Nr. 8/2012 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Aniversare MARÆUL „CRUCEA EROILOR” – APEL LA ISTORIE Pentru al patrulea an consecutiv, Asociaåia Tradiåia Militarã, împreunã cu autoritãåiile locale ale oraæelor Buæteni æi Sinaia æi Inspectoratul General al Jandarmeriei, au organizat manifestarea comemorativã numitã simbolic Maræul „Crucea Eroilor”, pentru a comemora intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, la 27 august 1916. Împreunã cu membrii Asociaåiei Tradiåia Militarã, purtãtori ai åinutei româneæti, în acest an, s-au alãturat æi membrii altor asociaåii de reconstituire istorico-militarã, precum Deutsches Freikorps, în uniforme germane din perioadã, asociaåiile Földváry Károly æi K.u.K. Festunsgartillerie Regiment Nr. 2 (Polonia), în uniforme austro-ungare æi Asociaåia Tradiåia (Bulgaria) în uniforme bulgãreæti. Au participat, cu aceastã ocazie, æi Cercetaæii României. Pe lângã Crucea Eroilor, simbol al tuturor celor cãzuåi pentru neamul românesc, a fost ales ca punct de manifestare a ceremonialurilor militare de comemorare Monumentul „Ultima Grenadã” (statuia Caporalului Constantin Muæat). Încadrat în Regimentul 2 Grãniceri, acesta a participat la campaniile din 1916 æi 1917 cãzând eroic în luptele de la Oituz, ca grenadier, dupã ce refuzase sã fie evacuat în urma pierderii braåului stâng. Astfel, la statuia mai sus menåionatã, s-a desfãæurat, cu participarea reprezentantilor Primãriei Buæteni, a Fanfarei Consiliului Judeåean Prahova æi a Clerului, un ceremonial solemn, punctat de depuneri de coroane de flori. La invitaåia Asociaåiei Tradiåia Militarã, din partea Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, a participat la aceste manifestari comisar-æef Cristian Fiera, æeful Muzeului Poliåiei de Frontierã, care a depus o coroanã de flori la monumentul eroului. Comandantul gãrzii de onoare, garda la monument, precum æi purtãtorii coroanei, au fost membrii Asociaåiei Tradiåia Militarã, în uniforme de grãnicer, model 1915. De altfel, Detaæamentul Asociaåiei Tradiåia Militarã, prezent la manifestarea din anul acesta, a purtat uniforme de grãnicer, infanterie, aerostaåie æi vânãtori de munte, din perioadã. Uniforma grãnicerilor se evidenåia prin coiful din piele neagrã, cu cifrul Regelui Carol I æi åui din metal galben, eghileåi galbeni æi petliåe verzi cu paspoal galben. Manifestãrile acestei ediåii au cuprins un maræ alpin pe traseul Babele - Crucea Eroilor - Vârful Omu - Drumul Grãnicerilor - Valea Cerbului - Buæteni, ceremonialuri comemorative la Crucea Eroilor de pe Caraiman, la Monumentul Ultima Grenadã din Buæteni æi la Cimitirul Internaåional al Eroilor din Sinaia, cât æi o reconstituire de bãtãlie în Parcul Ghica din Sinaia. Traseul maræului montan a fost ales astfel pentru a atinge vechea frontierã ce se afla la Vârful Omu æi vechea fâæie de patrulare rãmasã æi astãzi cu numele de Drumul Grãnicerilor, de unde, la declanæarea ostilitãåilor, s-au tras primele focuri pentru atingerea idealului naåional. Numerosul public prezent, a asistat cu vie emoåie æi a aplaudat cu entuziasm intreaga manifestare. Drd. Emil BOBOESCU 28 F R O N T I E R A Nr. 8/2012
Unul dintre principalii factori de stres profesional pentru psihologii din MAI l-a constituit, pânã nu demult, pregãtirea profesionalã continuã care, prin hotãrâri ale Colegiului Psihologilor din România (CPR), dar æi ale altor prevederi legale în vigoare (Legea 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, înfiinåarea, organizarea æi funcåionarea Colegiului Psihologilor din România), reprezenta principala formã de schimbare sau de menåinere a treptei profesionale. Mai exact, aceste reglementãri au transformat activitatea psihologilor din România într-o veritabilã „goanã” dupã creditele profesionale, obligând, practic, specialiætii la deplasãri pe cont propriu pentru participãri la manifestãri profesionale, cu taxe considerabile impuse de CPR – instituåie care ar trebui sã apere interesele psihologilor, nicidecum sã-i „jumoalã” de bani. Psihologii din MAI au fost puæi æi ei în situaåia de a da o mare parte din retribuåia lor pe diferite taxe profesionale, numai pentru a-æi putea desfãæura activitatea de asistenåã psihologicã prevãzutã în fiæa postului. Începând cu luna iulie 2012, graåie implicãrii directe a domnului subcomisar Corneliu-Ætefan Liåã - Directorul Centrului de Psiho-Sociologie (CPS) al MAI, aceastã instituåie a dobândit calitatea de furnizor de date profesionale acreditat de CPR. Ca urmare a preocupãrii æi a demersurilor susåinute æi înaintate de psihologul coordonator din cadrul IGPF, subcomisar Laura- Simona Negoiåã, psihologii din PFR au fost primii specialiæti ai Psihologie Pregãtirea de specialitate a ofiåerilor psihologi O PRIORITATE ministerului care au beneficiat de serviciile acestui furnizor de date æi informaåii psihologice. Astfel, în perioada 9 – 13 iulie, la Centrul de Pregãtire æi Cazare Sulina din cadrul Gãrzii de Coastã, cu ocazia convocãrii în pregãtirea de specialitate a ofiåerilor psihologi din PFR, s-au desfãæurat lucrãrile a trei workshop-uri. Fiecare a fost creditat cu câte 10 credite profesionale, respectiv: „Un model de evaluare psihologicã computerizatã” æi „Proiectarea cercetãrilor ætiinåifice în domeniul socio-uman”, susåinute de Cristian Opariuc, lector în cadrul Universitãåii Ovidius din Constanåa, precum æi „Tulburarea de stres posttraumatic. Studii de caz”, susåinut de comisar-æef Darius Turc - æeful secåiei de psihologie clinicã din cadrul CPS Bucureæti. Tot din cadrul CPS Bucureæti, subcomisar Nadina Frîncu, o psihoterapeutã cu foarte multe formãri æi experienåã în asistenåa psihologicã recuperatorie a personalului, a expus „Principii ale terapiei contextual-modulare”. Întrunirea a fost de bun augur nu numai pentru informaåiile primite æi obåinerea creditelor profesionale, ci æi pentru schimbul de experienåã realizat între noi, cei treisprezece psihologi participanåi, fiecare prezentând ateliere de lucru æi studii de caz întâlnite în practica de zi cu zi, dar mai ales pentru clarificarea aspectelor procedural-metodologice privind activitatea de evaluare psihologicã æi pentru dezbaterile æi centralizarea de cãtre CPS, prin reprezentanåii sãi la convocare, a propunerilor concrete privind modificarea, completarea sau elaborarea unor reglementãri specifice în domeniul de activitate. Mulåumim gazdelor noastre, conducerii Gãrzii de Coastã æi psihologilor ce funcåioneazã în aceastã structurã care, prin calitãåile organizatorice deosebite, au fãcut ca întreaga activitate sã se desfãæoare în condiåii optime. Mariana CENEA Revenirea, dupã concediu Revenirea la locul de muncã, dupã un concediu binemeritat, poate fi, de cele mai multe ori, o adevãratã provocare. Dupã o perioadã de deconectare, relaxare, uneori îåi este greu sã te gândeæti cã de mâine vei vedea acelaæi birou, aceeaæi oameni, te confrunåi cu aceleaæi probleme pe care le-ai lãsat când ai plecat æi pe care nimeni nu le-a rezolvat în lipsa ta. Locul de muncã, în fapt, este un loc foarte stresant æi din acest motiv conteazã foarte mult abordarea pe care o aplicãm pentru a ne face viaåa mai uæoarã la serviciu. Prima sãptãmânã dupã reînceperea activitãåii trebuie sã fie o perioadã de tranzit, de readaptare, aæa cã nu te avânta din plin în ghearele muncii, vei obosi rapid æi îåi vei irosi energia acumulatã în concediu. Ia totul treptat, nu din prima zi, care de altfel este dedicatã discuåiilor cu colegii æi împãrtãæirii din impresiile acumulate în concediu. Primul pas pe care trebuie sã-l faci este sã te pui la punct cu ce s-a întâmplat în lipsa ta æi sã-åi organizezi, în funcåie de prioritãåi, sarcinile pe care le ai de îndeplinit. La fel de mult conteazã æi cum îåi dozezi energia necesarã desfãæurãrii diferitelor activitãåi. Un alt pas foarte important este sã-åi pãstrezi atitudinea pozitivã cu care, probabil, te-ai întors din concediu. Este cunoscut faptul cã râsul reduce stresul æi de aceea un zâmbet æi o atitudine generalã pozitivã va reduce presiunea reînceperii serviciului. Nu este de neglijat nici relaxarea æi respiraåia profundã, care, pe lângã faptul cã iei o pauzã de câteva momente, are æi rolul de a oxigena organismul. Chiar dacã pauzele nu sunt privite cu ochi buni de unii æefi æi, uneori pot sã întrerupã avântul luat în rezolvarea unei sarcini, orice relaxare, chiar æi de câteva minute, luatã la momentul potrivit are rolul ei benefic. Nu uita sã faci îmbunãtãåiri ale locului de muncã, orice obiect adus din locurile pe care le-ai vizitat în concediu îåi va aminti de clipele frumoase petrecute æi te va bine dispune. Nu da importanåã tuturor amãnuntelor, gândeæte-te cã în perioada concediului ai fost scos din mediul stresant al locului de muncã æi ai beneficiat de o perioadã de liniæte care ar trebui prelungitã æi dupã reîntoarcerea la serviciu. Unele amãnunte sunt, pur æi simplu, informaåii redundante care nu conteazã pentru rezultatul final. Nu în ultimul rând, conteazã foarte mult persoanele din anturajul tãu. Pauzele de la locul de muncã ar fi bine sã le petreci alãturi de persoane cu o atitudine pozitivã, care cu siguranåã te va bine dispune. Dacã åii cont de toåi aceæti paæi înseamnã cã îåi putem ura BINE AI REVENIT LA MUNCÃ! Claudia CHIRIAC Nr. 8/2012 F R O N T I E R A 29
Page 1 and 2: • NR.8/2012 36 • PAGINI www.pol
Page 3 and 4: The new building of Border Police w
Page 5 and 6: tierã Românã Eveniment La încep
Page 7 and 8: Eveniment Ceremonia oficialã de in
Page 9 and 10: Nr. 8/2012 Eveniment F R O N T I E
Page 11 and 12: Eveniment tierã ai anului perioada
Page 13 and 14: Evaluare ZIUA MARINEI ROMÂNE s-a a
Page 15 and 16: Eveniment Nr. 8/2012 F R O N T I E
Page 17 and 18: Interviu Care sunt paæii urmãtori
Page 19 and 20: culare auto-Bulgaria Criminalistic
Page 21 and 22: la Cotroceni (Bucureæti), introduc
Page 23 and 24: Nr. 8/2012 F R O N T I E R A 23
Page 25 and 26: Poliåiætii de frontierã din cadr
Page 27: Caiace pierdute æi recuperate de p
Page 31 and 32: a misiunii lor în România, atât
Page 33 and 34: Sport Ziua Poliåiei de Frontierã
Page 35 and 36: Nevasta, din dreapta: - Dragã, dar

Nr. 8/2012 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?