cu regulamentele
Schengen, proces de
coordonare æi aprobare de cãtre
alte autoritãåi.
Acest contract de twinning
a fost cel de al 9-lea proiect
Phare de înfrãåire instituåionalã
de care a beneficiat Poliåia de
Frontierã Românã începând
din anul 2000 æi cel de al 6-lea
având drept partener Ministerul
Federal de Interne, respectiv
Poliåia Federalã Germanã.
Uniunea Europeanã
acordã României expertizã
æi sprijin financiar în vederea
pregãtirii pentru aderare, prin
programe specifice: Phare,
Ispa æi Sapard.
Suma anualã totalã a fondurilor
nerambursabile acordate României prin cele
trei programe este în creætere, de la cca 660
de milioane de euro în 2003, la peste un
miliard de euro în 2006.
Ætefan ANDREESCU
Iulian PUICÃ
“Veæti de la proiect”
A fost o lunã foarte plinã pentru echipa
Proiectului de Schimbare æi Dezvoltare
Organizaåionalã; toate activitãåile principale
ale proiectului sunt acum în derulare. Echipa
este formatã din experåi pe termen lung de
naåionalitãåi diferite, românã, germanã,
danezã, francezã, cehã æi britanicã æi a
fost iniåiatã procedura pentru a fi invitaåi în
echipã æi experåi locali pe termen scurt.
A început activitatea în domeniul
instruirii. Au fost selectaåi zece formatori
cheie care în urma propriei instruiri iniåiale
în chestiuni de management vor instrui æefi ai
F
E
E
D
B
A
C
K
Aæteptãm comentariile, întrebãrile
æi sugestiile dvs. cu privire la
începerea proiectului nostru,
precum æi ideile dvs. cu privire
la schimbãrile care se produc în
prezent sau care aåi dori sã fie
implementate pe viitor.
Vã rugãm sã ne trimiteåi sugestiile
dvs. prin email sau fax.
û
inspectoratelor judeåene, de sectoare,
de ture, la început cu asistenåã din
partea proiectului æi apoi în mod
continuu.
A fost organizatã cercetarea
generalã în rândurile unui eæantion
al personalului Poliåiei de Frontierã
Române. Au fost selectaåi în mod
aleatoriu 550 de participanåi de la
toate nivelele æi chestionarul a fost
elaborat astfel încât sã ofere cât mai
multã informaåie despre percepåia
Proiect Phare UE,
„Elaborarea æi implementarea Strategiei de
schimbare æi dezvoltare organizaåionalã
pentru Poliåia de Frontierã Românã”.
Email: cristina.vasile@ sofreco.ro
Fax: +40 (0) 31 410 94 44
Sediu. Blvd. Corneliu Coposu nr. 4, Et 5,
Apt. 48, Bucureæti.
Câåiva membrii ai echipei în biroul proiectului
participanåilor asupra muncii lor æi mediului
lor de muncã. Au fost adãugate întrebãri
suplimentare pentru cei 133 de manageri
de nivel mediu care vor lua parte la aceastã
cercetare. Completarea chestionarelor a
fost programatã pentru perioada 29-31
octombrie.
A fost format un grup de lucru pentru
a elabora detaliile Strategiei de Dezvoltare
Organizaåionalã, care va fi implementatã la
fiecare nivel al Poliåiei de Frontierã.
7

Soluåia pentru
insuficienåa
medicamentelor
- asigurarea unor
fonduri financiare
corespunzãtoare
Interviu cu Directorul Direcåiei Generale Medicale
din MIRA, chestor principal medic dr. Dan Mihai Marius
- Domnule director general,
la sfâræitul anului 2000 reåeaua
medicalã a ministerului nostru
s-a reorganizat prin înfiinåarea
centrelor medicale judeåene æi
ale municipiului Bucureæti, în
subordinea directã a Direcåiei
Medicale.
La sfâræitul anului trecut, acestea
au fost trecute în subordinea
inspectoratelor judeåene de poliåie,
respectiv a inspectoratelor de
armã. Ce a determinat aceastã
schimbare?
- În anul 2000, reåeaua sanitarã
a ministerului a suferit un proces de
reformã profundã, având la bazã, în
principal, o concepåie temerarã de
reorganizare æi deschidere, care a permis
armonizarea misiunilor specifice cu
cerinåele sistemului de asigurãri sociale
de sãnãtate, în aæa fel încât sã poatã fi
satisfãcute toate necesitãåile de asistenåã
medicalã curativã æi preventivã, atât
pentru angajaåii ministerului, pensionarii
proveniåi din rândul cadrelor active,
cât æi pentru membrii de familie ai
acestora.
Încã din anul 1997, ca urmare a
promulgãrii legii asigurãrilor sociale de
sãnãtate, în România asistenåa medicalã
a cunoscut schimbãri organizatorice
profunde, menite sã o adapteze unei noi
strategii de finanåare. În acest context
8
general, imobilizarea reåelei sanitare a
ministerului în vechile structuri era de
naturã a afecta drepturile, necesitãåile
æi cerinåele asistaåilor sãi.
Furnizarea serviciilor medicale în
cadrul sistemului de asigurãri sociale de
sãnãtate a oferit unitãåilor sanitare ale
ministerului oportunitatea de a valorifica
deplin aceastã sursã de finanåare, ceea ce
a condus la respectarea corespunzãtoare
a drepturilor la asistenåã medicalã
æi tratament a asistaåilor, care sunt
concomitent angajaåi ai ministerului æi
asiguraåi.
În ultimii ani, în contextul
scãderii progresive a randamentului
sistemului de asigurãri sociale
de sãnãtate, datoritã finanåãrii
inadecvate, eforturile reåelei sanitare
a ministerului, care sunt permanent
æi prioritar îndreptate cãtre
satisfacerea cerinåelor asistaåilor din
raza de competenåã, au fost umbrite
paråial. În aceste condiåii, la finele
anului 2006, s-a luat decizia unei noi
modificãri organizatorice, cu intenåia
de a compensa unele inconveniente
de conjuncturã æi de comunicare,
survenite în sfera competenåelor æi
responsabilitãåilor, dar fãrã impact
în domeniul financiar æi asupra
calitãåii asistenåei medicale. Astfel,
centrele medicale teritoriale au fost
subordonate inspectoratelor judeåene
de poliåie, respectiv inspectoratelor
de armã. Analiza efectelor æi
rezultatelor acestei reorganizãri ne
îndreptãåesc sã propunem restabilirea
stãrii de fapt anterioare.
- În cadrul reorganizãrii reåelei
medicale a MIRA se preconiza
preluarea de cãtre ministerul nostru
a douã spitale de la Ministerul
Apãrãrii, pentru a facilita accesul
personalului din teritoriu la
serviciile spitaliceæti. În ce stadiu
se aflã aceastã acåiune?
- La începutul trimestrului IV al
anului curent, toåi factorii de decizie,
abilitaåi æi implicaåi în acest demers,
au avizat favorabil preluarea, de la
Ministerul Apãrãrii, a Spitalului Militar
Oradea, în cadrul reåelei sanitare a
ministerului nostru. Acest transfer va
facilita accesul la servicii spitaliceæti, atât
pentru angajaåii ministerului din judeåul
Bihor, cât æi pentru cei din judeåele
limitrofe. În plus, aceætia vor beneficia
æi de servicii medicale de specialitate
prin ambulatoriul spitalului.
De asemenea, sperãm ca în viitorul
apropiat, conform strategiei MIRA, sã
mai fie luat încã un spital, undeva în
zona Moldovei.
Estimãm cã formalitãåile de transfer
vor fi încheiate în primul trimestru al
anului 2008.
- Cum ar putea fi evitate
eventualele sincope care survin în
û

aprovizionarea cu medicamente a
farmaciilor Centrului Medical de
Diagnostic æi Tratament Ambulator
Doctor “Nicolae Kretzulescu”?
- La Centrul Medical de Diagnostic
æi Tratament Ambulatoriu “Dr.
Nicolae Kretzulescu” Bucureæti nu se
înregistreazã sincope în procesul de
aprovizionare. Contractele încheiate
cu furnizorii de produse farmaceutice,
ca urmare a procedurii de licitaåie
deschisã, prevãd æi asigurã furnizarea
ritmicã, lunarã, a acestora.
Problema constã în cantitãåile de
medicamente aprovizionate, care sunt în
corelaåie directã cu fondurile financiare
alocate de la bugetul ministerului
æi prevãzute în bugetul anual de
venituri æi cheltuieli. În acest sens,
analiza periodicã efectuatã evidenåiazã
discrepanåe importante între necesarul
de produse farmaceutice æi posibilitãåile
de aprovizionare. Cu alte cuvinte æi în
acord cu terminologia economiei de
piaåã, oferta nu satisface cererea.
Deæi fondurile financiare alocate
pentru achiziåia de produse farmaceutice
cresc aproape în fiecare an, acestea
nu reuæesc sã satisfacã integral
necesitãåile terapeutice, în continuã
creætere, ale celor aproximativ
46.000 de asistaåi beneficiari ai
legilor speciale, care se aflã în raza
de competenåã a farmaciei din cadrul
Centrului Medical de Diagnostic æi
Tratament Ambulatoriu “Dr. Nicolae
Kretzulescu” Bucureæti.
Pentru aceastã problemã
deosebitã, cu dublu impact, medical
æi social, existã o singurã soluåie,
respectiv asigurarea fondurilor
financiare corespunzãtoare.
- Dupã cum bine ætiåi, în luna
august a fost încheiat Acordul
privind raporturile de serviciu
între MIRA æi SNPPC, care
conåine prevederi æi cu privire
la medicamente æi asistenåã
medicalã gratuitã.
Cum se deconteazã
medicamentele în cazul în care
acestea sunt procurate de cãtre
poliåiæti din reåeaua de farmacii
comunitare. Existã un buget alocat
în acest scop care sã fie suficient
acestor plãåi?
- În situaåia în care poliåiætii
achiziåioneazã
contra-cost
medicamente, pe bazã de prescripåie
medicalã eliberatã de medicii din
reåeaua sanitarã a ministerului, de la o
farmacie comunitarã, valoarea acestora
le poate fi rambursatã de Centrul
Medical de Diagnostic æi Tratament
Ambulatoriu “Dr. Nicolae Kretzulescu”
pentru poliåiætii din unitãåile M.I.R.A.
û
aflate în municipiul Bucureæti, Centrul
Medical de Diagnostic æi Tratament
Ambulatoriu Ploieæti pentru poliåiætii
din unitãåile M.I.R.A. aflate în judeåul
Prahova æi centrele medicale judeåene
pentru poliåiætii din unitãåile M.I.R.A.
aflate în judeåe.
Decontarea contravalorii
prescripåiilor medicale se efectueazã
pe baza documentelor justificative,
respectiv bon de casã æi facturã fiscalã,
care vor fi anexate la cererea adresatã de
poliåist directorului sau æefului unitãåii
sanitare.
Precizez cã, pentru decontarea
sumelor
corespunzãtoare
medicamentelor procurate de poliåiæti
în acest mod, nu existã fonduri
financiare alocate distinct. Decontarea
se face de la acelaæi articol bugetar
de la care centrele medicale achitã
contravaloarea contribuåiei personale
pentru medicamentele eliberate în
regim de gratuitate pentru toåi asistaåii
arondaåi, beneficiari ai unor legi
speciale. Se includ aici: cadre militare
active, în rezervã sau în retragere,
poliåiæti în activitate sau pensionari, elevi
æi studenåi din instituåiile de învãåãmânt
ale M.I.R.A., luptãtorii în Revoluåia
din decembrie 1989 æi persoanele
private de libertate din aresturile
poliåiei. Aceleaæi fonduri sunt utilizate
de unitãåile sanitare ale ministerului
pentru a constitui æi trusele medicale
pentru asigurarea asistenåei medicale
de urgenåã la cabinetele medicale
de unitate, la æedinåele de tragere cu
armamentul din dotare æi la misiuni de
asigurare a ordinii publice. Ordonatorul
de credite al unitãåii sanitare este obligat,
în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, sã se încadreze strict în bugetul
aprobat æi alocat.
Aæa cum am mai menåionat, cererea
este mai mare decât oferta, iar fondurile
financiare alocate de la bugetul de stat æi
de la fondul unic al asigurãrilor sociale
de sãnãtate sunt insuficiente.
- În ce condiåii C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
deconteazã total sau paråial costul
unui tratament pe care un poliåist
l-ar urma în strãinãtate?
- Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a
Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranåei
Naåionale æi Autoritãåii Judecãtoreæti
(C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.) asigurã poliåiætilor,
ca de altfel tuturor celorlalåi asiguraåi
ai sãi, decontarea contravalorii unor
servicii medicale efectuate, cu ocazia
deplasãrii acestora în afara graniåelor
României, în condiåiile stabilite prin
Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sãnãtãåii, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare.
Se face distincåia între metodologia
de decontare a serviciilor medicale æi a
tratamentelor efectuate în åãrile membre
ale Uniunii Europene æi cea din unele
åãri din afara acesteia, pentru care au
fost încheiate acorduri æi protocoale
speciale, în acest sens.
Poliåiætii care se pregãtesc sã
cãlãtoreascã în åãrile membre ale
Uniunii Europene trebuie sã obåinã de
la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. Cardul European
de Asigurãri Sociale de Sãnãtate
(CEASS). Acest card, care are
o valabilitate de 6 luni, le va
permite sã primeascã asistenåa
medicalã necesarã în timpul
æederii temporare în orice
åarã a Uniunii Europene æi
acoperã, conform precizãrilor
art. 22, alin. (1), lit. (a) din
Regulamentul 1.408/71,
“prestaåiile în naturã, care
devin necesare pe motive
medicale, în timpul æederii
pe teritoriul unui alt stat
membru, åinând cont de
natura prestaåiilor æi de durata
de æedere preconizatã”.
Trebuie sã precizãm cã
CEASS acoperã numai serviciile
medicale æi tratamentele
efectuate de furnizori care au
încheiate contracte cu sistemul
de asigurãri de sãnãtate din
åara respectivã. Existã posibilitatea
ca, pentru anumite prestaåii medicale,
poliåiætii sã fie nevoiåi sã contribuie
paråial, la fel ca æi cetãåenii åãrii în care
se aflã. De asemenea, în anumite state
membre, prestaåiile medicale vor fi
achitate integral de cãtre poliåiæti, iar
rambursarea banilor se va face de la
casa localã de asigurãri de sãnãtate.
CEASS nu acoperã cheltuielile, dacã
poliåistul merge în alt stat membru cu
scopul precis de a beneficia de un
tratament medical. În acest caz, dacã
poliåistul doreæte sã-i fie suportate
costurile tratamentului medical,
trebuie, în prealabil, sã obåinã acordul
de la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., respectiv
formularul E 112.
A consemnat
Gabriel CRÃCIUN
9

10
Municipiul Iaæi a început
sã devinã încet, încet capitalã
europeanã a culturii; pregãtirile au
început prin aducerea în oraæul celor
æapte coline a unor opere de artã
de o mare însemnãtate. Din pãcate
nu este vorba despre o expoziåie, ci
despre o capturã impresionantã de
statuete æi tablouri furate din Spania
de mai mulåi ani.
Pictorul spaniol Salvador
Dali (foto sus) este originar din
provincia Catalonia æi reprezentant
al curentului suprarealist în artã.
Graåie apariåiilor excentrice æi
megalomaniei sale, Salvador Dalí
a devenit o vedetã mondialã care
a reuæit sã foloseascã foråa massmedia
pentru a-æi spori averea æi
gloria. Între 1939 æi 1948 a trãit la
New York, unde expoziåiile sale au
obåin un succes triumfal. Era atât
de megaloman æi de excentric încât
obiænuia sã se plimbe pe strãzile
New York-lui cu un clopoåel, pe
care-l folosea pentru a atrage atenåia
asupra sa.
Când acorda interviuri, vorbea
despre sine la persoana a treia,
folosind formularea „divinul
Dali” sau pur æi simplu „Divinul”.
Calitãåile sale de geniu al artei
plastice au fost însã incontestabile.
Totul a început în luna august
a.c., când poliåiæti de frontierã
din cadrul Biroului Combaterea
Infracåionalitãåii Transfrontaliere
din IJPF Iaæi au obåinut æi valorificat
informaåii cu privire la sãvâræirea
de cãtre câåiva tineri din oraæ a
unor infracåiuni din sfera traficului
cu bunuri mobile din patrimoniul
cultural al unui stat strãin ce au
fost introduse în România în scopul
comercializãrii.
Poliåiætii de frontierã ieæeni,
cu sprijinul celor din IGPF æi sub
coordonarea procurorilor Direcåiei de
Investigare a Infracåiunilor de Crimã
Organizatã æi Terorism, Serviciul
Teritorial Iaæi au anihilat o importantã
reåea internaåionalã de trafic de bunuri
culturale mobile de mare valoare,
provenite din infracåiuni de furt pe
teritoriul Spaniei, de mai bine de
10 ani.
Pe parcursul desfãæurãrii
operaåiunilor, ofiåerii i-au identificat
pe ieæenii C. Florin, A. Cãtãlin, O.
Florin, cu vârste cuprinse între 30-
33 ani, care în perioada 1997-2007
au constituit un grup infracåional în
scopul sãvâræirii unor infracåiuni
grave contra patrimoniului, intrând
astfel, ilegal, în posesia mai multor
bunuri culturale, cu valoare foarte
mare, provenite din infracåiuni de
furt, bunuri pe care le-au transportat
æi introdus ilegal în România æi le
ofereau spre vânzare.
Suspecåii au fost monitorizaåi,
filaåi, iar telefoanele le-au fost puse
sub urmãrire. Anchetatorii au reuæit
sã afle ce opere de artã, extrem de
valoroase, cãutate de Interpol de ani
buni, erau puse în vânzare la Iaæi.
Dintr-un scurt film de prezentare
fãcut de tineri, care a ajuns æi în
posesia anchetatorilor, au reuæit sã
stabileascã despre ce opere de artã
este vorba.
Membrii reåelei, cu o situaåie
materialã care începea sã capete
contur, nu ar fi bãnuit nici un
moment cã oamenii legii sunt pe
urmele lor, aæa cã în zilele de 4 æi 5
octombrie a.c. au purtat mai multe
discuåii cu potenåialul cumpãrãtor,
fapt finalizat printr-o întâlnire, întrun
local din Iaæi, cu acesta (poliåist
de frontierã sub acoperire) care
promitea seriozitate æi discreåie
maximã.
Din punctul de vedere al
traficanåilor, interesul tranzacåiei
pãrea, la prima vedere, sã fie ,,egal”
din partea ambelor pãråi, deoarece
cumpãrãtorul, cunoscãtor æi iubitor
de artã, ar fi dat oricât sã intre în
posesia unor asemenea opere de
artã, iar vânzãtorul, ætiind cã nu a
depus un efort prea mare pentru
a intra în posesia acestora æi pe
deasupra nu era nici cunoscãtor
în domeniul artei, i-a surâs suma
negociatã -110.000 euro.
Flagrantul s-a realizat în ziua de
5 octombrie a.c., când în localul
respectiv din Iaæi, poliåistul sub
acoperire a negociat „la sânge” cu
vânzãtorii, având diplomatul pe
masã ce conåinea 55.000 de euro.
Vânzãtorii au renunåat la 10.000
de euro, iar în timp ce numãrau
banii au fost luaåi, efectiv, pe sus
de anchetatori.
Ofiåerii au identificat æi ridicat, cu
ocazia flagrantului æi a descinderilor
fãcute la domiciliul traficanåilor, 12
opere de artã de mare valoare,
respectiv 7 statuete realizate de
cãtre Salvador Dali æi 5 tablouri
realizate de cãtre Felix Tabasco æi
Juan Ismael, sume de bani æi alte
bunuri ce erau în posesia celor
trei.
û

Concomitent cu momentul
realizãrii flagrantului au fost efectuate
æase percheziåii domiciliare, în
diferite locaåii din Iaæi, unde au fost
identificate urmãtoarele opere de artã:
æapte statuete ale lui Salvador Dali:
„ALMA DEL QUIJOTE”, „MADONNA
DE PORT LLIGAT”, „CRUCIFIX”,
„MUJER DESNUDA SUBIENDO UNA
ESCALERA”, „RELOJ BLANDO”,
„SAN NARCISO DE LAS MOSCAS”,
„TRINITON ALADO”, tablourile
„PUERTA NO. 16”, autor Felix Tabasco,
„OSCURO HECIZO 1956” æi „PIANO
PARA LAZAMA LIMA 1973”, autor
Juan Ismael, un tablou realizat de Lopez
Beron æi altul de Santos Hu.
De asemenea, în ziua efectuãrii
flagrantului, pe timpul percheziåiei s-
au mai gãsit o lucrare ,,schiåã “ a lui
Juan Ismael, 19.800 euro, 29.800 franci
elveåieni, 805 lei, 7 telefoane mobile noi,
2 aparate DVD, un aparat nou digital
Sattelite Receiver, diferite almanahuri æi
lucrãri cu tematicã de artã, 6 telefoane
mobile folosite, 2 ceasuri bãrbãteæti æi 5
arme de panoplie.
Trebuie precizat cã banii urmau a
fi daåi în douã tranæe, iar pentru a face
rost de prima parte, adicã cei folosiåi în
ziua flagrantului, poliåiætii de frontierã au
fost nevoiåi sã contracteze un împrumut
la bancã, urmând ca sã-i returneze
împreunã cu comisioanele æi dobânzile
aferente.
Ar fi demn de menåionat cã preåul
cerut de fãptuitori este oarecum hilar,
având în vedere cã preåul unei singure
opere semnatã de Salvador Dali este
cuprins între 500.000 æi 100 milioane
de euro, declara un expert unui ziar
local din municipiul Iaæi.
În cauzã, s-a dispus punerea în
miæcare a acåiunii penale æi reåinerea
persoanelor implicate sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de iniåiere sau
constituire ori aderare sau sprijinire
a unui grup, în vederea sãvâræirii de
infracåiuni, faptã prevãzutã æi pedepsitã
de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea
æi combaterea criminalitãåii organizate,
deåinerea, comercializarea sau orice
operaåie privind circulaåia bunurilor
culturale mobile, care fac parte din
patrimoniul cultural al unui stat strãin
æi care au fost exportate ilegal, faptã
prevãzutã æi pedepsitã de Legea nr.182/
2000 privind protejarea patrimoniului
cultural naåional mobil, cu modificãrile
æi completãrile ulterioare, furt calificat,
prevãzut de Codul Penal, spãlare de
bani prin dobândirea, deåinerea æi
folosirea unor bunuri cunoscând cã
acestea provin din infracåiuni, prevãzute
de Legea 656/2002.
Cercetãrile continuã pentru stabilirea
împrejurãrilor în care a avut loc actul
infracåional æi dacã sunt implicate æi alte
persoane, urmând a fi luate mãsurile
legale.
Direcåia de Investigare a
Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi
Terorism, Serviciul Teritorial Iaæi au
transmis mulåumiri pe cale oficialã, prin
intermediul inspectorului general al PFR,
chestor principal de poliåie dr.Nelu Pop,
poliåiætilor de frontierã care au participat
la aceastã operaåiune.
û
Aurica GIUVARA
11

ÅARA FAGILOR
Tãrâmul de basm
Tãrâm mirific, unde munåii se
împletesc aproape perfect cu pãdurile
æi norii cu cerul, învãluit într-o liniæte
binecuvântatã de Dumnezeu, a cãrui
prezenåã este simåitã parcã mai mult decât
în alte locuri, mãrturie stau mânãstirile
Voroneå, Suceviåa, Moldoviåa sau Putna
æi multe altele, renumite prin bogãåia æi
frumuseåea lor spirituale, denumit cândva
„Åara Fagilor”, este Bucovina de astãzi.
Aici simåi murmurul strãmoæilor în
æuvoaiele apelor curate æi limpezi, în
foænetul frunzelor æi-n unduirea linã a
ierbii.
Mãrturii istorice
În jurul toponimului Bucovina s-au
vehiculat diverse supoziåii. Unele surse
considerã cã denumirea åinutului ar avea
la bazã germanul Buche, Buken′land sau
Bukowina – „Åara fagilor”
Un hrisov datat 30 martie 1392 æi
scris în cancelaria lui Roman I, Domn al
Moldovei (1391-1394), vorbeæte despre o
danie fãcutã de voievod unui viteaz de-al
sãu în strãvechiul pãmânt românesc al
Bucovinei:
“Marele singur stãpînitor, din mila lui
Dumnezeu domn, Io Roman-voievod,
stãpînitor al Åãrii Moldovei, de la Munte
pînã la Mare. Am dat slugii noastre, Ionaæ
Viteazul, pentru credincioasa lui slujbã,
trei sate pe Siret ... Numele satelor:
Clorsãceuåi æi Vladimirãuåi æi Bucurãuåi. Iar
hotarul lor: din jos de la Mãreæãuåi, valul
care este de-a curmeziæul cîmpului pînã la
Siret, apoi de cealaltã parte a Siretului la
capãtul de jos al poienii...ãi de acolo drept
la Bucovina la o movilã æi de acolo pe
marginea Bucovinei în sus, pînã la hotarul
Serbescului... de acolo peste Siret pînã la
Bucovina cea mare, de unde iese drumul
de la Dobrinãuåi la capãtul cîmpului æi
de acolo pe marginea Bucovinei pe deal
la vale...”
Expresiile de “bucovina” æi “bucovina
cea mare” reprezintã, în fapt, pãråi
concrete ale codrilor seculari din Åara
de Sus, din Bucovina românilor, asupra
cãrora domnitorii Moldovei aveau dreptul
sã dispunã de ele aæa cum credeau de
cuviinåã.
Alte informaåii despre actuala denumire
a Bucovinei ni le oferã o însemnare, fãcutã
mult mai târziu, a unui ofiåer german
Schneider von Weismanthel, aflat în
slujba regelui Carol al XII-lea al Suediei
(1697-1718): “Pãdurile de fag ce sînt fãrã
seamãn (numite pe româneæte Codru -
Koder, iar pe slavoneæte Bukovina) - nota
germanul - strãbat åara (Moldova - n.a.) dea
lungul æi de-a latul…Codru începe de la
Nistru…merge spre Chiæinãu, Iaæi æi Bîrlad
pânã la graniåa cu Transilvania, apoi de-a
lungul acesteia pânã spre Neamå, Suceava,
pânã o ia din nou de-a curmeziæul pe sub
Cernãuåi æi Hotin pe Nistru…Nu este nici
o altã esenåã de lemn în aceastã pãdure de
fag…Mai cresc cei mai frumoæi meri, peri,
pruni, cireæi, nuci, aluni æi alåi asemenea
pomi fructiferi. Mai creæte aici æi multã
viåã sãlbaticã…Locuitorii mai åin în
aceastã pãdure multe milioane de albine,
mulåumitã cãrora åara este plinã de miere
æi, ca sã spun altfel, prin ea curge, întradevãr,
laptele æi mierea…Într-un cuvânt,
aici nu se duce lipsã de nimic”, încheie
ofiåerul german.
Interviu realizat cu Directorul D.P.F. Rãdãuåi,
comisar-æef de Poliåie Ion Pop
12
- Domnule director, aåi fost desemnat
anul acesta, la Gala Premiilor Poliåiei de
Frontierã, drept cel mai bun Director de
direcåie teritorialã, dupã ce, în anul 2006,
când eraåi la comanda I.J.P.F. Satu Mare, vi
s-a acordat titlul „poliåistul anului”? Cum aåi
reuæit aceste succese?
- Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã a organizat la Bucureæti o serie de
manifestãri dedicate Zilei Poliåiei de Frontierã,
ocazie cu care inspectorul general al Poliåiei
de Frontierã Române, chestor principal de
poliåie dr. Nelu Pop a decernat o serie de
distincåii æi titluri pentru poliåistul de onoare al
anului 2007 la diferite categorii de funcåii. În
urma decernãrii distincåiilor, Direcåiei Poliåiei
de Frontierã Rãdãuåi i s-au acordat cele mai
multe titluri, respectiv patru: „Poliåistul de
frontierã al anului la categoria ofiåer de poliåie
de frontierã”- comisarului-æef Laurenåiu Batin
– æeful I.J.P.F. Maramureæ; „Poliåistul de
frontierã al anului la categoria agent de poliåie
de frontierã” – agentului-æef Ludovic Rachovan
– I.J.P.F. Maramureæ; „Poliåistul de frontierã al
anului la categoria cel mai rezistent poliåist de
frontierã la acte de corupåie” – agentului Radu
Crãciun – I.J.P.F. Suceava. De asemenea, eu am
fost desemnat de conducerea I.G.P.F. ca fiind
„Poliåistul de frontierã al anului” la categoria
Director al Direcåiei Teritoriale a Poliåiei de
Frontierã, titlu ce mi-a fost conferit pentru
„eficienåa metodelor æi mijloacelor utilizate în
organizarea æi desfãæurarea activitãåilor de la
frontiera de nord a României, pentru energia
debordantã de care am dat dovadã în actul
managerial æi pentru rezultatele obåinute în
munca operativã”.
În anul 2006 am fost æef al I.J.P.F. Satu
Mare, iar cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã
û

Direcåia de nord
a Poliåiei de Frontierã
DPF Rãdãuåi, localizatã în aceastã
provincie istoricã româneascã, Bucovina,
aflatã la interferenåa influenåelor culturale
central æi est europene sau „între Orient
æi Occident”, coordoneazã activitatea
inspectoratelor judeåene ale poliåiei de
frontierã æi a structurilor din subordine,
având ca obiective securizarea
frontierei din zona de responsabilitate,
supravegherea æi controlul frontierei
de stat, prevenirea migraåiei ilegale æi
prevenirea æi combaterea criminalitãåii
de orice fel, în special a celei organizate
transfrontaliere, cooperarea cu instituåiile
care desfãæoarã activitãåi în zonele
de trecere a frontierei,
cooperarea cu grãnicerii
ucraineni, precum æi
alte probleme privind
managementul frontierei.
Datoritã faptului cã
mai mult de jumãtate din
zona de responsabilitate
este împãduritã æi se aflã la altitudini
de peste 800 m, activitatea din aceastã
structurã a Poliåiei de Frontierã este una
dintre cele mai dificile. Aici, temperaturile
scãzute mai mult de jumãtate din an, ca
Române, comanda I.G.P.F. mi-a acordat titlul de „Poliåistul anului la
categoria æef de inspectorat”.
În ianuarie 2006, presa sãtmãreanã mi-a acordat titlul de „ Omul
Anului” pentru cã am reuæit sã fac din Poliåia de Frontierã o instituåie
transparentã, am reuæit sã limitez oferirea cadourilor în vamã æi sã depistez
mai multe cazuri de luare de mitã decât predecesorii mei.
Acest lucru însã nu ar fi fost posibil fãrã ajutorul colegilor mei din
cadrul Direcåiei æi IJPF Suceava, Maramureæ æi Satu Mare, cãrora æi pe
aceastã cale le mulåumesc æi îi asigur de tot sprijinul meu în activitatea pe
care o desfãæoarã.
- Câte cazuri de corupåie aåi depistat de când aåi fost numit director
al D.P.F. Rãdãuåi? Au fost cazuri în care poliåiæti de frontierã au fost
gãsiåi sub influenåa bãuturilor alcoolice sau cazuri de indisciplinã? Cum a
evoluat Direcåia de când sunteåi la conducere din acest punct de vedere
æi cum apreciaåi starea disciplinarã în momentul de faåã?
- La nivelul Direcåiei, activitatea de control pe linia prevenirii æi
combaterii corupåiei în rândul personalului propriu s-a desfãæurat în
concordanåã cu prevederile legale æi dispoziåiile în vigoare, concomitent
cu evaluarea stadiului îndeplinirii sarcinilor æi obiectivelor cuprinse în
„Strategia de prevenire æi combatere a corupåiei în P.F.R. pentru perioada
2005-2007”.
În toate structurile unde mi-am desfãæurat activitatea am fost cunoscut
ca un om care nu tolereazã indisciplina æi abaterile. De când am fost numit
û
13

æi fenomenele atmosferice neprielnice,
îngreuneazã mult sarcinile pe linie de
supraveghere æi control. Astfel, începând
din luna octombrie, poliåiætii de frontierã,
de cele mai multe ori, sunt nevoiåi sã
execute misiuni pe aliniamentul doi, fiind
practic imposibil sã se ajungã la frontiera
cu Ucraina datoritã cãderilor masive de
zãpadã.
La sediul DPF Rãdãuåi l-am avut drept
prim interlocutor pe æeful direcåiei, cms.
æef. Ion Pop, cunoscut de toatã lumea
drept „Rapidu`”.
De când a venit la
Poliåia de Frontierã a
obåinut aproape toate
distincåiile. În 2005,
pe când ocupa funcåia
de æef inspectorat
la Satu Mare, a fost
desemnat de cãtre
presa sãtmãreanã drept
omul anului „pentru
cazurile depistate æi
pentru cã a limitat
oferirea cadourilor în
vamã”. Anul urmãtor,
Preæedintele României
Traian Bãsescu i-
a oferit Ordinul
„Bãrbãåie æi Credinåã
în grad de comandor”
pentru realizãrile æi
serviciile deosebite în
îndeplinirea misiunilor,
iar conducerea PFR
titlul de „Cel mai bun
æef de inspectorat”.
Anul acesta, cu ocazia
decernãrii premiilor
PFR a obåinut titlul de
„Cel mai bun æef de
direcåie”. Toate aceste
titluri îl recomandã
drept un bun manager
dar, în acelaæi timp,
drept æi un æef dur,
pentru care cuvântul
iertare nu existã.
Am aflat despre
faptul cã bunele
rezultate obåinute de cãtre direcåie
se datoreazã, într-o mare mãsurã, æi
bunei cooperãri cu partea
ucraineanã. Domnia sa
tocmai participase la
întâlnirea de lucru bianualã
a împuterniciåilor de frontierã
principali ai României æi
Ucrainei, ce avusese loc
la Baia Mare. Împreunã
cu omologul ucrainean,
general-locotenent Karasi V.V., æeful
Direcåiei Regionale de Vest din cadrul
Serviciului Frontierei de stat a Ucrainei,
au dezbãtut o serie de aspecte legate
de analiza situaåiei operative pe anul în
curs, principalele sarcini pentru ambele
state, astfel încât sã se poatã face faåã
oricãrei probleme de frontierã. S-a stabilit
organizarea unor întâlniri de lucru la
nivelul structurilor operative de frontierã,
unde sã fie stabilite mãsuri concrete pentru
fiecare zonã de risc.
Un alt motiv al consolidãrii
cooperãrii dintre cele douã state îl
constituie æi înfiinåarea, la începutul
acestui an, pe teritoriul ucrainean, a
Punctului de Contact român-ucrainean
Porubne. Acesta a fost înfiinåat pentru
eficientizarea schimbului de informaåii
pentru combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere, a traficului de droguri,
maæinilor furate, mãrfurilor contrafãcute
sau bunurilor aparåinând patrimoniului
cultural naåional.
Pentru a vedea personal Punctul de
Contact de la Porubne am acceptat cu
plãcere invitaåia æefului DPF de a ne
deplasa pe teritoriul åãrii vecine; am fost
întâmpinaåi de cãtre inspectorul Antonica
Iorteanu, æeful pãråii române æi maiorul
Valentin Roshca, omologul ucrainean. În
cadrul punctului, deschis în ianuarie a.c.,
lucreazã, pentru partea românã, un ofiåer
æi cinci agenåi, iar pentru cea vecinã, æase
ofiåeri. Aici sunt verificate toate solicitãrile
venite din partea României, Ucrainei, dar
æi a unor state din UE, în special Italia æi
Portugalia, prin Centrul de Contact de la
Oradea. Pot fi verificate, astfel, într-un
timp foarte scurt, persoane, maæini, cãråi
de identitate, permise de æedere, atunci
Director la D.P.F. Rãdãuåi 134 de poliåiæti de frontierã æi 5 salariaåi civili
au sãvâræit abateri disciplinare, fiind aplicate 147 sancåiuni disciplinare. 19
poliåiæti au fost sancåionaåi disciplinar cu „amânarea promovãrii în gradul
profesional urmãtor pe o perioadã de 1 – 3 ani, iar cinci poliåiæti (un ofiåer æi
patru agenåi) au fost destituiåi din poliåie. Cei patru agenåi au fost destituiåi din
poliåie ca urmare a comiterii de abateri disciplinare pe fondul consumului
de bãuturi alcoolice.
În perioada de când sunt la conducerea Direcåiei s-au înregistrat 14 cazuri
de desistãri, când unor colegi li s-au oferit de cãtre diferite persoane certate
cu legea sume de bani pentru a facilita în mod ilegal anumite avantaje.
Aceætia s-au desistat, raportând æefilor ierarhici, care au sesizat Serviciul
Teritorial Anticorupåie Suceava æi Maramureæ, realizându-se acåiuni de
prindere în flagrant; în toate cazurile s-au întocmit dosare penale pentru
dare de mitã, unele persoane fiind chiar arestate.
În aceastã perioadã, pentru activitatea desfãæuratã æi pentru rezultate în
munca operativã, s-au acordat lucrãtorilor din cadrul direcåiei æi structurilor
subordonate 3697 recompense constând în: mulåumiri scrise, ridicãri de
sancåiuni, diferite sume de bani, avansãri înainte de termen etc.
În momentul de faåã starea æi practica disciplinarã în cadrul D.P.F.
Rãdãuåi este bunã, dar aceasta nu mã satisface pe deplin întrucât Poliåia de
Frontierã trebuie sã fie un exemplu pentru orice armã din MIRA. În mare
parte lucrãtorii noætri înåeleg cã sunt funcåionari publici cu statut special
aflaåi în slujba cetãåeanului æi dau dovadã de un comportament civilizat în
serviciu æi societate, fiind de fapt primii æi ultimii „ambasadori ai României”
la intrarea æi, respectiv, ieæirea din åara noastrã.
14
û

când existã anumite suspiciuni.
Amplificarea colaborãrii cu partea
ucraineanã a apãrut ca o necesitate dupã 1
ianuarie 2007. Datoritã aderãrii României
la UE, România a trebuit sã nu mai aibã
o bazã de date cu cetãåenii români,
iar conaåionalii noætri, care sãvâræesc
infracåiuni, sunt verificaåi prin acest punct,
întrucât partea ucraineanã are situaåia
cetãåenilor ce tranziteazã punctul.
Pe lângã rolul operativ al punctului
mai existã æi unul de asigurare a cooperãrii
între state, mare parte dintre informãrile
pãråii române sau ucrainene fãcându-se
prin aceastã structurã.
Cel mai tânãr adjunct al unui
æef de inspectorat
„Chiar dacã este foarte tânãr,
rezultatele obåinute æi competenåa de
care a dat dovadã pe funcåia anterioarã îl
recomandã pentru o astfel de funcåie pe
inspectorul principal Mihai Prelipcean.
Mã aætept ca prin activitatea pe are o
va desfãæura în continuare pe aceastã
funcåie sã fie îmbunãtãåite rezultatele
prin indicatorii de eficienåã a muncii, cât
æi a stãrii æi practicii disciplinare, care în
prezent nu mã satisface, existând cadre
care comit abateri disciplinare. Acest fapt
îl poate face prin controale æi mãsuri ferme
împotriva celor care nu-æi îndeplinesc cu
simå de rãspundere atribuåiile de serviciu,”
a început æeful Direcåiei aprecierea despre
tânãrul sãu subordonat.
Inspectorul principal Mihai Prelipcean
s-a nãscut pe 3 noiembrie 1976 la Rãdãuåi,
judeåul Suceava. A urmat æcoala generalã
æi liceul în localitatea natalã, iar apoi
cursurile Academiei de Poliåie „Alexandru
Ioana Cuza”, fiind absolvent al promoåiei
2001. Dupã absolvirea acesteia a obåinut
repartiåie la SPF Mihãileni, din cadrul IJPF
Botoæani, unde a lucrat ca ofiåer pazã æi
supraveghere. Din 2002, timp de doi ani,
a lucrat în cadrul Serviciului Control din
cadrul IGPF, iar în 2004 locurile natale
æi dorinåa de a fi cât mai aproape de cei
dragi l-au determinat sã revinã, odatã
cu reorganizarea PFR, acasã, pe funcåia
de æef Birou Control æi Investigaåii. „La
momentul respectiv era mult mai liniæte.
Situaåia operativã nu era aæa complexã
ca la nivelul IGPF æi, întrucât veneam pe
aceeaæi linie de muncã, nu aveam de ce
sã-mi fac probleme cã eram prea tânãr.
Am încercat æi cred cã am reuæit timp
de aproape doi ani æi jumãtate sã aplic
la nivelul DPD Rãdãuåi cunoætinåele æi
experienåa acumulatã la IGPF. În ceea
ce priveæte rezultatele,
amintesc cã în luna martie
a lui 2005 a avut loc primul
caz de desistare din partea
unui poliåist de frontierã din
cadrul Sectorului PF Siret
privind infracåiunea de dareluare
de mitã. În afara de
acesta îmi mai amintesc pe
cel de anul trecut, când în
cooperare cu DGA-Serviciul
Teritorial, a fost organizat
un flagrant la nivelul SPF Vicov, æeful de
turã la acea datã desistându-se cu privire
la primirea sumei de 3000 euro pentru a
facilita transportul unei însemnate cantitãåi
de åigãri de provenienåã ucraineanã”.
Pe 28 august a.c. inspectorul principal
Mihai Prelipcean a participat la concursul
pentru ocuparea funcåiei de adjunct æef de
inspectorat al IJPF Suceava, funcåie pe care
o ocupa prin cumul încã din iunie. Stând
de vorbã, am putut afla câteva dintre
principalele lucruri pe care doreæte sã le
facã în continuare: „Am venit pe aceastã
funcåie cu dorinåa de a creæte calitatea
activitãåilor desfãæurate de cãtre poliåiætii
de frontierã, a rezultatelor æi indicatorilor
obåinuåi de aceætia. Voi cãuta cele mai
bune metode pentru îmbunãtãåirea
pregãtirii æi înlãturarea formalismului,
astfel încât acesta sã se ridice la nivelul
standardelor impuse de aderarea
României la Uniunea Europeanã. Un
alt obiectiv foarte important îl constituie
responsabilizarea fiecãrui poliåist de
frontierã. Aceætia trebuie sã vinã la
serviciu motivaåi de activitatea pe care
trebuie sã o desfãæoare æi nu doar pentru
a trece cele 8 sau 12 ore de program”.
Una dintre problemele cu care se
confruntã IJPF Suceava o constituie starea
æi practica disciplinarã, fiind aplicate
numai în cursul acestui an peste 50 de
sancåiuni, dintre care patru poliåiæti de
frontierã au fost destituiåi. Este necesarã
implicarea mai activã din partea æefilor din
cadrul inspectoratului la toate nivelurile,
astfel încât cei care îæi fac treaba sã fie
apreciaåi, iar cei care sãvâræesc abateri
- Cum v-aåi format echipa managerialã æi în ce sens s-a modificat
situaåia operativã de când aåi fost numit pe funcåia actualã? Care au fost
principiile de bazã pentru îmbunãtãåirea acestora?
- Ceea ce pot sã vã spun este cã împreunã cu noua echipã
managerialã cu care lucrez am obåinut rezultate deosebite în munca
operativã. Cu aceastã echipã am reuæit ca situaåia la frontiera de
nord a României sã fie în limite normale æi o avem sub control. În
perioada de când sunt la conducerea Direcåiei, rezultatele obåinute
în munca operativã practic s-au dublat faåã de perioada anterioarã,
indicatorii obåinuåi relevând acest lucru. Avem grupuri de infractori
destrãmate pe linie de contrabandã, pe linie de migraåie æi trafic
de persoane. Reamintesc unul dintre cele mai semnificative cazuri,
cel de la Maramureæ, unde poliåiætii de frontierã, sub coordonarea
procurorilor D.I.I.C.O.T., au reåinut în flagrant un cetãåean român
care urma sã vândã o brãåarã dacicã, în greutate de 1050 grame,
din aur de 24 Karate, în valoare de 500.000 euro.
Principiile dupã care m-am ghidat pentru îmbunãtãåirea situaåiei
operative sunt îndeplinirea æi respectarea în continuare a mãsurilor
prevãzute în actele normative U.E. æi Planul de Acåiune Schengen,
monitorizarea continuã a evoluåiei situaåiei operative dar æi
continuarea procesului de pregãtire æi profesionalizare a poliåiætilor
de frontierã din cadrul Direcåiei pe care o conduc. De asemenea,
dezvoltarea continuã a cooperãrii cu toate structurile din MIRA,
cu grãnicerii ucraineni, cât æi cu alte structuri cu care Poliåia de
û
15

disciplinare sã fie sancåionaåi în funcåie
de gravitatea faptei lor. Îngrijorãtor este
numãrul mare de accidente rutiere la
nivelul inspectoratului în care au fost
implicaåi poliåiæti de frontierã. Numai în
primele nouã luni ale acestui an au avut
loc 35 de accidente, dintre care 23 s-au
produs datoritã neatenåiei, neacordãrii
de prioritate, conducerii sub influenåa
bãuturilor alcoolice sau oboselii la volan.
Pentru remedierea acestor aspecte,
în viitor, inspectorul principal Mihai
Prelipcean doreæte sã efectueze mai
multe controale inopinate, atât proprii
cât æi în cooperare cu poliåia rutierã,
pentru depistarea æi sancåionarea drasticã
a celor care nu respectã prevederile
legale în vigoare privind
circulaåia pe drumurile
publice. În acest sens, se va
analiza inclusiv posibilitatea
efectuãrii transportului la æi
de la locurile de muncã cu
mijloace de transport din
dotarea PFR pentru a nu mai
fi nevoiåi poliåiætii sã conducã
dupã ieæirea din turã.
Un sector complex
Sectorul Poliåiei de
Frontierã Siret a fost înfiinåat
la 1 iulie 2000, cu o zonã de
responsabilitate între SF 795
æi SF 846. Sectorul
are în zona de
competenåã un
punct de trecere
rutier la Siret, unul
feroviar la Vicæani
æi un punct de mic
trafic la Climãuåi.
Din punct
de vedere al
supravegherii zonei
de responsabilitate,
efectivul de personal
al sectorului este
împãråit în douã
grupe operative:
una la SPF Siret,
unde îæi desfãæoarã
activitatea ofiåerii
turei de serviciu
care pregãtesc tura pentru
frontiera verde æi punctul de
trecere. Cealaltã grupã este cea
numitã „FRÃTÃUÅI”. Aceastã
turã este condusã de cãtre un
ofiåer din Frãtãuåi æi unul din
dispecerat. Rotirea cadrelor
se face æi aici lunar æi se
lucreazã în ture 12 ore cu 24,
12 ore cu 48.
Punctul de trecere Siret
este situat pe drumul E 85, la
3 km de localitatea cu acelaæi
nume æi a fost deschis încã din 1965.
Este cel mai mare punct la frontierã cu
Ucraina, prin el tranzitând de la sfâræitul
anului peste 100.000 de persoane æi
19.000 mijloace de transport. Punctul,
a cãrei renovare s-a încheiat în ianuarie
2005 a cuprins, pe lângã cele æapte artere
Frontierã colaboreazã reprezintã unul dintre principiile de bazã, alãturi de
eficientizarea managementului la nivelul tuturor structurilor din cadrul DPF
Rãdãuåi.
Æi, fiindcã este vorba de principii, vreau sã vã spun cã am cãutat de-a
lungul carierei mele de poliåist sã pun OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT,
iar deviza mea în viaåã este: MUNCÃ, DISCIPLINÃ æi VOIE BUNÃ.
- Care sunt proiectele pe care le-aåi avut în vedere la debut æi câte dintre acestea
aåi reuæit sã puneåi în aplicare ? Care sunt în prezent în derulare?
- Proiectele pe care le-am avut în vedere la numirea în funcåia de director
al DPF Rãdãuåi au fost legate de momentul 1 ianuarie 2007, de aderarea
României la Uniunea Europeanã.
La Direcåia pe care o conduc s-au depus eforturi considerabile la toate
nivelurile pentru ca securizarea frontierei sã nu constituie una din motivele
activãrii clauzei de salvgardare. Putem spune acum cã eforturile noastre nu
au fost în zadar, experåii europeni care au monitorizat activitatea direcåiei pe
care o conduc, au apreciat progresele fãcute în ceea ce priveæte securizarea
frontierei, modul în care colegii îæi îndeplinesc atribuåiunile de serviciu.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, frontiera de nord – est a åãrii
noastre a devenit frontierã externã a Europei. Poliåiætii de frontierã din
cadrul DPF Rãdãuåi sunt conætienåi de ceea ce implicã acest fapt, precum
æi responsabilitatea pe care o au în ceea ce priveæte securizarea frontierei
de stat.
16
û

de intrare æi æapte de ieæire, un terminal
de marfã modern æi o clãdire amenajatã
pentru efectuarea unui control amãnunåit
la toate mijloacele de transport.
Punctul de trecere feroviar Vicæani este
situat la 11 km de localitatea Siret, iar la
el se poate ajunge destul de greu datoritã
drumului foarte prost. În Punct, pe timpul
zilei, îæi desfãæoarã activitatea cinci-æase
poliåiæti de frontierã, iar noaptea câte
trei poliåiæti de frontierã. Toåi lucrãtorii,
cu excepåia æefului de grupã, desfãæoarã
serviciul prin rotaåie, ceea ce înseamnã cã
timp de o lunã lucreazã numai la Vicæani,
dupã care urmeazã o lunã la frontiera
verde æi încã una la PTF Siret.
Ziua sunt douã trenuri de persoane,
unul care vine din Rusia æi merge în
Bulgaria, iar un altul retur. Cu acestea
tranziteazã åara circa 200-400 persoane
în sezonul estival æi 50-100 persoane în
rest. În afarã de trenurile de cãlãtori, mai
sunt alte 5-6 de marfã care au între 120-
130 vagoane.
În ceea ce priveæte rezultatele, deæi cei
care tranziteazã frontiera prin acest punct
sunt, în general, turiæti de bunã credinåã,
au fost æi cazuri în care s-au descoperit, în
podul vagonului, droguri. Anterior sosirii
noastre, fuseserã descoperite câteva truse de
tehnicã dentarã abandonate. Acestea au fost
reåinute æi predate organului vamal.
Am urat succes colegilor în activitate
æi m-am întors spre Bucureæti cu gândul
la locurile minunate æi la oamenii
deosebiåi pe care i-am întâlnit, cu dorinåa
de a încerca sã redau o micã parte
din frumuseåile åinutului æi activitatea
desfãæuratã de cãtre colegii poliåiætii de
frontierã din „Åara Fagilor”.
Gabriel CRÃCIUN
- Cum staåi la capitolul dotare æi întreåinerea acesteia? De ce aåi mai avea nevoie?
- Dotarea logisticã are un rol foarte important în eficacitatea acåiunilor întreprinse
de poliåiætii de frontierã. Acest lucru este mereu în atenåia eæaloanelor superioare,
mare parte din fondurile alocate pentru dotare fiind alocate inspectoratelor care au
în responsabilitate frontiera externã a Europei.
Totuæi, dotarea de care dispune direcåia este insuficientã, åinând cont de complexitatea
situaåiei operative æi de natura reliefului care în cea mai mare parte este muntos. Mai
avem nevoie de autospeciale de patrulare, autoturisme de teren, autospeciale de
supraveghere pe timp de noapte bazate pe principiul termoviziunii, motociclete,
motoscutere pentru zãpadã, aparate de vedere pe timp de noapte, echipamente de
fotografiat æi filmat, truse narcotest etc.
- Ce mesaj aveåi pentru lucrãtorii din cadrul Direcåiei pe care o conduceåi?
- În primul rând, doresc sã le mulåumesc pentru activitatea desfãæuratã la frontierã
æi pentru rezultatele obåinute în munca operativã. Lucrãtorii noætri au înåeles cã numai
printr-o muncã responsabilã, perseverenåã, inteligenåã æi adaptare rapidã la tot ce este
nou, precum æi printr-un grad înalt de profesionalism pot obåine rezultate deosebite în
activitatea pe care o desfãæoarã.
Doresc sã îi felicit pe colegii mei din cadrul DPF Rãdãuåi, care æi-au dedicat viaåa
carierei de poliåist de frontierã, pentru rezultatele obåinute pânã în prezent æi sã le urez
multã sãnãtate, fericire, putere de muncã, realizãri æi satisfacåii atât în plan profesional
cât æi familial.
û
17

Documentar
PAÆAPORT SPECIAL, TURCIA – FALS TOTAL
Material realizat cu sprijinul Serviciului Criminalistic din cadrul IGPF
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
1. COPERTA EXTERIOARÃ
ORIG.
FALS
COPERTA EXTERIOARÃ
2. PAGINA CU DATELE DE IDENTITATE ÆI FOTOGRAFIA TITULARULUI
FALS
ORIG.
18
û
#

FALS
1
3. PAGINA CU NR.15 ÆI PORÅIUNI MÃRITE DE PE ACEASTA
1
ORIG.
FALS
2
2
ORIG.
FALS
3
4
pct.1 – fir de siguranåã cu microtext;
pct.2 – desen de fond;
pct.3 – desen stilizat situat în mijlocul
fiecãrei pagini a paæaportului;
pct.4 – numerotarea paginii.
3
4
ORIG.
FALS
ORIG.
FALS
4. FIRUL DE AÅÃ UTILIZAT
LA BROÆAREA (COASEREA)
PAÆAPORTULUI
FALS
1
1
1
ORIG.
ORIG.
û
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ
pct.1 - literele „T.C.” reprezintã filigranul
19

ASPECTE PSIHOLOGICE IMPLICATE ÎN
A AGENÅILOR PROVENIÅI PRIN
20
INTRODUCERE
Adaptarea este procesul de
interacåiune a omului cu mediul
sãu ambiant (substanåial, energetic,
socio-moral, informaåional) care se
realizeazã dinamic prin reechilibrãri
succesive. Faåã de funcåionalitatea
sa în sistemul psihic, adaptarea este
un proces bipolar. Pe de o parte
are loc asimilarea mediului de cãtre
om, în urma cãreia acesta conferã o
anumitã semnificaåie celor percepute
sau concepute, iar pe de altã parte
are loc acomodarea omului la
mediu, prin care omul interiorizeazã,
conætientizeazã informaåiile preluate
de sistemul psihic æi îæi modificã
comportamentul astfel încât sã
realizeze în dinamicã echilibrul om,
– mediu (în acåiune). Asimilarea æi
acomodarea sunt douã procese care
se intercondiåioneazã, adaptarea
fiind definitã ca un echilibru între
asimilare æi acomodare. Adaptarea
este consideratã de fapt „urma” pe
care interacåiunea dintre om æi mediu
o lasã la nivel biologic æi psihic, urmã
care devine un factor activ în dialogul
om – mediu. Desigur, nu orice „urmã”
are o funcåie adaptativã, ci numai
aceea care pe plan intern contribuie
la echilibrarea dinamicã a individului,
iar pe plan extern îl orienteazã spre
un comportament adecvat cerinåelor
instituåiei æi societãåii. Dacã însã
„urma” determinã sau amplificã un
dezechilibru biologic ori psihic,
dacã ea conduce la atitudini æi
comportamente ineficiente sau
imorale, atunci are loc un proces opus
– dezadaptarea.
MOTIVAÅIA CERCETÃRII
Subiectul acestei lucrãri este motivat
de mai multe aspecte observate æi sesizate
în ultimul an, în activitatea operativã la
frontierã, studiul pornind de la urmãtoarele
ipoteze:
1. Pãtrunderea în numãr mare a
persoanelor cu studii superioare pe funcåii
ce necesitã studii medii afecteazã procesul
de adaptare la cerinåele postului ca urmare
a diferenåelor de opinie, a pretenåiilor
subiecåilor, a nevoii lor de a-æi valorifica
cunoætinåele profesionale dobândite prin
studiile superioare æi pe profil;
2. Condiåiile vicioase de muncã
la frontierã (locuri de muncã izolate,
lucrul pe ture, naveta pe distanåe mari,
expunerea îndelungatã a organismului la
temperaturi extreme, riscul confruntãrii cu
agresivitatea, responsabilitate mare rezultatã
din portul æi utilizarea eficientã, conform
legii, a armamentului din dotare) fac ca
noii încadraåi sã se adapteze mai greu la
activitatea operativã a PF;
3. Absenåa limitei de vârstã – drept
criteriu de selecåie la angajare, a permis
ocuparea unor posturi de agenåi operativi
de cãtre persoane trecute chiar de 43
ani, în concepåia multora criteriul vârstã
influenåând profund procesul de adaptare
la locul de muncã (capacitãåile cognitiv
– intelectuale, îndeosebi atenåia æi memoria
sunt mai deteriorate, rezistenåã fizicã mai
scãzutã).
Pe de altã parte, un studiu anterior
efectuat la nivelul IJPF Mehedinåi pe acelaæi
lot de subiecåi, la încadrarea în sistem, dupã
selecåie, a relevat faptul cã foarte puåini
subiecåi aveau cunoætinåe, informaåii despre
munca efectivã la frontierã (riscuri, avantaje,
dezavantaje) furnizate de membri de familie
care lucreazã aici sau ca urmare a efectuãrii
stagiului militar. Cei mai mulåi subiecåi nu
aveau cunoætinåe æi nici nu au fost interesaåi
de aceste informaåii, motivaåia dominantã
pentru orientarea cãtre aceastã profesie
fiind simpla existenåã a unui loc de muncã
stabil sau câætigul stabil care sã le confere
siguranåa zilei de mâine, urmatã de statutul
conferit de åinutã, de uniformã – poziåia
socialã. A fost anticipat faptul cã, în absenåa
acestor informaåii referitoare la munca
efectivã la frontierã, riscul dezadaptãrii sau
migrãrii cãtre funcåii neoperative (de birou)
este mai mare.
METODE ÆI TEHNICI PSIHOLOGICE
UTILIZATE
Pornind de la aceastã motivaåie, a fost
construit un chestionar nestandardizat, cu
9 itemi ce au necesitat rãspunsuri libere,
referitori la:
- percepåia noilor agenåi vizavi de
informaåia legislativã specificã PF (
capacitate de întipãrire a informaåiilor,
utilitatea cursului de iniåiere în profesie,
raportul teorie – practicã);
- percepåia noilor agenåi faåã de
activitatea pe care o desfãæoarã efectiv,
pe tura de serviciu (surse de satisfacåie,
insatisfacåie, adaptare – gradul de identificare
cu atribuåiile postului, de înåelegere a
sarcinilor de lucru, modele profesionale ca
surse – suport în procesul de adaptare).
DESCRIEREA EÆANTIOANELOR
Aplicaåia s-a efectuat pe un numãr
de 78 (100%) subiecåi – 51,3% femei æi
48,7% bãrbaåi (fig. 1 æi 2), toåi încadraåi
din sursã externã æi absolvenåi ai cursului
de iniåiere în carierã - agenåi de poliåie
de frontierã - Timiæoara, cu o vechime în
cadrul IJPF Mehedinåi de un an, media
de vârstã fiind apropiatã: 30,9 – femei æi
30,4 – bãrbaåi. Excepåie face un sector de
limitã, unde este vizibil mai micã media
de vârstã a subiecåilor. De altfel, este un
lucru bun având în vedere faptul cã naveta
este mai dificil de realizat la acest sector,
pentru cei care au domiciliul stabil în Dr.
Tr. Severin, iar tinerii au o rezistenåã mai
mare. Este, în schimb, afectatã viaåa socialã
a acestora, tinerii având o nevoie mai mare
de relaåionare, de socializare, iar limitarea
timpului liber ca urmare a navetei le-ar putea
afecta structura de personalitate sau chiar
adaptarea la viaåa viitoare de familie.
Fig. 1 – Distribuåia subiecåilor – bãrbaåi
æi femei - pe subunitãåi
Fig. 2 – Distribuåia subiecåilor în funcåie
de frecvenåã pe subunitãåi æi criteriul sex
INTERPRETARE APLICAÅIE
Rãspunsurile centralizate la itemul
nr. 1: „Sunteåi mulåumit de rezultatele
dumneavoastrã obåinute la cursul de
iniåiere în carierã?” au evidenåiat faptul cã
un procent de 71,7% dintre subiecåi sunt
mulåumiåi de rezultatele lor obåinute la acest
curs întrucât considerã cã: „Exprimã corect
nivelul de pregãtire”; „A fost un rezultat
bun, constant faåã de media de intrare”;
„Am învãåat multe lucruri noi”; „Rezultatele
reflectã foarte bine nivelul meu de pregãtire”;
„Åinând cont cã a fost departe de casã æi am
fãcut naveta sãptãmânal, cã am o familie æi
û

PROCESUL DE ADAPTARE PROFESIONALÃ
ÎNCADRARE DIN SURSÃ EXTERNÃ
cã am mers æi la åarã, la muncã, cred cã m-
am descurcat foarte bine întrucât am obåinut
o medie peste 8,5” etc., în timp ce 28,3% nu
sunt mulåumiåi considerând cã: „Notele care
s-au dat nu reflectã cunoætinåele într-un mod
real întrucât au fost acordate preferenåial”
sau… „Pot mai mult”, „Programa a fost
încãrcatã, timpul cursului puåin pentru a
acumula suficiente cunoætinåe”, „Profesori
relativ slab pregãtiåi”; „Prea multã teorie æi
foarte puåinã practicã”. Aceastã nemulåumire
poate fi consideratã o fisurã în procesul de
adaptare a subiecåilor la locul de muncã,
cu atât mai mult cu cât nemulåumirea
este orientatã cãtre o sursã exterioarã
(profesorii) æi nu cãtre propria persoanã
(implicarea personalã).
Itemul nr. 2: „Consideraåi cã
aåi acumulat suficiente cunoætinåe
teoretice la cursul de iniåiere pentru
a vã desfãæura activitatea la locul de
muncã?”, relevã faptul cã 85,8% dintre
subiecåi considerã cã au acumulat
suficiente cunoætinåe teoretice pentru
a-æi putea desfãæura activitatea la locul
de muncã, întrucât: „Pe parcursul
activitãåii la locul de muncã pot sã
acumulez mai multe cunoætinåe”;
„Pentru început este suficient, de aici
trebuie sã înceapã perfecåionarea”;
„Prea multã teorie fãrã practicã nu
duce la un rezultat favorabil” etc.,
în timp ce 14,2% considerã cã nu
au acumulat suficiente cunoætinåe
teoretice deoarece: „Practica nu este
aceeaæi cu teoria”, „Se putea mai
bine, prin mai multã muncã”; „Puåinã
practicã”; „Unii profesori nu cred cã
au suficiente cunoætinåe æi ne noteazã
dupã ce citesc în cursuri nu dupã ce ni
se predã” etc.
Itemul nr. 3: „Consideraåi cã v-aåi
adaptat la locul de muncã?” a necesitat
explicaåii suplimentare date respondenåilor
în ceea ce priveæte conceptul de adaptare
la locul de muncã, respectiv stare de bine,
de mulåumire sufleteascã la locul de muncã,
vizavi de sarcinile æi atribuåiile de serviciu,
relaåiile cu colegii, superiorii, raportul
implicare personalã – solicitare din partea
instituåiei, solicitãri referitoare la cunoætinåele
profesionale individuale.
Toåi cei 78 de repondenåi au considerat
cã s-au adaptat, având ca principal suport
în adaptare colectivul de lucru, nevoia
individualã de relaåionare, dar æi munca
în sine: „Sunt obiænuitã sã lucrez în ture æi
în condiåii grele”; „Îmi place ceea ce fac æi
mã simt bine între colegi”; „Colegii ne-au
ajutat”, „Am întâlnit oameni competenåi æi
prietenoæi”; „Datoritã faptului cã am stagiul
militar satisfãcut”, etc.
Itemul nr. 4: „Ce vã place cel mai
mult în activitatea pe care o desfãæuraåi?”,
permite ierarhizarea surselor de satisfacåie
în muncã a noilor încadraåi æi reprezintã, de
û
fapt, adevãrate surse de suport în adaptarea
lor profesionalã.
Astfel, 28,1% dintre subiecåi au ca
principalã sursã de satisfacåie munca în
sine, specificul muncii: „Totul, munca
pe care o desfãæor”, „Postul de control”,
„Filajul”, „Activitatea operativã”; „Munca de
teren”, „Modul de desfãæurare a misiunilor”;
„Activitatea operativã”; „Îmi place munca pe
care o fac, colectivul din care fac parte, zona
în care-mi desfãæor activitatea”; „Faptul cã
este o muncã în echipã”, „activitatea
operativã”, „sã am grijã sã nu fie încãlcatã
legea”, „sunt tot timpul în prizã”; „Ai
posibilitatea sã înlãturi elementele negative
care influenåeazã bunul mers al societãåii”.
Pentru 17,9% dintre subiecåi colectivul,
coeziunea grupului, atmosfera de lucru,
planul relaåional æi comunicaåional intern
este prioritar: „colectivul în care lucrez”,
„colegii de turã”, „munca în echipã”, „spiritul
de colegialitate”; „Comunicarea între colegi
æi rezolvarea deplinã a problemelor”; „Sunt
permanent în contact cu oamenii”.
Pentru 15% dintre subiecåi
„Responsabilitatea”,
„Marea
responsabilitate”, „Ordinea, disciplina”;
„Seriozitatea”, „Faptul cã activitatea este
desfãæuratã cu seriozitate”; „Seriozitatea
caracteristicã sistemului”, aspecte ce
åin practic de maturitatea profesionalã a
indivizilor, reprezintã adevãrate surse de
satisfacåie.
10,2% dintre subiecåi considerã cã
principala satisfacåie în muncã este datã
de uniformã, de prestanåa æi poziåia socialã
conferitã de profesie: „Åinuta”; „Statutul
special”; „Autoritatea statutului”, „Åinuta
care conferã un anumit statut”.
Pentru 8,8% dintre subiecåi, libertatea
de miæcare, lipsa constrângerii permanente
(„Lucrul în aer liber”, „Lucrul în naturã”),
reprezintã o satisfacåie în muncã. Prioritatea
acestor nevoi, faptul cã ele sunt satisfãcute,
fac ca munca în aer liber sã fie o plãcere æi
nicidecum o sursã de stres. Este posibil sã
fie subiecåi din zonã, care nu fac naveta sau
subiecåi obiænuiåi cu efortul fizic deosebit.
Este un procent mic, însã aceæti subiecåi pot
fi consideraåi cu adevãrat adaptaåi la locul
de muncã întrucât s-au acomodat mediului
de muncã din frontierã, s-au adaptat
factorilor de mediu la care sunt expuæi timp
îndelungat.
Pentru 7,6% dintre subiecåi
comunicarea externã, cu societatea
reprezintã de asemenea o sursã
de satisfacåie æi contribuie la
adaptarea subiecåilor în sistem:
„Comunicarea”, „Sunt permanent
cu oamenii”; „Comunicarea cu
cetãåenii, cu oamenii”; „Posibilitatea
de a ajuta societatea, de a comunica,
de a lucra cu oamenii”.
5,1% dintre subiecåi sunt
satisfãcuåi de faptul cã au
posibilitatea de a-æi valorifica
cunoætinåele profesionale dobândite
(„Sã pun în aplicare cunoætinåele
profesionale acumulate”), întrucât
sunt absolvenåi ai unei facultãåi de
drept;
3,8% dintre subiecåi sunt
satisfãcuåi de faptul cã lucreazã pe
ture æi au posibilitatea de a rezolva
problemele personale, de familie:
„Lucrul pe turã”, Programul pe
ture;
1,3% dintre subiecåi considerã
cã „Nu am descoperit încã”,
indicând prezenåa unor subiecåi cu
posibile dificultãåi de adaptare. Prin urmare,
riscurile unor comportamente neadecvate,
retragerii sau neimplicãrii, sunt posibile.
1,3% dintre subiecåi nu au rãspuns la
acest item.
Sursele de insatisfacåie sunt diversificate,
bine conturate æi sunt relevate de rãspunsurile
date la itemul nr. 5: „Ce vã place cel mai
puåin în activitatea pe care o desfãæuraåi?”
Spre deosebire de sursele de satisfacåie, care
reprezintã un real suport în procesul de
adaptare profesionalã al subiecåilor, sursele
de insatisfacåie sunt cele care influenåeazã
negativ acest proces, îl întârzie sau chiar îl
împiedicã.
Astfel, pentru 24,2% dintre subiecåi,
factorii de mediu au un impact negativ
puternic asupra procesului de adaptare
profesionalã („condiåiile meteo”).
24,2% dintre subiecåi considerã cã lucrul
peste program, în special datoritã distanåei,
a navetei, a modului de planificare a
schimbului de turã, reprezintã de asemenea
o sursã puternicã de insatisfacåie: ”Programul
prelungit, care ajunge uneori la 15 – 16 ore”;
21

„Timpul pierdut pentru schimbarea turei”,
„Naveta”, „Faptul cã nu se poate acoperi
în întregime distanåa dintre subzonele
controlate”.
Pentru 11,4% dintre subiecåi „Turele
de noapte”, care provoacã foarte multã
obosealã, reprezintã sursa principalã de
insatisfacåie.
Prezenåa pe primul loc a acestor surse de
insatisfacåie confirmã ipoteza nr. 2, potrivit
cãreia condiåiile vicioase de muncã (locuri
de muncã izolate, lucrul pe ture, naveta
pe distanåe mari, expunerea îndelungatã a
organismului la temperaturi extreme, riscul
confruntãrii cu agresivitatea, responsabilitate
mare rezultatã din portul æi utilizarea
eficientã, conform legii, a armamentului din
dotare) fac ca noii încadraåi sã se adapteze
mai greu la activitatea operativã a PF.
8,8% dintre subiecåi considerã cã
atitudinea neadecvatã faåã de muncã,
comportamentul neadecvat în instituåie,
familie, societate, deficienåele de
organizare æi planificare existente la nivel
de turã constituie o sursã de insatisfacåie
æi, automat, o demotivare: „Faptul cã unii
poliåiæti nu înåeleg faptul cã la serviciu se
munceæte, doar acasã desfãæori activitate de
relaxare, de recreere”; „Inactivitatea”, „Lipsa
de organizare”; atitudinea neadecvatã faåã
de muncã, societate sau echipa de lucru a
unor colegi („Superficialitatea unor colegi”;
„Lipsa de profesionalism, de solicitudine
a unor colegi”, „Atitudinea unor colegi în
societate”; „Atitudinea unor æefi”).
6,4% dintre subiecåi considerã cã
deficienåele logistice sunt cele care le
produc insatisfacåie („Dotarea proastã:
pistoale proaste, veste rupte æi murdare,
maæini rablã”; „Lipsa dotãrilor”, „lipsa
echipamentelor necesare”).
6,4% dintre subiecåi ar fi deranjaåi
de rutina activitãåii datã de parcurgerea
aceloraæi trasee, aceloraæi locuri, activitatea
monotonã de supraveghere a frontierei sau
de un posibil lucru la birou. Pe de altã
parte, subiectivismul sau favoritismul în
planificarea misiunilor este æi el o formã de
rutinã æi, automat, o sursã de insatisfacåie:
„Nu este diversitate, nu se face rotaåia aæa
cum ar trebui”; „Uneori se fac diferenåe la
planificarea noastrã în misiune (unele au
22
prea multe misiuni de intervenåie, iar altele
deloc)”; „Nu-mi place sã stau degeaba, mã
plictisesc”, „Sã stau pe loc sau la un birou”;
„Rutina”. Dupã cum se observã, diferenåele
sunt simåite de femei, prin urmare, o datã cu
pãtrunderea lor în numãr ceva mai mare în
instituåie, riscul discriminãrilor profesionale
creæte.
3,7% dintre subiecåi considerã cã
rigiditatea sistemului reprezintã o sursã
importantã de insatisfacåie care le afecteazã
adaptarea la locul de muncã: „faptul cã
nu ni se explicã anumite situaåii”; „lipsa
comunicãrii între colegii cu care ne
desfãæurãm activitatea”.
Percepåia subiectivã a misiunilor,
incapacitatea unor subiecåi de a se identifica
cu specificul misiunilor, cu munca la frontierã
indicã faptul cã un procent de 11,6% dintre
subiecåi nu înåeleg finalitatea misiunilor, se
simt stresaåi de acestea, nu au suficientã
încredere în ei æi, prin urmare, nu s-au
adaptat încã la specificul muncii la frontierã:
„Faptul cã nu putem sã cunoaætem populaåia
deoarece suntem obligaåi sã mergem pe
fâæie între niæte repere æi sã supraveghem
vapoarele pe Dunãre”; „Lipsa de preocupare
a celor din jur æi unele misiuni inutile pe
care le executãm”; „Mersul prea mult pe
jos”, „Faptul cã trebuie sã cãrãm geanta pe
umãr în misiune”, „Postul de pazã Control
Acces”, „Stresul”,” Lipsa experienåei” .
Au mai fost enumerate, în procente
mici æi alte surse de insatisfacåie. 11,4% din
subiecåi nu au rãspuns la acest item.
Itemul nr. 6: „Care consideraåi cã este
problema cea mai importantã care ar trebui
soluåionatã urgent la nivelul subunitãåii
dumneavoastrã?”, permite ierarhizarea
prioritãåilor:
1) 58,8% - logistica: „RTP-urile”;
„Dotarea cu mijloace tehnice”; „O baie
separatã a femeilor de cea a bãrbaåilor; staåii
mai bune în dotare”; „La nivelul sectorului
cred cã ar trebui îmbunãtãåitã tehnica de
lucru”, „binoclurile sunt proaste”, „nu
avem termoviziune”, „BMK-uri sunt doar
douã, ceea ce nu este suficient”, „staåiile
nu au acoperire în tot raionul”; „lipsa
autospecialelor”; „lipsa logisticii necesare
pentru îndeplinirea misiunilor într-un mod
profesionist”; „mijloace de comunicaåie”;
„dotarea lasã de dorit”; „dotarea cu
aparate de vedere pe timp de noapte mai
performante”; „un spaåiu adecvat pt. Pazã,
Control, Acces æi dotarea cu RTP – uri æi
binocluri”; „mijloacele de transport pentru
navetã sunt depãæite”; „dotarea materialã,
transportul la æi de la serviciu”; „Dotarea în
special cu mijloace de transport”;
2) 6,4% „Respectarea programului de
lucru”, Soluåii pentru schimbul de turã care
în prezent impune lucru peste program”;
3) 3,8% - „Naveta”; „Decontarea
cheltuielilor pentru deplasarea la locul de
muncã”;
4) 3,8% Comunicarea instituåionalã:
„Comunicarea între agenåii noi æi cei vechi”;
„Comunicarea cu superiorii æi implicarea
acestora”; „Mai multã înåelegere pentru
problemele personale”;
5) 1,3% - „Mai multã pregãtire în rândul
agenåilor, colegialitate, respect, integritate”;
• 1,3% - Cerinåe clare æi realiste,
clarificarea rolurilor: „Sã se axeze mai mult
pe descoperirea infracåiunilor æi mai puåin
pe contravenåii”;
• 1,3% - Eliminarea stresului;
• 1,3% - „Crearea unei echipe speciale
de intervenåie rapidã”;
• 28% din subiecåi nu au rãspuns la
acest item.
Rãspunsurile date la itemul nr. 7: „Care
sunt aspiraåiile dumneavoastrã vizavi
de locul de muncã?”, vizeazã orientarea
predominantã a subiecåilor spre carierã în
profesia aleasã:
Astfel, 40,8% aspirã la „Avansarea în
grad æi ocuparea unei funcåii importante”.
Aceæti subiecåi îæi doresc de fapt o trecere
în corpul ofiåerilor, având studii superioare,
ceea ce confirmã ipoteza nr. 1: pãtrunderea
în numãr mare a persoanelor cu studii
superioare pe funcåii ce necesitã studii medii,
afecteazã procesul de adaptare la cerinåele
postului ca urmare a diferenåelor de opinie,
a pretenåiilor subiecåilor, a nevoii lor de
a-æi valorifica cunoætinåele profesionale
dobândite prin studiile superioare æi pe
profil.
• 34,8% dintre subiecåi îæi doresc sã se
descurce bine æi sã facã faåã cerinåelor cu
profesionalism.
• 19,1% dintre subiecåi aspirã la o
perfecåionare în domeniu.
• 15,1% dintre subiecåi resimt acut
nevoia de evidenåiere în muncã æi de aceea
aspirã la rezultate – infracåiuni constatate –
singurele care permit o evidenåiere rapidã.
• 5% dintre subiecåi au rãspuns: „Sã
lucrez în domeniul în care am studiat”; „Sã
fac ceea ce mi-am dorit din totdeauna –
muncã de birou”; „Sã profesez pe profilul pe
care am terminat studiile superioare”. Acest
procent de 5% întãreæte æi el confirmarea
ipotezei nr. 1, mai sus menåionatã.
• 8,8% au aspiraåii generale: „Sã nu am
probleme de sãnãtate”, „Pentru cã am 44
de ani nu mai am timp sã fac carierã, vreau
sã fiu sãnãtoasã æi sã duc la bun sfâræit æi
onorabil munca pe care am început-o”;
„Sper sã fie mai bine”; „Sã mã înåeleg cu
colegii æi cu æefii”; „Sã fiu corect”; „Dotãri
mai bune”. Este vorba clar de subiecåi cu
vârste ridicate, iar aspiraåiile lor limitate
strict la sãnãtate æi nicidecum la profesie
confirmã ipoteza nr. 3 potrivit cãreia agenåii
nou încadraåi, proveniåi din sursã externã,
cu vârste peste 40 – 43 de ani, se adapteazã
mai greu la cerinåele postului ca urmare a
solicitãrilor fizice ridicate.
û

• 3,8% nu au rãspuns la acest item.
Propunerile pentru îmbunãtãåirea
activitãåii de pregãtire profesionalã solicitate
la itemul nr. 8 sunt foarte diversificate æi pot
constitui o bazã importantã pentru realizarea
unei strategii viabile de perfecåionare a
activitãåii de pregãtire a personalului,
având în vedere faptul cã majoritatea
studiilor anterioare efectuate la nivelul
inspectoratului nostru au evidenåiat mai
multe deficienåe. Rãspunsurile subiecåilor
cuprind propuneri referitoare la toate
pãråile implicate într-un proces didactic:
timpul destinat pregãtirii personalului,
liniile de pregãtire/perfecåionare, modalitãåi
æi tehnici de pregãtire, calitãåile æi pregãtirea
formatorului/pedagogului, calitãåile æi
implicarea lucrãtorului.
Astfel, 23% dintre subiecåi considerã cã
baza teoreticã este esenåialã, iar organizarea
de cursuri æi perfecåionãri pe linii de
specialitate ar constitui o prioritate.
• 16,6% dintre subiecåi considerã cã
timpul special alocat este esenåial pentru
îmbunãtãåirea activitãåii de pregãtire a
personalului, fapt pentru care propun:
„Ore de studiu individual”; „sã se
asigure timpul necesar pentru a ni
se explica modificãrile legislative”;
„Timp mai mult pentru pregãtirea
individualã”; „Un anumit numãr de
ore alocat pentru fiecare agent, în
timpul serviciului”; „Stabilirea unor
ore speciale”.
• 12,6% dintre subiecåi considerã
cã pregãtirea profesionalã implicã æi
o „Dotare corespunzãtoare la locul
de muncã”, utilizarea materialelor
didactice fiind o necesitate pentru
dezvoltarea abilitãåilor practice ale
lucrãtorilor: „Punerea la dispoziåie
a materialelor didactice necesare”;
„O dotare tehnicã corespunzãtoare”;
„Îmbunãtãåirea dotãrilor”.
• 10,1% din subiecåi considerã cã
se obåine o pregãtire mai bunã prin
metode moderne de prezentare, punânduse
accent pe partea practicã a operativului,
prin dezbateri libere æi prezentãri deschise:
„Pregãtire legislativã prin rezolvarea de
speåe din teren”; Dezbaterea diferitelor
evenimente, probleme întâmpinate”,
„simularea unor situaåii operative”; ore
speciale de dezbatere deschisã a legislaåiei;
„Prezentãri detaliate ale noilor dispoziåii æi
ale modificãrilor legislative”; „Mai multe
dezbateri æi dialoguri”;
• 5,1% propun „Mai mult sprijin din
partea conducerii, a æefilor nemijlociåi”; „Mai
multã implicare, atât din partea noastrã, cât
æi din partea conducerii”.
• 5,1% dintre subiecåi considerã cã
îmbunãtãåirea activitãåii de pregãtire a
personalului este strict dependentã de
pregãtirea formatorilor, fapt pentru care
propun: „Pregãtirea profesionalã sã se facã
pe grupe de lucru de maxim 15 oameni, în
timpul serviciului æi cu lectori specializaåi
pe anumite domenii, cu expunere de cursuri
reale”; „Cadre cu vederi larg deschise,
comunicative æi deschise tuturor problemelor
æi nevoilor angajaåilor”.
• 2,5% considerã cã modul de evaluare
constituie un stimulent pentru pregãtirea
individualã: „Teste date la intervale mici
de timp din pregãtire juridicã”; „Mai mult
accent pe pregãtirea cu testãri”.
Æedinåe de trageri mai frecvente – propun
1,3% din subiecåi;
û
O mai bunã colaborare între ture
– propun 1,3% din subiecåi;
Åine de caracterul fiecãruia, fiecare
trebuie sã fie conætient de nivelul lui æi unde
vrea sã ajungã – 1,3% din subiecåi;
• 19,2% dintre subiecåi nu au rãspuns
la acest item.
6. CONCLUZII:
Deæi toåi repondenåii considerã cã s-
au adaptat la locul de muncã, principalul
suport fiind colectivul de muncã, felul în
care au fost primiåi, nevoia individualã de
relaåionare, studiul relevã faptul cã între cele
douã componente implicate în procesul de
adaptare – asimilarea æi acomodarea, nu
existã o deplinã corelaåie, ele nu sunt
finalizate, subiecåii aflându-se încã în plin
proces de adaptare. Astfel:
• Aproximativ 29% dintre subiecåi nu
au fost mulåumiåi de rezultatele obåinute la
cursul de iniåiere, majoritatea venind cu o
motivaåie extrinsecã („puåinã practicã”,
„aprecierile nu au fost obiective”, sau pur
æi simplu…„se putea æi mai mult”). Trebuie
menåionat faptul cã procentul femeilor
nemulåumite este ceva mai mare decât cel
al bãrbaåilor. O posibilã explicaåie poate fi
datã de faptul cã femeile s-au implicat mai
mult în acest curs, au fost mai conætiincioase,
au depus eforturi mai mari, deæi au mai
multe roluri (mame, soåii) spre deosebire
de unii bãrbaåi care, deæi nu s-au implicat
prea mult, au obåinut rezultate mai bune.
Riscul discriminãrii profesionale exprimat
mai mult în planificarea turelor este posibil,
tocmai datoritã conætientizãrii acestor roluri
de cãtre æefii nemijlociåi æi asocierii femeii
cu sensibilitatea;
• Aproximativ 15% din repondenåi
considerã cã nu au acumulat suficiente
cunoætinåe teoretice la cursul de iniåiere
pentru a-æi desfãæura activitatea la locul de
muncã, invocând fie faptul cã „pregãtirea
este continuã æi permanentã”, fie cã „mai
sunt multe de învãåat”, „volum mare de
cunoætinåe, timp scurt pentru aprofundarea
lor” sau cã „teoria nu corespunde cu practica
din teren”;
• Cu excepåia a douã subunitãåi, unde
sursa de satisfacåie predominantã este de
facturã externã, respectiv comunicarea
cu cetãåenii, utilitatea faåã de semeni,
sprijinul comunitãåii, la celelalte sectoare
sursa principalã de satisfacåie o constituie
munca în sine, activitatea operativã. Este
posibil ca, la aceste subunitãåi, repondenåii
sã simtã cã acåioneazã asupra lor mai multe
surse de stres interne æi de aceea sã caute
satisfacåie în exteriorul muncii efective (în
afara sectorului).
• Logistica pare sã fie, dupã pãrerea
subiecåilor, problema cea mai importantã æi
care necesitã soluåii rapide, nevoile logistice
fiind æi ele particularizate, funcåie de sector.
Mijloacele de transport la æi de la serviciu,
toalete separate pentru femei/bãrbaåi,
vestiare etc., constituie totuæi o prioritate în
rãspunsurile subiecåilor;
• Aproximativ 40% din repondenåi aspirã
la avansare în carierã, în special la trecerea
în corpul ofiåerilor, având studii superioare,
ceea ce confirmã ipoteza nr. 1: pãtrunderea
în numãr mare a persoanelor cu studii
superioare pe funcåii ce necesitã studii medii
afecteazã procesul de adaptare la cerinåele
postului ca urmare a diferenåelor de opinie,
a pretenåiilor subiecåilor, a nevoii lor de a-æi
valorifica cunoætinåele profesionale dobândite
prin studiile superioare æi pe profil. Acest lucru
este întãrit æi de faptul cã 5% dintre subiecåi
îæi doresc sã lucreze în domeniul în care au
studiat (financiar – contabilitate, sociologie,
psihologie, drept etc);
• 11,6% dintre subiecåi nu înåeleg
finalitatea misiunilor, se simt stresaåi de
acestea, nu au suficientã încredere în ei
æi, prin urmare, nu s-au adaptat încã la
specificul muncii la frontierã:
• Acåiunea factorilor de mediu, naveta,
lucrul peste program, turele de noapte
reprezintã surse puternice de insatisfacåie
care împiedicã finalizarea procesului de
adaptare la locul de muncã a agenåilor
proveniåi prin încadrare din sursã externã,
ceea ce confirmã ipoteza nr. 2 potrivitã
cãreia condiåiile vicioase în care munceæte
poliåistul de frontierã influenåeazã negativ
procesul de adaptare a noilor încadraåi;
• Faptul cã agenåii nou încadraåi
trecuåi de 40 de ani au aspiraåii profesionale
limitate, generale, referitoare mai mult
la sãnãtate decât la cariera profesionalã,
confirmã ipoteza nr. 3 referitoare la faptul
cã vârsta este un criteriu important de
care ar trebui sã se åinã seama la selecåie
pentru ocuparea posturilor operative din
PF întrucât are influenåe negative puternice
asupra procesului de adaptare a noilor
încadraåi la cerinåele postului. În absenåa
acestor criterii existã riscul unor pierderi
mai mari pentru instituåie – investirea în
personal deja plafonat, lipsit de perspectivã
în cariera profesionalã, tendinåa de migraåie
cãtre posturi neoperative;
• Propunerile pentru îmbunãtãåirea
activitãåii de pregãtire profesionalã,
îndeosebi de la sectoarele unde naveta se
efectueazã pe distanåe mari, sunt în mare
parte pertinente æi pot constitui o bazã pentru
o viitoare strategie de lucru în acest domeniu
de necesitate pentru succesul profesional.
Se observã o dorinåã mai mare a subiecåilor
cãtre dezbateri libere, dialoguri æi convocãri
cu specialiæti în pregãtirea juridicã, precum
æi o dorinåã a lor de perfecåionare pe
linii concrete de acåiune, nicidecum
policalificare, multiperfecåionare.
• Elaborarea unor strategii pentru
dezvoltarea comunicãrii instituåionale,
pentru managementul stresului (profilaxie) se
impun cu necesitate, având în vedere faptul
cã nou încadraåii resimt încã de la început
rigiditatea sistemului æi tind sã-æi gãseascã
satisfacåii în afara instituåiei.
Mariana CENEA
– psiholog, IJPF Mehedinåi
23

Acreditare: TESTÃRI PSIHOLOGICE,
la Æcoala P.F. Constanåa
Începând cu 1 septembrie a.c., la
Constanåa, la Æcoala de Formare Iniåialã æi
Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã
s-a deschis punctul de lucru al Centrului de
Psihosociologie Bucureæti, unde zilnic sunt
testate psihologic cadre ale M.I.R.A, în urma
unor programãri. Pânã în prezent au fost testate
abilitãåile psihologice în vederea conducerii
autoturismelor Ministerului Internelor æi
Reformei Administrative.
Baza legalã o constituie prevederile
OMIRA nr. 257 din 1 august 2007, ale Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei
de psiholog cu drept de liberã practicã,
înfiinåarea, organizarea æi funcåionarea
Colegiului Psihologilor din România, ale
Legii securitãåii æi sãnãtãåii în muncã nr. 319/
2006, ale Hotãrârii Guvernului nr. 788/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 213/2004 æi ale Hotãrârii
Guvernului nr. 677/2003 privind condiåiile
de acordare în mod gratuit a asistenåei
medicale æi psihologice, a medicamentelor
æi protezelor pentru poliåiæti, cu modificãrile
æi completãrile ulterioare, art. 7 alin (4) din
Ordonanåa de Urgenåã a Guvernului nr. 30/
2007 privind organizarea æi funcåionarea
MIRA, în conformitate cu avizul de
funcåionare nr.14 din 18 decembrie 2006
al Colegiului Psihologilor din România.
Din Ordinul Ministerului Internelor æi
Reformei Administrative nr. 257/01.08.2007
vã prezentãm câteva aspecte ce pot fi de
interes:
Art. 2. - Principalele componente ale
activitãåii de psihologie în MIRA sunt:
a) evaluarea psihologicã;
b) asistenåa psihologicã;
c) diagnoza organizaåionalã;
d) cercetarea ætiinåificã.
Art. 3. - Psihologii din MIRA participã,
potrivit competenåelor æi în pãråile ce-i
privesc, la activitãåile de analizã a postului
æi a accidentelor de muncã/evenimentelor
deosebite, precum æi de evaluare profesionalã
a personalului.
(2) Cabinetul de psihologie, amenajat æi
dotat corespunzãtor, este o condiåie esenåialã
pentru asigurarea eficacitãåii æi calitãåii actului
profesional, având ca scop:
a) respectarea dreptului la intimitate æi
confidenåialitate al persoanei supuse evaluãrii
psihologice sau care beneficiazã de asistenåã
psihologicã, dupã caz;
b) desfãæurarea activitãåilor individualizate
de evaluare æi asistenåã psihologicã în condiåii
care sã nu afecteze calitatea æi autenticitatea
rãspunsurilor/reacåiilor persoanei asupra cãreia
se exercitã actul psihologic;
c) asigurarea integritãåii, confidenåialitãåii
æi disponibilitãåii probelor psihologice,
a rezultatelor acestora, a însemnãrilor æi
înregistrãrilor cu caracter profesional.
Art. 13. - (1) În exercitarea profesiei
psihologul este independent profesional,
neputând fi supus influenåelor rezultate din
subordonarea ierarhicã, de naturã sã conducã
la încãlcarea normelor legale, deontologice
æi de bunã practicã în vigoare, rãspunderea
pentru întreaga prestaåie de specialitate
revenindu-i în totalitate.
24
(2) Raporturile de subordonare ierarhicã
în care se gãsesc psihologii privesc doar
aspectele legate de organizarea funcåionalã æi
administrativã a unitãåii, ordinea interioarã æi
disciplina la locul de muncã.
(3) Æefii/comandanåii unitãåilor vor respecta
independenåa profesionalã a psihologului æi
dreptul de iniåiativã æi decizie în exercitarea
actului profesional.
Art. 19. - (1) Evaluarea psihologicã în
vederea selecåionãrii personalului pentru
îndeplinirea de sarcini, atribuåii æi misiuni în
condiåii de solicitare psihicã intensã stabileæte
capacitatea/aptitudinea din punct de vedere
psihologic a unei persoane de a se integra întro
activitate profesionalã cu cerinåe specifice,
determinate de natura, durata æi intensitatea
efortului mintal.
(2) Evaluarea psihologicã în vederea
selecåionãrii personalului pentru îndeplinirea
de sarcini, atribuåii æi misiuni în condiåii de
solicitare psihicã intensã se realizeazã în
urmãtoarele situaåii:
a) participarea la misiuni internaåionale æi
multinaåionale;
b) îndeplinirea funcåiilor de reprezentare
externã;
c) executarea activitãåilor/misiunilor care
expun personalul angajat în desfãæurarea lor
la riscuri psihosociale;
d) exercitarea controlului financiar
preventiv propriu;
e) atestarea pentru activitãåi cu cifru;
f) atestarea instructorilor æi evaluatorilor
conducãtorilor auto;
g) acordarea dreptului de a conduce
autovehicule aparåinând unitãåilor MIRA.
(3) Evaluarea psihologicã se realizeazã æi
pentru includerea în Programul de protecåie
a martorilor.
(4) Evaluarea psihologicã prevãzutã la
alin. (1) se poate realiza æi în alte situaåii
temeinic justificate, potrivit reglementãrilor
în vigoare.
Art. 21. - (1) Evaluarea psihologicã
din cadrul asistenåei psihologice asigurã
supravegherea activã a funcåionãrii individuale
din punct de vedere al parametrilor psihici,
în condiåiile concrete de muncã, în scopul
depistãrii precoce a potenåialului dezadaptativ
sau afecåiunilor psihice, planificãrii,
monitorizãrii æi verificãrii eficacitãåii mãsurilor
de intervenåie psihologicã.
(2) Evaluarea psihologicã din cadrul
asistenåei psihologice se efectueazã periodic
æi în situaåii speciale.
(3) Evaluarea periodicã se realizeazã pe
categorii de personal, în raport cu solicitãrile
psihice ale posturilor, astfel:
a) la intervale de 6 luni, pentru personalul
aflat în misiuni internaåionale/multinaåionale;
b) anual, pentru personalul care desfãæoarã
activitãåi/misiuni cu grad ridicat de risc, cadrele
didactice æi instructorii din instituåiile de
învãåãmânt æi æcolile de aplicaåii ale MIRA;
c) la intervale de 3 ani, pentru personalul
care poartã armament æi muniåie în
misiune;
d) la intervale de 5 ani, pentru
celelalte categorii de personal.
(4) În situaåii temeinic justificate,
pot face obiectul evaluãrii periodice
æi alte categorii de personal, potrivit
reglementãrilor în vigoare.
(5) În situaåii speciale, evaluarea
psihologicã se efectueazã dupã cum
urmeazã:
a) la apariåia unor comportamente
dezadaptative la locul de muncã;
b) dupã încheierea unor tratamente
psihiatrice;
c) la întoarcerea personalului trimis
în misiune temporarã în strãinãtate
pentru o perioadã mai mare de 6 luni.
Art. 22. - Evaluarea psihologicã în
situaåia apariåiei unor comportamente
dezadaptative la locul de muncã se
efectueazã prin dispoziåia æefului instituåiei,
de cãtre psihologul în a cãrui competenåã se
aflã persoana respectivã.
Art. 29. - Asistenåa psihologicã este de
urmãtoarele tipuri:
a) profilacticã - presupune desfãæurarea
de programe menite sã îi asigure individului
capacitatea de a face faåã mediului
biopsihosocial, prin identificarea timpurie
a eventualelor vulnerabilitãåi psihice æi
dezvoltarea mecanismelor de adaptare;
b) primarã - realizeazã atât identificarea
eventualelor probleme de naturã psihologicã,
evaluarea æi ierarhizarea lor, cât æi proiectarea
æi desfãæurarea programelor de intervenåie
psihologicã în scopul autocunoaæterii,
optimizãrii æi dezvoltãrii personale, al
prevenåiei æi/sau remisiunii problemelor;
c) recuperatorie - vizeazã modalitãåi
de remisiune, prin tehnici de consiliere
psihologicã æi psihoterapie, a unor manifestãri
dezadaptative sau tulburãri/afecåiuni psihice
æi/sau soluåionarea unor probleme de naturã
psihosocialã.
Art. 43. - Psihologul acordã sprijin de
specialitate personalului care participã la
activitatea de evaluare a subordonaåilor cu
privire la cunoaæterea calitãåilor personale æi
conduitei individuale ale acestora, precum
æi a factorilor psihosociali care au influenåat
semnificativ performanåa profesionalã.
Pentru mai multe informaåii recomandãm
celor interesaåi consultarea OMIRA nr. 257/
2007.
Gabriela RADU
û

Nouã conducere sindicalã
la SNPPC
În perioada 25 – 27 octombrie a.c., la
Voineasa, judeåul Vâlcea s-au desfãæurat
lucrãrile Congresului Extraordinar al
Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi
Personalului Contractual (S.N.P.P.C.) din
M.I.R.A. La lucrãri au participat preæedintele
C.N.S. Cartel ,,ALFA”, confederaåie la care
S.N.P.P.C. este afiliat, Bogdan Iuliu Hossu,
reprezentanåi ai Biroului Executiv Central
interimar, preæedinåii Birourilor teritoriale æi
delegaåi sindicali din cadrul acestora pentru
fiecare 500 de poliåiæti membrii.
În deschiderea lucrãrilor au fost transmise
mesaje de salut din partea secretarului de stat
æi æef al Departamentului Ordine Publicã din
M.I.R.A., chestor general de poliåie dr. Anghel
Andreescu (prin intermediul comisarului-æef
Gheorghe Andrei – æef serviciu în Aparatul
central al MIRA), inspectorului general
al PFR, chestor
principal de poliåie
dr. Nelu Pop
(prin intermediul
s u b c o m i s a r u l u i
Marius Ionescu,
redactorul-æef al
revistei ,,Frontiera”
æi delegat sindical
din partea IGPF) æi
gazdei - æeful IPJ
Vâlcea, comisar
Gheorghe Cazan.
În prima æi,
respectiv, a doua
zi, reprezentanåii
la Congres
au ales Biroul
Executiv Central
al S.N.P.P.C. æi au
început dezbaterea
æi aprobarea
modificãrilor la
statutul Sindicatului.
Biroul Executiv
Central este format
din 9 membri titulari:
Preæedinte, pentru
care a existat o
singurã candidaturã,
Prim vicepreæedinte, pentru care au existat
trei candidaturi, 2 Vicepreæedinåi, pentru
care au existat opt candidaturi, Trezorier
general, pentru care a existat o candidaturã,
Secretar general, pentru care au existat douã
candidaturi æi 3 Membri BExC, pentru care
au existat zece candidaturi.
În ceea ce priveæte alegerea membrilor
BExC sunt de menåionat câteva aspecte:
Dintre poliåiætii de frontierã, s-au înscris
în cursã pentru funcåia de vicepreæedinte
trei colegi (Ion Câåescu - Arad, Viorel Ifrim
- Tulcea æi Dãnuå Dobreanu - care era deja
în funcåia de vicepreæedinte al BExC care a
organizat alegerile), Viorel Ifrim - Tulcea
înscriindu-se æi pentru o funcåie de membru
BExC, iar Claudiu-Florin Staicu s-a înscris
pentru funcåia de Trezorier general (având
experienåã întrucât era în aceasta funcåie
în vechiul BExC æi membru al Comisiei de
buget finanåe al CNP).
û
Înainte însã de alegeri, comisarul-æef
Ion Câåescu s-a retras din cursã în semn de
protest, acuzând o parte dintre organizatori
de manipularea alegerilor æi comiterea
unor nereguli. Comisarul-æef Câåescu este
preæedinte al Biroului teritorial SNPPC Arad,
deåinând æi funcåiile de preæedinte al CNP,
Consiliul teritorial Arad æi vicepreæedinte al
Consiliului departamental al CNP din PFR.
Între acuzele aduse de liderul
poliåiætilor de frontierã arãdeni se numãrã
alegerea membrilor BExC pe patru ani, deæi
congresul a fost unul extraordinar, acordarea
ajutoarelor pentru membrii de sindicat doar
de cãtre BExC prin Fundaåia „Sfântul Nicolae
Ocrotitorul Poliåiætilor”, Birourile teritoriale
neavând astfel posibilitatea, în mod similar
Consiliilor teritoriale ale CNP, sã acorde
ajutor membrilor aflaåi în situaåii dificile,
lipsa reprezentanåilor presei de la lucrãri
æ.a.m.d.
În timpul alegerilor s-a mai consemnat
un incident, care a avut în prim plan un
poliåist de frontierã: Viorel Ifrim, rãmas
în cursã pentru funcåia de Membru BExC,
dupã ce a câætigat din primul tur cu cele mai
multe voturi, a anunåat cã renunåã la funcåie,
producând uimire æi rumoare în salã, în
special în rândul colegilor care îi acordaserã
încrederea. În final s-a consemnat cererea sa
æi s-a trecut la completarea BExC printr-un
nou vot.
Astfel, noul Birou Executiv Central a fost
votat în urmãtoarea componenåã:
- Liviu-Cãtãlin Butunoi-Radu
– preæedinte;
- Marin Gruia – prim vicepreæedinte;
- Marian Andrei – vicepreæedinte;
- Dãnuå Dobreanu - vicepreæedinte;
- Toader Paraschiv – secretar general;
- Claudiu-Florin Staicu – trezorier
general;
- Constantin Lovin – membru;
- Eduard-Mihail Sburlan – membru;
- Romulus-Cãtãlin Toæcuåã – membru
Au fost adoptate mai multe hotãrâri,
între care acordarea a câte un laptop æi o
imprimantã pentru fiecare Birou teritorial,
salarizarea BExC al SNPPC conform statului
CNP, incompatibilitatea între funcåiile de
conducere din SNPPC æi cele din CNP
(ruperea totalã de aceastã organizaåie
prin alegerea, de cãtre cei care sunt în
aceastã situaåie, a conducerii uneia dintre
organizaåii), cotizaåia lunarã de 0,8% din
salariul de bazã brut, dar nu mai mult
de 20 lei, pãstrarea calitãåii de membru
pentru poliåiætii pensionaåi, aceætia plãtind
o cotizaåie de 5 lei, componenåa birourilor
teritoriale din preæedinte, vicepreæedinte,
trezorier æi, dupã caz, secretar æi delegaåi
sindicali funcåie de specificul fiecãruia æ.a.
În cea de-a treia zi, la deschidere, a
participat inspectorul general al Poliåiei
Române, chestor de poliåie dr. Gheorghe
Popa, care a transmis mesajul sãu cãtre
sindicat æi membrii sãi, dupã care, timp de
patru ore, a rãspuns numeroaselor întrebãri
ale poliåiætilor.
În continuare
au fost finalizate
dezbaterile vizând
modificãrile statutului
SNPPC, însã dupã
discuåii aprinse, la
care mulåi participanåi
nu æi-au înåeles rolul,
faptul cã reprezentau la
acea æedinåã interesele
a sute, chiar mii de
poliåiæti care le-au
acordat încrederea.
Mulåi au pãrãsit,
nemotivat, æedinåa,
alåii doreau ca cei
prezenåi sã nu mai aibã
amendamente la text,
neinteresându-i forma
finalã a documentului
extrem de important
pentru funcåionarea
organizaåiei sindicale-
STATUTUL. Nu dorim
decât sã atragem
atenåia, public, acestora
din urmã cã modul lor
de comportare aduce
atingere intereselor
sindicatului, a celorlalåi
reprezentanåi, care cred cu tãrie în aceastã
entitate care ne aduce TUTUROR mai multã
siguranåã, respect æi condiåii mai bune de
muncã æi viaåã. Poate data viitoare vom da
æi nume!
Pentru cã acest STATUT, care a fost
dezbãtut æi aprobat, oferã cadrul legal
(competenåele) în care birourile teritoriale
pot sprijini concret membrii de sindicat!
Sã mai consemnãm, în final, cã la
lucrãri au participat, iniåial, 124 de membri
din 128, reprezentând BExC interimar, 66
Birouri teritoriale, din care 19 ale Poliåiei
de Frontierã. În total, SNPPC reprezintã
interesele a peste 45.000 de poliåiæti æi
personal cotractual din MIRA.
Gabriel CRÃCIUN
Marius IONESCU
25

O NOUÃ „ECUAÅIE DE
MASS - MEDIA ÆI OR
26
Lovind prezentul, propagând
rãul æi pretinzând cã asigurã
un viitor mai bun, terorismul
a cãpãtat, la acest început de
secol æi mileniu, prin amploarea
æi diversitatea formelor sale
de manifestare, un caracter
complex, extins la scara
întregii planete. Monitorizarea
datelor apãrute în mass-media
interne æi internaåionale (http:
//ætiri.neogen.ro; “Le Monde”,
4 august 2005) aratã cã, faåã de
175 atacuri teroriste comise în
2003, în perioada 2005/ 2006
au avut loc 391 acåiuni teroriste
(faåã de 288 acte teroriste
comise în perioada 2004/
2005).
Numãrul paginilor de
Internet administrate de cãtre
organizaåii teroriste a ajuns în
prezent la 4800, faåã de 12 la
nivelul anului 1998, ceea ce
demonstreazã cã æi Internetul
joacã un rol din ce în ce
mai important în dezvoltarea
ideologicã æi organizaåionalã
a reåelelor teroriste. Potrivit lui
Yasser Al-Sirri (2006), directorul
publicaåiei „Observatorul
islamic”, Al-Qaida, „sub
presiunea rãzboiului împotriva
terorismului nu mai dispune
de un spaåiu liber pentru a se
reuni æi a se organiza, nici de
tabere de antrenament, dar æi-a
creat un nou cartier general pe
Internet, pentru a semãna teama
printre adversari æi a ridica
moralul propriilor sale trupe”.
Chestor general de poliåie,
prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,
secretar de stat
în Ministerul Internelor
æi Reformei Administrative
lt. col. dr. Nicolae RADU,
æeful Centrului Expertizã æi
Asistenåã Psihologicã
- Serviciul de Protecåie æi Pazã
7. JIHADUL ISLAMIC
EGIPTEAN (GIE)
La începutul anilor ‘70, organizaåia
a luat fiinåã prin desprinderea unor
elemente tinere, de orientare radicalã,
din organizaåia AL GAMA’ A AL
ISLAMIYYA. Localizarea geograficã
indicã Egiptul (zona de sud) dar æi
Siria (Damasc). Dupã apariåia grupãrii,
aceasta s-a divizat în douã facåiuni: una
condusã de AYMAN AL-ZAWAHIRI,
în prezent, se pare, în Afganistan, æi
Brigãzile Al-Fatah, condusã de AHMAD
HASAYN AGIZA. Æeicul AYMAN AL-
ZAWAHIRI, aflat în Afganistan, pânã la
începutul anului 2002, este principalul
finanåator al „Frontului Islamic Mondial”
al lui OSAMA BIN LADEN.
Obiectivul declarat al facåiunilor
Jihad este de a înlocui regimul condus
de HOSNI MUBARAK cu un regim
islamic. Deæi din anul 1993 gruparea
nu a condus nici un atac pe teritoriul
Egiptului, a continuat sã reprezinte o
ameninåare împotriva Statelor Unite.
Jihadul Islamic Egiptean s-a unit cu
AL QAIDA în iunie 2001, sub numele
„Qaedat al-Jihad” (Baza Jihadului),
dar încã mai desfãæoarã æi acåiuni
independente sub numele de Jihadul
Islamic. O dovadã a prezenåei sale
active pe „AXA TERORII” poate fi
considerat æi atentatul de la Tel Aviv,
din 2 martie 2007. Ministrul israelian
al Apãrarii, Shaul Mofaz, a acuzat
Iranul cã a finanåat comiterea atacului
sinucigaæ de joi, din Tel Aviv, în care a
murit un terorist palestinian æi au fost
rãnite 31 de persoane. Atacul de la Tel
Aviv a fost revendicat de organizatia
Jihadul Islamic. Iranul a furnizat banii æi
la sediul Jihadului Islamic din Damasc
s-au dat ordine pentru agenåii din
Nablus, a declarat oficialul israelian.
8. ORGANIZAÅIA SEPARATISTÃ
BASCÃ („ETA”)
Organizaåia ETA a fost înfiinåatã
în anul 1959 cu scopul de a crea un
stat independent, în Nordul Spaniei
(provinciile Vizcaya, Guipuzcoa,
Alava æi Navara) æi în Sud-Vestul
Franåei (departamentele Labourd, Basse-
Navarra æi Soule), care sã aibã la bazã
principiile marxiste.
Activitãåile teroriste desfãæurate
de organizaåie vizeazã bombardarea
æi asasinarea oficialilor guvernului
spaniol, în special a foråelor militare
æi de securitate, poliåie æi justiåie. ETA
îæi finanåeazã activitãåile prin acåiuni
de rãpire, furturi æi estorcãri. De la
începutul anilor ‘60 gruparea a omorât
mai mult de 800 de persoane.
û

SECURITATE MONDIALÔ:
GANIZAÅIILE TERORISTE (IV)
Organizaåia numãrã mai multe sute
de membri æi susåinãtori. Iniåial, aria
de operare a organizaåiei a cuprins
regiunile autonome basce din Nordul
Spaniei æi Sud-Vestul Franåei, dar
acåiunile teroriste au vizat æi obiective
ale Spaniei æi Franåei din alte zone
ale lumii. În diferite perioade de timp,
ETA a primit ajutoare din partea Libiei,
Libanului æi din Nicaragua.
preluat controlul sectei Aum, dupã ce
acesta ispãæise o pedeapsã de trei ani
de temniåã. Sub conducerea sa, secta
AUM æi-a schimbat numele în „ALEPH”,
declarând cã este împotriva violenåei æi
a viziunilor apocaliptice ale lui Shoko
Asahara.
La data de 26.08.2002, judecãtorul
spaniol pe probleme antiteroriste,
BALTASAR GARZON, a decis
suspendarea pe o perioadã de trei
ani a Partidului Separatist Basc
(“BATASUNA”), acuzat cã sprijinã
gruparea armatã ETA. Tot la aceeaæi
datã, camera inferioarã a Parlamentului
spaniol a votat, cu o largã majoritate,
scoaterea în afara legii a acestei
formaåiuni, pe baza unei prevederi
legislative, adoptatã în iunie 2002,
dupã un æir de atentate ale ETA care au
zguduit Spania. Astfel, Partidul Separatist
Basc ar putea deveni prima formaåiune
politicã scoasã în afara legii în Spania,
dupã dictatura generalului Francisco
Franco, „BATASUNA” fiind acuzat
de complicitate cu ETA la comiterea
de crime împotriva umanitãåii. În
aprilie 2006, reprezentanåi ai ETA s-au
û
angajat sã nu mai foloseascã tehnici
teroriste ca mijloace de presiune pentru
câætigarea drepturilor revendicate.
9. „AUM SHINRIKYO”
Înfiinåatã în anul 1987 de Shoko
Asahara, scopul sectei AUM este
de a stãpâni toatã Japonia æi apoi
întreaga lume. Aprobatã în 1989 sã
funcåioneze ca o entitate religioasã
conform legislaåiei japoneze, gruparea
a candidat la alegerile parlamentare
din Japonia, din 1990. Cu trecerea
timpului, cultul a început sã facã
preziceri referitoare la sfâræitul lumii,
declarând cã Statele Unite vor începe
cel de-al III-lea Rãzboi Mondial cu
Japonia. În octombrie 1995, guvernul
japonez a revocat recunoaæterea AUM,
ca organizaåie religioasã. Cu toate
acestea, în 1997 guvernul a decis sã nu
invoce Legea Anti-subversivã împotriva
grupului. În anul 2000, Fumihiro Joyo a
La 20 martie 1995,
membrii AUM, în mod
simultan, au întreprins un
atac chimic cu substanåe
neuroparalizante în mai multe
staåii de metrou din Tokyo,
ucigând 12 persoane æi rãnind
peste 6.000. Studii recente
aratã cã numãrul persoanelor
care au suferit vãtãmãri fizice,
ca urmare a atacului chimic,
este de aproape 1.300, restul
fiind afectaåi de traume ale
sistemului psihic.
Principalii membri ai
sectei AUM se gãsesc doar
în Japonia, ramuri derivate din grupare,
situate pe teritoriul Rusiei, având în
componenåã un numãr nedeterminat
de membri. În timpul atacului asupra
staåiilor de metrou din Tokyo, gruparea
declara cã numãrã 9.000 de membri
în Japonia æi peste 40.000 în întreaga
lume.
In prezent, Secta “Aum Sinrike”
realizeazã o campanie pe scarã
largã pentru a atrage noi adepåi prin
intermediul poætei electronice, scrie
„Ananoya”. Poliåia din Tokyo presupune
cã secta ar fi putut utiliza bazele de date
universitare pentru a contacta peste
40.000 de studenåi. Conform relatãrilor
ziarului “Asahi”, la cercetarea unor
CD-ROM, confiscate în anul 2006 în
oficiul “Aum Sinrike”, poliåia a gãsit
liste cu adresele poætei electronice ale
unor colegii din Japonia.
- VA URMA -
27

Pensiile private obligatorii nu
privesc pensiile poliåiætilor
Conform articolului 30, alin (1) din
Legea nr. 411/2004, privind fondurile
de pensii administrate privat, persoanele
în vârstã de pânã la 35 de ani, care sunt
asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin.
(1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii æi alte drepturi de asigurãri
sociale, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, æi care contribuie la sistemul
public de pensii, trebuie sã adere la un
fond de pensii.
Persoanele, altele decât cele prevãzute
la alin. (1), în vârsta de pânã la 45 de ani,
care sunt deja asigurate æi contribuie la
sistemul public de pensii, pot adera la un
fond de pensii.
Reamintim faptul cã pensiile de stat ale
poliåiætilor sunt reglementate de Legea nr.
179/2004 æi în consecinåã prevederile art.
30 din Legea nr. 411/2004 nu îæi gãsesc
aplicabilitatea.
De asemenea, a nu se confunda
pensiile private obligatorii cu pensiile
private facultative reglementate de Legea
nr. 204/2006. (A.B.)
Revista Frontiera a publicat în paginile
sale legislaåie specificã precum æi materiale
privind drepturile de care beneficiazã
poliåiætii.
Æi în acest numãr dorim sã lãmurim
câteva probleme care au fost sesizate de
un cititor al revistei noastre referitoare
la folosirea autoturismelor proprietate
personalã în misiuni precum æi la drepturile
de chirie æi transport de care beneficiazã
poliåiætii.
„Metodologia Cercetãrii, Raportãrii
æi Evidenåei Accidentelor Rutiere” - în
care au fost implicate autovehicule din
dotarea structurilor PFR precum
æi autovehiculele proprietate
personalã a poliåiætilor de frontierã
nr. 158966 din 23.03.2006, aprobatã
de Inspectorul General al PFR este
actul normativ care reglementeazã
folosirea autoturismelor proprietate
personalã în misiuni.
Citãm din acesta:
„Se interzice utilizarea autoturismelor
proprietate personalã în misiuni.
În cazuri deosebite, æeful
inspectoratului ( înlocuitorul legal ),
personal va aproba raportul întocmit
de cel în cauzã în care sunt temeinic
justificate motivele din care nu sunt utilizate
mijloacele de transport ale unitãåii æi numai
dacã în misiunile respective se deplaseazã
2-3 cadre. Misiunea va fi înscrisã în D.Z.
(cu specificarea mijlocului de transport
folosit-marca æi numãrul de înmatriculare
- ruta aprobatã, valoarea aproximativã
a kilometrilor ce urmeazã a fi parcuræi).
Organul financiar al unitãåii va verifica, la
prezentarea documentelor pentru decontare,
dacã misiunea este aprobatã de æeful unitãåii
æi este înscrisã în D.Z.”
Probleme legate de asigurarea
combustibililor pentru autovehiculele de
serviciu au fost æi probabil vor mai fi. Nu
este uæor sã-åi îndeplineæti misiunea mergând
pe jos prin ploaie æi frig sau prin cãldurã
insuportabilã. În aceste condiåii folosirea
autoturismelor proprietate personalã poate
constitui o alternativã. Însã trebuie sã vã
informãm cã folosirea în alte condiåii decât
cele prevãzute de actul normativ de mai
sus a autoturismelor proprietate personalã
în misiuni este ilegalã .
XXX
Un alt subiect la care dorim sã
rãspundem este cel legat de drepturile de
chirie æi de transport pentru poliåiæti.
28
La articolul 2 din Hotãrârea de Guvern
nr. 284 din 7 aprilie 2005 sunt menåionate
condiåiile în care poliåiætii primesc
compensaåie de chirie. Astfel: “Poliåistul
numit în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului într-o alta localitate decât cea
în care îæi are domiciliul beneficiazã de
compensaåia lunarã pentru chirie dacã
îndeplineæte cumulativ urmãtoarele
cerinåe: Poliåistul numit în prima funcåie
sau mutat în interesul serviciului într-o alta
localitate decât cea în care îæi are
domiciliul beneficiazã de
compensaåia
RÃSPUNDEM
CITITORILOR
lunarã pentru
chirie dacã îndeplineæte
cumulativ urmãtoarele cerinåe:
a) nu efectueazã naveta la æi de la locul
de muncã din/în localitatea de domiciliu;
b) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia nu deåine locuinåã proprietate
personalã în localitatea în care a fost numit
în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului;
c) unitatea de poliåie în care poliåistul
este încadrat nu are posibilitatea sã îi asigure
acestuia æi, dupã caz, membrilor familiei sale
spaåiu de locuit corespunzãtor;
d) poliåistul ori soåia /soåul acestuia/
acesteia nu are atribuitã, prin contract de
închiriere, o locuinåã din fondul locativ de
stat în localitatea unde a fost numit în prima
funcåie sau mutat în interesul serviciului;
e) poliåistul ori soåia /soåul acestuia/
acesteia are un contract de închiriere,
altul decât cel prevãzut la lit. d), încheiat
æi înregistrat la administraåia financiarã în
condiåiile legii;
f) æi-a stabilit reæedinåa în localitatea în
care a fost numit în prima funcåie sau mutat
în interesul serviciului, la adresa locuinåei
închiriate potrivit lit. e).
Deci dacã locuiåi în oraæ, (de exemplu
Timiæoara, Iaæi, Giurgiu) æi lucraåi la un sector
ce are sediu în altã localitate atunci nu veåi
primi indemnizaåia de chirie.
Referitor la drepturile de transport
pentru poliåiæti, acestea sunt reglementate
de Hotãrârea nr.1292 din 4 noiembrie 2003
(publicatã integral în suplimentul revistei
Frontiera nr.4/2006), precum æi de OMAI
nr.136/13.02.2004 .
În OMAI nr.136/13.02.2004 punctele 32
æi 33 se precizeazã :
„Referitor la art. 6 (1) lit. f) din H.G. nr.
1.292/2003:
Pct. 32 - Poliåiætii care au fost mutaåi
în interes de serviciu într-o altã localitate
decât cea în care au domiciliul æi absolvenåii
instituåiilor de învãåãmânt pentru formarea
poliåiætilor repartizaåi la unitãåi, pot beneficia
de abonamente lunare cu numãr limitat de
30 cãlãtorii simple sau sãptãmânale cu 14
cãlãtorii simple pe zone kilometrice, pentru
deplasarea cu trenuri de persoane, sau
abonamente lunare pentru deplasarea cu
mijloace auto sau navale, la æi de la locul
de muncã, pânã la o distanåã de 5-70 km.,
în urmãtoarele condiåii:
a) unitatea la care au fost mutate sau
repartizate sã nu le poatã asigura locuinåã
de serviciu, de intervenåie, cazarea în
(cãminul de garnizoanã ori în incinta
unitãåii sau alte facilitãåi de cazare;
b) sã aibã aprobarea æefului unitãåii, prin
dispoziåie zilnicã, pentru deplasarea zilnicã
la æi de la locul de muncã în localitatea în
care are asiguratã locuinåa;
Pct. 33 - În situaåia în care graficul orar al
mijloacelor de transport în comun nu asigurã
prezenåa poliåiætilor la ora de începere
a programului de lucru, cu aprobarea
æefului unitãåii, deplasarea se poate face cu
autoturismul proprietate personalã, caz în
care decontarea va fi la nivelul cheltuielilor
de transport dus-întors pe calea, feratã la
clasa a II-a, trenuri de persoane.”
Totodatã, în Hotãrârea nr.1292 din 4
noiembrie 2003, la articolul 7 se specificã
faptul cã «unitãåile de poliåie pot folosi
autovehiculele din înzestrare pentru
transportul poliåiætilor», iar la litera c) «la æi
de la locul de muncã, potrivit programului de
activitate, pentru poliåiætii din unitãåile situate
la distanåe de 5-70 km faåã de localitatea
unde domiciliazã sau îæi au reæedinåa, cu
plata unui tarif / km, stabilit cu aprobarea
ministrului administraåiei æi internelor.»
În concluzie existã douã variante
pentru a putea beneficia de drepturile
descrise mai sus:
1. Locuiåi cu chirie în localitatea în care
are sediul sectorul.
2. Efectuaåi naveta cu mijloacele de
transport în comun, maæina personalã, sau
un mijloc de transport pus la dispoziåie de
unitate în condiåiile sus-menåionate. (I.P.)
û

Salonul internaåional de carte juridicã, civicã,
poliåistã æi administrativã
În perioada 24-27 octombrie a.c., la Centrul Cultural al M.I.R.A. s-a desfãæurat
„Salonul internaåional de carte juridicã, civicã, poliåistã æi administrativã”.
La aceastã manifestare culturalã au participat, alãturi de Editura MIRA, edituri
de profil æi nu numai, atât din åarã, cât æi din strãinãtate - din cadrul ministerelor
similare din Serbia æi Moldova, Gruppo Edicom-Italia, personal din Serviciul
Federal de Frontierã æi Serviciul Federal pentru combaterea Traficului de Droguri,
din cadrul Federaåiei Ruse æi Academia de Poliåie din Bulgaria.
În cadrul evenimentului au fost lansate cãråi ce abordeazã subiecte cotidiene
din sfera legislaåiei europene, militare, criminalisticii, filosofiei sau psihologiei.
În deschidere, invitaåii æi participanåii au putut urmãri un spectacol de galã
æi festivitatea de înmânare a premiilor pentru autorii celor mai valoroase cãråi
apãrute la Editura M.I.R.A. în anul 2006. Cu aceastã ocazie, preæedintele de
onoare al evenimentului, chestorul principal prof. univ. dr. Costicã Voicu, rectorul
Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”, a înmânat diplome, trofee æi premii,
atât scriitorilor, cât æi unor instituåii, organizaåii æi personalitãåi apreciate pentru
fidelitate, excelenåã profesionalã æi promovarea culturii. (Æ.A.)
Managerii, studenåii dar æi cei
interesaåi în studierea æi practicarea
managementului în unitãåile de
ordine publicã au acum la dispoziåie
volumul 1 al lucrãrii „Managementul
Organizaåiilor Poliåieneæti” – Abordãri
moderne, apãrut la Editura TipoRadical,
sub semnãtura dr. Iliuåã Pãtraæcu.
Cursul universitar dedicat de autor
studenåilor sãi din Academia de Poliåie
„A.I. Cuza” - Bucureæti cât æi colegilor,
cuprinde o paletã largã de subiecte de
management general æi funcåional al
unitãåilor de ordine publicã, subiecte
esenåiale, relevante pentru viitorii manageri
din structurile de ordine publicã. (I.P.)
Anul 2007 marcheazã o a
doua apariåie editorialã a autorului
Anton Gagiu. Apãrutã la editura
“Detectiv”, “Filozofia mea” este un
volum de eseuri, gen literar care îi
permite autorului sã transmitã în
cuvinte puåine un torent de idei,
concentrând între copertele cãråii,
dupã cum el însuæi declara, „o filosofie
de viaåã”, „un strigãt, un semnal pentru
cei care nu pot trãi dupã reguli, dupã
norme, ci numai dupã ureche”.
În „Filozofia mea” Anton Gagiu ne
trimite la moralã într-o lume în care
aceasta devine din ce ce mai mult o
slãbiciune. (I.P.)
Semnalãm apariåia la Editura
Centrului Tehnic-Editorial al
Armatei a lucrãrii “Lumea
2007”, Enciclopedie Politicã æi
Militarã, sub titulatura
Academiei Oamenilor
de Ætiinåã din
România, Secåia de
Ætiinåã Militarã.
Coordonatorii
volumului, dr.
Teodor Fruzeti æi
dr.Vladimir Zodian
au continuat
iniåiativa de
realizare a unor
studii strategice
æi de securitate,
cartea de
faåã fiind o
c o n t i n u a r e
a lucrãrii
“Lumea 2005”, apãrutã
la aceeaæi editurã. Aceastã nouã
lucrare, mai elaboratã æi mai
extinsã decât cea precedentã, face o
radiografie fidelã a fenomenelor cu
care se confruntã astãzi societatea
omeneascã, oferind perspective
modului în care actorii statali æi
non-statali acåioneazã spre a-æi
îndeplini interesele sau a-
æi impune valorile.
Enciclopedia
este structuratã pe
trei pãråi – Studii de
securitate, Analize
regionale æi studii de
caz æi Principalele
e v e n i m e n t e
internaåionale 2006-
2007.
Din cuprins
amintim: Securitatea
i n t e r n a å i o n a l ã .
Dimensiuni, strategii æi
politici; Complexul de
securitate din Zona Lãrgitã
a Mãrii Negre; Irak - de la
“rãzboiul fulger” la “ pacea
armatã”; De la Orientul Mijlociu la
Marele Orient. (I.P.)
A apãrut numãrul
1/2007 al Buletinului
documentar editat
de Centrul de Studii
Postuniversitare al
MIRA. Deæi ieæit din
creuzetul instituåiei de
învãåãmânt, Buletinul
documentar conåine æi
articole sub semnãtura unor
personalitãåi cu notorietate
în domenii precum lupta
antiteroristã, antidrog,
psihologie, pregãtire fizicã
æi arte maråiale.
Volumul este structurat
pe trei capitole – “Repere de
actualitate”, “Puncte de
vedere” æi “Socio - umane”. Tratând subiecte de
strictã actualitate, articolele au un înalt nivel ætiinåific,
oferind cititorilor o foarte solidã bazã de documentare.
Recomandãm Buletinul documentar al CSP tuturor
lucrãtorilor din structurile de siguranåã naåionalã æi
ordine publicã. (I.P.)
û
29

25 OCTOMBRIE - ZIUA ARMATEI ROMÂNE
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
Cãtre sfâræitul celui de al doilea
rãzboi mondial s-a decis de cãtre
Marele Stat Major al Armatei Române,
de cãtre Majestatea sa Regele Mihai I,
aflat atunci pe tronul åãrii æi de cãtre
guvernul al cãrui prim ministru era dr.
Petru Groza ca ziua de 25 octombrie
sã fie declaratã sãrbãtoare a tuturor
militarilor români.
Ce a determinat aceastã alegere?
Este bine ætiut cã în ziua de 23
august 1944, în urma loviturii de palat
datã de regele Mihai æi câåiva apropiaåi
ai lui, a fost înlãturatã guvernarea Ion
Antonescu. Urmarea imediatã a constat
în ruperea alianåei cu Germania æi cu
sateliåii ei æi unirea foråelor militare ale
oætirii române cu acelea ale armatelor
Naåiunilor Unite. În acea situaåie, firesc,
militarii români au trecut la eliberarea
pãmântului patriei lor. Armata românã a
trebuit sã preia, la început singurã,
misiunea de a lupta contra foætilor
aliaåi, trupele germane æi cele
maghiare. Nu a fost uæor. Au
trebuit sã depãæeascã momentele
grele provocate de luptele de pe
frontul de est, lipsurile în material
de rãzboi (echipament, armament,
muniåie, medicamente etc.),
precum æi dispariåia armatei a IVa
a Moldovei. S-a ajuns la aceastã
stare oarecum anormalã deoarece
regele Mihai, la 23 august 1944,
a pãrãsit Bucureætii, fugind în
Comuna Delniåa, din Oltenia.
Trupele sovietice, comandate de
mareæalul Rodion Malinovski, au
aplicat în mod propriu prevederile
dreptului internaåional pentru timp
de rãzboi æi i-a luat prizonieri pe toåi
militarii români aflaåi în faåã. Abia la
12 septembrie 1944, la Moscova, s-a
semnat armistiåiul între România æi
URSS, ca reprezentantã a Naåiunilor
Unite. Din acel moment situaåia
României s-a reglementat pe plan
internaåional. Alianåa cu Naåiunile Unite
a devenit legitimã.
30
Luna octombrie 2007
PILULE ISTORICE
• 1 octombrie 1966. A intrat în
vigoare decretul prin care în România
s-au interzis întreruperile de sarcinã;
coroboratã cu o cvasi-dispariåie
a oricãror metode contraceptive,
a reprezentat o eroare în politica
demograficã a comuniætilor deoarece:
1) populaåia nu a sporit natural în
ritmul prevãzut; 2) au murit mii de
femei, care au recurs la provocarea
întreruperii de sarcinã în modalitãåi
empirice, în condiåii total neigienice;
3) numãrul de copii abandonaåi a
ajuns foarte mare.
• 4 octombrie 1993. La Moscova
s-a ajuns la “criza constituåionalã”, în
timpul cãreia un grup de fruntaæi politici
conservatori, nostalgici, au încercat sã
preia puterea; Boris Elåîn, sprijinit de
armatã æi de foråe democrate a înfrânt
puciul reacåionar.
• 5 octombrie 1793. În Franåa,
dictatura jacobinã a decretat scoaterea
creætinismului în afara legii.
• 6 octombrie 1981. La Cairo a fost
asasinat preæedintele Republicii Egipt,
Anwar Sadat, laureat al Premiului Nobel;
crima a fost sãvâræitã de fundamentaliætii
arabi (foto jos).
• 6 octombrie 1520. S-a introdus
calendarul gregorian; data nu este
amintitã în åãri catolice ca Italia,
Polonia, Portugalia æi Spania.
• 7 octombrie 1940. Trupele
germane au intrat în România cu
acordul guvernului Ion Antonescu.
• 7 octombrie 1950. R. P. Chinezã
a ocupat æi anexat Tibetul.
• 7 octombrie 2001. SUA încep
rãzboiul deschis împotriva terorismului
prin pãtrunderea în Afghanistan.
• 9 octombrie 1989. La Leipzig
70.000 demonstranåi au cerut reforme
democratice æi legalizarea partidelor
de opoziåie.
• 14-15 octombrie 1918. Guvernul
Turciei a adresat douã telegrame
guvernului SUA prin care a cerut sã se
încheie un armistiåiu separat; guvernul
de la Washington nu a rãspuns cererii.
• 16 octombrie 1962. A început
“criza rachetelor sovietice din Cuba”;
s-a soldat cu o victorie a SUA æi un
eæec al URSS (foto jos).
• 20 octombrie 1803. Washington,
senatul SUA ratificã achiziåionarea
Louisianei de la Franåa.
û

Trupele române au purtat greul
luptelor. Între 5-9 septembrie
1944 au eliberat zona oraæului
Braæov. Concomitent, au trecut la
îndepãrtarea trupelor maghiare ale
noului guvern Ferenc Szalaszi din
regiunea actualelor judeåe Covasna,
Harghita, Mureæ, unde populaåia de
etnie maghiarã era numeroasã. Atunci
lupta a fost dificilã deoarece soldaåii
din armata maghiarã au fost susåinuåi
de conaåionalii lor. Ajutorul sovietic a
fost minim în acel caz.
Între 17 septembrie æi 5 octombrie
1944 s-au dat cumplitele lupte de
la Oarba de Mureæ. Din nou, greul
rãzboiului a fost dus de trupele
române. Atunci pãmântul a fost udat
de sânge românesc mai mult ca de
apele ploilor. S-a reuæit sã fie zdrobitã
rezistenåa trupelor germano-maghiare
din zona Oarba de Mureæ - Dealul
Sângiorgiu-Iernut.
Apoi, la 25 octombrie 1944, cu o
micã întârziere voitã, armata românã
a eliberat Carei æi Satu Mare, ultimele
oraæe de pe teritoriul României
ocupate de trupele germano-maghiare.
S-a ajuns la acea decalare a termenului
pentru ca data eliberãrii sã coincidã
cu ziua de naætere a regelui Mihai.
Dintr-o simplã întâmplare s-a ajuns
sã se uneascã cele douã date, ceea
ce i-a determinat pe monarhiæti sã
spunã, în mod foråat, cã armata æi-a
ales sãrbãtoarea dupã data naæterii
fostului rege.
• 20 octombrie 1944. Partizanii
din Iugoslavia au eliberat oraæul
Belgrad.
• 21 octombrie 1805. Bãtãlia
navalã de la Trafalgar; amiralul
englez Horace Nelson, comandantul
flotei britanice, obåine o victorie
zdrobitoare asupra francezilor; astfel
asigurã supremaåia britanicilor asupra
mãrilor.
• 21 octombrie 1879. Thomas
Alva Edison a experimentat primul bec
electric, care a rezistat 13 ore.
• 23 octombrie 1942. S-a purtat
bãtãlia de la El Alamein; mareæalul
Bernard Montgomery l-a înfrânt pe
mareæalul Erwin Rommel.
• 23 octombrie 1956. Începe
revoluåia din Ungaria. Mii de oameni
protesteazã împotriva dictaturii
comuniste æi ocupaåiei sovietice.
Miæcarea are ecouri æi consecinåe æi
în România; în Ungaria revoluåia a
fost înãbuæitã de trupele sovietice,
la chemarea ambasadorului URSS la
Budapesta, Iuri Andropov.
• 24 octombrie 1945. A intrat în
vigoare Charta ONU.
• 31 octombrie 1922. Benito
Mussolini preia puterea în Italia,
instaurând regimul fascist.
û
In memoriam
Nicolae Dobrin
Mulåi spun «A mai cãzut o stea».
Eu însã spun «Cã nu este deloc aæa»
Te uitã lângã Carul Mare când cerul e senin
Æi ai sã vezi c-a rãsãrit o nouã stea
E steaua lui Dobrin.
Pentru noi toåi ai fost æi vei rãmâne-un Zeu,
Azi am fi vrut sã-L poåi fenta pe Dumnezeu –
Un dribling scurt æi-un stop în drumul spre Luminã
Sã te rugãm ca sã ne ieråi æi sã îåi spunem «Noapte bunã».
Ne-ai amãgit zâmbind cã vei lipsi puåin
Însã ne-ai condamnat pe veci sã învãåãm sã te iubim
Æi sã trãim o clipã cât o viaåã,
Sã fim mai buni cu fiecare dimineaåã.
Acum, deæi târziu, dorim sã-åi mulåumim
Pentru privirea ta albastrã æi zâmbetul divin
Ce-au mângâiat românii atunci când le-a fost greu
Adio dragul nostru – Te vom iubi mereu!
Viorel CREÅU
– æef compartiment tehnic la DPF Iaæi
Comisarul Viorel Creåu este ofiåer din anul 1988, iar în prezent coordoneazã
activitatea pe linie de logisticã la nivelul DPF Iaæi. Soåia îi este colegã de serviciu, fiind
tot poliåist de frontierã, iar unica fiicã este elevã în clasa a IX-a la un liceu de prestigiu
din Iaæi. Este o fire veselã æi ia necazurile în derâdere, însã în acelaæi timp este promotorul
acåiunilor umanitare desfãæurate la nivelul instituåiei, în care se implicã în mod activ.
Cocheteazã cu poezia de când era elev la liceul militar æi este autorul mai multor
poezii æi epigrame de care s-au bucurat pânã în prezent cei apropiaåi æi colegii.
Rugat fiind sã se auto-caracterizeze a spus într-un mod firesc: „Îmi place sã cred cã
sunt un om simplu, dar îmi dau seama cã e foarte complicat sã fii OM – atâtea calitãåi
æi defecte la un loc!”
Vasilica TÃTARU
31

Începând cu 5 octombrie a.c, doi dintre
profesorii Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã „Avram Iancu” Oradea æi anume
comisar-æef de poliåie EUGEN MOÆ æi comisaræef
de poliåie DUMITRU BOCHIÆ, au pãrãsit
sãlile de clasã ca urmare a împlinirii vârstei
de pensionare. Doi profesori, douã cariere de
succes în Poliåia de Frontierã,
douã personalitãåi de care se
leagã multe dintre succesele
structurilor în care au lucrat æi
mai ales cele de la Æcoala de
Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã„Avram Iancu”
Oradea.
Comisarul- æef de poliåie
EUGEN MOÆ (foto stânga),
æeful catedrei de Limbi strãine
æi Socio-Umane, æi-a început
activitatea de ofiåer în 1974,
la Batalionul 22 Radiotehnic
Oradea, apoi la Timiæoara.
Din 1988 revine în Oradea,
la Centrul de Instrucåie al
Grãnicerilor, care se va transforma în 1992
în Æcoala Militarã de Subofiåeri de Grãniceri,
actualmente Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã„Avram Iancu” Oradea.
În data de 15-16 septembrie a.c. a
avut loc finala Campionatul Naåional
de Culturism Seniori - Reghin 2007,
la care a participat æi inspectorul
de poliåie Lucian Boerescu, ofiåer
secund pe nava MAI 2101, din cadrul
Grupului de Nave Constanåa - IJPF
Constanåa. Colegul nostru, legitimat la
CS Farul Constanåa æi Frontiera Tomis,
a obåinut locul I æi titlul de Campion
Naåional al categoriei 100 kg Seniori.
Douã sãptãmâni mai târziu a avut loc
la Cãlãraæi o altã competiåie, unde
Lucian a câætigat titlul de Campion
Absolut la Cupa „Memorial Popa
Anatol”, categoria 100 kg.
Inspectorul de poliåie Lucian
Boerescu s-a nãscut la 1 noiembrie
1978. În 1997 a absolvit Liceul Militar
de Marinã „Al. I. CUZA”, apoi în 2002
a finalizat Academia Navalã „Mircea
cel Bãtrân”, Facultatea de Marinã Militarã, secåia Navigaåie.
La 14 august 2002 a fost încadrat la Poliåia de Frontierã, în cadrul IJPF
Galaåi. Un an mai târziu îl gãsim ofiåer secund pe VM 3808, la Grupul de
Nave Mangalia. Aici a stat pânã în martie 2005, când s-a mutat la G.N.
Constanåa, ca ofiåer secund pe MAI 2101.
Activitatea sa sportivã a început încã din liceu æi a continuat pe
parcursul facultãåii, ca practicant de atletism. În anul 2000 a debutat
în culturism, iar în lotul Academiei a trecut la atletica grea (aruncarea
greutãåii, 2001 - 2002 fiind campion la aceastã probã, la întrecerile
sportive æi aplicativ-militare ale Ministerului Apãrãrii).
Ætefan ANDREESCU
32
PENSIE LUNGÃ, SÃNÃTATE ÆI
ÎMPLINIRI PERSONALE
PE DRUMUL VIEÅII
LUCIAN BOERESCU
– campion naåional
Din 5 august 2000 a fost numit æeful catedrei
de Limbi strãine æi Socio-Umane. Contribuåia sa
în cadrul Æcolii a fost de excepåie: ca profesor
a promovat metode moderne de învãåãmânt, a
scris lucrãri în domeniul eticii, al psihologiei,
al relaåiilor interumane, foarte bine primite
de cãtre elevi, cursanåi, profesori din æcolile
MIRA.
A contribuit substanåial
la realizarea æi desfãæurarea
relaåiilor de parteneriat cu
Æcoala Medie de Poliåie
din Miskolcs, Ungaria. A
promovat cu succes imaginea
æcolii noastre, inclusiv prin
paginile revistei „Frontiera”.
Comisarul-æef de
poliåie DUMITRU BOCHIÆ
(foto dreapta), æi-a început
cariera de ofiåer în 1976,
cu activitatea financiarã la
Batalionul 90 Grãniceri Arad.
A lucrat în domeniul logistic la
unitãåi din Oradea, Carei, iar
din anul 1992 la Æcoala Militarã de Subofiåeri
de Grãniceri „AVRAM IANCU” Oradea.
A îndeplinit funcåii pe linie logisticã, apoi
consilier juridic la Æcoalã, profesor la Catedra
de pregãtire juridicã, locåiitor al comandantului
æcolii pentru logisticã, adjunct al æefului IJPF
Bihor, din nou consilier juridic în cadrul æcolii,
iar din mai 2005 profesor la Catedra de Limbi
strãine æi Socio-Umane. S-a remarcat printr-un
pronunåat simå al responsabilitãåii, al cinstei
æi corectitudinii, al lucrului foarte bine fãcut,
foarte bun organizator, dãruit trup æi suflet
îndeplinirii la înalt nivel a tuturor sarcinilor
primite.
Ca profesor a fost aproape de elevi,
preocupat de educarea lor în spiritul
patriotismului, al dragostei faåã de profesia
aleasã. A scris lucrãri pe linie de management
logistic în noua concepåie a integrãrii în
Uniunea Europeanã.
A iniåiat douã proiecte cu finanåare
europeanã pentru promovarea valorilor æi
simbolurilor Uniunii Europene în zona de vest
a åãrii.
Am schiåat
aproape de æcoalã.
Cu emoåie, prietenul lor,
Palmaresul colegului nostru
este impresionant:
esenåialul din
activitatea a doi
profesori, a doi colegi
de excepåie, care îæi
încheie cariera cu
„Magna cum laude”,
pe care îi vom folosi
ca exemple demne de
urmat de mai tinerii lor
colegi.
Le dorim viaåã
lungã, sãnãtate, sã
se poatã bucura cât
mai mult de roadele
muncii lor æi sã rãmânã
Vasile MORAR
2001
locul II: Faza zonalã Dobrogea a Campionatului
Naåional de Culturism;
locul VII: Finalele Campionatului Naåional de Culturism
Bistriåa, categoria + 90kg;
locul IV: Cupa Farul (Constanåa).
2002
locul II: Faza zonalã (Constanåa), categoria +90kg;
locul III: Cupa Farul (Constanåa), categoria +90kg;
locul VI: Campionatul Naåional, categoria +90kg.
2004
locul I: Faza zonalã (Constanåa), categoria +90kg
locul V: Campionatul Naåional (Sibiu), categoria +90kg
locul II: Cupa „Memorial Popa Anatol” (Cãlãraæi),
categoria +90kg
2005
locul II: Faza Zonalã (Constanåa),
categoria +90kg
locul IV: Campionatul Naåional (Bistriåa), categoria 95kg
locul II: Cupa „Memorial Popa Anatol” (Cãlãraæi),
categoria 95kg
2006
locul I: Faza Zonalã (Constanåa), categoria 90kg
locul IV: Campionatul Naåional (Oneæti), categoria 90kg
locul I æi campion absolut: Cupa „Memorial Popa Anatol”
(Cãlãraæi), categoria 90kg
2007
locul I: Faza Zonalã (Constanåa), categoria 100kg
locul III: Campionatul Balcanic Scopje, Macedonia,
categoria 90kg
locul I: Campionatul Naåional (Reghin) æi calificat la
Campionatul European æi Campionatul Mondial,
categoria 100kg
locul I æi campion absolut: Cupa „Memorial Popa Anatol”
(Cãlãraæi), categoria 100kg
û

EXPERIENÅÃ
OLANDEZÃ
În perioada 8 – 12 octombrie a.c., în
localitatea Eibergen/Groenlo din Olanda,
sala „Pickerhal”, a avut loc a 25-a ediåie
a Campionatului Mondial de Fotbal în
Salã al Poliåiætilor, competiåie la care au
participat aproximativ 2.500 de persoane,
reprezentând 140 de echipe din 40 de
åãri, atât la masculin, cât æi la feminin (cu
participanåi din Europa, Australia, Africa,
Asia, America de Nord æi America de Sud),
dupã cum urmeazã: • turneul masculin -35
ani: 100 echipe • turneul feminin: 24 echipe
• turneul masculin +35 de ani: 16 echipe.
Suprafaåa de joc a fost sinteticã, toate
meciurile disputându-se dupã regulamentul
UEFA de fotbal în salã (în formula 4x1
– portar+patru jucãtori de câmp). Meciurile
au fost arbitrate de arbitrii internaåionali,
purtãtori ai ecusonului UEFA de fotbal în
salã.
Dupã meciuri de mare angajament fizic,
care au oferit spectacol, dar æi mult fair-play,
câætigãtorii celei de-a 25-a ediåii a World
Police Indoor Soccer Tournament au fost:
a) în turneul masculin -35 ani:
1. St. Petersburg (Rusia);
2. Kirov (Rusia);
3. Moscow (Rusia).
b) în turneul masculin +35 de ani:
1. Moscova (Rusia);
2. Ljubljana (Slovenia);
3. Zagreb - Echipa Naåionalã a Croaåiei
(Croaåia).
c) în turneul feminin:
1. Bundespolizei (Germania);
2. Riga (Lituania);
3. Paris (Franåa).
România a deplasat æi înscris la întrecerile
olandeze 6 (æase) echipe: A.S. „Club Dacia
2003”– Satu-Mare – reprezentând IGPF
Bucureæti, IPA Harghita, IPA Oradea – Secåia
Jandarmi, IPA Curtici – Arad, „Aquila”
Giurgiu æi IPA Rãdãuåi – Suceava (Poliåia de
Frontierã), care au concurat la categoriile
de fotbal în salã (4x1) de sub 35 de ani æi
+35 de ani.
Cea mai bunã clasare a obåinut-o lotul
IGPF Bucureæti, format din sportivii de la
A.S. „Club Dacia 2003”– Satu-Mare, care au
terminat întrecerile pe locurile V, categoria de
vârstã +35 de ani.
În urma rezultatelor înregistrate în grupe,
echipa din Satu-Mare s-a clasat, în grupe, pe
locul II, dupã echipa Shymkent (Kazahstan),
obåinând 6 victorii æi 1 rezultat de egalitate,
cu un golaveraj impunãtor: 14-0!!!
În æaisprezecimi, Satu-Mare a întâlnit
ocupanta locului I din altã grupã, Kirishi
(Rusia). Dupã un meci foarte spectaculos,
sãtmãrenii s-au impus cu scorul de 3-1
(au marcat Coman Florin-2; Dani Gabriel),
calificându-se, astfel, în optimile de finalã
ale competiåiei.
În aceastã fazã a întrecerii soråii ne-au
„scos” în cale formaåia Zagreb-Croaåia,
câætigãtoarea din anul 2006 a Campionatului
Mondial de Fotbal în Salã al Poliåiætilor,
categoria +35 de ani, echipã pe care, anul
trecut sãtmãrenii au învins-o în faza grupelor,
în urma executãrii loviturilor de departajare.
În urma jocului disputat, campioana æi-a luat
revanæa, învingând cu scorul de 3-1 formaåia
noastrã (a marcat Åiå Florian).
Din lotul sãtmãrean au fãcut parte: Ionel
Popa – portar; Florin Coman – cãpitanul
echipei; Vasile Æimon; Gabriel Dani –
golgeterul echipei (7 goluri marcate); Vasile
Csajkos; Cristian Mucenica; Sorin Parfenie;
Florian Åiå; Vasile Tivadar; Iacob Bere; Paul
Levente – antrenor.
Mircea CHIOREAN
Primul miting al poliåiætilor
Luni, 29 octombrie a.c., în faåa sediului
MIRA a avut loc primul miting de protest
al poliåiætilor. Acåiunea sindicalã a fost
organizatã de Sindicatul Naåional al
Poliåiætilor æi Vameæilor PRO LEX æi a adunat
peste 150 de poliåiæti æi vameæi din 13 judeåe,
cãrora li s-au alãturat colegi din 15 state
europene, membrii ai Consiliului European
al Sindicatelor din Poliåie (CESP).
Revendicãrile pentru care poliåiætii au ieæit
în stradã (conform pagini web a sindicatului
PRO Lex )au fost:
1. Respectarea principiului stabilitãåii în
funcåia publicã • mutarea poliåistului sã fie
realizatã cu acordul lui;
2. Armonizarea statutului poliåistului
cu legislaåia europeanã æi cu statutul
funcåionarilor publici în ceea ce priveæte
mutarea, delegarea, detaæarea, transferul,
organizarea concursurilor pentru ocuparea
funcåiilor publice vacante, constituirea æi
activitatea comisiilor de disciplinã;
3. Acordarea sumelor restante constând
în prime de concediu pentru 2004-2006
æi spor de fidelitate pe anul 2005, tuturor
poliåiætilor;
4. Efectuarea orelor suplimentare numai
û
prin dispoziåia scrisã a æefului ierarhic. Plata
integralã a orelor suplimentare efectuate æi
care nu au fost compensate cu timp liber
corespunzãtor;
5. Tratament egal între æefi æi subordonaåi,
între ofiåeri æi agenåi;
6. Neimplicarea M.I.R.A. în înfiinåarea
de asociaåii profesionale (ex. Corpul Naåional
al Poliåiætilor), în care æefii deåin funcåii de
conducere, iar poliåiætii devin membri prin
efectul legii;
7. Asigurãri pentru riscuri din accidente
gratuite pentru toåi poliåiætii;
8. Menåinerea vârstei actuale de
pensionare;
– Un studiu efectuat de M.I.R.A. a arãtat
cã speranåa de viaåã a poliåiætilor este de 62,5
ani. În perioada 2002-2006, 102 pensionari
poliåiæti au murit la mai puåin de un an de la
data pensionarii; 90% dintre aceætia aveau
vârste pânã în 54 de ani;
9. Sprijinirea poliåiætilor pentru construirea
sau cumpãrarea unei locuinåe;
10. Aplicarea unitarã a legii în toate
structurile M.I.R.A.;
11. Acordarea unei protecåii reale
poliåiætilor ultragiaåi. Între 2003 æi 2006 au
decedat în timpul serviciului, din cauze care
åin de exercitarea profesiei, 43 de poliåiæti;
12. Diferenåierea atribuåiilor profesionale
dupã gradele profesionale;
13. Elaborarea unor reglementãri care sã
reducã subiectivismul cu ocazia evaluãrilor
profesionale, modificãrii raporturilor de
serviciu prin mutare, delegare, detaæare,
precum æi cu ocazia acordãrii primelor.
Într-un comunicat al MIRA vizând
aceastã acåiune se precizeazã cã:
“Ministerul considerã mitingul drept o
acåiune de imagine a Sindicatului Naåional
al Vameæilor æi Poliåiætilor æi nu o formã a
vreunui conflict de muncã.
Chiar æi aæa, MIRA rãmâne deschis
dialogului cu organizaåiile profesionale
æi sindicale, fiind preocupat de statutul æi
condiåiile de muncã ale propriului personal.
Elocvent în acest sens este încheierea, în
aceastã varã, a Acordului privind raporturile
de serviciu pentru poliåiæti, cu SNPPC din
MIRA æi deschiderea negocierilor pentru
Contractul Colectiv de Muncã aplicabil
personalului contractual.
În ceea ce priveæte dialogul cu Sindicatul
Naåional al Vameæilor æi Poliåiætilor, acestea
s-au purtat în mai multe rânduri în cadrul
Comisiei de Dialog Social, cele mai multe
aspecte, considerate revendicãri, fiind
rezolvate prin identificarea unor soluåii
unanim acceptate.” (I.P.)
33

Doctore, mã chinuie îngrozitor
coloana. (Constantin Brâncuæi)
Posteritatea va crede ca am avut un
singur ou. (Columb)
Prefer rima îmbrãåiæatã.
(Veronica Micle)
Femeile cu picioare lungi sunt cele
mai bune la pat. (Procust)
Duc o viata regulatã: mã culc la
æapte, mã scol la æapte.
(Albã ca Zãpada)
Femeia model trebuie sã fie
tânãrã. (Corneliu Baba)
A fost nuntã cu dar, dar
nu cine ætie ce! (Zamfira)
N-aveåi, cumva, un foc?
(Nero)
Æi totuæi, se învârteæte!
(Galileo Galilei, la un
chef)
Suntem rude,
dar foarte
îndepãrtate
(Fraåii Grimm)
Eu sunt o
excepåie:
mi-am fãcut
carul vara.
(Nicolae
Grigorescu)
„MAXIME” CELEBRE
De când cu politica, am tras poezia
pe linie moartã. (A. Pãunescu)
Justiåia noastrã este bolnavã.
(un doctor în drept)
Am fost corigent la zoologie æi
literaturã. (La Fontaine)
Am oscilat între Æcoala Ardeleanã
æi Æcoala Militarã. (Petru Maior)
Aria cercului se bucurã de o
celebritate nemeritatã.
(Giuseppe Verdi)
Noi vrem pãmânt!
(un extraterestru)
Nu intraåi
în marile
complexe cu
soåia. (Freud)
Am picat
la åanc! (Aurel
Vlaicu)
Tabloul lui
Repin este lipsit
de simboluri.
(Mendeleev)
Într-un triunghi
conjugal, ipotenuza este iubita la
pãtrat. (Pitagora)
Când pun mâna pe un roman
bun, nu-l las pânã nu-l termin.
(Cleopatra)
Cartea mea de cãpãtâi este
„Dupã douãzeci de ani”.
(S. Brucan)
Mã duc sã mã caut. (Fiul rãtãcitor)
Aætept Ziua Recunoætinåei.
(Peneæ Curcanul)
Ce micã-i lumea!
(Gulliver în åara piticilor)
Nu-mi fac planuri de viitor.
(Nostradamus)
Toåi oamenii de valoare au zburat din
România. (Henri Coandã)
De fapt, la åarã eu n-am varã, ci
un vãr. (George Topârceanu)
Vrem sã ne pãstrãm limba æi
portul. (R. Mazãre)
Ca orice om, am fost æi eu la
strâmtoare. (Magellan)
Marile cuceriri le-am fãcut în
moteluri. (Gingis-Han)
Eu stau, tu stai, el stã.
(Imnul de stat)
Oætenii mei, astãzi avem exerciåii
de tragere! (Vlad Åepeæ)
Americanii s-au
obiænuit cu insula în
coastã.
(Fidel Castro)
Am ajuns în
America pentru
cã m-a trimis
nevasta dupã
cartofi.
(Cristofor
Columb)
Forma mea de protest este
demonstraåia. (Pitagora)
Nu sunt de acord cu femeile care îæi
spioneazã bãrbaåii. (Mata-Hari)
8 4 2 6 7 9 1 3 5
9 1 5 4 8 3 2 7 6
3 6 7 2 5 1 8 9 4
6 5 3 8 9 2 7 4 1
7 2 4 1 3 6 9 5 8
1 9 8 5 4 7 3 6 2
5 7 6 3 2 8 4 1 9
4 8 9 7 1 5 6 2 3
2 3 1 9 6 4 5 8 7
rezolvare
3 4 2 5 1 7 9 6 8
8 1 5 6 3 9 4 7 2
6 9 7 2 4 8 3 1 5
2 5 4 9 7 1 8 3 6
9 3 8 4 6 5 7 2 1
7 6 1 3 8 2 5 9 4
1 7 6 8 5 3 2 4 9
4 8 9 7 2 6 1 5 3
5 2 3 1 9 4 6 8 7
rezolvare
2 6 7
4 2
1 9 8 4
1 5 6 8
6 9 1 5
3 7 4 6
9 7
2 3 4
34
Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice
coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.
û

Galeria cu zâmbete!
:-)
BANCURI
Un indian cu urechea lipitã
de pãmânt pe o autostradã
americanã. Turiæti curioæi în
jurul lui. Indianul:
- Chevrolet... de æapte ani...
cu numere de Florida...
culoare albã... aripa dreaptã
lovitã... patru feåe palide...
Turiætii, impresionaåi:
- Dumneata auzi atâtea
lucruri?
- Da’ pe dracu’, acu’ cinci
minute a trecut peste mine.
u
G H I V E C I . . . D E T O A M N Ã
Ion stã întins sub un
pom, priveæte pãsãrile de
deasupra capului sãu æi
vaca din apropierea sa.
- Nu-i bine orânduitã lumea
asta, gândeæte el în sinea
sa. Acestei mici pãsãri i s-a
dat o libertate prea mare,
pe când vaca stã legatã cu
o sfoarã.
La un moment dat, pasãrea
îi face mizerie drept în cap.
- Doamne, eæti totuæi
înåelept! Dacã era vaca în
copac ???
APELATIV
LA OSPÃÅ
DUPÃ RE
ACRITURÃ
PANÃ
FLÃMÂNDE
RESPECT
LICORI DIN
STRUGURI
UNITATE
AGRICOLÃ
SIBIU AUTO
SETE!
DE MÂNCAT
ROÆII
AFIRMATIV
NEGAÅIE
VÂNT
CÃLDUÅ
GARNITURÃ
SEMINÅE
BUTOI
PECO!
GRÃUNÅE
INTERJECÅIE
LA TELEFON
DAO
FINAL!
FELICITARE
DIN NOU
NOTÃ
PE CAL
PATEU
SUNET
u
Un muncitor cade de pe o
schelã... singurul martor la
accident este un copil. Vine
un poliåist æi-l întreabã:
- Mai copile, de ce a cãzut
omul de pe schelã?
- Pãi... l-a bãtut Dumnezeu!
- De ce l-a bãtut
Dumnezeu?
- Cã a înjurat...
- Cum a înjurat!!?
- Dumnezeii mã-tii de copil,
nu mai scutura schela!
LA GENE
OPEC!
ÎN PÃMÂNT
ROI!
BOLD
GRESATE
ARMA LUI
CUPIDON
PEÆTE
BOI!
PRIMELE
RAZE
GODIN
ÎNCÃ O
DATÃ
CONDI-
MENTAT
ÎN CERURI
BIS!
AICI
DAO FINAL!
PREÅIOÆI
RUMEGÃ
ÎN TIBET
TOI!
u
Un tip se plimba pe stradã.
La un moment dat, un
bãrbat cade lângã el, venind
de undeva din cer. Primul,
mirat, priveæte în sus æi-l
întreabã pe cel cãzut:
- Dar nu trebuia sã aveåi æi o
paraæutã?
- Paraæuta a rãmas la etajul
10. O bate bãrbatã-sãu.
û
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU
35

Mânãstirea Suceviåa

LEGIS
Traducerea oficialã a Regulamentului
(CE) nr. 562/2006 al Parlamentului
European æi al Consiliului
din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar
privind regimul de trecere a frontierelor de cãtre persoane
(Codul Frontierelor Schengen)
Urmare a suplimentului trecut
Documentul este disponibil
în format electronic la adresa:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/
LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:105:0001:
01:RO:HTML
TITLUL IV
DISPOZIÅII FINALE
Articolul 32
Modificarea anexelor
Anexele III, IV æi VIII se modificã în
conformitate cu procedura menåionatã la
articolul 33 alineatul (2).
Articolul 33
Comitetul
(1) Comisia este sprijinitã de un Comitet,
denumit în continuare “Comitetul”.
(2) În cazul în care se face referire
la prezentul alineat, se aplicã articolele
5 æi 7 din Decizia 1999/468/CE, cu
respectarea dispoziåiilor articolului 8 din
respectiva decizie, cu condiåia ca mãsurile
de executare luate în conformitate cu
respectiva procedurã sã nu modifice
dispoziåiile esenåiale ale prezentului
regulament.
Perioada prevãzutã la articolul 5
alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se
stabileæte la trei luni.
(3) Comitetul îæi adoptã regulamentul
de procedurã.
(4) Fãrã a aduce atingere mãsurilor de
executare deja luate, aplicarea dispoziåiilor
prezentului regulament privind adoptarea
normelor tehnice æi a deciziilor în
conformitate cu procedura menåionatã la
alineatul (2) se suspendã pe o perioadã
de patru ani începând de la data intrãrii
în vigoare a prezentului regulament.
La propunerea Comisiei, Parlamentul
European æi Consiliul pot reînnoi
dispoziåiile în cauzã în conformitate cu
procedura prevãzutã la articolul 251
din tratat æi, în acest sens, reexamineazã
respectivele dispoziåii înainte de sfâræitul
perioadei de patru ani.
Articolul 34
Comunicãri
(1) Comisiei i se comunicã de cãtre
statele membre:
(a) lista permiselor de æedere;
(b) lista punctelor lor de trecere a
frontierei;
(c) sumele de referinåã necesare pentru
trecerea frontierelor lor externe, care
se stabilesc anual de cãtre autoritãåile
naåionale;
(d) lista serviciilor naåionale
responsabile pentru controlul frontierelor;
(e) modelele de permise eliberate de
ministerele afacerilor externe.
(2) Comisia pune la dispoziåia statelor
membre æi a publicului informaåiile
comunicate în conformitate cu alineatul
(1), prin publicarea în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, Seria C, sau prin orice
alt mijloc adecvat.
Articolul 35
Micul trafic de frontierã
Prezentul regulament nu aduce
atingere normelor comunitare aplicabile
micului trafic de frontierã æi acordurilor
bilaterale existente în materie.
Articolul 36
Ceuta æi Melilla
Dispoziåiile prezentului regulament
nu aduc atingere normelor speciale
aplicabile în oraæele Ceuta æi Melilla,
astfel cum au fost definite prin Declaraåia
Regatului Spaniei privind oraæele Ceuta
æi Melilla, care figureazã în Actul final
al Acordului privind aderarea Regatului
Spaniei la Convenåia de punere în aplicare
a Acordului Schengen din 14 iunie 1985
[20].
Articolul 37
Comunicarea informaåiilor de cãtre
statele membre
Pânã la 26 octombrie 2006, Comisiei
i se comunicã de cãtre statele membre
dispoziåiile lor de drept intern privind
articolul 21 literele (c) æi (d), sancåiunile
menåionate la articolul 4 alineatul (3)
æi acordurile bilaterale încheiate în
conformitate cu articolul 17 alineatul (1).
Statele membre comunicã modificãrile
ulterioare ale respectivelor dispoziåii în
termen de cinci zile lucrãtoare.
Respectivele informaåii comunicate de
cãtre statele membre se publicã în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, Seria C.
Articolul 38
Raport privind aplicarea Titlului III
Pânã la 13 octombrie 2009, Comisia
prezintã Parlamentului European æi
Consiliului un raport privind aplicarea
Titlului III.
Comisia acordã o atenåie deosebitã
dificultãåilor care ar putea rezulta din
reintroducerea controlului la frontierele
interne. Dupã caz, Comisia prezintã
propuneri pentru soluåionarea unor astfel
de dificultãåi.
Articolul 39
Abrogãri
(1) Articolele 2-8 din Convenåia de
punere în aplicare a Acordului Schengen
din 14 iunie 1985 se abrogã începând cu
13 octombrie 2006.
(2) De la data menåionatã la alineatul
(1), se abrogã:
(a) Manualul comun, inclusiv anexele
la acesta;
(b) deciziile Comitetului Executiv
Schengen din 26 aprilie 1994 [SCH/Comex
(94) 1, rev. 2], din 22 decembrie 1994
[SCH/Com-ex (94) 17, rev. 4] æi din 20
decembrie 1995 [SCH/Com-ex (95) 20,
rev. 2];
(c) Anexa 7 la Instrucåiunile consulare
comune;
(d) Regulamentul (CE) nr. 790/2001 al
Consiliului din 24 aprilie 2001 care rezervã
Consiliului competenåele de executare
în ceea ce priveæte anumite dispoziåii
detaliate æi norme practice referitoare
la punerea în aplicare a controlului æi a
supravegherii frontierelor [21];
(e) Decizia 2004/581/CE a Consiliului
din 29 aprilie 2004 de stabilire a
indicaåiilor minime care trebuie sã figureze
pe panourile situate la punctele de trecere
a frontierelor externe [22];
Supliment Frontiera - nr. 10/2007
1

(f) Decizia 2004/574/CE a Consiliului
din 29 aprilie 2004 de modificare a
Manualului comun [23];
(g) Regulamentul (CE) nr. 2133/2004
al Consiliului din 13 decembrie 2004
privind obligaåia autoritãåilor competente
ale statelor membre de a ætampila cu
regularitate documentele de cãlãtorie ale
resortisanåilor åãrilor teråe în momentul
trecerii de cãtre aceætia a frontierelor
externe ale statelor membre, precum æi de
modificare a dispoziåiilor Convenåiei de
punere în aplicare a Acordului Schengen
æi a Manualului comun adoptat în acest
scop [24].
(3) Trimiterile la articolele eliminate æi
la actele abrogate se înåeleg ca trimiteri la
prezentul regulament.
Articolul 40
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intrã în vigoare
la 13 octombrie 2006. Cu toate acestea,
articolul 34 intrã în vigoare în ziua
urmãtoare datei publicãrii în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu
în toate elementele sale æi se aplicã direct
în toate statele membre, în conformitate
cu Tratatul de instituire a Comunitãåii
Europene.
Adoptat la Strasbourg, 15 martie
2006.
Pentru Parlamentul European
Preæedintele
J. Borrell Fontelles
Pentru Consiliu
Preæedintele
H. Winkler
[1] Avizul Parlamentului European din
23 iunie 2005 (nepublicat încã în Jurnalul
Oficial) æi Decizia Consiliului din 21
februarie 2006.
[2] JO L 239, 22.9.2000, p. 19,
convenåie astfel cum a fost modificatã
ultima datã prin Regulamentul (CE) nr.
1160/2005 al Parlamentului European æi al
Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 18).
[3] JO C 313, 16.12.2002, p. 97,
Manual comun astfel cum a fost modificat
ultima datã prin Regulamentul (CE) nr.
2133/2004 al Consiliului (JO L 369,
16.12.2004, p. 5).
[4] Regulamentul (CE) nr. 2007/2004
al Consiliului din 26 octombrie 2004 de
instituire a Agenåiei Europene pentru
Gestionarea Cooperãrii Operative la
Frontierele Externe ale statelor membre
ale Uniunii Europene (JO L 349,
25.11.2004, p. 1).
[5] JO L 374, 31.12.1991, p. 4,
regulament astfel cum a fost modificat
ultima datã prin Regulamentul (CE) nr.
1882/2003 al Parlamentului European æi al
Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
[6] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
[7] JO L 239, 22.9.2000, p. 69.
[8] JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
[9] JO L 176, 10.7.1999, p. 31.
[10] JO L 176, 10.7.1999, p. 53.
[11] Decizia 2004/849/CE a Consiliului
din 25 octombrie 2004 privind semnarea,
în numele Uniunii Europene, æi aplicarea
provizorie a anumitor dispoziåii ale
Acordului între Uniunea Europeanã,
Comunitatea Europeanã æi Confederaåia
Elveåianã privind asocierea Confederaåiei
Elveåiene la transpunerea, punerea
în aplicare æi dezvoltarea acquis-ului
Schengen (JO L 368, 15.12.2004, p. 26).
[12] Decizia 2004/860/CE a Consiliului
din 25 octombrie 2004 privind semnarea,
în numele Comunitãåii Europene, æi
aplicarea provizorie a anumitor dispoziåii
ale Acordului între Uniunea Europeanã,
Comunitatea Europeanã æi Confederaåia
Elveåianã privind asocierea Confederaåiei
Elveåiene la transpunerea, punerea
în aplicare æi dezvoltarea acquis-ului
Schengen (JO L 370, 17.12.2004, p. 78).
[13] JO L 131, 1.6.2000, p. 43.
[14] JO L 64, 7.3.2002, p. 20.
[15] JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
[16] JO L 157, 15.6.2002, p. 1.
[17] JO L 81, 21.3.2001, p. 1,
regulament astfel cum a fost modificat
ultima datã prin Regulamentul (CE) nr.
851/2005 (JO L 141, 4.6.2005, p. 3).
[18] JO L 64, 7.3.2003, p. 1.
[19] JO L 53, 23.2.2002, p. 4.
[20] JO L 239, 22.9.2000, p. 73.
[21] JO L 116, 26.4.2001, p. 5,
regulament astfel cum a fost modificat
prin Decizia 2004/927/CE (JO L 396,
31.12.2004, p. 45).
[22] JO L 261, 6.8.2004, p. 119.
[23] JO L 261, 6.8.2004, p. 36.
[24] JO L 369, 16.12.2004, p. 5.
------------------------------------------------
20060315
ANEXA I
Documente justificative pentru verificarea
îndeplinirii condiåiilor de intrare
Documentele justificative menåionate
la articolul 5 alineatul (2) pot include
urmãtoarele:
(a) pentru cãlãtoriile de afaceri:
(i) invitaåia din partea unei întreprinderi
sau a unei autoritãåi de a participa la
reuniuni, conferinåe sau manifestãri
cu caracter comercial, industrial sau
profesional;
(ii) alte documente care indicã existenåa
unor relaåii comerciale sau profesionale;
(iii) bilete de intrare la târguri æi
congrese, în caz de participare la un
eveniment de acest gen;
(b) pentru cãlãtorii efectuate în scopul
studiilor sau a unui alt tip de formare:
(i) adeverinåa de înscriere la o instituåie
de învãåãmânt în vederea urmãrii unor
cursuri de învãåãmânt profesional sau
teoretic în cadrul unei formãri de bazã
sau al unei formãri de nivel superior;
(ii) legitimaåii de student sau certificate
privind cursurile urmate;
(c) pentru cãlãtorii în scop turistic sau
privat:
(i) documente justificative privind
cazarea:
- invitaåie din partea gazdei, în situaåia
cazãrii la o persoanã particularã;
- un document justificativ de la
instituåia de cazare sau orice alt document
corespunzãtor care sã indice tipul de
cazare preconizat;
(ii) documente justificative privind
itinerarul:
confirmarea rezervãrii unei cãlãtorii
organizate sau orice alt document
corespunzãtor care sã indice programul
de cãlãtorie preconizat;
(iii) documente justificative privind
întoarcerea:
un bilet de întoarcere sau un bilet
dus-întors.
(d) pentru cãlãtoriile întreprinse pentru
o manifestare cu caracter politic, ætiinåific,
cultural, sportiv sau religios sau pentru
orice alte scopuri:
Invitaåii, bilete de intrare, înscrieri
sau programe prin care sã se indice, dacã
este posibil, denumirea organismului
gazdã æi durata æederii, sau orice alt
document corespunzãtor care sã indice
obiectul vizitei.
------------------------------------------------
20060315
ANEXA II
Înregistrarea informaåiilor
Ansamblul informaåiilor de serviciu,
precum æi orice informaåie de interes
special se înregistreazã manual sau
electronic la toate punctele de trecere
a frontierei. Informaåiile care trebuie
înregistrate includ în special:
(a) numele poliåistului de frontierã
responsabil local cu privire la verificãrile
la frontiere æi numele celorlalåi agenåi din
fiecare echipã;
(b) relaxarea verificãrilor asupra
persoanelor în conformitate cu articolul 8;
(c) eliberarea, la frontierã, a documentelor
care înlocuiesc paæapoartele æi vizele;
(d) persoanele reåinute æi plângeri
(infracåiuni æi contravenåii);
(e) refuzul intrãrii în conformitate
cu articolul 13 (motivele refuzului æi
cetãåenia);
(f) codurile de securitate ale ætampilelor
de intrare æi de ieæire, identitatea poliåiætilor
de frontierã cãrora li se încredinåeazã o
ætampilã, la un moment dat sau pentru un
anumit schimb, precum æi toate informaåiile
privind ætampilele pierdute sau furate;
(g) plângeri ale persoanelor care au
fãcut obiectul verificãrilor;
(h) alte mãsuri poliåieneæti æi judiciare
de interes deosebit;
(i) evenimente deosebite.
-----------------------------------------------
20060315
ANEXA III
Modele de panouri care apar pe
diferite culoare ale punctelor de trecere
a frontierei
PARTEA A
2 Supliment Frontiera - nr. 10/2007

PARTEA B
PARTEA C
[1]
[1]
[1]
[1] Nu este necesar nici un simbol
pentru Norvegia æi Islanda.
------------------------------------------------
20060315
ANEXA IV
Aplicarea ætampilelor
1. Se aplicã sistematic o ætampilã
pe documentele de cãlãtorie ale
resortisanåilor åãrilor teråe, la intrare æi
la ieæire, în conformitate cu articolul
10. Specificaåiile respectivei ætampile
sunt stabilite prin Decizia SCH/Com-ex
(94) 16 rev. æi SCH/Gem-Handb (93) 15
(CONFIDENÅIAL) a Comitetului Executiv
Schengen.
2. Codurile de securitate ale ætampilelor
se modificã la intervale regulate, care nu
depãæesc o lunã.
3. La intrarea æi la ieæirea resortisanåilor
åãrilor teråe care fac obiectul obligativitãåii
de vizã, ætampila se aplicã, pe cât posibil,
astfel încât sã acopere marginea vizei, fãrã
a afecta lizibilitatea menåiunilor de pe vizã
æi nici elementele de securitate ale vizei
autocolante. În cazul în care trebuie sã se
aplice mai multe ætampile (de exemplu, în
cazul unei vize cu intrãri multiple), acestea
se aplicã pe pagina alãturatã celei pe care
a fost aplicatã viza.
În cazul în care respectiva paginã
nu este utilizabilã, ætampila se aplicã pe
pagina urmãtoare. Ætampila nu se aplicã
pe banda de citire opticã.
4. Statele membre desemneazã
punctele naåionale de contact responsabile
pentru schimbul de informaåii privind
codurile de securitate ale ætampilelor de
intrare æi de ieæire utilizate la punctele
de trecere a frontierei æi informeazã în
acest sens pe celelalte state membre,
Secretariatul General al Consiliului
æi Comisia. Respectivele puncte de
contact beneficiazã imediat de acces la
informaåiile privind ætampilele comune
de intrare æi de ieæire utilizate la frontiera
externã a statului membru în cauzã, æi în
special la informaåiile privind:
(a) punctul de trecere a frontierei cãruia
i se atribuie o anumitã ætampilã;
(b) identitatea poliåiætilor de frontierã
cãrora li se încredinåeazã o ætampilã la un
moment dat;
(c) codul de securitate al unei anumite
ætampile, la un moment dat.
Orice cerere de informaåii privind
ætampilele comune de intrare æi de ieæire
se prezintã prin intermediul punctelor
naåionale de contact menåionate anterior.
Punctele naåionale de contact trebuie,
de asemenea, sã transmitã de îndatã altor
puncte de contact, Secretariatului General
al Consiliului æi Comisiei, informaåiile
privind modificãrile punctelor de contact,
precum æi ætampilele pierdute sau furate.
------------------------------------------------
20060315
ANEXA V
PARTEA A
Proceduri privind refuzul intrãrii la
frontierã
1. În caz de refuz al intrãrii, poliåistul
de frontierã competent:
(a) completeazã modelul uniform de
formular de refuz al intrãrii, prezentat în
Partea B. Resortisantul åãrii teråe în cauzã
semneazã formularul æi primeæte un
exemplar dupã semnare. În cazul în care
resortisantul åãrii teråe refuzã sã semneze,
poliåistul de frontierã indicã refuzul în
formular, la rubrica “Observaåii”;
(b) aplicã pe paæaport o ætampilã de
intrare, baratã de o cruce cu cernealã
neagrã indelebilã, æi scrie lângã aceasta, în
partea dreaptã, de asemenea cu cernealã
indelebilã, literele corespunzãtoare
motivelor de refuz al intrãrii, a cãror listã
este conåinutã în modelul uniform de
formular de refuz al intrãrii, menåionat
anterior;
(c) procedeazã, în cazurile menåionate
la punctul 2, la anularea vizei, aplicând
menåiunea “ANULAT”, printr-o ætampilã.
Elementul optic variabil al vizei
autocolante, elementul de securitate “efect
de imagine latentã”, precum æi termenul
“vizã” se anuleazã printr-o barã astfel
încât sã se previnã orice utilizare ulterioarã
abuzivã. Poliåistul de frontierã informeazã
imediat autoritãåile sale centrale cu privire
la respectiva decizie;
(d) consemneazã orice refuz al intrãrii
într-un registru sau pe o listã, în care
se menåioneazã identitatea, cetãåenia
resortisantului åãrii teråe în cauzã,
referinåele documentului care permite
trecerea frontierei de cãtre resortisantul
åãrii teråe în cauzã, precum æi motivul æi
data refuzului intrãrii.
2. Viza se anuleazã în urmãtoarele
cazuri:
(a) în cazul în care titularul vizei este
semnalat ca inadmisibil în SIS, cu excepåia
cazului în care respectiva persoanã deåine
o vizã sau o vizã de întoarcere eliberatã de
unul dintre statele membre æi doreæte sã
intre pe teritoriu în scop de tranzit, pentru
a ajunge pe teritoriul statului membru care
a eliberat documentul;
(b) în cazul în care existã motive
serioase pentru a considera cã viza a fost
obåinutã în mod fraudulos.
Cu toate acestea, incapacitatea
resortisantului åãrii teråe de a prezenta la
frontierã unul sau mai multe documente
justificative enumerate la articolul 5
alineatul (2) nu conduce automat la o
decizie de anulare a vizei.
3. În cazul în care resortisantul åãrii
teråe care a primit o decizie de refuz al
intrãrii a fost condus la frontierã de cãtre
un operator de transport, autoritatea localã
responsabilã:
(a) solicitã operatorului de transport sã
preia responsabilitatea resortisantului åãrii
teråe æi sã îl transporte fãrã întârziere fie
cãtre åara teråã din care a fost transportat, fie
cãtre åara teråã care a eliberat documentul
care permite trecerea frontierei, fie cãtre
orice altã åarã teråã în care este garantatã
admisia, sau sã gãseascã mijloace de
transport în continuare, în conformitate
cu articolul 26 din Convenåia Schengen
æi cu dispoziåiile Directivei 2001/51/CE
a Consiliului din 28 iunie 2001 de
completare a dispoziåiilor prevãzute la
articolul 26 din Convenåia de punere în
Supliment Frontiera - nr. 10/2007
3

aplicare a Acordului Schengen din 14
iunie 1985 [1];
(b) în aæteptarea transportului în
continuare, respectând legislaåia internã
æi luând în considerare circumstanåele
locale, ia mãsurile corespunzãtoare în
vederea evitãrii intrãrii ilegale pe teritoriu
a resortisanåilor åãrilor teråe cãrora le-a fost
refuzatã intrarea.
4. În cazul în care existã motive care
justificã atât refuzul intrãrii unui resortisant
al unei åãri teråe, cât æi arestarea acestuia,
poliåistul de frontierã ia legãtura cu
autoritãåile competente pentru a decide
cu privire la mãsurile ce se impun în
conformitate cu legislaåia internã.
PARTEA B
Model uniform de formular pentru
refuzul intrãrii la frontierã
[1] JO L 187, 10.7.2001, p. 45.
------------------------------------------------
20060315
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI (Numele Oficiului)
__________________
ANEXA VI
Dispoziåii speciale privind diferitele
tipuri de frontiere æi mijloacele de
transport utilizate pentru trecerea
frontierelor externe ale statelor membre
1. Frontiere terestre
1.1. Verificarea traficului rutier
1.1.1. În vederea asigurãrii eficienåei
verificãrilor asupra persoanelor, asigurând
în acelaæi timp siguranåa æi fluidizarea
traficului rutier, circulaåia la punctele
de trecere a frontierei se reglementeazã
în mod corespunzãtor. În cazul în care
este necesar, statele membre pot încheia
acorduri bilaterale în vederea canalizãrii
æi blocãrii traficului. Respectivele state
informeazã Comisia în acest sens în
conformitate cu articolul 37.
1.1.2. La frontierele terestre, statele
membre pot, în cazul în care considerã
adecvat æi dacã circumstanåele o
permit, amenaja culoare separate la
_____________________________________________________________________________ 1
REFUZUL INTRÃRII LA FRONTIERÃ
În ____________ ora _______ în Punctul de Trecere a Frontierei ________________
Noi, subsemnatul, ________________________________________ având înaintea noastrã:
Nume __________________________________ Prenume ____________________________
Data naæterii _________________________ Locul naæterii __________________ Sex: _____
Naåionalitate___________________ Rezident în _____________________________________
Tipul documentului de identitate ______________________ numãr____________________
Eliberat în _____________________________ de ____________________________________
Numãrul vizei ________tip ______ eliberatã de _____________________________________
Valabilã de la____ la ____
Pentru o perioadã de ____ zile pentru urmãtoarele motive: ___________________________
______________________________________________________________
Venind din__________ cu ________ (va fi indicat mijlocul de transport utilizat, ex numãrul
zborului), el/ea este informat prin prezenta cã îi este refuzatã intrarea în åarã în baza (va fi fãcutã
o referinåã la legislaåia naåionalã în vigoare), pentru urmãtoarele motive:
............................................................................................................................................
o (A) nu posedã document(e) de cãlãtorie valabil(e)
o (B) posedã un document de cãlãtorie fals/contrafãcut/falsificat
o (C) nu posedã o vizã valabilã sau un permis de æedere
o (D) posedã o vizã sau un permis de æedere fals/contrafãcut/falsificat
o (E) nu posedã documentaåia necesarã pentru a justifica scopul æi condiåiile de æedere.
Nu au fost prezentate urmãtoarele documente: ….
o (F) a rãmas deja trei luni pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene în timpul
unei perioade de 6 luni
o (G) nu are mijloace suficiente de subzistenåã privind perioada æi forma de æedere, sau
mijloace pentru întoarcere în åara de origine sau de tranzit
o(H) este o persoanã care a fost datã în consemn în scopul refuzului intrãrii
o în SIS
o în sistemul naåional
o (I) este considerat o ameninåare pentru ordinea publicã, siguranåa naåionalã, sãnãtatea
publicã sau relaåiile internaåionale ale unuia sau mai multor state membre ale Uniunii Europene
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la prevederile din legislaåia naåionalã referitoare la astfel de
situaåii de nepermitere a intrãrii).
Comentarii
Persoana respectivã poate face apel împotriva deciziei de a refuza intrarea aæa cum este
prevãzutã în legislaåia naåionalã. Persoana respectivã primeæte o copie dupã acest document
(fiecare stat trebuie sã facã referiri la legislaåia naåionalã æi la procedura privind dreptul de
apel).
Persoana în cauzã
1 Nu este necesar nici un logo pentru Norvegia æi Islanda.
Poliåistul de frontierã
responsabil de control
anumite puncte de trecere a frontierei în
conformitate cu articolul 9.
Utilizarea culoarelor separate
poate fi suspendatã în orice moment
de autoritãåile competente ale statelor
membre, în circumstanåe excepåionale æi
în cazul în care situaåia traficului æi starea
infrastructurilor impun acest lucru.
Statele membre pot coopera cu åãrile
vecine pentru amenajarea culoarelor
separate la punctele de trecere a
frontierelor externe.
1.1.3. Persoanele care cãlãtoresc
cu autoturismele pot, în general, sã
rãmânã în interiorul acestora în timpul
verificãrilor. Cu toate acestea, în cazul
în care circumstanåele o impun, acestor
persoane li se poate solicita sã coboare
din autoturism. Verificarea amãnunåitã are
loc, în cazul în care circumstanåele locale
permit acest lucru, în locurile special
amenajate în acest scop. Din motive de
siguranåã a personalului, verificãrile se
efectueazã de doi poliåiæti de frontierã, în
cazul în care acest lucru este posibil.
1.2. Verificarea traficului feroviar
1.2.1. Verificãrile se efectueazã atât
asupra pasagerilor din trenuri, cât æi
asupra personalului feroviar de la bordul
trenurilor care trec frontierele externe,
inclusiv trenurile de mãrfuri æi trenurile
goale. Verificãrile se efectueazã într-unul
din urmãtoarele douã moduri:
- fie pe peron, în prima garã de sosire
sau de plecare de pe teritoriul unui stat
membru;
- fie în tren, în timpul cãlãtoriei.
Statele membre pot încheia acorduri
bilaterale privind modalitãåile de
desfãæurare a respectivelor verificãri.
Statele membre informeazã Comisia în
acest sens în conformitate cu articolul
37.
1.2.2. Prin derogare de la punctul
1.2.1 æi în vederea facilitãrii traficului
trenurilor de cãlãtori de mare vitezã,
statele membre de pe itinerarul trenurilor
care sosesc din åãri teråe pot, de asemenea,
decide, de comun acord cu åãrile teråe în
cauzã, sã efectueze verificãri la urcarea
resortisanåilor åãrilor teråe în tren, într-unul
din modurile urmãtoare:
- în gãrile din åãrile teråe din care se
urcã persoanele respective în tren;
- în gãrile în care coboarã persoanele
respective æi care se aflã pe teritoriul
statelor membre;
- la bordul trenului, în timpul cãlãtoriei,
între gãrile situate pe teritoriul statelor
membre, în mãsura în care persoanele
respective au rãmas în tren în gara sau
gãrile precedente.
1.2.3. În cazul în care operatorul de
transport feroviar are posibilitatea ca,
pentru trenurile de mare vitezã provenind
din åãri teråe æi care fac mai multe opriri
pe teritoriul statelor membre, sã îmbarce
pasageri pentru restul traseului situat
exclusiv pe teritoriul statelor membre,
respectivii pasageri fac obiectul unor
verificãri de intrare, fie la bordul trenului,
fie în gara de destinaåie, cu excepåia
cazului în care au fost efectuate verificãri
în conformitate cu punctul 1.2.1 sau cu
4 Supliment Frontiera - nr. 10/2007

punctul 1.2.2 prima liniuåã.
Persoanele care doresc sã ia trenul
exclusiv pentru partea care rãmâne din
traseu, situatã pe teritoriul statelor membre,
trebuie sã fie informate înainte de plecare,
în mod clar, cã vor face obiectul unor
verificãri de intrare în timpul cãlãtoriei
sau în gara de destinaåie.
1.2.4. În direcåia inversã, persoanele
de la bordul trenului fac obiectul unor
verificãri la ieæire urmându-se o procedurã
similarã.
1.2.5. Poliåistul de frontierã poate
ordona ca spaåiile goale din vagoane sã
fie inspectate, în cazul în care este necesar,
cu asistenåa æefului de tren, pentru a se
asigura cã persoanele sau obiectele care
fac obiectul verificãrii la trecerea frontierei
nu s-au ascuns în respectivele spaåii.
1.2.6. În cazul în care existã motive sã
se considere cã persoanele semnalate sau
suspectate de comiterea unei infracåiuni
sau resortisanåi ai unor åãri teråe care au
intenåia de a intra ilegal se ascund în
tren, poliåistul de frontierã, în cazul în
care nu poate acåiona în conformitate cu
dispoziåiile de drept intern, informeazã
statele membre cãtre teritoriul cãrora sau
pe teritoriul cãrora circulã trenul.
2. Frontiere aeriene
2.1. Proceduri cu privire la verificãrile
din aeroporturile internaåionale
2.1.1. Autoritãåile competente ale
statelor membre vegheazã ca societatea
aeroportuarã sã ia mãsurile necesare
în vederea separãrii fizice a fluxurilor
de pasageri de la zborurile interne de
fluxurile de pasageri de la alte zboruri.
În acest sens, se amplaseazã infrastructuri
corespunzãtoare în toate aeroporturile
internaåionale.
2.1.2 Locul în care se efectueazã
verificãri la frontierã se stabileæte în
conformitate cu urmãtoarea procedurã:
(a) pasagerii zborurilor provenind dintro
åarã teråã, care se îmbarcã pentru un zbor
intern, fac obiectul verificãrilor de intrare
pe aeroportul de sosire al zborului dintr-o
åarã teråã. Pasagerii unui zbor intern, care
se îmbarcã pe un zbor cu destinaåia într-o
åarã teråã (pasageri de transfer) fac obiectul
verificãrilor de ieæire pe aeroportul de
plecare al ultimului zbor.
(b) pentru zborurile cu provenienåa
sau destinaåia în åãri teråe fãrã pasageri
de transfer æi zborurile cu escale multiple
în aeroporturi ale statelor membre, fãrã
schimbare de aeronavã:
(i) pasagerii zborurilor cu provenienåa
sau destinaåia în åãri teråe, fãrã transfer
anterior sau posterior pe teritoriul statelor
membre, fac obiectul verificãrilor de intrare
pe aeroportul de intrare æi al verificãrilor
de ieæire pe aeroportul de ieæire;
(ii) pasagerii zborurilor cu provenienåa
sau destinaåia în åãri teråe cu escale
multiple pe teritoriul statelor membre, fãrã
schimbare de aeronavã (pasageri în tranzit)
æi cu condiåia ca pasagerii sã nu se poatã
îmbarca în aeronavã pe tronsonul situat
pe teritoriul statelor membre, fac obiectul
verificãrilor de intrare pe aeroportul de
destinaåie æi al verificãrilor de ieæire pe
aeroportul de îmbarcare;
(iii) în cazul în care operatorul de
transport aerian are posibilitatea ca, pentru
zborurile cu provenienåa dintr-o åarã teråã
æi care fac escale multiple pe teritoriul
statelor membre, sã poatã îmbarca pasageri
exclusiv pentru tronsonul care mai rãmâne
pe teritoriul respectiv, pasagerii în cauzã
fac obiectul verificãrilor de ieæire pe
aeroportul de îmbarcare æi al verificãrilor
de intrare pe aeroportul de destinaåie.
Verificãrile asupra pasagerilor care, în
timpul escalelor, se aflã deja la bord æi nu
s-au îmbarcat pe teritoriul statelor membre
se efectueazã în conformitate cu litera (b)
punctul (ii). Procedura inversã se aplicã
zborurilor din aceastã categorie, în cazul
în care åara de destinaåie este o åarã teråã.
2.1.3. Verificãrile la frontierã nu se
efectueazã, în principiu, la bordul aeronavei
sau în portul de îmbarcare, cu excepåia
cazului când acest lucru este justificat de
o analizã a riscurilor legate de siguranåa
internã æi de imigraåia ilegalã. Pentru a
garanta cã, la aeroporturile desemnate ca
puncte de trecere a frontierei, persoanele
fac obiectul verificãrilor în conformitate cu
dispoziåiile articolelor 6-13, statele membre
se asigurã cã autoritãåile aeroportului iau
mãsurile necesare astfel încât circulaåia sã
fie direcåionatã cãtre facilitãåile rezervate
verificãrilor.
Statele membre se asigurã cã societatea
aeroportuarã ia toate mãsurile necesare în
vederea împiedicãrii accesului æi pãrãsirii
de cãtre persoanele neautorizate a zonelor
rezervate, de exemplu a zonei de tranzit.
Verificãrile nu se efectueazã, în principiu,
în zona de tranzit, cu excepåia cazului
când acest lucru este justificat de o analizã
a riscurilor legate de siguranåa internã æi de
imigraåia ilegalã; verificãrile din respectiva
zonã pot fi efectuate, în special, asupra
persoanelor care fac obiectul obligativitãåii
de vizã de tranzit aeroportuar, pentru a
verifica dacã respectivele persoane deåin
o astfel de vizã.
2.1.4. Dacã, în caz de foråã majorã, de
pericol iminent sau pe baza instrucåiunilor
autoritãåilor, o aeronavã provenind dintr-o
åarã teråã trebuie sã aterizeze pe un teren
care nu este punct de trecere a frontierei,
respectiva aeronavã nu-æi poate continua
zborul decât dupã autorizarea primitã de
la poliåiætii de frontierã sau de la autoritãåile
vamale. Acest lucru se aplicã æi în cazul
unei aeronave cu provenienåa dintr-o åarã
teråã care aterizeazã fãrã autorizaåie. În
orice eventualitate, dispoziåiile articolelor
6-13 se aplicã verificãrilor asupra
persoanelor de la bordul respectivei
aeronave.
2.2. Proceduri cu privire la verificãrile
din aerodromuri
2.2.1. Trebuie sã se asigure cã
persoanele fac în mod egal obiectul
verificãrilor în conformitate cu dispoziåiile
articolelor 6-13 în aeroporturile care nu au
statut de aeroport internaåional în temeiul
legislaåiei interne în cauzã (“aerodromuri”),
dar pentru care sunt autorizate zboruri cu
provenienåa sau cu destinaåia în åãri teråe.
2.2.2. Prin derogare de la punctul
2.2.1, se poate renunåa în aerodromuri
la amplasarea structurilor destinate
separãrii fizice a fluxurilor de pasageri
pentru zborurile interne de cele pentru
alte zboruri, fãrã a se aduce atingere
dispoziåiilor Regulamentului (CE) nr.
2320/2002 al Parlamentului European
æi al Consiliului din 16 decembrie 2002
de instituire a unor norme comune în
domeniul siguranåei aviaåiei civile [1].
În afarã de aceasta, în cazul în care
volumul de trafic nu impune aceasta, nu
este necesar ca poliåiætii de frontierã sã fie
prezenåi în permanenåã, în mãsura în care
se garanteazã cã, în caz de necesitate, se
poate trimite personal la faåa locului în
timp util.
2.2.3. În cazul în care prezenåa
poliåiætilor de frontierã nu este asiguratã
în permanenåã într-un aerodrom,
administratorul aerodromului informeazã
în prealabil poliåiætii de frontierã cu privire
la sosirea æi plecarea aeronavelor cu
provenienåa sau destinaåia în åãri teråe.
2.3. Modalitãåi de verificare a
persoanelor din zborurile private
2.3.1. În cazul zborurilor private cu
provenienåa sau destinaåia în åãri teråe,
comandatul de bord transmite, înainte
de decolare, poliåiætilor de frontierã din
statul membru de destinaåie, æi, dupã
caz, din statele membre de primã intrare,
o declaraåie generalã conåinând, în
principal, planul de zbor în conformitate
cu Anexa 2 la Convenåia privind aviaåia
civilã internaåionalã æi informaåii privind
identitatea pasagerilor.
2.3.2. În cazul în care zborurile private
provenite dintr-o åarã teråã æi cu destinaåia
într-un stat membru fac escalã pe teritoriul
altor state membre, autoritãåile competente
ale statului membru de intrare efectueazã
verificãrile la frontiere æi aplicã ætampila de
intrare pe declaraåia generalã menåionatã
la punctul 2.3.1.
2.3.3. În cazul în care nu se poate
stabili cu certitudine cã un zbor are
provenienåa sau destinaåia exclusiv pe
teritoriile statelor membre, fãrã aterizare
pe teritoriul unei åãri teråe, autoritãåile
competente efectueazã verificãrile asupra
persoanelor în aeroporturi æi aerodromuri,
în conformitate cu punctele 2.1. æi 2.2.
2.3.4. Regimul de intrare æi de ieæire
a planoarelor, a aeronavelor foarte
uæoare, a elicopterelor æi a aeronavelor de
fabricaåie artizanalã, care nu permit decât
parcurgerea unor distanåe scurte, precum
æi a baloanelor dirijabile, se stabileæte de
cãtre legislaåia internã æi, dupã caz, prin
acordurile bilaterale.
3. Frontiere maritime
3.1. Proceduri generale de verificãri a
traficului maritim
3.1.1. Verificarea navelor se efectueazã
în portul de sosire sau de plecare, la
bordul navei sau în zona prevãzutã în
acest scop, situatã în imediata apropiere a
navei. Cu toate acestea, în conformitate cu
acordurile încheiate în materie, verificãrile
pot fi efectuate, de asemenea, în cursul
traversãrii sau la sosirea sau la plecarea
navei, pe teritoriul unei åãri teråe.
Obiectivul verificãrilor constã în
asigurarea faptului cã atât echipajul, cât æi
pasagerii îndeplinesc condiåiile prevãzute
Supliment Frontiera - nr. 10/2007
5

la articolul 5, fãrã a se aduce atingere
articolului 19 alineatul (1), litera (c).
3.1.2. Cãpitanul navei sau, în cazul în
care acest lucru nu este posibil, persoana
fizicã sau juridicã care reprezintã armatorul
în toate funcåiile legate de întreåinerea
navei (agent maritim), întocmeæte, în dublu
exemplar, lista cu echipajul, æi, dupã caz,
lista pasagerilor. Cel mai târziu la sosirea
în port, persoana respectivã transmite
lista (listele) poliåiætilor de frontierã. În
cazul în care, din motive de foråã majorã,
respectivele liste nu pot fi transmise
poliåiætilor de frontierã, se transmite o
copie postului de frontierã sau autoritãåii
maritime competente, care îl transmite de
îndatã poliåiætilor de frontierã.
3.1.3. O copie a celor douã liste,
semnate corespunzãtor de poliåistul de
frontierã, se înmâneazã cãpitanului navei
care le prezintã, la cerere, în port.
3.1.4. Cãpitanul navei sau, în cazul în
care acest lucru nu este posibil, agentul
maritim, semnaleazã imediat autoritãåii
competente toate modificãrile privind
componenåa echipajului sau numãrul de
pasageri.
În afarã de aceasta, cãpitanul comunicã
imediat autoritãåilor competente æi, dacã
este posibil, înainte de intrarea navei
în port, prezenåa la bord a pasagerilor
clandestini. Pasagerii clandestini rãmân
sub responsabilitatea cãpitanului navei.
3.1.5. Cãpitanul navei informeazã
poliåiætii de frontierã despre plecarea
navei în timp util æi în conformitate cu
dispoziåiile în vigoare în portul în cauzã.
În cazul în care cãpitanul nu este în
mãsurã sã informeze poliåiætii de frontierã,
trebuie sã informeze autoritatea maritimã
competentã. A doua copie a listei (listelor),
completatã æi semnatã în prealabil, se
înmâneazã autoritãåilor maritime sau
poliåiætilor de frontierã.
3.2. Proceduri speciale de verificãri ale
anumitor tipuri de navigaåie maritimã
Navele de croazierã
3.2.1. Cãpitanul navei de croazierã
sau, în cazul în care acest lucru nu
este posibil, agentul maritim, transmite
poliåiætilor de frontierã itinerarul æi
programul croazierei cu cel puåin 24 de
ore înainte de a pãrãsi portul de plecare
æi înaintea sosirii în fiecare port situat pe
teritoriul statelor membre.
3.2.2. În cazul în care itinerarul navei
de croazierã conåine exclusiv porturi situate
pe teritoriul statelor membre, prin derogare
de la articolele 4 æi 7, nu se efectueazã nici
o verificare la frontiere æi nava de croazierã
poate acosta în porturi care nu sunt puncte
de trecere a frontierei.
Pe baza unei analize a riscurilor legate
de siguranåa internã æi de imigraåia ilegalã,
se pot efectua verificãri asupra echipajului
æi pasagerilor respectivelor nave.
3.2.3 În cazul în care itinerarul navei
de croazierã conåine atât porturi situate
pe teritoriul statelor membre, cât æi
porturi situate în åãri teråe, prin derogare
de la articolul 7, verificãrile la frontiere se
efectueazã dupã cum urmeazã:
(a) în cazul în care nava de croazierã
vine dintr-un port situat pe teritoriul
unei åãri teråe æi efectueazã prima escalã
într-un port situat pe teritoriul unui stat
membru, echipajul æi pasagerii fac obiectul
verificãrilor de intrare pe baza listelor
nominale cu membrii echipajului æi cu
pasagerii menåionate la punctul 3.2.4.
Pasagerii care coboarã de pe navã
fac obiectul verificãrilor de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care o analizã a riscurilor
legate de siguranåa internã æi de imigraåia
ilegalã demonstreazã cã nu este necesarã
efectuarea respectivelor verificãri;
(b) în cazul în care nava de croazierã
vine dintr-un port situat într-o åarã teråã
æi face din nou escalã pe teritoriul unui
stat membru, echipajul æi pasagerii fac
obiectul verificãrilor de intrare pe baza
listelor nominale cu membrii echipajului
æi cu pasagerii menåionate la punctul 3.2.4,
cu condiåia ca listele respective sã fi fost
modificate dupã escala în portul precedent
situat pe teritoriul unui stat membru.
Pasagerii care coboarã de pe navã
fac obiectul verificãrilor de intrare în
conformitate cu articolul 7, cu excepåia
cazului în care o analizã a riscurilor
legate de siguranåa internã æi de imigraåia
ilegalã demonstreazã cã nu este necesarã
efectuarea respectivelor verificãri;
(c) în cazul în care nava de croazierã
vine dintr-un port situat într-un stat
membru æi face escalã într-un astfel de
port, pasagerii care coboarã de pe navã
fac obiectul verificãrilor de intrare în
conformitate cu articolul 7, în cazul în care
o analizã a riscurilor legate de siguranåa
internã æi de imigraåia ilegalã impune
acest lucru;
(d) în cazul în care nava de croazierã
pãrãseæte un port situat într-un stat membru
æi are ca destinaåie un port situat într-o åarã
teråã, echipajul æi pasagerii fac obiectul
verificãrilor de ieæire pe baza listelor
nominale cu membrii echipajului æi cu
pasagerii.
În cazul în care o analizã a riscurilor
legate de siguranåa internã æi de imigraåia
ilegalã impune acest lucru, pasagerii care
se îmbarcã fac obiectul verificãrilor de
ieæire în conformitate cu articolul 7;
(e) în cazul în care o navã de croazierã
pãrãseæte un port situat într-un stat membru
æi are ca destinaåie un astfel de port, nu se
efectueazã nici o verificare de ieæire.
În baza unei analize a riscurilor legate
de siguranåa internã æi de imigraåia ilegalã,
se pot efectua verificãri ale echipajului æi
pasagerilor respectivelor nave.
3.2.4. Listele nominale cu membrii
echipajului æi cu pasagerii trebuie sã
includã urmãtoarele elemente:
(a) numele æi prenumele;
(b) data naæterii;
(c) cetãåenia;
(d) numãrul æi tipul documentului de
cãlãtorie æi, dupã caz, numãrul vizei.
Cãpitanul navei de croazierã sau, în
cazul în care acest lucru nu este posibil,
agentul maritim, transmite poliåiætilor de
frontierã listele nominale cu cel puåin 24
de ore înainte de sosirea în fiecare port de
pe teritoriul statelor membre sau, în cazul
în care cãlãtoria cãtre port dureazã mai
puåin de 24 de ore, imediat dupã încheierea
îmbarcãrii în portul precedent.
Se aplicã o ætampilã pe lista nominalã
în primul port de intrare pe teritoriul
statelor membre sau ulterior, în cazul în
care lista este modificatã. Se åine seama
de lista nominalã în analiza riscurilor
menåionatã la punctul 3.2.3.
Navigaåia de agrement
3.2.5. Prin derogare de la articolele 4
æi 7, persoanele aflate la bordul navelor
de agrement cu provenienåa sau destinaåia
într-un port situat într-un stat membru nu
fac obiectul verificãrilor la frontiere æi pot
intra într-un port care nu este punct de
trecere a frontierei.
Cu toate acestea, în funcåie de analiza
riscurilor legate de imigraåia ilegalã æi, în
special în cazul în care coasta unei åãri
teråe este situatã în imediata apropiere a
teritoriului statului membru în cauzã, se
efectueazã verificãri asupra persoanelor
æi/sau percheziåii ale navei de agrement.
3.2.6. Prin derogare de la articolul 4,
o navã de agrement venind dintr-o åarã
teråã poate, în mod excepåional, sã intre
într-un port care nu este punct de trecere
a frontierei. În acest caz, persoanele
aflate la bord informeazã autoritãåile
portuare în vederea autorizãrii intrãrii în
port. Autoritãåile portuare iau legãtura
cu autoritãåile portului cel mai apropiat
desemnat ca punct de trecere a frontierei în
vederea semnalãrii sosirii navei. Declaraåia
privind pasagerii se face prin depunerea
la autoritãåile portuare a listei persoanelor
aflate la bord. Respectiva listã se pune la
dispoziåia poliåiætilor de frontierã, cel mai
târziu în momentul sosirii.
În acelaæi fel, în cazul în care din
motive de foråã majorã nava de agrement
venind dintr-o åarã teråã trebuie sã acosteze
într-un alt port decât cel care este punct
de trecere a frontierei, autoritãåile portuare
iau legãtura cu autoritãåile portului cel mai
apropiat desemnat ca punct de trecere a
frontierei în vederea semnalãrii prezenåei
navei respective.
3.2.7. Un document care conåine toate
caracteristicile navei æi numele persoanelor
care se aflã la bord trebuie sã fie prezentat
cu ocazia verificãrilor. Un exemplar al
documentului se înmâneazã autoritãåilor
porturilor de intrare æi de ieæire. Atât timp
cât nava rãmâne în apele teritoriale ale
unui stat membru, un exemplar din acest
document trebuie sã figureze printre
documentele aflate la bord.
Pescuitul de coastã
3.2.8. Prin derogare de la articolele
4 æi 7, echipajul navelor de pescuit de
coastã care intrã zilnic sau în interval de
36 de ore în portul de înmatriculare sau
în orice alt port situat pe teritoriul statelor
membre, fãrã a intra într-un port situat pe
teritoriul unei åãri teråe, nu face obiectul
verificãrilor sistematice. Cu toate acestea,
în special în cazul în care coasta unei åãri
teråe este situatã în imediata apropiere a
teritoriului statului membru în cauzã, se
ia în considerare analiza riscurilor legate
6 Supliment Frontiera - nr. 10/2007

de imigraåia ilegalã în vederea determinãrii
frecvenåei verificãrilor care trebuie
efectuate. În funcåie de aceste riscuri, se
efectueazã verificãri asupra persoanelor
æi/sau percheziåii ale navei.
3.2.9. Echipajul navelor de pescuit de
coastã, care nu sunt înmatriculate într-un
port situat pe teritoriul unui stat membru,
face obiectul verificãrilor în conformitate
cu dispoziåiile privind marinarii.
Cãpitanul navei informeazã autoritãåile
competente cu privire la orice modificare
a listei echipajului sãu æi a eventualei
prezenåe a pasagerilor.
Legãturi prin nave feribot
3.2.10. Se vor efectua verificãri asupra
persoanelor aflate la bordul navelor
feribot care efectueazã curse spre porturi
situate în åãri teråe. Se aplicã urmãtoarele
dispoziåii:
(a) în funcåie de posibilitãåi, statele
membre amenajeazã culoare separate, în
conformitate cu articolul 9;
(b) pasagerii pietoni trebuie sã facã
separat obiectul unor verificãri;
(c) verificãrile asupra pasagerilor din
vehicule se efectueazã în timp ce aceætia
se aflã în vehicul;
(d) pasagerii autocarelor trebuie trataåi
la fel ca pasagerii pietoni. Respectivii
pasageri trebuie sã coboare din autocar
pentru a face obiectul verificãrilor;
(e) verificãrile asupra æoferilor de
camioane æi asupra eventualilor însoåitori
se efectueazã în timp ce persoanele
respective se aflã în vehicul. În principiu,
aceste verificãri se organizeazã separat de
verificãrile celorlalåi pasageri;
(f) pentru a garanta rapiditatea
verificãrilor, trebuie sã se prevadã un
numãr suficient de posturi de control;
(g) mijloacele de transport utilizate
de pasageri, æi, dupã caz, încãrcãtura
æi alte obiecte transportate, fac obiectul
percheziåiilor aleatorii, în special pentru
a detecta imigranåii ilegali;
(h) membrii echipajului navelor feribot
sunt trataåi la fel ca membrii echipajului
navelor comerciale.
4. Navigaåia pe apele interne
4.1. Prin “navigaåie pe apele interne
ce implicã trecerea frontierelor externe” se
înåelege utilizarea, în scopuri profesionale
sau de agrement, a tuturor tipurilor de
nave sau de ambarcaåiuni de pe fluvii,
râuri, canale æi lacuri.
4.2. În ceea ce priveæte navele utilizate
în scopuri profesionale, cãpitanul æi
persoanele angajate la bord, care apar
pe lista echipajului, precum æi membrii
familiei respectivelor persoane care
locuiesc la bordul navei, sunt consideraåi
membrii ai echipajului sau echivalenåi.
4.3. Dispoziåiile relevante ale
punctelor 3.1 æi 3.2 se aplicã mutatis
mutandis verificãrilor în cadrul navigaåiei
pe apele interne.
[1] JO L 355, 30.12.2002, p. 1,
regulament astfel cum a fost modificat
ultima datã prin Regulamentul (CE) nr.
849/2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 1).
------------------------------------------------
20060315
ANEXA VII
Dispoziåii speciale pentru anumite
categorii de persoane
1. Æefi de stat
Prin derogare de la articolul 5 æi de
la articolele 7-13, æefii de stat æi membrii
delegaåiei acestora a cãror sosire æi plecare
au fost anunåate oficial pe cale diplomaticã
poliåiætilor de frontierã pot sã nu facã
obiectul verificãrilor la frontierã.
2. Piloåii aeronavelor æi alåi membri ai
echipajului
2.1. Prin derogare de la articolul
5, titularii unui brevet de pilot sau ai
unui certificat de membru al echipajului
(Crew Member Certificate), prevãzute
în Anexa 9 la Convenåia privind aviaåia
civilã internaåionalã din 7 decembrie
1944, în exercitarea atribuåiilor æi pe baza
respectivelor documente, pot:
(a) sã se îmbarce sau sã debarce în
aeroportul de escalã sau de destinaåie
situat pe teritoriul unui stat membru;
(b) sã intre pe teritoriul localitãåii
aeroportului de escalã sau de destinaåie
situat pe teritoriul unui stat membru.
(c) sã se deplaseze prin orice mijloc
de transport cãtre un aeroport situat pe
teritoriul unui stat membru pentru a se
îmbarca pe o aeronavã care urmeazã sã
plece de pe respectivul aeroport.
În orice altã situaåie, trebuie îndeplinite
cerinåele prevãzute la articolul 5 alineatul
(1).
2.2. Dispoziåiile articolelor 6-13 se
aplicã verificãrilor asupra echipajelor
aeronavelor. În mãsura posibilului, se
efectueazã cu prioritate verificãrile asupra
echipajului aeronavelor. Mai precis,
respectivele verificãri au loc fie înainte de
cele ale pasagerilor, fie în locuri special
amenajate în acest scop. Prin derogare
de la articolul 7, echipajul, aflat în cadrul
exercitãrii atribuåiilor æi cunoscut de
personalul responsabil pentru controalele
la frontiere, poate face obiectul numai a
unor verificãri aleatorii.
3. Marinarii
3.1. Prin derogare de la articolele 4 æi 7,
statele membre pot autoriza marinarii care
deåin documente de identitate de marinari,
eliberate în conformitate cu Convenåia de
la Geneva din 19 iunie 2003 (nr. 185), cu
Convenåia de la Londra din 9 aprilie 1965,
precum æi cu legislaåia internã aplicabilã,
sã intre pe teritoriul statelor membre æi sã
coboare de pe navã în localitatea portului
în care face escalã nava sau în localitãåile
limitrofe, fãrã sã se prezinte la un punct
de trecere a frontierei, cu condiåia sã
figureze pe lista echipajului navei de care
aparåin, care a fost în prealabil verificatã
de autoritãåile competente.
Cu toate acestea, în funcåie de analiza
riscurilor legate de siguranåa internã æi de
imigraåia ilegalã, marinarii fac obiectul
unei verificãri efectuate de poliåiætii de
frontierã, înainte de a coborî de pe navã,
în conformitate cu articolul 7.
În cazul în care un marinar reprezintã
o ameninåare pentru ordinea publicã,
siguranåa internã sau sãnãtatea publicã, i
se poate refuza permisiunea de a coborî
de pe navã.
3.2. Marinarii care intenåioneazã
sã rãmânã în afara localitãåilor situate
în apropierea porturilor trebuie sã
îndeplineascã condiåiile de intrare pe
teritoriul statelor membre, enunåate la
articolul 5 alineatul (1).
4. Titularii paæapoartelor diplomatice,
oficiale sau de serviciu, precum æi membrii
organizaåiilor internaåionale
4.1. Având în vedere privilegiile
speciale sau imunitãåile de care beneficiazã
titularii paæapoartelor diplomatice, oficiale
sau de serviciu eliberate de åãri teråe sau
de guvernele lor recunoscute de statele
membre, precum æi titularii documentelor
eliberate de organizaåiile internaåionale
indicate la punctul 4.4, care cãlãtoresc
în interes de serviciu, aceætia pot avea
prioritate în faåa altor cãlãtori la verificãrile
de la punctele de trecere a frontierei, chiar
dacã pot face obiectul, când este cazul,
obligaåiei de a obåine o vizã.
Prin derogare de la articolul 5 alineatul
(1), litera (c), titularii respectivelor permise
nu sunt obligaåi sã facã dovada deåinerii
unor mijloace suficiente de subzistenåã.
4.2. În cazul în care o persoanã se
prezintã la frontiera externã invocând
privilegii, imunitãåi æi exonerãri, poliåistul
de frontierã solicitã ca respectiva persoanã
sã facã dovada calitãåii sale prin prezentarea
documentelor corespunzãtoare, în special
certificate emise de statul acreditant sau
prin prezentarea unui paæaport diplomatic
sau printr-un alt mijloc. În cazul în care
existã îndoieli, poliåistul de frontierã poate,
în caz de urgenåã, sã apeleze direct la
Ministerul Afacerilor Externe.
4.3. Membrii acreditaåi ai misiunilor
diplomatice æi ai reprezentanåelor
consulare æi familiile lor pot intra pe
teritoriul statelor membre prezentând
documentul menåionat la articolul 19
alineatul (2), însoåit de documentul care
permite trecerea frontierei. În afarã de
aceasta, prin derogare de la articolul
13, poliåiætii de frontierã nu au dreptul
de a refuza intrarea pe teritoriul statelor
membre a titularilor paæapoartelor
diplomatice, oficiale sau de serviciu, fãrã
sã fi consultat în prealabil autoritãåile
naåionale competente. Acest lucru este
valabil æi când persoana în cauzã este
semnalatã în SIS.
4.4. Documentele eliberate de
organizaåiile internaåionale în scopurile
specificate la punctul 4.1 sunt, în special,
urmãtoarele:
- permis de liberã trecere al Naåiunilor
Unite, eliberat pentru personalul Naåiunilor
Unite æi al agenåiilor subordonate, în
temeiul Convenåiei privind privilegiile
æi imunitãååile instituåiilor specializate,
adoptatã la New York la 21 noiembrie
1947, de cãtre Adunarea Generalã a
Naåiunilor Unite;
- permis de liberã trecere al Comunitãåii
Europene (CE);
- permis de liberã trecere al Comunitãåii
Europene a Energiei Atomice (Euratom);
- certificat de legitimare eliberat de
Secretarul General al Consiliului Europei;
- documente eliberate în virtutea
articolului III alineatul (2) din Convenåia
Supliment Frontiera - nr. 10/2007
7

dintre statele pãråi la Tratatul Atlanticului
de Nord cu privire la statutul foråelor lor
armate (cãråi de identitate militare însoåite
de un ordin de misiune, de o foaie de
drum, de un ordin de misiune individual
sau colectiv) æi documente eliberate în
cadrul Parteneriatului pentru Pace.
5. Lucrãtori transfrontalieri
5.1. Procedurile referitoare la verificãrile
asupra lucrãtorilor transfrontalieri sunt
reglementate de dispoziåiile generale
privind controlul la frontiere, în special
articolele 7 æi 13.
5.2. Prin derogare de la articolul
7, lucrãtorii transfrontalieri care sunt
cunoscuåi de poliåiætii de frontierã întrucât
trec frecvent frontiera pe la acelaæi punct
de trecere al frontierei æi care, în baza
verificãrilor iniåiale, nu au fost semnalaåi
nici în SIS, nici în bazele naåionale de
date, nu fac obiectul verificãrilor decât în
mod aleator, pentru a verifica dacã deåin
un document valabil care îi autorizeazã
sã treacã frontiera æi dacã îndeplinesc
condiåiile necesare pentru intrare. Inopinat
æi la intervale neregulate, respectivele
persoane fac obiectul unor verificãri
amãnunåite.
5.3. Dispoziåiile punctului 5.2. pot fi
extinse pentru alte categorii de persoane
care traverseazã în mod regulat frontiera.
6. Minorii
6.1. Poliåiætii de frontierã acordã o
atenåie deosebitã minorilor, indiferent
dacã aceætia cãlãtoresc însoåiåi sau nu.
Minorii care trec frontiera externã fac
obiectul aceloraæi verificãri la intrare æi la
ieæire precum adulåii, în conformitate cu
dispoziåiile prezentului regulament.
6.2. În cazul în care minorii sunt
însoåiåi, poliåistul de frontierã verificã
existenåa autoritãåii parentale a însoåitorilor
asupra minorului, în special în cazul în
care minorul nu este însoåit decât de un
sigur adult æi în cazul în care existã motive
întemeiate de suspiciune cã respectivul
minor a fost luat ilegal din custodia
persoanei (persoanelor) care deåin în mod
legal autoritatea parentalã asupra sa. În
acest din urmã caz, poliåistul de frontierã
efectueazã o cercetare mai aprofundatã
în vederea descoperirii eventualelor
incoerenåe sau contradicåii în informaåiile
date.
6.3. În cazul minorilor care cãlãtoresc
neînsoåiåi, poliåiætii de frontierã se
asigurã, printr-o verificare aprofundatã
a documentelor de cãlãtorie æi a altor
documente, cã minorii nu pãrãsesc
teritoriul împotriva voinåei persoanei
(persoanelor) învestite cu autoritatea
parentalã asupra lor.
-----------------------------------------------
20060315
ANEXA VIII
------------------------------------------------
Numele Statului
LOGO-UL STATULUI …………. (Numele Biroului)
__________________
____________________________________________________________________________ 1
APROBAREA DOVEZII PRIVIND RESPECTAREA CONDIÅIILOR PRIVIND DURATA ÆEDERII
PE TERMEN SCURT, ÎN CAZUL ÎN CARE PE DOCUMENTUL DE CÃLÃTORIE NU SE POATE
APLICA O ÆTAMPILÃ DE INTRARE
Data ____________ Ora _______ Locul________________
Noi, autoritãåile semnatare, __________________________________________ în prezenåa:
Nume __________________________________ Prenume _____________________________
Data naæterii _____________________ Locul naæterii _____________________ Sex: ______
Naåionalitate ____________________ Rezident în ___________________________________
Document de cãlãtorie ________________________ numãr __________________________
Eliberat de _______________________________ la data ______________________________
Numãrul vizei_______________ (dacã este necesar) eliberat de _______________________
Pentru ____ zile pentru urmãtoarele motive: _______________________________________
________________________________________________
Având în vedere dovada privind durata æederii pe teritoriul statelor membre pe care persoana
a prezentat-o, se considerã cã el/ea a intrat pe teritoriul statului ______________ la data de
___________________ prin punctul de trecere a frontierei ________
Detalii de contact pentru autoritatea semnatarã:
Tel:__________________
Fax:_________________
e-mail:_______________
Persoana implicatã va primi o copie a acestui document.
Persoana implicatã
Ofiåer responsabil
+ ætampilã
1 Pentru Norvegia æi Islanda nu este necesarã emblema
8 Supliment Frontiera - nr. 10/2007