Nr. 10/2010 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
• NR. 10/2010 • 36 PAGINI
Creæte numãrul migranåilor, la
„poråile vestice” ale României
- pag. 14-16

Ministrul Administraåiei æi Internelor, Traian Igaæ, a avut, în data de 15 octombrie
a.c., o întrevedere cu omologul moldovean, Victor Catan, în contextul vizitei oficiale
pe care delegaåia M.A.I. a efectuat-o în Republica Moldova. Cei doi oficiali au fãcut o
evaluare a stadiului relaåiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne æi au stabilit
ca activitãåile viitoare sã fie orientate, ca æi pânã în prezent, spre o colaborare menitã
sã contribuie la combaterea criminalitãåii organizate, a migraåiei ilegale, a traficului de
persoane, traficului de stupefiante æi, implicit, la asigurarea securizãrii frontierei externe
a Uniunii Europene.
Ministrul Traian Igaæ æi-a exprimat întreaga disponibilitate de a oferi sprijin partenerilor
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova în procesul de reformã
în care aceætia sunt angrenaåi.
În acelaæi context, oficialul român a apreciat rezultatele obåinute în activitãåile
comune desfãæurate pânã în prezent, soldate cu importante capturi de åigãri æi anihilarea
unor reåele infracåionale bine organizate.
A fost semnat Protocolul de colaborare în domeniul migraåiei æi azilului între M.A.I.
din România æi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În baza acestui
document, se va realiza un transfer de expertizã cãtre partea moldoveanã, referitor la
bunele practici în procedura de azil, iar cele douã instituåii implicate vor colabora æi
în ceea ce priveæte modul de organizare æi funcåionare a centrelor de primire æi cazare
a solicitanåilor de azil æi a persoanelor cãrora le-a fost acordatã o formã de protecåie.
Protocolul prevede acordare de asistenåã în vederea modificãrii æi completãrii cadrului
legal în domeniul azilului æi integrãrii sociale, în scopul armonizãrii acestuia cu
standardele impuse de acquis-ul comunitar în materie.
Ministrul Administraåiei æi Internelor, Constantin Traian Igaæ, a avut, în data
de 25 octombrie, o întrevedere, la sediul M.A.I., cu ambasadorul extraordinar æi
plenipotenåiar al Regatului Spaniei la Bucureæti, Excelenåa Sa, Estanislao De Grandes
Pascual. În cursul dialogului, purtat cu acest prilej, oficialul spaniol l-a asigurat pe
ministrul Constantin Traian Igaæ de sprijinul åãrii sale pentru aderarea României la Spaåiul
Schengen. În context, cei doi oficiali au subliniat excelenta cooperare poliåieneascã a
autoritãåilor de resort din cele douã åãri, derulatã cu cele mai bune rezultate.
La rândul sãu, ministrul român al Administraåiei æi Internelor a mulåumit Excelenåei
Sale, Estanislao De Grandes Pascual, pentru sprijinul acordat åãrii noastre în procesul
de aderare.
Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI
2
Din sumar
Cea de-a XI-a Întâlnire Anualã a Æefilor Poliåiilor de Frontierã / Gãrzilor de
Coastã din statele riverane Mãrii Negre. Pg. 4-5
Reportaj despre Finlanda, numitã, metaforic, „åara celor 1.000 de lacuri”. Pg. 8-10
Interviu – Despre sisteme æi activitãåi poliåieneæti din Europa. Pg. 11-13
Criminalisticã – cartea de identitate bulgãreascã. Pg. 18 - 20
Contrabandã cu åigãri. Pg. 21-23
Particularitãåile åãrilor nordice în ceea ce priveæte prevenirea æi combaterea
corupåiei. Pg. 28 - 29
Sãrbãtori creætine la români. Pg. 33
Divertisment. Pg. 34 - 35
CONSTITUÅIA ROMÂNIEI - art. 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinåelor æi
libertatea creaåiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete
sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisã.
(3) Libertatea presei implicã æi libertatea de a înfiinåa publicaåii.
(4) Nici o publicaåie nu poate fi suprimatã.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masã obligaåia de a
face publicã sursa finanåãrii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaåa
particularã a persoanei æi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defãimarea åãrii æi a naåiunii, îndemnul la rãzboi de
agresiune, la ura naåionalã, rasialã, de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare,
la separatism teritorial sau la violenåã publicã, precum æi manifestãrile obscene,
contrare bunelor moravuri.
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 705
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
comisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
subcomisar Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector principal Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
subinspector inginer Petre BUCUR
Fotoreporter & layout
agent principal Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-408.74.34;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Gabriel CRÃCIUN
Tipar
MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti
Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025
Ediåia s-a încheiat la 3 noiembrie 2010
Preå: 2 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A

The XI th Annual Meeting of the Leaders of the Black Sea Littoral States Border/Coast Guard
Agencies took place this year during 19 – 22 October, in Sochi locality, in the Russian Federation.
At this meeting, from Romania, participated a delegation of the Romanian Border Police, led by
the general inspector of Romanian Border Police, police principal quaestor Ioan Buda; from the
delegation also belonged: police chief commissioner Leontin Cezar, marine deputy within CIBP
Constanåa and police chief commissioner Ileana Botezat – specialist officer within CIBP Suceava.
Representatives of the General Directorate of Border Police within the Ministry of Interior of
Republic of Bulgaria, Border Service within the Federal Security Service of the Russian Federation,
the Turkish Coast Guard Commandment and Administration of the State Border Service of Ukraine
participated.
It is worth mentioning that at the annual meeting, Mr. Julio Vijande – officer within the department of External Relations within
FRONTEX European Agency - was invited as observer. Pg. 4-5
CIBP Iaæi organized a training activity for the use and exploitation of thermovision surveillance
vehicle - Land Rover Discovery 4 type. 59 similar vehicles will enter the endowment of CIBP Suceava,
Botoæani, Iaæi, Vaslui, Galaåi, Tulcea, Mehedinåi, Caraæ, Timiæ, Satu-Mare and Maramureæ, about 6 for each
inspectorate, according to the possibility offered by the relief regarding their use. The total value of the
contract is 10.507.015 euro, without VAT, and it comprises also the training. The total price is paid from
non-reimbursable funds, through Schengen facility, and the VAT (24%) from the state budget. The value of a
vehicle is 943.358,21 lei, including VAT. On 27 October, 19 vehicles had already been delivered. Pg. 7
Reportage about Finland, also called romantically, “The land of the 1.000 lakes”. The article
presents briefly the police system in this Member State of the European Union since 1995, of the
United Nations and of the Euro area, as well as about the Finnish Border Guard within the Ministry
of Interior, a modern governmental agency, which gained international recognition for its capacities.
Also, the automatic border check is presented: automatic check at the border is a system based
on the self-service of passenger, the check carried out at the border, according to the Schengen
Border Code. Thus, the EU/EEA/CH citizens are subject only to minimum check. It comprises of
the verification of individual identity and the examination of document authenticity through the
use of a valid passport and information obtained from the chip inside the passport. Pg. 8-10
Interview – On police systems and activities in Europe. An interview with 3 policemen from the European
Union: Italy, France and the Netherlands, who carry out their activity at the Romanian border. They developed
missions under Frontex Agency aegis, at “Henri Coandã” International Airport Bucharest Otopeni, within joint
operations “Focal Points 2010” and “Hydra”. Pg. 11-13
Cases of migrants apprehended at the Romanian borders. Here are presented some of the most important
cases detected by the border policemen. Pg. 14 - 17
Criminalistics – Alert file on the Bulgarian identity card. Pg. 18 - 20
Successful educational projects. Evolution models in career– in Oradea the III rd edition of the
International Symposium on “Development Systems of Police Professional Career in the European
States” took place. Employees from training schools in Germany, Hungary and Republic of Moldova
participated in this event, as well as representatives from Frontex, MAI, GIBP, County Inspectorate of
Gendarmerie Bihor, Faculty of International Relations and European Studies, National Police Body
and other schools within MAI. Pg. 26
Initiation of the Campaign for Prevention of Trafficking in Minors and Children Exploitation “Use
the internet carefully… trafficking in minors has hidden faces!” The campaign was launched by the National Agency against Person
Trafficking within the General Inspectorate of the Romanian Police, and the project is coordinated by NGO Save the Children, Italy,
financed through DAPHNE funds. Pg. 27
Particularities of Northern countries regarding the prevention and fight against corruption. Brief presentation of anti-corruption
structures from the Northern states: Finland, Sweden, Denmark and Norway. Pg. 28 - 29
Chess championship organized in Moldova area and football on the Danube Shore within CIBP
Giurgiu. Pg. 30
Football organized in Galaåi, in IV League, presentation of football
team within Sports Association “Border – Community Police”. The second
place – male within the Lottery Marathon organized in Iaæi was won by
a border policeman. Pg. 31
Reviews: presentation of books (“Human personality in the present social
context”, authors: Mariana Cenea, Laura-Simona Negoiåã, Ion Mirescu, Adrian
Mendea and Marius Ciobanu) and issues from Romania - „Land Forces”,
anniversary edition of Inspectorate for Emergency Situations review, “Romanian
Gendarmerie” and abroad - „Guardia Civil”, „Civique”. Pg. 32
F R O N T I E R A
Romanian Christian holidays. Presentation of holidays: “Entry into the Temple of the Most-Holy Virgin
Mary”, Saint Apostle Andrei, Saint Hierarch Nicolae, Saint Hierarch Spiridon. Pg. 33
Entertainment. Pg.34 - 35
C o n t e n t s 3

Întâlnire Anualã a Æefilor Poliåiilor de Frontierã /
Acordul de cooperare între guvernele statelor participante
la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii
criminalitãåii, în special a formelor ei organizate - deschis spre
semnare la Istanbul, în anul 2006 - încheiat între Direcåia
Generalã „Poliåia de Frontierã”, din cadrul Serviciului
Naåional „Poliåia”, din Ministerul de Interne al Republicii
Bulgaria, Ministerul de Interne al Georgiei, Serviciul Federal
de Securitate al Federaåiei Ruse, Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã, din cadrul Ministerului Administraåiei æi Internelor
al României (semnatar al Acordului în anul 2007, la Burgas-
Bulgaria), Comandamentul Gãrzii de Coastã din Republica
Turcia, Administraåia Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei,
în conformitate cu scopurile æi principiile Cartei Organizaåiei
Naåiunilor Unite, are ca principal obiectiv dezvoltarea securitãåii
æi stabilitãåii în cadrul cooperãrii dintre statele riverane Mãrii
Negre, prin:
- promovarea pãcii æi stabilitãåii în regiune, pe baza încrederii
æi securitãåii între statele riverane Mãrii Negre;
- intensificarea legãturilor existente între agenåiile de
frontierã / gãrzile de coastã pentru prevenirea traficului
de droguri, substanåelor psihotrope, a substituienåilor æi
precursorilor acestora, muniåiilor, explozivilor, substanåelor
radioactive, otrãvitoare æi cu efect puternic æi a petrolului,
migraåiei ilegale precum æi întãrirea siguranåei æi securitãåii
navigaåiei în Marea Neagrã;
- punerea bazelor cooperãrii în ceea ce priveæte protecåia
resurselor naturale ale Mãrii Negre æi prevenirea încãlcãrii
regulilor privind pescuitul;
- prevenirea poluãrii maritime æi protecåia mediului
înconjurãtor maritim;
- promovarea activitãåii de cercetare ætiinåificã pe probleme
de oceanografie æi hidrografie în Marea Neagrã.
Cea de-a XI-a Întâlnire Anualã a Æefilor Poliåiilor de Frontierã
/ Gãrzilor de Coastã din statele riverane Mãrii Negre a avut loc,
în acest an, în perioada 19 – 22 octombrie, în localitatea Soci,
din Federaåia Rusã. La aceastã întâlnire a participat, din partea
României, o delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române, condusã
de inspectorul general al Poliåiei de Frontierã Române, chestor
principal de poliåie Ioan Buda; din delegaåie au mai fãcut parte
comisar-æef de poliåie Leontin Cezar, adjunct pentru marinã la
IJPF Constanåa, æi comisar-æef de poliåie Ileana Botezat – ofiåer
specialist în cadrul IJPF Suceava.
Au participat reprezentanåi ai Direcåiei Generale a Poliåiei
de Frontierã din cadrul Ministerului de Interne al Republicii
Bulgaria, Serviciului de Frontierã din cadrul Serviciului Federal
de Securitate al Federaåiei Ruse, Comandamentului Gãrzii de
Coastã din Republica Turcia, Administraåiei Serviciului Frontierei
de Stat a Ucrainei.
De menåionat este faptul cã, la lucrãrile întâlnirii anuale,
a fost invitat ca observator dl. Julio Vijande – ofiåer în cadrul
departamentului Relaåii Externe din cadrul agenåiei europene
FRONTEX.
În deschiderea întâlnirii, generalul de armatã Mykola
Litvin, preæedintele Administraåiei Serviciului Frontierei de
Stat a Ucrainei, a predat preæedinåia Forumului de Cooperare
la Marea Neagrã Federaåiei Ruse, reprezentatã de generalul
de armatã Vladimir Pronichev, prim adjunct al Directorului
Serviciului Federal de Securitate, æef al Serviciului de Frontierã.
De asemenea, Preæedintele Administraåiei Serviciului Frontierei
de Stat a Ucrainei a prezentat o alocuåiune prin care a fost
fãcut un sumar al activitãåilor desfãæurate pe timpul preæedinåiei
Ucrainei (octombrie 2009- octombrie 2010).
În continuarea activitãåii, au urmat prezentãri ale agenåiilor de
frontierã/gãrzilor de coastã ale statelor riverane Mãrii Negre, un
raport al directorului general al Poliåiei de Frontierã din Bulgaria,
comisar-æef Zakharin Penov, privind activitãåile æi rezultatele
Grupului de Lucru „Dezvoltarea schimbului de informaåii æi
analiza situaåiei operaåionale”, în cadrul Forumului de Cooperare
la Marea Neagrã.
În cadrul acestui grup de lucru, pãråile au elaborat un formular
trimestrial, pentru realizarea unei analize a situaåiei operaåionale
în regiunea Mãrii Negre.
Reprezentantul PFR a prezentat rezultatele Grupului de Lucru
„Elaborarea pofilelor de risc la Marea Neagrã”, care a avut loc
la Constanåa, în perioada 11-14.05.2010. Au fost prezentate
formularele pentru rapoartele de incident æi procedura de stabilire
a nivelurilor de risc elaborate în cadrul acestui grup de lucru.
Aceste formulare vor fi folosite pentru raportarea incidentelor în
Marea Neagrã, urmând ca rezultatele acestui schimb de informaåii
sã fie evaluate în cadrul acestui grup de lucru, care va avea loc
la începutul lunii mai 2011. De asemenea, pãråile au stabilit ca
aceste formulare sã fie folosite æi
pe timpul desfãæurãrii exerciåiului
„Black Sea Hawk 2011”.
Cu aceastã ocazie, comanda
Gãrzii de Coastã din Turcia
a prezentat un raport privind
rezultatele grupului de lucru
„Securitatea maritimã æi siguranåa
navigaåiei în Marea Neagrã”,
precum æi ale grupului de lucru
„Comitetul Comun de Planificare
a Pregãtirii” în cadrul Forumului
de Cooperare la Marea Neagrã.
În cadrul Grupului de Lucru
„Securitatea maritimã æi siguranåa
navigaåiei în Marea Neagrã” au
fost definite 3 arii de cooperare,
æi anume:
- Prevenirea poluãrii mediului
marin æi protejarea diversitãåii
biologice în Marea Neagrã;
- Prevenirea oricãror acte de
contrabandã cuprinse în Acordul
BSCF;
4
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

Gãrzilor de Coastã din statele riverane Mãrii Negre
- Prevenirea actelor ilegale referitoare
la siguranåa navigaåiei în regiunea Mãrii
Negre.
Având în vedere cã domeniul acestui
grup de lucru este vast æi impune cooperarea
la nivel naåional între autoritãåile cu
atribuåii în domeniul maritim, Garda de
Coastã a Turciei va organiza æi în anul
2011 acest grup de lucru.
În ceea ce priveæte Grupul de Lucru
„Comitetul Comun de Planificare a
Pregãtirii”, obiectivele acestuia au fost
îndeplinite.
Reprezentantul Serviciul de Frontierã
din cadrul Serviciului Federal de Securitate
al Federaåiei Ruse a prezentat un raport
privind rezultatele Grupului de Lucru
„Schimbul de Informaåii prin intermediul
aplicaåiei AIES æi Dezvoltarea Sistemului
de Informaåii” în cadrul Forumului de
Cooperare la Marea Neagrã. Astfel, au fost
aprobate propunerile pãråilor referitoare
la îmbunãtãåirea aplicaåiei AIES. Având în vedere dezvoltarea
constantã a acestei aplicaåii, Federaåia Rusã considerã oportunã
organizarea unei sesiuni practice de pregãtire a operatorilor
aplicaåiei, care sã se desfãæoare în cadrul Grupului de Lucru
„Schimbul de Informaåii prin intermediul aplicaåiei AIES æi
Dezvoltarea Sistemului de Informaåii”, care va avea loc în luna
august 2011.
Serviciul Frontierei de Stat a Ucrainei a prezentat rezultatele
exerciåiului „Black Sea Hawk 2010”, care s-a desfãæurat în
perioada 7-9 septembrie 2010, sub coordonarea Ucrainei.
Pãråile au apreciat rezultatele obåinute în urma desfãæurãrii acestui
exerciåiu æi au decis sã organizeze un exerciåiu similar în anul
2011, sub coordonarea pãråii ruse, în calitate de deåinãtoare a
Preæedinåiei Forumului de Cooperare la Marea Neagrã.
De asemenea, au convenit cã, pentru dezvoltarea pe viitor a
cooperãrii în cadrul BSCF, este necesarã crearea unei platforme
AIS (Automates Identification System), cu participarea tuturor
statelor riverane Mãrii Negre.
Participanåii au apreciat pozitiv activitãåile desfãæurate în
cadrul Forumului de Cooperare la Marea Neagrã pe parcursul
anului 2010 æi æi-au exprimat mulåumirea cu privire la activitãåile
desfãæurate de cãtre partea ucraineanã pe timpul preæedinåiei
acesteia. Având în vedere activitãåile desfãæurate în cadrul
grupurilor de lucru, desfãæurate în 2010, æi în conformitate cu
memorandumul adoptat în urma întâlnirii, pãråile au convenit
asupra Planului de acåiune pentru anul 2011.
Federaåia Rusã considerã cã ar fi beneficã planificarea
multianualã (pentru o perioadã de 2-3 ani) a activitãåilor în
cadrul forumului, deoarece acestea sunt finanåate în cadrul
bugetelor instituåiilor, ceea ce creeazã anumite disfuncåionalitãåi
datoritã finanåãrii imediate. În acest sens, doreæte ca pãråile sã
analizeze aceastã posibilitate în cadrul grupului de lucru privind
planificarea, astfel ca planul sã fie doar modificat æi completat
la întâlnirile anuale.
Pãråile au declarat disponibilitatea lor pentru dezvoltarea în
viitor a cooperãrii la Marea Neagrã, pentru a garanta securitatea
în domeniul Mãrii Negre.
Ucraina, ca parte depozitarã a Acordului de cooperare
la Marea Neagrã, a informat cã procedurile interne pentru
intrarea în vigoare a acestui acord au
fost îndeplinite de Ucraina, Bulgaria,
Federaåia Rusã æi România æi aæteaptã
în continuare sã primeascã notificãri
de la celelalte state despre completarea
procedurilor interne.
La finalul reuniunii, æefii delegaåiilor
participante au semnat Memorandumul
Întâlnirii.
Georgia nu a avut reprezentare
la întâlnirea de la Soci, însã, întrucât
delegaåia Georgiei, prezentã la întâlnirea
la nivelul experåilor, desfãæuratã în
Ucraina, în luna septembrie 2010, a
agreat proiectul Memorandumului,
pãråile au convenit ca exemplarul
Memorandumului celei de a XI-a
Întâlniri, revenit Georgiei, semnat de
celelalte pãråi, sã-i fie remis, Federaåia
Rusã urmând sã notifice celorlalte pãråi
îndeplinirea formalitãåilor.
Cezar LEONTIN
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 5

Perspective privind dezvoltarea cooperãrii internaåionale în
domeniul pregãtirii poliåiætilor de frontierã
O delegaåie, formatã din reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã
Române æi ai Academiei de Poliåie „Alexandru I. Cuza”, a
participat la „Conferinåa strategicã comunã pentru dezvoltarea
æi implementarea CCC/CMC/CHC, activitate organizatã de cãtre
Unitatea de Pregãtire FRONTEX, în perioada 29 - 30.09.2010, la
Gatwick (Marea Britanie).
Din partea PFR, au participat comisarul-æef de poliåie Nicolae
Robu, director adjunct al ÆFICPPF Iaæi, comisarul de poliåie dr.
Cãtãlina Harabagiu-Dimitrescu, profesor la SFICPPF Iaæi, iar din
partea Academiei de Poliåie „Alexandru I. Cuza”, comisarul æef de
poliåie Cristian Popescu, conf. univ. dr., æeful Catedrei Poliåie de
Frontierã æi pregãtire Schengen.
În data de 29 septembrie a.c., agenda conferinåei a inclus
urmãtoarele: cuvânt de bun venit, susåinut de cãtre domnul
Rainer Brenner, expert din cadrul Unitãåii de Pregãtire Frontex,
prezentarea agendei æi a obiectivelor întâlnirii, prezentate de cãtre
domnul Friedrich Scheuermann, lider de proiect CMC/CHC, o serie
de prezentãri referitoare la CCC – povestea unei implementãri de
succes: dezvoltare, implementare, evaluare, schimb de profesori,
prezentãri fãcute de Gheorghe Vârban æi de reprezentanåi ai
Republicii Cehe, Austriei æi Finlandei.
Cu aceastã ocazie, Friedrich Scheuermann a prezentat o
propunere care sã amendeze art. 5 din Regulamentul Consiliului
(EC) nr. 2007/2004, articol în baza cãruia se desfãæoarã activitãåile
de pregãtire derulate de cãtre Agenåia Frontex, prin adãugarea
unui alineat în care se prevede faptul cã „Agenåia va stabili æi va
dezvolta curricule comune pentru pregãtirea poliåiætilor de frontierã
æi va furniza pregãtire la nivel european pentru instructori ai
instituåiilor naåionale de poliåie de frontierã / grãniceri ale Statelor
Membre, inclusiv în ceea ce priveæte drepturile fundamentale æi
accesul la protecåie internaåionalã. Statele Membre vor integra
programele comune în pregãtirea foråelor naåionale de poliåie de
frontierã / grãniceri.”
Aceastã propunere, dacã va fi aprobatã, va presupune, în
primul rând, schimbarea misiunilor universitãåilor, a scopului
predãrii materiilor de studiu, achiziåionarea / dobândirea unui set
de competenåe pe care autoritãåile cred cã toåi studenåii trebuie sã le
aibã, realizarea unui set de cursuri oferite studenåilor, posibilitatea
alegerii de cãtre studenåi a cursurilor la care sã participe, din totalul
de cursuri disponibile, stabilirea conåinutului pe discipline.
Din aceastã perspectivã, obiectivele celor douã programe,
CMC/CHC ar face posibilã armonizarea educaåiei profesionale
a ofiåerilor din diferitele State Membre prin dezvoltarea æi
implementarea unui curriculum al programului de studiu pentru
licenåã, æi pentru masterat, conform principiilor de la Bologna.
Au fost reamintite principiile Convenåiei de la Bologna æi ale
comunicatelor de la Praga, Berlin, Bergen, Londra æi Leuven /
Louvain-la-Neuve, precum æi angajamentele ministerelor de resort
din UE privind învãåarea iniåialã æi continuã, folosind sistemul de
creditare a cursurilor pentru realizarea flexibilitãåii æi mobilitãåii
învãåãmântului æi a accederii la locurile de muncã în UE.
Au fost analizaåi descriptorii pentru cele 8 niveluri de educaåie
profesionalã din Cadrul Calificãrilor Europene pentru Pregãtire
Continuã (European Qualifications Framework for Lifelong
Learning) æi a fost reafirmatã importanåa recunoaæterii calificãrilor
anterioare (RPL – Recognition of Prior Learning), cu scopul de a
facilita admiterea la un program universitar, de a oferi echivalarea
pentru pãråi ale programului de studiu, dacã e cazul, de a acorda
credite care sã conteze în cadrul programului de pregãtire, de
a reuni recunoaæterea atât a învãåãmântului „certificat“, cât æi a
învãåãmântului prin experienåã æi, nu în ultimul rând, de a include
modificãri relevante în regulamentele universitare din cadrul
legislaåiei naåionale.
Au fost reamintite cadrele EHEA pentru calificãri, precum
æi sistemul de credite pentru licenåã æi masterat (ECTS), precum
æi sistemul de credite europene pentru învãåãmânt profesional
(ECVET).
A fost prezentatã o analizã amãnunåitã a factorilor implicaåi în
pregãtirea poliåiilor europene de frontierã / grãnicerilor, pentru a
se cunoaæte asemãnãrile, diferenåele æi deosebirile dintre sistemele
din Statele Membre.
În ceea ce priveæte implementarea celor 2 curricule, CMC/
CHC, la nivelul Unitãåii de Pregãtire Frontex au fost identificate 3
scenarii posibile, dupã cum urmeazã:
Scenariul 1. Implementarea ar fi similarã celei realizate pentru
CCC: experåii europeni ar lucra pentru conceperea CMC, care
ar fi apoi predat instituåiilor naåionale æi universitãåilor de profil,
pentru implementare. În acest caz, însã, s-ar putea întâmpla sã
existe o conexiune prea slabã cu nevoile curriculare ale structurilor
naåionale, curriculum-ul ar trebui „tradus / transferat” în contextele
æi formatele naåionale, ar fi neclar în ce mãsurã ar putea fi adoptat,
din cauza lipsei de implicare iniåialã a universitãåilor æi nu ar
corespunde domeniului proiectelor Frontex în privinåa programelor
de studiu planificate.
Scenariul 2. Implementarea ar fi fãcutã de cãtre o singurã
universitate din Europa care ar preda unor indivizi interesaåi,
abordarea s-ar concentra pe învãåãmânt la distanåã, cu prezenåã
fizicã redusã la ore, conåinutul ar fi dezvoltat de cãtre experåi
UE, sub autoritatea universitãåii, licenåa ar fi acordatã de cãtre
universitatea care oferã programul æi ar fi recunoscutã în åara de
origine. Un Consiliu Consultativ (Advisory Board) ar putea asigura
specificul european al curriculum-ului. Avantaje: proces simplificat
de concepere æi implementare, posibilitãåi mai facile de integrare
a elementelor inovatoare. Dezavantaje: abordare limitatã la nivel
UE æi posibilitãåi reduse de adaptare la nivel naåional.
Scenariul 3. Program comun de licenåã la nivel UE, prin care
s-ar realiza cooperarea între o reåea de 4 - 6 universitãåi doritoare
sã participe la proiectul pilot, experåi UE, Frontex æi Consiliul
Consultativ.
Implementarea va fi susåinutã prin:
1. Frontex: • Coordonarea grupelor de experåi pentru
dezvoltarea curriculum-ului / conåinutului • Coordonarea
întâlnirilor de cooperare între universitãåi • Coordonarea studiilor
universitare relevante proiectului æi oferirea de consultanåã.
2. Consiliul Consultativ UE, constând din: • Instituåii
europene de poliåie de frontierã / grãniceri care sã ofere expertizã
• Beneficiari externi, universitãåi, agenåii de asigurare a calitãåii
• Reprezentanåi ai Statelor Membre / Statelor Asociate Schengen
• Frontex.
3. Proiecte multilaterale Erasmus: • Sub-acåiune: dezvoltare
curriculum • 3 universitãåi pentru cel puåin 3 åãri participante la
proiect • Finanåare: maxim 3 ani, maxim 300.000 euro
4. Reåele Erasmus: • Concepute pentru a promova cooperarea
inter-universitarã în UE, în domenii specifice • De exemplu, pentru
a dezvolta o dimensiune europeanã în cadrul unei anumite
discipline academice, pentru a facilita inovaåia æi schimbul
de metode de predare æi bune practici • Numãr minim de åãri
partenere: 31 • Finanåare : maxim 3 ani, maxim 200.000 euro
/ an
Concluziile prezentãrii au relevat urmãtoarele: • Programele
de studiu æi implementarea trebuie sã reflecte un punct de vedere
sistemic • O viziune comunã asupra obiectivelor generale va
ajuta la formularea unei abordãri sistemice pentru atingerea
obiectivelor pe termen lung æi scurt • Universitãåile sunt factori
cheie pentru orice proces de dezvoltare æi implementare, conform
principiilor de la Bologna • Cooperarea între universitãåile din UE
este esenåialã pentru paæii care urmeazã a fi fãcuåi • Acest lucru
va avea implicaåii æi asupra înfiinåãrii de grupuri de lucru care
trebuie revizuite æi restabilite • Un parteneriat între universitãåi,
experåi, reprezentanåi ai Statelor Membre / Statelor Asociate
Schengen æi Frontex va asigura realizarea programelor de studiu /
implementarea într-un mod eficient.
Abordarea implementãrii se va face prin urmãtoarele elemente
• Reåeaua universitarã • Înfiinåarea cooperãrii universitare
6
F R O N T I E R A
I n f o

în UE pentru pilotare • 4 - 6 universitãåi vor
conlucra pentru un program de absolvire comun
(licenåã / masterat) • Înfiinåarea unei reåele de
universitãåi europene a poliåiilor de frontierã •
Implicarea tuturor statelor membre interesate
• Consilii de Experåi • Posibil: Consiliu Consultativ
• Extinderea cãtre alte universitãåi din statele
membre în caz de succes • Pentru statele membre
care nu pot participa, curriculum-ul creat ar putea
servi drept ghid pentru implementare conform
contextelor / regulamentelor naåionale, ca prim
pas.
Conferinåa a continuat cu ateliere de lucru, în
cadrul cãrora s-au identificat elementele care pot fi
folosite la nivel naåional pentru implementarea CMC/
CHC, precum æi cele care constituie obstacole.
Urmãtorul cuvânt de bun venit a fost adresat
de cãtre Erik Berglund, Director al Diviziei de
Dezvoltare a Capacitãåii, care æi-a exprimat speranåa
cã acest nou proiect Frontex va fi unul de succes.
Cuvântarea a fost urmatã de un studiu fãcut de
cãtre un grup de profesori de la Universitatea
din Wolverhampton (Marea Britanie), referitor la
proiectul Frontex de concepere a CMC æi CHC,
æi conåinând evaluarea fazei de concepere, a
conåinutului, precum æi recomandãri practice pentru
revizuire æi implementare.
În data de 30.09.2010, conferinåa a continuat
pe ateliere de lucru pentru dezbaterea æi înaintarea
de propuneri referitoare la interesele æi nevoile
pentru implementarea programelor de studiu æi a
cooperãrii universitare din perspectivã naåionalã,
care ar trebui sã fie rolul Frontex pentru o dezvoltare
eficientã a programelor de studiu æi a procesului de
implementare, care instituåie ar fi interesatã sã se
alãture unei reåele de universitãåi Erasmus pentru
schimb de informaåii æi experienåe în educaåia
universitarã æi care instituåie ar fi interesatã sã se
implice într-un consoråiu de universitãåi care sã
conceapã æi sã piloteze un curriculum universitar
comun.
Propunerile fãcute, în urma discuåiilor purtate pe
ateliere de lucru, au fost foarte diverse. De exemplu,
atelierul de lucru al Finlandei æi Franåei a propus ca
CMC æi CHC sã reprezinte un modul pe care orice
universitate interesatã poate sã-l implementeze,
fãrã alte demersuri suplimentare. Delegaåia românã
a reliefat faptul cã un asemenea demers se va bucura
de succes dacã va exista consiliere, coordonare,
inclusiv sprijin financiar. De asemenea, proiectul
pilot trebuie sã fie o „poveste de succes”, pentru
a fi implementat cu entuziasm de toate statele
membre.
În acest sens, comisarul-æef de poliåie dr. Cristian
Popescu a afirmat cã Academia de Poliåie, prin
catedra Poliåie de Frontierã æi pregãtire Schengen,
este interesatã de acest proiect european æi cã va
propune conducerii Academiei participarea la
proiectul pilot. În urma informãrii asupra rezultatelor
conferinåei, conducerea Academiei æi-a exprimat
acordul æi disponibilitatea de a gãzdui pe viitor
întâlniri de lucru ale grupurilor de dezvoltare æi
implementare CCC/CMC/CHC. Referitor la crearea
grupului de coordonare pentru implementarea
proiectului pilot, comisarul-æef de poliåie Nicolae
Robu a precizat cã România doreæte sã aibã un rol
activ în procesul de creare a sistemului european
de pregãtire a poliåiætilor de frontierã.
Nicolae ROBU
Cãtãlina HARABAGIU-DIMITRESCU
Cristian POPESCU
Activitãåi de instruire
organizate de IJPF Iaæi
IJPF Iaæi a organizat o activitate de instruire pentru utilizarea æi exploatarea
autospecialei de supraveghere cu termoviziune tip Land Rover Discovery 4.
În dotarea IJPF-urilor Suceava, Botoæani, Iaæi, Vaslui, Galaåi, Tulcea,
Mehedinåi, Caraæ, Timiæ, Satu-Mare æi Maramureæ vor intra 59 de autospeciale
de acest gen, în medie câte 6, funcåie de posibilitatea oferitã de relief în ceea
ce priveæte utilizarea lor. Valoarea totalã a contractului este de 10.507.015
euro,fãrã TVA, iar aceasta cuprinde æi instruirea. Preåul total este plãtit din
fonduri nerambursabile, prin Facilitatea Schengen, iar TVA-ul (24%) de la
bugetul de stat.
Valoarea unei autospeciale este de 943.358,21 lei, inclusiv TVA.
În data de 2 noiembrie erau deja livrate 32 bucãåi.
Achiziåionarea autospecialelor, dotate la standarde de ultimã generaåie, din
fonduri nerambursabile prin Facilitatea Schengen, a impus organizarea unor
activitãåi de pregãtire pentru utilizarea æi exploatarea eficientã a autospecialei
de supraveghere cu termoviziune tip Land Rover Discovery 4.
IJPF Iaæi a fost
desemnatã instituåia
care sã organizeze,
în perioadele 21-
22 octombrie æi
25-26 octombrie
a.c., manifestãrile
profesionale ce s-au
desfãæurat pe douã
module: utilizarea auto
æi utilizarea sistemului
de supraveghere a
autospecialei.
Cei peste 230 de
participanåi au fost
poliåiæti de frontierã
din cadrul IJPF-urilor ce
vor reprezenta viitoarea
frontierã externã
Schengen: Galaåi, Vaslui, Iaæi, Botoæani æi Suceava.
Cei prezenåi au participat atât la expuneri teoretice cât æi la activitãåi practice
de instruire, coordonate de reprezentanåi ai IGPF, ai S.C. PRO OPTICA æi Land
Rover România.
La finalul activitãåilor cei instruiåi au primit diplome care atestã gradul de
pregãtire profesionalã.
Pe aceastã cale mulåumim, încã o datã, formatorilor, conducerii Æcolii
de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi æi ,nu
în ultimul rând, participanåilor, pentru aportul adus la bunã desfãæurare a
activitãåilor.
LAND ROVER DISCOVERY 4
Dimensiuni: L/l/h 4838/2176/
1887
Garda la sol: 185 mm
Capacitate cilindricã: 2720 cmc
Caracteristici tehnice camera cu
termoviziune (TI)
Tip detector: generaåie III, cu
rãcire
Zoom: 3x electronic; 5x optic
continuu
Distanåe: detecåie 5,5 km;
recunoaætere 2,5 km
Media timpului de funcåionare:
minim 7.000 ore
Caracteristici tehnice camera de
vedere pe timp de zi
Zoom optic continuu: 37x ± 10%
Distanåã de focusare: 1,5 m la
infinit
Media timpului de funcåionare:
minim 10.000 ore
Caracteristici tehnice telemetru
laser
Tip: EYE SAFE
Distanåa de mãsurare: de la 80 m
pânã la 20.000 m
Lungimea de undã: 1,54 µm
Precizia de mãsurare: 5 m
Denis Mihaela LAZÃR
F R O N T I E R A
I n f o 7

Finlanda: Poliåia Naåionalã æi Garda de Frontierã
Finlanda (finlandezã Suomi, suedezã Finland) sau Republica
Finlandei (Suomen tasavalta, Republiken Finland) este o åarã din
Europa de Nord, membrã a Uniunii Europene din anul 1995,
a Naåiunilor Unite æi a zonei Euro. Finlanda are ieæire directã
la Marea Balticã prin intermediul Golfului Botnic, la vest æi
Golfului Finic la sud. Se învecineazã cu Rusia, la est, cu Suedia,
la vest æi Norvegia, la nord. Estonia se aflã, la sud, despãråitã
de Finlanda de cãtre Golful Finic, Insulele Aland, vorbitoare de
suedezã, situate în largul coastei sud-vestice a Finlandei, sunt
o provincie autonomã a Finlandei, beneficiind de statutul de
zonã demilitarizatã. Limba suedezã este a doua limbã oficialã
în Finlanda.
Finlanda este numitã, metaforic, „åara celor 1.000 de lacuri”,
însã are, în realitate, mai multe lacuri æi insule: 187.888 de lacuri
æi 179.584 de insule. Peisajul finlandez este acoperit de puåine
coline, punctul sãu cel mai înalt fiind Haltitunturi, cu 1.328 m,
din nordul extrem al Laponiei.
Capitala este Helsinki (564.696 locuitori), iar populaåia åãrii
numãra, în 2006, 5.238.460 locuitori. Densitatea este de 15,491
loc./km².
În Evul Mediu, regatul Suediei a cucerit Finlanda æi s-a ocupat
de creætinarea acesteia.
În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.
În 1917, profitând de dezordinea cauzatã de revoluåia
bolæevicã, Finlanda æi-a declarat independenåa. Dezacordurile în
privinåa viitorului politic al åãrii au condus la un rãzboi civil între
Roæii (comuniæti, socialiæti susåinuåi de bolæevici) æi Albi (socialdemocraåi
æi liberali, susåinuåi de Germania imperialã). Albii au
câætigat. Independenåa Finlandei a fost recunoscutã în 1918.
În 1939, în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov, URSS a
emis un ultimatum Finlandei æi a atacat-o, în urma refuzului
acesteia. Acesta va deveni rãzboiul iernii 1939 - 1940. Finlanda
a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar
æi-a pãstrat independenåa, spre deosebire de alte state baltice. În
1941, Finlanda a atacat URSS-ul, pentru a-æi recupera teritoriile
pierdute. Armata se va opri, totuæi, la lacul Onega, æi nu va mai
trece niciodatã de linia feratã de la Murmansk, nici nu va ataca
Leningradul, în ciuda cerinåelor lui Hitler. În 1944, Armata Roæie
a spart frontul finlandez, fãcându-l sã se retragã la fosta frontierã.
Åara a semnat un armistiåiu cu URSS, ce stipula plecarea soldaåilor
germani din nordul Finlandei. Eæuarea evacuãrii a declanæat
rãzboiul din Laponia, contra germanilor de aici. Armistiåiul
repetã la un nivel mult mai dur condiåiile din 1940.
Dupã rãzboi, linia de neutralitate strictã Paasikivi a fãcut din
Finlanda o åarã de tranziåie între
Est æi Vest.
Finlanda este democraåie
parlamentarã, condusã de
preæedinte, primul-ministru
æi Eduskunta (Parlamentul
naåional), acesta având sediul în Helsinki.
Preæedintele Republicii Finlanda este ales, prin vot direct,
pentru o perioadã de 6 ani, de cãtre populaåia cu drept de vot æi
poate beneficia de maxim douã mandate.
Parlamentul naåional finlandez este unicameral, fiind compus
din 200 de membri, aleæi prin vot secret de cãtre populaåia cu
drept de vot, în vârstã de peste 18 ani. Insulele Aland beneficiazã
de un reprezentant în cadrul Eduskunta.
De menåionat o tradiåie specificã vieåii finlandezilor - sauna.
Multe familii merg la saunã de câteva ori pe sãptãmânã. Dar,
sauna de Crãciun are o semnificaåie deosebitã, datoritã faptului
cã, dupã ce merg la saunã, oamenii lasã toate relele în urmã æi,
în acest fel, pot începe sãrbãtoarea de Crãciun.
x x x
Finlanda are un Minister de Interne, în cadrul cãruia
funcåioneazã un Departament de Poliåie. Tot în compunerea
Ministerului de Interne existã æi Departamentul Gãrzii de
Frontierã.
Poliåia Naåionalã este organizatã pe trei niveluri: naåional,
provincial (5 provincii æi Insulele Aland) æi local (90 departamente
locale, plus Departamentul de Poliåie din Helsinki).
Atribuåiile poliåiei este de a susåine statul de drept, sã
menåinã ordinea æi siguranåa publicã, prevenirea æi investigarea
crimelor.
Poliåia colaboreazã cu alte autoritãåi, instituåii locale æi
comunitãåi, în scopul menåinerii securitãåii.
Poliåia Naåionalã finlandezã numãrã aproximativ 10.900 de
oameni, dintre care 7.800 sunt ofiåeri de poliåie. Acest lucru
înseamnã cã, în Finlanda, existã un ofiåer de poliåie la 681
cetãåeni.
Garda de Frontierã Finlandezã este o agenåie
guvernamentalã modernã, care a câætigat
recunoaætere internaåionalã pentru capacitãåile
sale, ce funcåioneazã în cadrul Ministerului de
Interne. Prioritãåile sale æi principalele direcåii de
acåiune pentru urmãtorii ani sunt incluse în planul
operaåional æi financiar pentru acest minister, care
stabileæte obiectivele anuale de serviciu pentru
Grãniceri.
Instituåia este condusã de
æeful Gãrzii de Frontierã, general locotenent
Jaakko Kaukanen.
Misiunea grãnicerilor finlandezi constã în
menåinerea legalitãåii în zonele de frontierã ale
åãrii, supravegherea frontierelor Finlandei pe
uscat æi pe mare, efectuarea controalelor asupra
persoanelor în punctele de trecere a frontierei
terestre, porturi æi aeroporturi, æi efectuarea de
operaåiuni de cãutare æi salvare, în special la
mare. Deoarece Finlanda este membrã a Uniunii
Europene æi o åarã Schengen, activitãåile se
concentreazã pe frontiera externã. Grãnicerii
8
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r

coordoneazã activitãåile de cãutare æi salvare pe mare, efectueazã
cãutãri æi transportã persoane bolnave sau rãnite în zona aflatã
sub control æi au, de asemenea, atribuåii în domeniul poliåienesc
æi vamal la punctele de trecere a frontierei care nu sunt acoperite
de cãtre vama finlandezã.
La mare coopereazã cu Administraåia Maritimã, Foråele de
Apãrare æi autoritãåile de mediu. Garda de Frontierã Finlandezã
dispune de echipamente specifice pentru intervenåii la incidente
de poluare cu petrol æi produse chimice.
Responsabilitatea pentru îndeplinirea misiunilor Grãnicerilor
revine unui total de æase districte de Frontierã æi Gãrzii de
Coastã, sprijinite de Escadrila de Patrulare Aerianã. Grãnicerii
æi marinarii Gãrzii de coastã sunt instruiåi în cadrul Academiei
de Grãniceri.
În ce priveæte controlul de frontierã, grãnicerii finlandezi,
când efectueazã controale la frontierã asupra persoanelor, în
punctele de trecere a frontierei, au în vedere, la verificãri, ca
media timpilor de aæteptare pentru pasageri sã nu fie mai mare
de 10 minute, la frontierele terestre æi aeroporturi æi 30 de minute,
la frontierele maritime. Cu toate acestea, condiåiile de urgenåã
pot reprezenta o excepåie de la aceastã regulã.
Obiectivele stabilite pentru serviciile de investigaåie se referã
la stabilirea ratei criminalitãåii æi numãrul anchetelor. În ceea ce
priveæte cãutarea pe mare æi serviciile de salvare, disponibilitatea
serviciilor de urgenåã trebuie sã fie de 100%, iar timpul de rãspuns
la apelul de urgenåã sã nu fie mai mare de 60 minute.
Garda de Frontierã Finlandezã are în jur de 3.100 de lucrãtori
(în 2009 numãrul era de 2.860, conform site-ului www.raja.fi),
care asigurã securizarea a 3.940 km total frontierã, astfel: cu
Rusia 1.340 km, cu Norvegia 736 km, cu Suedia 614 km æi ape
teritoriale 1.250 km.
Finlanda æi celelalte åãri nordice au început punerea în
aplicare a acquis-ului Schengen la data de 25 martie 2001.
Una dintre misiunile de bazã ale Grãnicerilor este cea de
prevenire a criminalitãåii transfrontaliere. Cele mai grave forme
de criminalitate transfrontalierã sunt, traficul de migranåi æi traficul
de persoane, precum æi facilitarea intrãrii neautorizate.
În cazul unei presupuse infracåiuni, grãnicerii finlandezi sunt
autorizaåi sã efectueze investigaåii premergãtoare procesului,
dacã fapta este de competenåa lor. În plus, faåã de cele menåionate
mai sus, grãnicerii au competenåe pentru infracåiuni de frontierã,
conducere în stare de ebrietate æi sub influenåa drogurilor, inclusiv
în domeniul navigaåiei, falsuri, pescuit æi vânãtoare ilegale æi a
infracåiunilor de mediu.
Garda de Frontierã este responsabilã pentru misiunile de
cãutare æi salvare (SAR) la mare, atunci când vieåi umane sau
mediul sunt în pericol.
Grãnicerii finlandezi au asistat Estonia, Letonia æi Lituania prin
furnizarea de instruire æi donare de echipamente.
Cetãåenii din åãrile nordice pot cãlãtori în åãrile nordice fãrã
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r 9

un document de cãlãtorie, dar trebuie sã poatã dovedi identitatea
lor, la cerere, folosind chiar æi un permis de conducere.
Controale automatizate de frontierã: Verificarea automatizatã
la frontierã este un sistem bazat pe self-service-ul cãlãtorului,
control efectuat la frontierã, în conformitate cu Codul Frontierelor
Schengen. Astfel, cetãåenii EU/EEA/CH sunt doar supuæi unui
control minim. Acesta cuprinde verificarea identitãåii individuale
æi examinarea autenticitãåii documentului, prin utilizarea unui
paæaport valabil æi informaåiile obåinute de la cipul din interiorul
paæaportului.
Alåi cãlãtori sunt supuæi controlului minim, plus o verificare
mai amãnunåitã. Aceasta presupune un control automatizat nu
numai al paæaportului, ci æi al vizei sau permisului de æedere,
dacã este necesar, æi,
automat, un interviu
de intrare.
Când ajunge la
liniile automatizate
de la controlul de
frontierã, cãlãtorul
trebuie sã aæeze
paæaportul biometric
în cititor, care verificã
informaåiile conåinute
în document.
În urmãtoarea
etapã, dispozitivul
comparã fotografia din
paæaport cu o imagine
facialã obåinutã în timp
real, folosind un aparat
de fotografiat. Uæa de
acces se va deschide
automat, odatã ce
sistemul a efectuat
controlul minim.
Dupã aceasta,
controlul la frontierã,
pentru un cetãåean
non- EU/EEA/CH,
va continua cu o
verificare a vizei sau
permisului de æedere,
necesare æi cu interviul
de intrare.
Odatã ce
paæaportul a fost citit,
viza este verificatã
folosind cititorul æi scanerul de amprente; amprentele digitale
ale persoanei sunt comparate cu amprentele digitale introduse
în baza de date a vizelor UE, atunci când au aplicat pentru vizã.
Aceastã verificare va fi introdusã când UE va trece la Sistemul de
Informaåii privind Vizele (VIS).
Pânã când cãlãtorii, care sunt supuæi obligaåiei de vizã,
obåin un statut „bona fide” (cunoscut de poliåiætii de frontierã
cã tranziteazã prin acelaæi punct), ei trebuie sã utilizeze vechiul
sistem de control la frontierã.
Ultima etapã a controlului la frontierã este interviul de
intrare.
Pentru a face acest lucru, cãlãtorul trebuie sã selecteze limba
preferatã æi apoi sã rãspundã la întrebãrile puse pe ecran prin
atingerea, alternativã, corectã a ecranului.
Dupã verificarea amãnunåitã æi interviu, uæile se vor
deschide.
Funcåionarea æi securitatea liniilor de control sunt monitorizate
de cãtre ofiåerii de control la frontierã.
Ei participã practic la procesul derulat la liniile automate æi
intervin în desfãæurarea controlului la frontierã, în cazul în care
apar probleme cu documentele unui cãlãtor, pentru identificare
sau aplicare a unui interviu de intrare precum æi pentru securitatea
cãlãtorului.
Cine æi unde se pot utiliza benzi automate?
Controlul automatizat la frontierã este disponibil cetãåenilor
statelor membre ale UE, celor din åãrile care aplicã Codul
Frontierelor Schengen, precum æi din Elveåia æi Liechtenstein, la
Helsinki-Aeroportul Vantaa æi la Aeroportul Vaalimaa.
Aeroportul Helsinki-Vantaa a fost echipat cu trei dispozitive,
în vara anului 2008, în timp ce la Vaalimaa sistemul de selfservice
a fost testat începând din luna decembrie. Conform
presei finlandeze, 60% din cãlãtorii care tranziteazã frontiera
finlandezã, prin Vantaa, sunt cetãåeni UE, iar în punctul de trecere
a frontierei Vaalimaa, 4 din 5 cãlãtori sunt cetãåeni ruæi, astfel
cã acest sistem automatizat a fost implementat æi pentru aceætia,
pentru decongestionarea traficului.
Cursurile æcolii de poliåie finlandezã sunt de doi ani æi
jumãtate, vârsta minimã a candidaåilor fiind de 20 ani. Astfel
un ofiåer de poliåie finlandez îæi începe cariera la 22-23 ani, iar
salariul minim de încadrare a unui debutant este de 1800 euro.
Acesta poate fi mai mare dacã a lucrat anterior pentru o instituåie
guvernamentalã.
Grãnicerii finlandezi urmeazã un alt tip de academie, aceasta
fiind una de tip militar.
În ceea ce priveæte vârsta de pensionare, ea este cuprinsã între
60 æi 65 de ani, în funcåie de gradul ofiåerului.
Marius IONESCU
(surse: www.raja.fi, www.interpol.int,www.stat.fi)
10
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r

INTERVIU - Despre sisteme æi activitãåi
poliåieneæti din Europa
În perioada 1 octombrie – 1 noiembrie a.c., în cadrul
Aeroportului „Henri Coandã” Bucureæti Otopeni æi-a desfãæurat
activitatea o poliåistã din Italia, în cadrul unei misiuni Frontex,
intitulatã „Operaåiunea comunã Puncte Focale 2010”.
De asemenea, între 11 septembrie æi 11 octombrie 2010,
în cadrul unei alte misiuni Frontex, „Operaåiunea Hydra”, doi
poliåiæti, unul din Franåa, iar celãlalt din Olanda, au sprijinit
poliåiætii de frontierã români, prin desfãæurarea de activitãåi,
alãturi de aceætia, în ambele linii de control, dar cu precãdere
în cea de-a doua.
Cu aceastã ocazie, Revista Frontiera, cu ajutorul inspectorului
principal Daniel Cãlin, din cadrul PTF „Henri Coandã”, le-a
adresat celor trei poliåiæti câteva întrebãri, pentru cititori.
1. Vã rog sã faceåi o scurtã prezentare a dumneavoastrã. Ce misiune desfãæuraåi aici, în România æi pentru ce perioadã?
Ce v-a impresionat, cel mai mult, în locul unde vã desfãæuraåi activitatea, ce vã aæteptaåi sã gãsiåi æi ce aåi gãsit aici? Diferã
activitatea din România faåã de cea din åara dumneavoastrã?
2. Aåi mai efectuat misiuni în România sau în alte åãri? Cum vi se pare activitatea æi nivelul de pregãtire al poliåiætilor
de frontierã români? Consideraåi cã aceætia îæi pot desfãæura activitatea, cu succes, în åara dumneavoastrã?
3. Cum este organizat sistemul poliåienesc din åara dumneavoastrã æi ce structurã asigurã controlul æi supravegherea
frontierelor, fie ele interne sau externe?
4. Care este numãrul poliåiætilor din åara dumneavoastrã æi ce trafic existã, la ora actualã, în punctul unde lucraåi, în
mod obiænuit?
5. Care este salariul de încadrare æi salariul mediu al unui poliåist din åara dumneavoastrã? Aåi putea sã ne spuneåi ce
procent din salariu reprezintã valoarea cheltuielilor legate de locuinåã, chirie æi întreåinere?
6. Ce ne puteåi spune despre sindicatele poliåiætilor æi rolul acestora? Poliåiætii au dreptul la grevã sau sã presteze alte
activitãåi remunerate?
Carmelina Fabiano - Italia
Numele meu este Carmelina Fabiano, sunt agent,
am 34 de ani æi lucrez de 12 ani în cadrul poliåiei, iar
de trei ani pe Aeroportul Fiumicino, din Roma, unde
îmi desfãæor activitatea la controlul frontierei. Ocupaåia
mea principalã este controlul documentelor, iar aceasta
este cea de-a treia misiune Frontex la care iau parte.
Particip aici, în România, la PPF „Henri Coandã”
Otopeni, la „Operaåiunea comunã Puncte Focale
2010”, de la 1 octombrie pânã la 1 noiembrie
2010. Scopul acestei misiuni este de a îmbunãtãåi
operativitatea cooperãrii dintre Poliåia de Frontierã
Românã, în calitate de gazdã, æi Frontex, în câmpul
securitãåii transfrontaliere. Activitatea mea zilnicã
constã în verificarea æi expertiza documentelor, în
linia a doua de control, schimbul de informaåii æi de
experienåã cu colegii români æi ceilalåi experåi Frontex,
participanåi la misiune. De asemenea, mã pregãtesc, o
orã pe zi, pentru a fi la curent cu legislaåia românã æi
încerc sã învãå limba românã.
Am gãsit, aici, ceea ce mã aæteptam sã gãsesc, adicã
o foarte bunã cooperare. Munca poliåiætilor de frontierã
din acest punct nu diferã de cea a omologilor din Italia.
Ea este, mai mult sau mai puåin, aceeaæi; stilul de lucru este
asemãnãtor, doar cã sistemul diferã. Aparatura din prima linie
de control este mai bunã, aici, în România, decât în Italia, dar
în linia a doua este la fel.
Aceasta este prima mea misiune în România, dar nu mã aflu
pentru prima datã aici. Am fost la un curs RABBIT, la Æcoala de
Formare Frontex, de la Iaæi. Dupã cum am spus, la început, este
ce-a de-a treia misiune Frontex, prima fiind în Austria, iar cealaltã
în Spania. Am sosit în urmã cu câteva zile, aæa cã vã pot spune,
ca primã impresie, cã lucrãtorii de aici au un nivel ridicat de
pregãtire, atât în prima linie de control, cât æi în a doua æi sunt
sigurã cã îæi pot desfãæura activitatea, cu succes, æi în Italia.
Foråele de poliåie din Italia reprezintã unul dintre cele cinci
departamente ale Ministerului de Interne. În Italia existã o singurã
foråã de poliåie. Aceasta asigurã controlul frontierelor, deci nu
este o structurã diferenåiatã, cum este în România, care sã se
ocupe de acest lucru.
Ca sã fiu sincerã, nu ætiu numãrul exact al poliåiætilor din
Italia, dar vã pot spune cã pe Aeroportul Fiumicino îæi desfãæoarã
activitatea 800 de lucrãtori, implicaåi în controlul de frontierã,
asigurarea ordinii æi siguranåei publice, precum æi în alte
domenii de activitate, deci aceætia asigurã întreaga activitate
de pe aeroport, nu numai controlul frontierelor. Pe o turã sunt
aproximativ 50 de poliåiæti care asigurã controlul frontierei.
În ceea ce priveæte salariile poliåiætilor italieni, pot sã vã spun
cã un salariu mediu de bazã este de 1.500 euro. Acesta, fiind un
salariu mediu, se adaugã sporuri æi alte beneficii, iar pe mãsurã
F R O N T I E R A
I n t e r v i u 11

ce creæte funcåia, creæte æi salariul. Personal, aproximativ jumãtate
din salariu îl consum pe cheltuieli legate de locuinåã æi întreåinere,
aceasta fiind procentul aplicabil æi celorlalåi poliåiæti italieni.
În Italia, poliåiætii sunt organizaåi în sindicate, dar aceætia nu
au dreptul sã facã greve. De asemenea, ei nu au voie sã presteze
alte activitãåi remunerate. În ceea ce priveæte criza economicã,
salariile poliåiætilor italieni nu au fost tãiate, dar au fost blocate
anul acesta, în sensul cã nu au mai crescut.
Dominique Le Duc - Franåa
Mã numesc Dominique Le Duc, sunt ofiåer de poliåie æi
lucrez ca poliåist de frontierã în Franåa, mai exact pe Aeroportul
„Charles de Gaulle”, din Paris. Activitatea mea se desfãæoarã în
a doua line de control æi sunt investigator din 1996, de când am
început lucrul ca poliåist. Munca mea se bazeazã, în principal,
pe descoperirea documentelor false æi falsificate, a migranåilor
ilegali, precum æi a altor infracåiuni ce pot apãrea la frontierã.
Este prima mea misiune internaåionalã æi sunt pentru prima
datã în România. Am venit în Aeroportul Otopeni, în cadrul
misiunii „Hydra” æi îmi desfãæor activitatea timp de o lunã de
zile, pânã la 11 octombrie 2010. Misiunea este de a descoperi
grupurile de cetãåeni asiatici care vin în România, în diferite
scopuri turistice sau de altã naturã, cu sau fãrã vize, æi doresc,
apoi, sã plece mai departe, ilegal, cãtre spaåiul Schengen. În cele
trei sãptãmâni, de când am ajuns în România, am descoperit
mai mulåi cetãåeni aflaåi în situaåia despre care vã spuneam, de
naåionalitate turcã, pakistanezã æi indianã.
Aceasta este prima mea misiune în România, fiind, de
asemenea, æi prima mea misiune de acest fel în afara
Franåei. Activitatea poliåiætilor de frontierã de aici
este aceeaæi æi nu diferã de cea din Franåa. Singura
diferenåã ar fi faptul cã Aeroportul „Henri Coandã”
este mai mic decât cel în care îmi desfãæor activitatea,
unde sunt foarte multe curse. Probabil, în viitor, când
æi România va face parte din Spaåiul Schengen æi aici,
la Otopeni, vor fi la fel de multe curse. Cert este cã
între nivelul de pregãtire al poliåiætilor de frontierã din
România æi cel din Franåa nu existã diferenåe.
Ministerul de Interne din Franåa este destul de
mare. Avem o secåie pentru Poliåia de Frontierã, o
secåie pentru Poliåia Judiciarã æi una pentru Poliåia
care asigurã ordinea æi siguranåa publicã. În interiorul
aeroportului are competenåã Poliåia de Frontierã, iar
în jurul Aeroportului Poliåia Naåionalã. Acestea, însã,
coopereazã foarte bine, spre exemplu, dacã se gãsesc
droguri se cere sprijinul Poliåiei Naåionale.
Numãrul poliåiætilor în întreaga Franåã este de
aproximativ 120.000, iar pe aeroportul „Charles de
Gaulle” sunt 1.800 de poliåiæti. În cursul unui an
sunt peste 16 milioane de pasageri care tranziteazã
aeroportul.
În Franåa, la început de carierã, salariul nu diferã între agent æi
ofiåer, acesta începând de la 1.200 euro. Pe mãsurã ce înaintezi
în carierã, salariul se diferenåiazã. Spre exemplu, salariul unui
comandant (æef de serviciu) este în jur de 4.000 euro. Dupã 10
ani de activitate, în Poliåia de Frontierã, ajungi la un salariu de
peste 2.000 euro. Salariile nu diferã prea mult, în funcåie de
domeniile operative sau neoperative, fiind o diferenåã de 100-
200 de euro. În prezent, în Franåa, legat de vârsta de pensionare,
existã o disputã aprinsã pe aceastã temã.
Chiria unui apartament cu douã dormitoare, în Paris, într-o
zonã mai bunã, dar nu în centru, este de 1.200 euro, iar mai
departe de centru æi în jurul Parisului, unde locuiesc, de obicei,
poliåiætii, este de pânã la 800 euro. Oricum, este mult mai bine
sã ai propria locuinåã decât sã stai cu chirie, deoarece jumãtate
din salariu se duce pe locuinåã/chirie.
Desigur cã æi la noi se simte criza, aceasta a afectat toåi
locuitorii Franåei, iar salariile au fost blocate, pentru prima datã,
timp de un an de zile. În ceea ce priveæte disponibilizãrile, nu
au dreptul sã ne dea afarã, deoarece avem un statut special.
Numãrul poliåiætilor trebuie sã rãmânã constant, iar sistemul este
fãcut în aæa fel încât, atunci când se pensioneazã un poliåist, se
angajeazã altul nou. Politica de management - resurse umane
urmãreæte numãrul de poliåiæti ce urmeazã a fi pensionaåi æi scot
la concurs un numãr de locuri egal cu cel al pensionãrilor din
anul respectiv.
În Franåa, ca poliåist, nu poåi sã desfãæori o altã activitate
remuneratã, decât pe cele legate de activitãåi de creaåie literarã
12
F R O N T I E R A
I n t e r v i u

sau artisticã æi, de asemenea, nu este permis ca soåia sau soåul
sã deåinã vreo firmã.
Poliåiætii francezi sunt organizaåi în sindicate, dar aceætia nu
au dreptul sã facã grevã. Bineînåeles, au dreptul sã organizeze
mitinguri sau maræuri de protest pentru cererea unor drepturi, dar
numai în haine civile.
Richard de Winter - Olanda
Mã numesc Richard de Winter, am
gradul de sergent æi-mi desfãæor activitatea
pe Aeroportul Schiphol, din Amsterdam. Am
22 de ani, æi sunt de aproape 5 ani în poliåie.
Am terminat æcoala în anul 2007, unde am
fãcut 2 ani de pregãtire militarã, deci am 3
ani de activitate efectivã.
Sunt în România din data din 11
septembrie æi stau pânã pe 11 octombrie,
în cadrul Misiunii „Hydra”, la fel ca æi
Dominique, misiune axatã pe combaterea
migraåiei ilegale a cetãåenilor provenind din
Asia. Agenåia Frontex, în urma unor analize
de risc, a considerat cã se impun asemenea
misiuni datoritã numãrului mare de cetãåeni
ilegali depistaåi în cadrul Uniunii Europene.
În aeroportul Otopeni, munca mea este de
a verifica documentele, împreunã cu colegii
români, de a verifica cine intrã sau iese din
Spaåiul European. Activitatea o desfãæor în a
doua linie de control.
Am gãsit aici adevãraåi profesioniæti,
foarte bine pregãtiåi. În principal, controlul de
frontierã se face la fel ca în Olanda; totuæi, sistemul de control
de aici, din Aeroportul Otopeni, este puåin diferit. Aparatele
din prima linie de control, de aici, sunt mai performante decât
cele pe care le avem noi în Olanda, aeroportul este mai mic,
traficul de pasageri este mai redus. Aceasta permite sã existe
un control mai riguros, atât în prima linie cât æi în a doua linie,
control fãcut de ofiåeri în comun cu agenåii. De asemenea, în
Olanda nu este permis sã se implementeze în vreo bazã de
date cetãåenii, indiferent cã sunt cetãåeni teråi sau din interiorul
Uniunii Europene. Ca un alt exemplu, companiile aeriene nu
sunt obligate æi nici nu ne dau listele cu cãlãtori.
Existã baze de date cu persoanele care au comis ilegalitãåi,
astfel cã orice persoanã, care tranziteazã punctele de frontierã
din Olanda, poate fi verificatã, dar nu implementatã. E foarte
important pentru noi sã avem o asemenea bazã de date, fiind în
spaåiul Schengen.
Este prima misiune în România æi pot spune cã sunt
impresionat de profesionalismul cu care îæi desfãæoarã activitatea
poliåiætii de frontierã români æi, bineînåeles, ar face faåã cu succes
æi în Olanda.
Noi aparåinem de Ministerul Apãrãrii, deci suntem militari,
iar aparatura æi logistica necesarã este asiguratã de Ministerul
Justiåiei. Royal Marechaussee Netherlands (Poliåia Militarã a
Olandei) este structura responsabilã pentru controlul la frontierã
în aeroporturi æi porturi maritime. Acest lucru implicã controlul
persoanelor care traverseazã frontiera, concentrându-se, în
primul rând, pe controlul documentelor de cãlãtorie. Aceætia,
pot opri autoturismele în trafic sã le verifice, deasemenea se
verificã navele în port æi pe mare.
Structura din care fac parte numãrã aproximativ 6.000 de
poliåiæti, dar, aceætia, pe lângã controlul frontierelor, mai au æi
alte atribuåii. Astfel, ei asigurã paza membriilor Familiei Regale
æi Majestãåii Sale - Regina Beatrix a Åãrilor de Jos, paza la
Monetãria Naåionalã, Corpuri Diplomatice æi asigurã asistenåa
pentru imigraåie. În plus, Marechaussee Royal este parte dintr-o
unitate de reacåie rapidã æi combatere a dezordinilor publice.
Alte unitãåi sunt implicate în combaterea traficului de droguri æi
arme de foc. Poliåiile locale din Afganistan æi Irak sunt instruite
de cãtre Marechaussee Royal.
Salariul porneæte de la 700-800 de euro, din timpul Academiei,
apoi, creæte lunar, în funcåie de rangul ocupat. Primul an de
academie este militar, dupã care eæti soldat, iar dupã al doilea
an devii sergent, ca mine. Ca sã devii ofiåer trebuie sã faci æi al
treilea an, terminând cu gradul de locotenent. Dupã terminarea
academiei, salariul ajunge la 1.400 de euro.
În ceea ce priveæte alte activitãåi remunerate, se poate,
exceptând anumite meserii, cum ar fi æofer de taxi, barman sau
angajat la vreo firmã de pazã. Dar, în Olanda, este permis sã ai
propria afacere, cum ar fi un restaurant, un bar, o salã de fitness
etc.
Chiriile pleacã de la 100 de euro în suburbii æi poate ajunge
la 8.000 euro în zonele ultra centrale. Pentru a-åi cumpãra, spre
exemplu, un apartament cu douã dormitoare, într-o zonã medie,
costã în jur de 180.000 euro, iar o casã în jur de 250.000 euro.
Majoritatea poliåiætilor au propria locuinåã, mai ales cei care au
familii. Criza economicã nu a afectat în nici un fel salariile
poliåiætilor.
Despre sindicate, nu vã pot spune mare lucru, deoarece, eu,
fãcând parte dintr-o structurã militarizatã, nu am voie sã ader la
vreunul, dar, poliåiætii sunt organizaåi în asemenea instituåii.
Gabi CRÃCIUN
Ætefan ANDREESCU
F R O N T I E R A
I n t e r v i u
13

În dimineaåa zilei de 20 octombrie a.c., o patrulã a SPF
Fãlciu, ce efectua controlul pe drumul dintre oraæul Murgeni
æi suburbia Cârja, a depistat trei cetãåeni care nu îæi justificau
prezenåa în zonã æi vorbeau cu un accent nespecific zonei.
Aceætia au declarat cã nu au nici un act de identitate asupra lor
æi au recunoscut cã au trecut râul Prut, intenåionând sã ajungã
în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã. Prin
verificãrile fãcute la Centrul Trilateral de la Galaåi,
s-a stabilit cã cei trei se numesc Serghei B., de
20 ani, Piotr N., de 20 ani, æi E.C., de 17 ani, æi
sunt toåi domiciliaåi în raionul Cahul, Republica
Moldova. De asemenea, pe malul râului Prut s-
au gãsit urmele de trecere: o saltea pneumaticã folositã pentru a
transporta îmbrãcãmintea, o pompã pentru saltea æi saci de plastic
în care au fost împachetate hainele.
Poliåiætii de frontierã vasluieni le-au
întocmit, celor trei persoane, lucrare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de intrare în åarã prin trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Numãrul migranåilor s-a dublat
Analizând fenomenul migraåiei ilegale
în zona de responsabilitate a IJPF Vaslui, se
constatã o creætere semnificativã. Statistic,
numãrul celor care au intrat ilegal în zona
de responsabilitate a Poliåiei de Frontierã
Vaslui, în acest an, este aproape cât totalul
înregistrat în ultimii doi ani.
Perioada
Structura
Total I.J.P.F. Vaslui
Din totalul celor care au trecut ilegal, 54 sunt cetãåeni
moldoveni, 3 sunt din Afganistan, 2 din Rusia æi 1 din Belarus. Æi
anul trecut migranåii erau, în majoritate, din Republica Moldova
(28), restul fiind din Georgia (4), Pakistan (2), Ucraina (1) æi
Belarus (1). În anul 2008 au trecut ilegal 27 de cetãåeni strãini
- 18 din Republica Moldova, 5 din Georgia, 2 din Afganistan æi
2008 2009
13 evenimente /
27 persoane
21 evenimente /
36 persoane
Primele 10 luni
ale anului 2010
31 evenimente
/ 60 persoane
câte unu din Belarus æi Irak.
Cel mai „încercat” sector este Fãlciu, unde, în acest an, au fost
depistaåi æi reåinuåi 36 de migranåi, urmat de Huæi (13 persoane)
æi Berezeni (11 persoane); persoanele au
trecut râul Prut pe gheaåã (2), înot (41),
cu barca (5), iar restul cu alte mijloace
improvizate (camere auto, plute, colaci,
bidoane de plastic etc.). De asemenea, 9
migranåi au trecut frontiera individual, iar
restul în grupuri de câte 2, pânã la 4.
Depistaåi de poliåiætii de frontierã
vasluieni, migranåii au declarat cã voiau sã
îæi caute un loc de muncã în România (16),
Italia (22), Austria (6), Germania (2), Grecia
(2), Portugalia (2), Spania (2), iar restul în
alte state din Uniunea Europeanã.
Adrian COROGEANU
MIGRAÅIE
Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, ascunæi în lada de scule
a unui TIR, cinci cetãåeni turci care intenåionau sã iasã ilegal din
România.
La PTF Vãræand - jud. Arad, în dimineaåa zilei de 12 octombrie
a.c., în jurul orei 4, s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul
român Claudiu C., în vârstã de 23 ani, conducând un camion
înmatriculat în România. Conform documentelor de însoåire, TIR-ul
se deplasa fãrã încãrcãturã, din România în Ungaria.
Cu ocazia efectuãrii controlului specific, asupra vehiculului,
poliåiætii de frontierã au descoperit, în lada de scule a acestuia, cinci
bãrbaåi care se sustrãgeau controlului de frontierã.
În urma cercetãrilor efectuate a rezultat cã persoanele gãsite
30 ani, care intenåionau sã se sustragã controlului de frontierã,
în vederea deplasãrii în Spaåiul Schengen.
Faåã de cele constatate, cetãåenii turci au declarat cã au
recurs la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru
Spaåiul Schengen.
Lucrãtorii noætri le-au întocmit, persoanelor în cauzã, actele
premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei, iar
vinovãåia æoferului urmeazã a fi stabilitã la finalizarea cauzei.
Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã, în
vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi
cãlãuzirea grupului, precum æi pentru stabilirea întregii activitãåi
infracåionale, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile
legale ce se impun.
Mihaela LEÆ
În noaptea de 20 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Beba Veche au organizat æi desfãæurat o acåiune
specificã pe linia combaterii migraåiei ilegale. În jurul orei 1.40,
ei au oprit, pentru control, pe raza localitãåii Cherestur, la câteva
sute de metri de frontiera cu Ungaria, un microbuz, solicitându-le
æoferului æi însoåitorului, cu domiciliul în judeåul Caraæ-Severin,
atât documentele de identitate cât æi sã prezinte interiorul maæinii,
pentru verificãri.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã timiæeni au descoperit
ascunæi, în mijlocul de transport, æapte bãrbaåi, æapte copii æi patru
femei, de origine iranianã.
Toate persoanele au fost conduse la sediul Sectorului PF,
pentru verificãri. În cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat æi trafic de migranåi.
În dimineaåa zilei de 25 octombrie a.c., poliåiæti
de frontierã din cadrul Sectorului PF Sânnicolau Mare au
reperat, cu ajutorul tehnicii de termoviziune, douã persoane
care se îndreptau spre frontiera cu Ungaria æi care nu îæi
justificau prezenåa în zonã.
Lucrãtorii noætri au procedat la legitimarea celor douã
persoane æi, pentru cã nu cunoæteau limba românã, i-au
condus la sediul Sectorului P.F., în vederea clarificãrii
situaåiei.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei
doi, Boubaker B., de 25 ani, æi Rochdi Z., de 23 ani, sunt
cetãåeni tunisieni, care încercau sã treacã ilegal frontiera,
folosindu-se de un telefon mobil dotat cu dispozitiv GPS,
ulterior intenåionând sã ajungã în Franåa.
Cei doi au intrat legal în åara noastrã, în baza
documentelor legale de cãlãtorie, au ajuns la Timiæoara,
unde au plãtit 200 de lei unui taximetrist, pentru a-i duce
pe raza localitãåii Cenad, pe unde au încercat sã treacã
frontiera ilegal, pe jos.
În cauzã a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Ciprian GAIC
14
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au descoperit, în zona de
responsabilitate, mai multe persoane care au traversat, prin
diverse modalitãåi, râul Prut æi care doreau sã ajungã în
spaåiul comunitar, pentru a-æi gãsi locuri de muncã.
În data de 4 octombrie a.c., în jurul orei 22.00, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Folteæti, aflaåi în misiune de supraveghere,
au observat, cu ajutorul autospecialei cu termoviziune, trei
persoane care se îndreptau dinspre frontierã cãtre localitatea
Vlãdeæti, jud. Galaåi.
În urma acåiunii specifice desfãæurate, poliåiætii au reåinut
persoanele, acestea neavând documente de identitate asupra
lor.
Din declaraåiile celor în
cauzã æi în urma verificãrilor
efectuate, a rezultat cã se
numesc C. Nicolae, P. Ion æi C.
Iulian, au vârste cuprinse între
18 æi 20 de ani æi au traversat
râul Prut cu ajutorul unei bãrci
pneumatice, pe care, ulterior, au
abandonat-o.
Poliåiætii de frontierã au mai
stabilit cã cei trei tineri doreau
sã ajungã în Austria, pentru a-æi
gãsi locuri de muncã.
Ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi
au întocmit celor trei persoane
dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de intrare în åarã prin
trecerea ilegalã a frontierei de
stat, urmând ca dosarul sã fie înaintat cãtre Parchetul de pe
lângã Judecãtoria Târgu-Bujor, cu propunerile legale.
Acåiune comunã, la limita dintre judeåele Vaslui æi Galaåi:
Aplicarea planului de cooperare dintre IJPF Vaslui æi IJPF Galaåi,
pentru organizarea æi executarea supravegherei frontierei de
stat, în vederea combaterii fenomenului migraåiei ilegale æi
infracåionalitãåii transfrontaliere, a dat rezultate. Patru migranåi
au fost depistaåi de poliåiætii de frontierã, chiar dacã îæi încercaserã
norocul, la limita dintre judeåe, convinæi fiind cã patrulele nu vor
fi aæa de vigilente.
În ziua de 12 octombrie a.c., la limita dintre judeåe, un
echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF Fãlciu æi SPF
Oancea a oprit, pentru control, autobuzul care circula pe ruta
Albeæti – Galaåi. În urma verificãrii identitãåii pasagerilor, au fost
depistaåi patru cetãåeni care nu aveau acte de identitate æi vorbeau
cu un accent ce nu era specific zonei. Aceætia au recunoscut cã
au trecut râul Prut înot cu câteva ore înainte, cu intenåia de a-æi
cãuta un loc de muncã în Italia.
În urma verificãrilor, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei
patru sunt cetãåeni moldoveni: Andrei Z., de 27 ani, Alexandru
V., de 28 ani, Boris D., de 20 ani, æi Mihail V., de 24 ani.
Celor patru li s-a întocmit
dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de intrare în åarã
prin trecerea ilegalã a frontierei
de stat.
18 octombrie 2010,
în jurul orei 04.00, poliåiætii
de frontierã din cadrul SPF
Folteæti, aflaåi în misiune pe
comunicaåia Bãneasa-Roæcani,
au observat æi reåinut douã
persoane care se deplasau æi
care nu aveau documente de
identitate asupra lor.
Din declaraåiile celor în
cauzã æi în urma verificãrilor
efectuate, a rezultat cã aceætia
sunt din Republica Moldova, se
numesc A. Ion æi C. Serghei, în
vârstã de 26, respectiv 21 de ani æi au traversat înot râul Prut,
dorind sã ajungã în Italia, pentru a-æi gãsi locuri de muncã.
Lucrãtorii din cadrul IJPF Galaåi au întocmit, celor douã
persoane, dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare
în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, urmând ca dosarul
sã fie înaintat Parchetul, de pe lângã Judecãtoria Târgu-Bujor, cu
propunerile legale.
Marcel ANTOHE
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Turnu æi SPF Nãdlac,
cu sprijinul operativ al SRI Arad, au reåinut 15 persoane din
Turcia, însoåiåi de trei cetãåeni români, care au încercat sã
ajungã ilegal în Spaåiul Schengen.
În noaptea de 20/21octombrie a.c., patrula de supraveghere
a frontierei de stat, din cadul SPF Turnu, a reåinut æapte persoane
de sex masculin care au încercat sã treacã ilegal din România în
Ungaria. Aceætia au fost reåinuåi, la aproximativ 300 metri
în interior faåã de teritoriul statului vecin, în marginea
localitãåii Turnu.
În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã sunt
cetãåeni din Turcia, cu vârste cuprinse între 18 æi 30 ani,
care intenåionau sã ajungã ilegal în Ungaria.
Câteva ore mai târziu, patrula de supraveghere a frontierei
de stat din cadrul SPF Nãdlac a reåinut opt persoane de sex
masculin, care au încercat sã treacã ilegal din România în
Ungaria. Bãrbaåii au fost depistaåi, la aproximativ 500 metri
interior faåã de teritoriul statului vecin, în trei autoturisme,
conduse de trei cetãåeni români, cu vârste cuprinse între
23 æi 32 ani.
În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã sunt cetãåeni
din Turcia, cu vârste cuprinse între 16 æi 28 ani, care au
intrat legal æi intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen.
Toåi cetãåenii turci au declarat cã doreau sã ajungã în
Germania pentru a-æi gãsi un loc de muncã æi cã au recurs
la aceastã metodã deoarece nu aveau vizã pentru Spaåiul
Schengen.
Cercetãrile sunt continuate de poliåiæti de frontierã, în
vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi
cãlãuzirea grupurilor, precum æi pentru stabilirea întregii
activitãåi infracåionale, la finalizarea cazurilor urmând a fi
luate mãsurile legale ce se impun.
Mihaela LEÆ
MIGRAÅIE
F R O N T I E R A
Æ t i r i
15

MIGRAÅI
16
Migraåie ilegalã la frontiera de Vest
Frontiera de vest a României va deveni, nu peste mult timp,
frontierã internã a spaåiului Schengen. În acel moment controlul
la frontierã va fi ridicat, iar circulaåia va fi liberã. În 2010 se
constatã, din statistici, cã numãrul celor care încearcã sã iasã
ilegal din România prin „poråile vestice” este în continuã creætere.
În sprijinul acestei remarci stau æi cazurile descoperite de cãtre
agenåii æi ofiåerii de frontierã din cadrul SPF Boræ, atât de la
frontiera verde cât æi în punctul de trecere, în luna octombrie a
acestui an. Prezentãm câteva exemple:
8 octombrie: în jurul orei 02.00, la PTF Boræ, pe sensul de
ieæire din åarã, la controlul unui microbuz, înmatriculat în judeåul
Iaæi, cãlãtorea, ca æi pasager, o tânãrã care a prezentat o carte de
identitate româneascã, eliberatã de autoritãåile din judeåul Iaæi.
Poliåistul, care a efectuat controlul de frontierã, a constatat
faptul cã persoana controlatã nu este una æi aceeaæi cu cea din
documentul prezentat, fapt pentru care a fost invitatã la sediul
sectorului, pentru verificãri.
În urma acestora s-a constatat
cã femeia a folosit un document
care aparåine unei altei persoane,
cetãåean român. În realitate ea este
cetãåean al R. Moldova, se numeæte
A. Mariana, are vârsta de 25 ani æi
a intrat legal în România, cu câteva
zile înainte, fiind posesoarea unei
vize româneæti.
Din declaraåiile acesteia a
reieæit faptul cã a intrat în posesia
cãråii de identitate la Chiæinãu,
prin intermediul unui conaåional,
a cãrui identitate nu o cunoaæte, cãruia urma sã îi
plãteascã suma de 2.600 euro. Femeia a declarat cã
a încercat sã iasã din România, prin aceastã metodã,
cu scopul de a ajunge în Italia.
Persoanei în cauzã i-au fost întocmite actele
premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de fals privind identitatea æi
tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat a
României.
8 octombrie: în jurul orei 23.30, poliåiætii
e frontierã de la SPF Boræ au oprit, pentru legitimare, pe
omunicaåia Oradea – Boræ, doi bãrbaåi, care se deplasau
aralel cu drumul european, pe jos, având ca direcåie
ontiera cu statul vecin. Trecând la legitimarea acestora, s-a
onstat faptul cã cei doi bãrbaåi sunt cetãåeni ai R. Moldova,
are nu îæi justificã prezenåa în zona de frontierã, motiv
entru care au fost conduæi la sediul sectorului.
Aici, bãrbaåii în cauzã, cu vârste de 34 æi respectiv 36 de
ni, au declarat poliåiætilor de frontierã cã au intrat legal în
omânia, în urmã cu o zi, având intenåia de a ajunge ilegal
n Franåa. S-au deplasat pânã în municipiul Iaæi, de unde au
ãlãtorit cu trenul pânã la Oradea. Au ajuns în data de 8
ctombrie a. c., în jurul orei 13.00, în staåia C.F.R. Oradea,
e unde s-au deplasat cu un autoturism, care circula în regim
e ,,taxi”, pânã la ieæirea din oraæ, cãtre localitatea Boræ. De
ci, bãrbaåii au declarat cã s-au deplasat pe jos, peste câmp,
olosindu-se de culturile înalte din teren, pentru a nu putea fi
bservaåi, pânã în apropierea frontierei, unde au fost reåinuåi
e patrula Poliåiei de Frontierã.
Cetãåenilor moldoveni le-au fost întocmite actele
premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat.
9 octombrie: în jurul orei 18.30 s-a prezentat, pentru
ieæi din åarã, prin PTF Boræ, o persoanã de sex feminin,
are a prezentat pentru control o carte de identitate
omâneascã, femeia fiind însoåitã de un bãrbat. Poliåistul
are a efectuat controlul de frontierã a avut suspiciuni în
legãturã cu autenticitatea documentului prezentat de cãtre
femeie, motiv pentru care, atât femeia cât æi însoåitorul
acesteia, au fost conduæi la sediul sectorului. Aici, în urma
verificãrilor, s-a stabilit faptul cã documentul, prezentat
de cãtre femeie, este fals, iar aceasta este cetãåeanã a R.
Moldova, se numeæte D. Liliana æi are vârsta de 35 ani.
Femeia a declarat poliåiætilor de frontierã cã a obåinut cartea de
identitate româneascã la Piatra-Neamå, contra sumei de 500 euro,
de la o persoanã despre care nu poate da relaåii. Totodatã, femeia
a mai declarat cã însoåitorul acesteia, cetãåeanul român B. Ionuå, în
vârstã de 35 ani, cu domiciliul în judeåul Neamå, cunoætea faptul
cã documentul pe care ea îl posedã este fals.
Numitei D. Liliana i-au fost întocmite actele premergãtoare
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de
complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals privind
identitatea în formã continuatã æi trecere ilegalã a frontierei de
stat în formã continuatã, iar numitului B. Florin pentru infracåiunea
de trafic de migranåi.
9 octombrie: în jurul orei 20.30, poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Boræ, care îæi desfãæurau activitatea la ,,frontiera verde”,
au oprit pentru control, pe raza
localitãåii Biharia, un autoturism
marca Dacia, care circula în regim
de ,,taxi”. Acesta se deplasa dinspre
localitatea Biharia cãtre localitatea
Satu Nou, localitate vecinã cu
frontiera ungarã. În autoturism
erau patru cetãåeni asiatici care nu
îæi puteau justifica prezenåa în zona
de frontierã. În urma cercetãrilor æi
verificãrilor efectuate s-a stabilit cã
cele patru persoane intenåionau
sã treacã ilegal frontiera de stat a
României, pentru a ajunge în Italia.
Având în vedere cele constatate,
persoanelor în cauzã li s-au întocmit
actele premergãtoare începerii
urmãririi penale, sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de
trecere ilegalã a frontierei de stat.
12 octombrie, ora 19.55,
poliåiætii de frontierã bihoreni au oprit,
pentru control, la intrarea în PTF Boræ,
un autoturism care circula în regim de
taxi, în care se aflau trei pasageri.
În momentul controlului documentelor, persoana aflatã în
partea dreaptã a æoferului a coborât din autoturism æi a fugit spre
linia de frontierã. Poliåiætii de frontierã au somat verbal bãrbatul
æi, deoarece acesta nu s-a oprit, au tras æase focuri de avertisment
în plan vertical, cu armamentul din dotare, cu respectarea
prevederilor legale.
Bãrbatul a ignorat somaåiile legale æi a continuat sã fugã, fapt
pentru care un poliåist de frontierã a tras trei focuri de armã la
nivelul picioarelor persoanei urmãrite, aceasta fiind rãnitã în spate,
la nivelul æoldului.
Imediat, poliåiætii de frontierã au anunåat SMURD Bihor,
care au intervenit æi au stabilizat persoana rãnitã, dupã care au
transportat-o la Spitalul Judeåean Bihor, unde i s-au acordat îngrijiri
medicale, în prezent starea acesteia fiind stabilã din punct de
vedere medical.
În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã persoana rãnitã
este cetãåeanul moldovean I. Valeriu, în vârstã de 29 ani. Acesta
a intrat legal în România, în data de 9 octombrie a.c., dar asupra
sa a fost gãsitã o carte de identitate bulgãreascã falsã; cu aceasta
intenåiona sã iasã ilegal din åara noastrã.
Celelalte douã persoane implicate sunt cetãåenii moldoveni
Zinaida I., în vârstã de 27 ani æi I. Roman, în vârstã de 25 ani, care
nu îæi justificau prezenåa în zona de frontierã.
Cercetãrile sunt continuate, sub coordonarea procurorului,
de cãtre poliåiætii de frontierã bihoreni, pentru a se stabili motivul
prezenåei în zonã æi gradul de implicare al celorlalte persoane.
14 octombrie: în jurul orei 22.00, cu ocazia misiunilor
de supraveghere æi control a zonei de competenåã, poliåiætii de
F R O N T I E R A
Æ t i r i

frontierã din cadrul SPF Boræ au observat, cu ajutorul aparaturii de
vedere pe timp de noapte, douã persoane, care se deplasau prin
vegetaåia din teren spre linia de frontierã.
Poliåiætii de frontierã bihoreni i-au somat pe cei în cauzã, însã
aceætia au ignorat somaåia verbalã, ceea ce a determinat executarea
unui foc de armã în plan vertical cu armamentul din dotare.
Cei doi bãrbaåi au fost reåinuåi la o distanåã de aproximativ 500
metri de linia de frontierã. În urma acestei acåiuni nimeni nu a fost
rãnit.
Bãrbaåii au fost conduæi la sediul sectorului poliåiei de frontierã,
în vederea stabilirii identitãåii acestora æi a întregii activitãåi
infracåionale. În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã aceætia
sunt cetãåeni moldoveni, cu vârste de 24 æi 26 de ani.
La cercetãri, bãrbaåii au declarat cã intenåionau sã treacã ilegal
în Ungaria, cu scopul de a ajunge într-o åarã din spaåiul Schengen,
pentru a-æi gãsi un loc de muncã. Cetãåenilor moldoveni le-au
fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã
a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale
care se impun.
17 octombrie: ora 05.30, la controlul de frontierã efectuat
la trenul Rapid 406, care circulã pe relaåia Braæov - Budapesta, în
unul dintre vagoane a fost legitimat cetãåeanul B.A. Vlãduå, care era
înconjurat de bagaje voluminoase, acoperite de o hartã turisticã. La
controlul compartimentului, a fost gãsitã, între bagajele acestuia,
o persoanã de sex masculin care a încercat sã se sustragã de la
controlul de frontierã æi sã iasã ilegal din România.
În urma verificãrilor efectuate æi a declaraåiilor persoanelor în
cauzã, s-a stabilit cã persoana ascunsã între bagaje este cetãåean din
Republica Moldova, iar în realitate se numeæte R. Alexei.
Acesta a intrat legal în România, iar la Piatra - Neamå, într-o
cafenea, s-a întâlnit cu numitul B. A. Vlãduå, care i-a promis cã,
în schimbul sumei de 200 euro, îl ajutã sã treacã ilegal frontiera
din România în Ungaria, dupã care sã ajungã în Germania, pentru
a-æi gãsi un loc de muncã. Cei doi au cãlãtorit cu diverse mijloace
de transport pânã în
localitatea Huedin, de
unde s-au îmbarcat
pe trenul Rapid 406,
iar în staåia C.F.R.
Oradea, B. A. Vlãduå
l-a ascuns, între
bagajele personale, pe
cetãåeanul moldovean.
Poliåiætii de frontierã
bihoreni i-au întocmit
numitului R. Alexei
actele premergãtoare
începerii urmãriri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat a României, iar
numitului B. A. Vlãduå, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trafic
de migranåi.
19 octombrie: ora 00.30, la PTF Boræ s-a prezentat, pentru
a ieæi din åarã, un bãrbat, la volanul unui autoturism marca Ford,
înmatriculat în Bulgaria. Bãrbatul a prezentat pentru control o carte
de identitate æi un permis de conducere româneæti, eliberate pe
numele unui bãrbat în vârstã de 26 ani.
Poliåistul de frontierã, care se afla la controlul documentelor, a
avut suspiciuni privind autenticitatea acestora, motiv pentru care
suspectul a fost condus la sediul sectorului, pentru continuarea
cercetãrilor. În urma acestora s-a stabilit faptul cã, atât cartea de
identitate, cât æi permisul de conducere, sunt false, bãrbatul se
numeæte, în realitate, T. Cosmin, în vârstã de 27 ani æi a apelat la
aceastã ,,metodã” deoarece nu posedã permis de conducere. Bãrbatul
a declarat poliåiætilor de frontierã faptul cã a obåinut documentele
false contra sumei de 150 euro, la Mediaæ, de la o persoanã pe care
nu o cunoaæte æi cã intenåiona sã ajungã în Polonia.
Poliåiætii de frontierã bihoreni i-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãrii penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de
fals privind identitatea, complicitate la fals material în înscrisuri
oficiale æi conducerea unui autovehicul fãrã a poseda permis de
conducere.
Cãtãlin - Dumitru SIMUÅ
... æi de Est
• În data de 20 octombrie, în jurul orelor 05.25, s-a prezentat la
PTF Sculeni, pe sensul de ieæire din åarã, cetãåeanul român P.L.F., în
vârstã de 31 ani, cu domiciliul în judeåul Bistriåa-Nãsãud, pasager
într-un autocar înmatriculat în Republica Moldova.
În urma verificãrilor specifice efectuate, poliåiætii de frontierã au
constatat cã pe numele bãrbatului sunt eliberate douã mandate de
executare a pedepsei cu închisoarea, pentru sãvâræirea infracåiunii
de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o
persoanã care nu posedã permis de conducere.
Poliåiætii de frontierã l-au predat, pe cel în cauzã, unui echipaj
de la Serviciul de Investigaåii Criminale din cadrul IPJ Iaæi.
• Tot în ziua de 20 octombrie a.c., în jurul orelor 06.55, o
patrulã de poliåisti de frontierã, din cadrul SPF Åuåora, pe timpul
executãrii unei misiuni de supraveghere, pe direcåia localitãåii de
frontierã Chipereæti, a observat cinci persoane a cãror prezenåã în
zonã era suspectã.
În urma interceptãrii æi legitimãrii, poliåiætii de frontierã au
constatat cã sunt patru bãrbaåi æi o femeie, cetãåeni ai Republicii
Moldova.
Din verificãrile efectuate s-a constatat cã cei în cauzã sunt
Vasile M., Petru L., Natalia M., Dumitru L. æi Vasile M., cu
vârste cuprinse între 16 æi 49 de ani. În bagajele acestora au
fost descoperite mai multe haine, diferite documente, telefoane
mobile æi bani.
Bãrbaåii au declarat cã au trecut înot râul Prut, iar femeia a
trecut cu ajutorul unei saltele pneumatice. Persoanele au mai
adãugat cã intenåionau sã ajungã în Italia, cu scopul de a cãuta
locuri de muncã.
Persoanelor în cauzã li s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecere ilegalã a
frontierei, ce va fi prezentatã Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Iaæi, pentru dispunerea mãsurilor legale.
Evenimentul de frontierã a fost cercetat de poliåiætii de
frontierã ieæeni în comun cu autoritãåile de frontierã ale Republicii
Moldova.
Dupã definitivarea cercetãrilor, cetãåenii au fost predaåi
autoritãåilor de graniåã ale statului vecin.
Denis Mihaela LAZÃR
80.000 USD, nedeclaraåi
În data de 16 octombrie a.c., în jurul orei 22.30, la PTF
„Henri Coandã” Bucureæti Otopeni s-a prezentat pentru a
ieæi din åarã cetãåeanul libanez Lorance E., care intenåiona
sã ajungã la Beirut.
Dupã efectuarea formalitãåilor de frontierã, cel în cauzã a
declarat lucrãtorilor vamali cã are asupra sa suma de 13.500
USD.
Existând suspiciuni cu privire la suma transportatã de cel
în cauzã, lucrãtorii vamali æi poliåiætii de frontierã au procedat
la efectuarea unui control amãnunåit al bagajelor pasagerului.
Cu aceastã ocazie, au fost descoperiåi în bagajul de calã al
cetãåeanului libanez, într-o pereche de pantofi, 80.000 USD,
care nu fuseserã declaraåi.
Ca urmare a faptului cã suma nedeclaratã depãæea limita
de 10.000 euro (valoare prevãzutã de normele BNR, care
nu trebuie declaratã
la trecerea frontierei),
autoritatea vamalã a
luat mãsura sancåionãrii
contravenåionale æi
reåinerii sumei de
80.000 USD în vederea
confiscãrii.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
17

FIÆÃ DE ALERTÃ
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciul Expertiza Documentelor de
Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF
Vizualizare în luminã albã
a aversului documentului,
specimen.
Vizualizare în luminã albã
a aversului documentului în
litigiu.
Vizualizare în luminã albã
a reversului documentului,
specimen.
Vizualizare în luminã albã a
reversului documentului în
litigiu.
18
Vizualizare în luminã albã
a fotografiei titularului
documentului, specimen,
realizatã prin imprimare
laser.
Vizualizare în luminã albã
a fotografiei titularului
documentului, în litigiu,
realizatã prin imprimare
laser.
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

Vizualizare în luminã
albã a unei zone mãrite
a fotografiei titularului,
documentului specimen,
imprimatã laser.
Vizualizare în luminã
albã a unei zone mãrite
a fotografiei titularului,
documentului în litigiu,
imprimatã laser dar diferitã
de original.
Zonã mãritã a desenului
de fond de pe aversul
documentului -
imprimare offset.
Zonã mãritã a desenului
de fond de pe aversul
documentului în litigiu -
imprimare inkjet.
Microtextul nu este vizibil.
Detaliu de pe aversul
documentului specimen cu
kinegrama de securitate.
Detaliu de pe aversul
documentului, în litigiu, cu
kinegrama de securitate.
Înscrisurile din kinegramã nu
sunt centrate
F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã 19

Vizualizare în
luminã albã
a fotografiei,
documentului
specimen, cu
evidenåierea
tehnologiei IPI
Vizualizare în
luminã albã a
fotografiei æi
datele titularului,
documentului în
litigiu, evidenåiate
prin tehnologia IPI
Vizualizare în luminã
ultravioletã a aversului
documentului specimen.
Hârtia absoarbe lumina.
Vizualizare în luminã
ultravioletã a aversului
documentului în litigiu.
Hârtia reflectã lumina.
20
Vizualizare în luminã
ultravioletã a reversului
documentului specimen.
Hârtia absoarbe lumina.
F R O N T I E R A
Vizualizare în luminã
ultravioletã a reversului
documentului în litigiu.
Hârtia reflectã lumina.
C r i m i n a l i s t i c ã

Poliåiætii de frontierã botoæãneni au
depistat, la domiciliul unui cetãåean
român, circa 7.505 pachete de åigãri
timbrate R. Moldova, în valoare totalã
de 65.000 lei. Întreaga cantitate de åigãri
a fost reåinutã în vederea confiscãrii, iar
bãrbatul s-a ales cu dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de contrabandã æi
evaziune fiscalã.
În cursul zilei de 22 octombrie a.c., acåionând în baza unor
informaåii, poliåiætii de frontierã botoæãneni au executat o acåiune
În noaptea de 2/3 octombrie a.c. poliåiætii de frontierã
maramureæeni au declanæat o acåiune specificã în vederea
destructurãrii unei grupãri infracåionale, axatã pe contrabandã
cu åigãri de provenienåã ucraineanã în raionul de responsabilitate
a SPF Sarasãu.
În zorii zilei de 3 octombrie a.c., lucrãtorii noætri au observat
pe DN 19, la aproximativ 600 m de linia de frontierã, un grup
de persoane în timp ce transporta æi încãrca, într-un microbuz
de culoare albã, mai multe colete voluminoase.
S-a procedat la somarea prin voce a celor în cauzã æi, datoritã
faptului cã aceætia nu s-au supus, au fost executate opt focuri de
avertisment în plan vertical. Microbuzul în cauzã a demarat în
trombã spre localitatea Huta Certeze.
În aceste condiåii s-a trecut imediat la
urmãrirea autovehiculului. Conducãtorul
acestuia, încercând sã scape de sub
urmãrire, a intrat în curtea numitului Petru
B., din localitatea Huta Certeze.
La scurt timp, æoferul microbuzului,
identificat în persoana numitului Ovidiu
C., de 21 ani, din localitatea Zalãu, a fost
reåinut, împreunã cu alåi doi complici,
Marius O., de 20 ani, din localitatea Zalãu
æi Vasile P., de 25 ani, din localitatea Seini,
în timp ce încercau sã parãseascã zona, cu
un taximetru.
La adresa mai sus amintitã a fost descoperitã cantitatea de
47 baxuri (23.500 pachete) åigãri de provenienåã ucraineanã,
marca Viceroy, împachetate în folie neagrã æi legate cu sfoarã
Poliåiætii de frontierã timiæeni au descoperit, la domiciliul
unei persoane din Stamora Germanã, peste 30 de baxuri cu åigãri
de contrabandã, în valoare de aproape 16.000 de euro.
În seara zilei de 19 octombrie a.c., în jurul orei 19.45, lucrãtori
specializaåi din cadrul Biroului Combaterea Infracåionalitãåii
Transfrontaliere al I.J.P.F. Timiæ au obåinut date æi informaåii
potrivit cãrora Nicolae J., în vârstã de 28 ani,
din Stamora Germanã, în jurul orei 19.30,
a transportat la domiciliul sãu o importantã
cantitate de åigãri de contrabandã.
Poliåiætii de frontierã, cu sprijinul SJIPI
Timiæ, au monitorizat activitatea suspectului
æi, în dimineaåa zilei de 20.10.2010, au
sesizat Parchetul de pe lângã Judecãtoria
Deta cu privirea la sãvâræirea infracåiunii
de deåinere în afara antrepozitului fiscal
sau comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã
pe linia combaterii traficului cu produse accizabile, procedând æi
la efectuarea unei percheziåii domiciliare în localitatea Ætefãneæti,
unde locuia Daniel T., în vârstã de 22 ani, persoanã suspectã de
implicare în traficul ilegal de åigãri.
În imobilul percheziåionat, poliåiætii de frontierã au descoperit
150.100 åigarete (7.505 pachete), marca Plugarul,
de provenienåã R. Moldova, prejudiciul evaluat fiind
de aproximativ 65.000 lei. Din cercetãri a rezultat
cã Daniel T. colecta æi depozita åigãri produse în R.
Moldova, ulterior trecând la comercializarea lor în
pieåele judeåului Botoæani. Åigãrile au fost ridicate
în vederea continuãrii cercetãrilor, alãturi de alte
obiecte æi bunuri necesare cercetãrii.
Pe numele lui Daniel T. s-a întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de
„contrabandã” æi „evaziune fiscalã”. Cel în cauzã a
fost prezentat Parchetului æi, respectiv, Judecãtoriei
Sãveni, cu propunere de arestare preventivã, iar pe
numele acestuia a fost emis un mandat de arestare preventivã
pentru o perioadã de 30 zile.
Minodora RÃCNEA
de culoare albã, precum æi microbuzul în cauzã. Proprietarii
imobilului, Petru B., în vârstã de 58 ani, æi Ana B., de 51 ani au
recunoscut participarea lor la aceastã activitate infracåionalã.
Din verificãrile æi cercetãrile întreprinse ulterior a fost
identificat æi liderul acestei grupãri infracåionale, în persoana
numitului G.R., precum æi o altã persoanã implicatã, respectiv
Marin C., în vârstã de 41 ani, din localitatea Seini, care aveau
æi rolul de antemergãtori în asigurarea transportului mãrfii de
contrabandã, folosind, în acest sens, mai multe autoturisme.
Celor æapte persoane li s-a întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de contrabandã.
Faåã de numiåii Marin C., Marius O., Ovidiu C. æi Vasile P.
s-a dispus reåinerea pentru 24 de ore, urmând
sã fie prezentaåi instanåei cu propunere de
arestare.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare
de peste 201.000 lei, a fost ridicatã
în vederea confiscãrii, iar microbuzul
æi autoturismele folosite în activitatea
infracåionalã au fost indisponibilizate la
sediul I.J.P.F. Maramureæ.
Pe timpul desfãæurãrii acåiunii, lucrãtorii
IJPF Maramureæ au solicitat æi sprijinul
colegilor de la IJPF Satu Mare.
Cercetãrile continuã în vederea
documentãrii întregii activitãåi infracåionale
æi a identificãrii tuturor persoanelor implicate æi luarea
mãsurilor legale ce se impun.
Radu LUNGU
a fi marcate sau marcate necorespunzãtor ori cu marcaje
false peste limita a 10.000 de åigarete, solicitând instanåei
eliberarea unei autorizaåii de percheziåie domiciliarã.
În aceeaæi zi Judecãtoria Deta a emis autorizaåie de
percheziåie, în cursul acåiunii fiind descoperite la domiciliul
persoanei în cauzã 12.400 pachete cu åigãri netimbrate,
marca „Bond”, de provenienåã Muntenegru, 2.400 pachete
cu åigãri marca „Fast”, fabricate în Serbia æi
1.000 pachete cu åigãri fãrã timbru, marca
„Partner”, de provenienåã Macedonia, a cãror
valoare este de aproape 16.000 de euro.
Persoana în cauzã a fost reåinutã pe
o perioadã de 24 de ore, urmând sã fie
prezentatã magistraåilor cu propunere
de arestare preventivã. Cercetãrile sunt
continuate de cãtre poliåiætii de frontierã, sub
coordonarea procurorilor, la finalul anchetei
urmând sã fie dispuse mãsurile legale care se
impun.(Ciprian GAIC)
Contrabandã c
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au descoperit,
în douã automarfare, conduse de doi cetãåeni greci,
aproximativ 900.000 pachete de åigãri, în valoare de
peste 7.800.000 lei, aceasta fiind cea mai mare capturã de
åigãri înregistratã de poliåiætii de frontierã în acest an.
În data de 9 octombrie a.c., în jurul orei 15.30,
la PTF Giurgiu Rutier, pe sensul de
intrare în åarã, s-a prezentat cetãåeanul
grec Valerios K., în vârstã de 53 ani,
conducând un autocamion încãrcat,
conform documentelor de însoåire a
mãrfii, cu cosmetice din Grecia pentru
o firmã din Ungaria.
Existând suspiciuni cu privire la
marfa transportatã æi în baza analizei
de risc, poliåiætii de frontierã au
efectuat un control amãnunåit asupra
autocamionului, ocazie cu care au
descoperit, ascunse prin metoda „capac”, o cantitate de 450.000
pachete de åigãri, marca Kaif, pentru care æoferul nu poseda
documente justificative de provenienåã æi transport.
Câteva ore mai târziu, în jurul orei 19.00, un æofer al unui
autocamion înmatriculat în România, ajuns în apropierea liniei de
control din P.T.F.Giurgiu Rutier, a abandonat maæina æi a încercat
sã fugã spre Bulgaria. Imediat poliåiætii de frontierã au constituit
o echipã operativã, care a reåinut, în zona Podului Giurgiu-Ruse,
persoana în cauzã, identificat ca fiind cetãåeanul grec Christoforos
P., în vârstã de 29 ani.
La controlul corporal
efectuat, asupra bãrbatului
au fost gãsite certificatele de
înmatriculare æi documentele
de însoåire a mãrfii, ce aparåin
autocamionului din care
acesta a fugit.
Conform acestora,
cetãåeanul grec transporta
produse cosmetice (æerveåele
demachiante) din Grecia
pentru o firmã din România.
Existând suspiciuni cu
privire la marfa transportatã
æi în baza analizei de risc, poliåiætii de frontierã au
efectuat un control amãnunåit asupra autocamionului,
ocazie cu care au descoperit, ascunsã prin metoda
„capac”, cantitatea de 427.000 pachete de åigãri marca
MATCH, pentru care æoferul nu poseda documente justificative de
provenienåã æi transport.
Întreaga cantitate de åigãri - 877.000 pachete - în valoare de
peste 7.800.000 lei, a fost reåinutã în vederea confiscãrii, iar æoferii
celor douã tir-uri sunt cercetaåi penal pentru contrabandã æi deåinere
de produse accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate.
Poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea identificãrii
tuturor persoanelor implicate în cauzã, la finalizare urmând a fi
luate mãsurile legale ce se impun.
• În seara zilei de 20 octombrie a.c., lucrãtorii p.f. din cadrul
S.P.F. Vicov, pe timpul executãrii unei misiuni specifice, au
descoperit, în apropierea frontierei de stat, pe teritoriul României,
un microbuz marca „Ford Tranzit”, înmatriculat în Bulgaria. În
cadrul acåiunii, poliåiætilor de frontierã au fost interceptate æi reåinute
douã persoane, dupã ce s-a tras cu armamentul din dotare un foc
de avertisment în plan vertical.
În urma verificãrilor efectuate de poliåiætii de frontierã, s-a
constatat cã cele douã persoane sunt B. Ilie, în vârstã de 30
ani, din Bilca æi H.Vasile, în vârstã de 50 ani, domiciliat în
comuna Gãlãneæti. Deoarece în autoturism se afla o cantitate
mpresionantã de åigãri, poliåiætii de frontierã au luat mãsura
ransportãrii autoturismului la sediul S.P.F. Vicov unde, în
urma controlului amãnunåit, au descoperit 41.400 pachete
de åigãri (29.400 pachete marca „Viceroy”, de provenienåã
ucraineanã æi 12.000 pachete marca „Doina”, de provenienåã
R. Moldova.
În cauzã s-a stabilit un prejudiciu cauzat bugetului de
stat de peste 360.000 lei; poliåiætii de frontierã le-au întocmit
celor douã persoane acte premergãtoare sub aspectul
Contrabandã cu åigãri
sãvâræirii infracåiunilor de trecere ilegalã a frontierei de
stat æi contrabandã agravantã. Întreaga
cantitate de åigãri a fost ridicatã în
vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de
rontierã suceveni, iar autoturismul marca
„Ford Tranzit” a fost indisponibilizat la
sediul S.P.F. Vicov, pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Faåã de numitul B. Ilie s-a dispus
mãsura reåinerii pe 24 de ore, iar în urma
prezentãrii celor doi la procurorul de caz
s-a dispus faåã de aceætia mãsura obligãrii
de a nu pãrãsi localitatea pe o perioadã de 30 de zile, începând
cu data de 22.10.2010.
• În seara zilei de 20 octombrie a.c., lucrãtorii p.f. din
cadrul SPF Vicov, pe timpul executãrii unei misiuni specifice, au
descoperit, în apropierea frontierei de stat, pe teritoriul României,
un microbuz marca „Ford Tranzit”, înmatriculat în Bulgaria.
În cadrul acåiunii poliåiætilor de frontierã, au fost interceptate æi
reåinute douã persoane, dupã ce s-a tras cu armamentul din dotare
un foc de avertisment în plan vertical.
În urma verificãrilor efectuate de poliåiætii de frontierã, s-a
constatat cã cele douã persoane sunt B. Ilie, în vârstã de 30 ani,
din Bilca æi H.Vasile, în vârstã de 50 ani, domiciliat în comuna
Gãlãneæti. Deoarece în autoturism se afla o cantitate impresionantã
de åigãri, poliåiætii de frontierã au luat mãsura transportãrii
autoturismului la sediul S.P.F. Vicov unde, în urma controlului
amãnunåit, au descoperit 41.400 pachete de åigãri (29.400 pachete
marca „Viceroy”, de provenienåã ucraineanã æi 12.000 pachete
marca „Doina”, de provenienåã R. Moldova.
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor douã persoane acte
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trecere
ilegalã a frontierei de stat æi contrabandã agravantã. Întreaga
cantitate de åigãri a fost ridicatã, în vederea
confiscãrii, de cãtre poliåiætii de frontierã
suceveni, iar autoturismul marca „Ford Tranzit”
a fost indisponibilizat la sediul S.P.F. Vicov, pânã
la finalizarea cercetãrilor.
Faåã de numitul B. Ilie s-a dispus mãsura
reåinerii pentru 24 de ore, iar în urma prezentãrii
celor doi la procurorul de caz s-a dispus, faåã de
aceætia, mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea
pe o perioadã de 30 de zile, începând cu data de
22 octombrie a.c. (Ilie POROCH-SERIÅAN)
În data de 26 octombrie a.c., ora 08.00, la PTF Galaåi-Giurgiuleæti s-a prezentat
pentru a intra în åarã cetãåeanul italian P. Isidoro Giovanni, în vârstã de 47 ani, care
conducea un autoturism marca „FORD”, înmatriculat în Italia.
La controlul efectuat la trecerea frontierei, acåionând în baza analizei de risc,
poliåiætii de frontierã, împreunã cu lucrãtorii vamali, au descoperit, ascunse în
locaæuri special amenajate în plafonul, sub scaunele æi dedesubtul autoturismului,
7.550 pachete cu åigãri, mãrcile „Winston Blue” æi „Plugarul”, destinate
comercializãrii pe piaåa neagrã din Italia.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de aproximativ 18.000 lei, precum æi
autoturismul, în valoare de 30.000 lei, au fost reåinute în vederea confiscãrii de
cãtre inspectorii vamali, iar cetãåeanul italian a fost sancåionat contravenåional cu
amendã în valoare de 10.000 lei.
22 F R O N T I E R A
Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã maramureæeni au descoperit æi confiscat,
în urma unei acåiuni pe linia combaterii contrabandei cu åigãri în
zona de competenåã, 15.000 euro, 30.000 lei æi 7.470 pachete
åigãri de provenienåã ucraineanã.
În cursul zilei de 5 octombrie a.c., în baza unor date æi
informaåii deåinute, lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ au
organizat o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri
de provenienåã ucraineanã.
Astfel, în jurul orei 10.45, un echipaj al poliåiei de frontierã
a încercat sã opreascã în trafic, la ieæirea din localitatea Sighetu
Marmaåiei, un autoturism marca Opel Zafira, condus de Toader
H., din localitatea Remeåi. Acesta nu a oprit la semnalul
poliåistului de frontierã, mãrind viteza.
În condiåiile date s-a solicitat sprijinul
IPJ Maramureæ pentru a opri autoturismul
în localitatea Deseæti, iar poliåiæti de
frontierã au continuat urmãrirea.
Maæina, în cauzã, nu a oprit nici
la semnalul regulamentar al poliåiætilor
din localitatea Deseæti, continuându-æi
deplasarea în mare vitezã spre localitatea
Baia Mare.
Poliåiætii de frontierã au continuat
urmãrirea æi, dupã aproximativ douã
ore, au identificat æi oprit autoturismul
în cauzã, condus de Toader H., în timp ce cobora pe un drum
forestier din muntele Gutâi.
La control s-a constatat cã autovehiculul avea baia de ulei
spartã, spoilerul faåã era rupt, iar interiorul maæinii era gol.
A fost solicitat la faåa locului æi echipajul poliåiei, care a
luat mãsura suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce pe
o perioadã de 30 zile, pentru cã nu a oprit la semnal, conform
O.U.G. 195/2002, art. 100, al. 3, lit. F.
Toader H. a fost condus la sediul Sectorului Poliåiei de
Frontierã Sighetu Marmaåiei, timp în care efective sporite din
cadrul IJPF Maramureæ æi IPJ Maramureæ au început sã scotoceascã
pãdurea din muntele Gutâi, pentru a descoperi åigãrile, pânã la
lãsarea intunericului.
În seara zilei de 6 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã din
cadrul S.P.F. Negreæti Oaæ, aflaåi în misiune de supraveghere a
frontierei de stat, au observat, cu ajutorul aparatului de vedere
pe timp de noapte, un grup de persoane care transporta,
dinspre frontierã spre interiorul åãrii noastre, mai multe colete
voluminoase. Persoanele au fost somate prin voce æi, deoarece
nu s-au supus somaåiilor, a fost necesarã folosirea armamentului
din dotare, executându-se 30 de focuri de avertisment în plan
vertical, cu respectarea procedurilor legale.
Imediat s-a reuæit reåinerea æi identificarea celor trei persoane:
este vorba despre cetãåeni ucraineni cu vârste cuprinse între 19
æi 35 de ani.
În urma inventarierii coletelor transportate de cãtre aceætia s-a
stabilit cã este vorba despre 15 baxuri de åigãri – 7.500 pachete
– de provenienåã ucraineanã. Întreaga cantitate de åigãri, în
valoare de 32.250 ron, a fost confiscatã, conform legislaåiei în
vigoare, iar celor trei cetãåeni ucraineni li s-au întocmit dosare
penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi intrare
în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat.
În dimineaåa zilei de 23
octombrie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul S.P.F. Halmeu
au observat, la circa 550 metri de
linia de frontierã spre interiorul
åãrii noastre, o persoanã care se
deplasa dinspre un teren agricol
spre drumul ce duce în localitatea
Cidreag. Imediat, la nivelul
sectorului s-a declanæat o acåiune
pe linia combaterii contrabandei cu
produse din tutun, acåiune în cadrul
cãreia a fost folosit æi elicopterul
Cum acest lucru nu s-a reuæit, a doua zi, poliåiætii de frontierã
maramureæeni au reluat cercetãrile în zonã æi, în jurul orei
14.00, în pãdure au fost descoperite, în mai multe locuri, pe
o suprafaåã foarte întinsã, ascunse sub crengi æi frunze, cinci
colete voluminoase, învelite în folie de culoare neagrã æi legate
încrucisat cu sfoarã de culoare albã. În urma inventarierii acestora,
a rezultat cantitatea de 3.290 pachete åigãri de provenienåã
ucraineanã (2.490 pachete Viceroy æi 800 pachete Jin Ling).
În cauzã s-a înregistrat dosar penal privind pe Toader H. æi
âræirii infracåiunii de contrabandã, faptã
evãzutã æi pedepsitã de art.270, alin.3
in L.86/2006 privind Codul Vamal al
României, modificatã prin O.U.G.54/
2010.
S-a solicitat autorizaåie de percheziåie
a domiciliul lui Toader H., în urma
reia poliåiæti din cadrul IJPF Maramureæ
descoperit, ascunse într-o groapã din
curtea imobilului, sub o cantitate mare de
pietriæ, æase colete voluminoase ambalate
identic cu cele descoperite în pãdure,
care conåineau 4.180 pachete åigãri de
provenienåã ucraineanã (2.000 pachete
marca Viceroy æi 2.180 pachete marca Jin
Ling).
Totodatã, au fost descoperite, îngropate în pãmânt æi acoperite
cu ætiuleåi de porumb, într-o pungã de nailon, 15.000 euro æi
30.000 lei, obåinuåi în urma desfãæurãrii activitãåii infracåionale
æi 2 telefoane mobile.
Întreaga cantitate de åigãri descoperitã, sumele de bani æi
telefoanele au fost ridicate în vederea confiscãrii.
Faåã de numitul Toader H. s-a dispus reåinerea pentru 24
ore; lucrãtori din cadrul IJPF Maramureæ continuã cercetãrile,
sub coordonarea prim-procurorului Parchetului de pe lângã
Judecãtoria Sighetu Marmaåiei, în vederea documentãrii
întregii activitãåi infracåionale æi a identificãrii tuturor
persoanelor implicate.
Radu LUNGU
aparåinând Inspectoratului General de Aviaåie. Totodatã,
au fost informate autoritãåile de frontierã ucrainene, pentru
cercetarea în comun a evenimentului.
Poliåiætii de frontierã au identificat persoana depistatã ca
fiind un localnic din Cidreag, iar la micã distanåã de locul
în care acesta a fost observat, lucrãtorii noætri au identificat
alte trei persoane, de sex masculin, aflate în mijlocul unui
lan de porumb. Este vorba despre trei cetãåeni din Cidreag,
cu vârste cuprinse între 22 æi 37 de ani. La cercetarea
amãnunåitã a zonei au fost descoperite, la aproximativ 400
de metri de linia de frontierã, 21 de colete ambalate în
folie de plastic de culoare neagrã, care conåineau 10.500
pachete de åigãri de provenienåã ucraineanã, în valoare de
peste 44.000 RON.
Cele patru persoane au fost conduse la sediul Sectorului
Poliåiei de Frontierã Halmeu pentru verificãri, iar åigãrile
au fost ridicate de poliåiætii de frontierã pentru continuarea
cercetãrilor.
Dupã audierea celor patru cetãåeni din Cidreag, acestora
le-a fost întocmitã lucrare penalã
pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la contrabandã.
În cele douã cazuri cercetãrile
sunt continuate de cãtre poliåiætii
de frontierã sãtmãreni pentru
identificarea tuturor persoanelor
implicate æi luarea mãsurilor legale
ce se impun.
Oana TOTOREAN
Contrabandã cu åigãri
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

În urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiætii de frontierã
din cadrul IJPF Botoæani, un cetãåean cu dublã cetãåenie,
moldoveano-portughezã, s-a ales cu dosar penal pentru uz de
fals, acesta încercând sã scoatã din România un autoturism,
folosind documente falsificate.
În data de 21
octombrie a.c., în jurul
orelor 14.30, în Punctul
de Trecere a Frontierei
Stânca s-a prezentat,
pentru a ieæi din åarã,
cetãåeanul Ion S., de 43
ani, cetãåean cu dublã
cetãåenie, moldoveanoportughezã.
Cetãåeanul
conducea
un
autoturism marca Fiat
Punto, înmatriculat în
Portugalia. La controlul de frontierã, cetãåeanul a prezentat
certificatul de înmatriculare, permisul de conducere, precum æi
asigurarea de tip carte verde.
Poliåiætii de frontierã au verificat documentele æi au constatat
cã existã suspiciuni asupra asigurãrii, deoarece aceasta era emisã
în 2008, iar autoturismul este fabricat în 2009. Din aceste
motive, poliåiætii de frontierã au procedat la verificarea
bazei de date Interpol. În urma verificãrilor, s-a constatat
cã maæina, cu o valoare de piaåã de 12.000 euro, este
declaratã furatã din Elveåia, din 29 iunie a.c. Bãrbatul a
declarat cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã maæina
este furatã, intenåionând sã ajungã în R. Moldova.
Cetãåeanului i-a fost întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de „uz de fals”, documentele
urmând a fi înaintate Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Sãveni. Autovehiculul a fost indisponibilizat la sediul IJPF
Botoæani, iar bãrbatul este cercetat în stare de libertate.
Minodora RÃCNEA
Autovehicule furate
Luni, 4 octombrie a.c., la PTF Petea, judeåul Satu Mare, s-
a prezentat pentru a intra în åarã cetãåeanul român Vasile Ioan
M., în vârstã de 42 ani, domiciliat pe raza judeåului Maramureæ.
Acesta conducea un ansamblu format dintr-un cap tractor, marca
Iveco Eurostar æi semiremorcã, marca Schmitz, ambele aparåinând
unei societãåi comerciale din Maramureæ.
Cu ocazia formalitãåilor
pentru intrarea în åarã, la
controlul documentelor, æoferul
a prezentat actele personale
æi pe cele ale autotractorului.
În urma verificãrilor efectuate,
poliåiætii de frontierã au constatat
cã autocamionul, marca Iveco,
figureazã ca fiind furat din Italia,
din octombrie 2005.
În cauzã au fost întocmite acte
premergãtoare începerii urmãririi
enale pentru sãvâræirea
infracåiunii de tãinuire la
rt, autovehiculul fiind indisponibilizat la sediul IJPF Satu
are, pentru continuarea cercetãrilor. (Oana TOTORAN)
În aceeaæi zi, poliåiætii de frontierã din cadrul
roului Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere al
IJPF Constanåa au desfãæurat o acåiune specificã pe linia
ombaterii traficului cu maæini furate. Astfel, a fost oprit în
afic, pe o stradã din municipiul Mangalia, un autoturism
arca Nissan Pathfinder, înmatriculat în Italia, condus de
tãåeanul român T. Florea, în vârstã de 41 ani, domiciliat
judeåul Mureæ.
În urma verificãrilor efectuate prin Interpol, a rezultat
ptul cã autoturismul în cauzã figureazã ca fiind furat din
Italia, din luna iulie 2010.
În data de 26 octombrie a.c., în jurul orei 12.00, poliåiætii
de frontierã din cadrul IJPF Bihor au oprit, pentru control, pe
raza municipiului Oradea, un autoturism marca BMW 325i,
înmatriculat în Italia. La volanul autoturismului se afla un
bãrbat, cetãåean român domiciliat în Oradea.
Întrucât exista suspiciunea cã autoturismul este furat,
poliåiætii de frontierã l-au condus pe æofer la sediul I.J.P.F.
Bihor, pentru verificãri. În urma acestora a rezultat faptul cã
autoturismul BMW 325i, fabricaåie 2006, figureazã ca fiind
furat de pe teritoriul Italiei de la mijlocul acestei luni.
Æoferului autoturismului i s-au întocmit acte premergãtoare
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tãinuire la furt, iar
autoturismul, în valoare de aproximativ 15.000 euro, a fost
indisponibilizat la sediul I.J.P.F. Bihor.
Cãtãlin - Dumitru SIMUÅ
Autoturismul, în valoare de aproximativ 20.000 euro, a fost
indisponibilizat la sediul G.N. Mangalia în vederea continuãrii
cercetãrilor, iar conducãtorului auto i s-a întocmit lucrare penalã
pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, la finalizare
urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.
Tot în data 4 octombrie a.c., în jurul orelor 04.30, la
PTF Stânca, judeåul Botoæani, s-a prezentat pentru efectuarea
formalitãåilor specifice Alexandr C., în vârstã de 24 ani, cu dublã
cetãåenie românã æi moldoveneascã conducând un autoturism
marca Land Rover Freelander 2, înmatriculat în Germania.
La controlul de frontierã, cetãåeanul a prezentat certificatul
de înmatriculare emis în Germania, o împuternicire din partea
proprietarului autovehiculului, precum æi asigurarea tip carte
verde.
Poliåiætii de frontierã au verificat documentele în baza de
date Interpol, ocazie
cu care s-a constatat
cã maæina este
declaratã furatã din
Germania, din luna
ianuarie a.c. Bãrbatul
a declarat cã maæina
i-a fost încredinåatã
de cetãåeanul german
pentru a ajunge cu ea
în R. Moldova.
Æoferului i-a fost
întocmit dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunii de „furt”, documentele urmând
a fi înaintate Parchetului de pe lângã Judecãtoria Sãveni.
Autovehiculul a fost indisponibilizat la sediul IJPF Botoæani, iar
tânãrul este cercetat în stare de libertate. (Minodora RÃCNEA)
24 F R O N T I E R A
Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat æi reåinut un
autovehicul de lux, BMW X6, în valoare de aproximativ 70.000
de euro, ce figura ca fiind furat din România, pe care un cetãåean
român încerca sã-l scoatã din åarã.
În data de 17 octombrie a.c.,în jurul orei 19.10, la PTF
Vama Veche, judeåul Constanåa, s-a prezentat, pentru a ieæi din
åarã, cetãåeanul român I.M., în vârstã de 49 ani, conducând un
autoturism marca BMW X6, fabricat în anul 2009, înmatriculat
în România.
La verificarea documentelor autoturismului au fost descoperite
indicii de falsificare a certificatului de înmatriculare (textul greu
de vizualizat, urme de modificãri chimice ale ætampilei), iar
numerele de înmatriculare aplicate pe maæinã erau false.
Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri în bazele de date
operative, în urma cãrora a rezultat faptul cã autovehiculul în
cauzã figureazã ca fiind furat la începutul lunii august de pe raza
judeåului Constanåa.
Autoturismul, cu o valoare de catalog de aproximativ 70.000
euro, a fost indisponibilizat la sediul Grupului de Nave Mangalia,
pânã la finalizarea cercetãrilor.
Totodatã, æoferului i s-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la furt, punerea în circulaåie pe drumurile publice
a unui autovehicul cu numere false de înmatriculare æi uz de
fals.
În data de 11 octombrie a.c., s-a prezentat în PTF Negru Vodã, pentru a ieæi
din åarã, cetãåeanul român Mitala C., în vârstã de 31 ani, din localitatea Constanåa,
conducând un autoturism marca Opel Astra, de culoare albã, înmatriculat în
Franåa.
Existând suspiciuni cu privire la certificatul de înmatriculare al autoturismului,
purtând însemnele autoritãåilor franceze, s-a procedat la introducerea acestuia în
linia a-II-a de control, unde, în urma verificãrii aprofundate, cu mijloacele tehnice
din dotare, de cãtre formatorii pe falsuri în documente, a reieæit cã este fals total,
datoritã suportului de material folosit, precum æi lipsei de reacåie la razele UV.
S-au întocmit actele premergãtoare împotriva numitului M.C. pentru sãvâræirea
infracåiunii de uz de fals, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 291 Cod Penal, urmând
ca lucrarea penalã sã fie prezentatã procurorului de caz.
În data de 12 octombrie, s-a prezentat în PTF Negru Vodã,
pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul român Bejenaru Z. L., în vârstã de
27 ani, din localitatea Constanåa, conducând un autoturism marca
Alfa Romeo GTV, de culoare portocalie, înmatriculat în Italia.
În baza profilului de risc existent pe linia TIAF, s-a procedat la
introducerea mijlocului de transport în linia a-II-a de control, unde,
în urma verificãrilor efectuate în baza de date a INTERPOL, a reieæit
cã autoturismul, în cauzã, figureazã ca fiind furat din Italia la data
de 20 februarie a.c.
S-au întocmit actele premergãtoare împotriva numitului B.Z.L.
pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, faptã prevãzutã
æi pedepsitã de art.26 coroborat cu art.208 Cod Penal, urmând ca
lucrarea penalã sã fie prezentatã procurorului de caz.
Autoturismul, în valoare de aproximativ 10.000 euro, se
aflã indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Alexandru NICOLIN
În ziua de 1 octombrie a.c.,
în jurul orelor 01.30, poliåiætii de
frontierã giurgiuveni au depistat, în
zona de competenåã, un autocamion
marca Renault, care figura furat din
Lituania din 2010.
Astfel, în urma activitãåilor
specifice, lucrãtori din cadrul PTF
Giurgiu au depistat, la intrarea în
åarã, pe cetãåeanul ucrainean Anatoli
S., în vârstã de 55 ani, care conducea
un autocamion marca Renault,
culoare albastru, an fabricaåie 2003,
înmatriculat în Bulgaria.
În urma verificãrilor, a rezultat cã
F R O N T I E R A
Æ t i r i
autocamionul figureazã furat în Lituania,
din 17 iulie a.c.
Æoferului în cauzã i s-au întocmit
acte premergãtoare de cercetare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la furt æi a fost prezentat
Parchetului de pe lângã Judecãtoria
Giurgiu, care a dispus cercetarea în
stare de libertate.
Autocamionul, în valoare de
aproximativ 80.000 euro, a fost
indisponibilizat în parcul auto al IJPF
Giurgiu pânã la finalizarea cercetãrilor.
Petre MATEESCU
ovehicule furate
25

26
Proiecte educaåionale de succes. Modele de evoluåie în carierã.
Într-o societate postmodernã dominatã de globalizare,
multiculturalitate æi mobilitate, educaåia poliåieneascã conferã
certificare europeanã profesionalismului æi conceptului de
învãåare pe tot parcursul vieåii.
Simpozionul internaåional cu tema „SISTEME DE
DEZVOLTARE A CARIEREI PROFESIONALE POLIÅIENEÆTI ÎN
STATELE EUROPENE”, aflat la cea de a III-a ediåie, a reunit în
Oradea, la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„Avram Iancu”, un numãr de 15 æcoli din åarã æi din strãinãtate.
De acum a devenit tradiåie ca în fiecare toamnã, în luna
octombrie, sã se întâlneascã în frumosul oraæ de pe Criæul Repede
elite educaåionale din România, UE æi åãrile vecine.
Bucuria organizatorilor a fost pe mãsura eforturilor depuse.
Æi anul acesta, distinæii colegi de la æcolile partenere æi-au fãcut
simåitã prezenåa prin prelegeri de succes. Centrul de Formare æi
Perfecåionare a Poliåiei Federale Germane, Eschwege, Germania,
a fost reprezentat de domnul director, POR Martin Kroger æi
colegii domniei sale, domnul EPHK Dietmar Wolf æi domnul
PHK Rainer Noll. Æcoala Medie de Ordine Publicã din Miskolc,
Republica Ungarã, a fost reprezentatã de domnul director
adjunct, Laszlo Lovei.
Ne-au onorat cu prezenåa Æcoala Medie de Ordine Publicã
din Szeged (domnul Zoltan Horvath), Æcoala de Poliåie din
Kosice (doamna director adjunct, maior Lucia Vargova æi
colegii sãi, domniæoara Monika Janosova æi domnul maior
Daniel Cukalovsky), Colegiul Naåional de Grãniceri, Ungheni,
Republica Moldova (domnul maior Gheorghe Petic), Institutul
Militar al Foråelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chiæinãu,
Republica Moldova (domnul locotenent Valeriu Moruz),
Academia Naåionalã de Grãniceri „B. Hmelniåki” (locotenent
colonel Volodymyr Kyrylenko æi locotenent Andrii Balendr).
Un loc special printre invitaåi l-a avut Agenåia Frontex,
unitatea TRU, reprezentatã de domnul Radu Constantin Anton,
care, de fiecare datã, aduce în prim plan modele europene de
analizã comparatã æi scoate în evidenåã importanåa mobilitãåii æi
certificãrii educaåionale pentru realizarea de operaåiuni comune
æi intensificarea interoperabilitãåii la nivel european. Domnia sa
a subliniat, o datã în plus, importanåa unei armonizãri a pregãtirii
profesorilor din æcolile de specialitate, subliniind rolul proiectului
de mobilitate a profesorilor æi armonizarea pregãtirii poliåieneæti
din statele membre.
Domnul comisar æef Costel Valentin Blidaru, ca reprezentant
al DMRU din MAI, a precizat importanåa pe care educatorul æi
educabilul o au în procesul educaåional æi a menåionat faptul cã
domnia sa este impresionat de rezultatele deosebite obåinute de
æcoala de la Oradea æi este mândru de faptul cã a fãcut parte din
colectivul de excepåie al acestei æcoli.
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, reprezentat de
doamna comisar æef Iuliana Barbu, vine sã certifice importanåa
simpozionului de la Oradea æi sã sprijine acåiunile educaåionale,
prin încurajarea parteneriatelor
æi a proiectelor.
De un profesionalism de
apreciat s-au dovedit æcolile
MAI din åarã: Æcoala de
Agenåi de Poliåie „Septimiu
Mureæan” Cluj-Napoca (cms.
æef. Alexandrina Rusu), Æcoala
de Perfecåionare a Cadrelor
Poliåiei de Frontierã Oræova
(cms. æef Doru Petrache, cms.
æef Marius Ciocoi), Æcoala de
Formare Iniåialã æi Continuã
a Personalului Iaæi (cms. æef
Nicolae Paraschiv), Æcoala de
Formare Iniåialã æi Continuã
a Personalului Constanåa
(insp. pr. Antoanela Creåu,
insp. Ovidiu Popescu), Centrul de Formare Iniåialã æi Continuã
Orãætie (lt. col. Ioan Opra), Æcoala de Subofiåeri de Pompieri
æi Protecåie Civilã „Paul Zãgãnescu” (lt. col. Cristian Banã, mr.
Ionuå- Alin Dobre), Æcoala de Subofiåeri Jandarmi Fãlticeni (mr.
Neculai Constantin).
Parteneriatul cu comunitatea localã s-a dovedit a fi
constructiv, la simpozion fiind prezente æi instituåii precum
Inspectoratul Judeåean de Jandarmi Bihor (æeful inspectoratului,
col. Ioan Huluban ), Facultatea de Relaåii Internaåionale æi Studii
Europene (Andrei Bordeianu).
Alãturi de organizatori a fost æi organizaåia profesionalã a
poliåiætilor – Corpul Naåional al Poliåiætilor, care a dovedit un
interes special educaåiei poliåieneæti, asigurând alocarea unei
sume importante de bani pentru desfãæurarea acestui simpozion
æi, pe aceastã cale, aducem mulåumiri Biroului Executiv Central
al CNP æi Consiliului Departamental al CNP din IGPF.
Lucrãrile simpozionului s-au desfãæurat având în centrul
atenåiei tematica propusã æi, totodatã, au oferit ocazia
reprezentanåilor fiecãrei æcoli sã-æi prezinte æcoala æi sã iniåieze
noi parteneriate æi proiecte, dar æi noi prietenii.
În încheierea activitãåilor, ca de fiecare datã, domnul
comisar æef Ovidiu Stanciu, directorul æcolii, a relansat invitaåia
la lucrãrile simpozionului
pentru anul viitor, precizând
cã doreæte tuturor poliåiætilor
din UE æi colegilor din sistem,
pentru anul 2011, împliniri
profesionale æi cât mai multe
proiecte de succes, menåionând
cã seriozitatea æi pregãtirea
continuã sunt chei ce vin sã
deschidã uæi spre proiecte
de dezvoltare continuã æi
colaborãri internaåionale.
F R O N T I E R A
Ioana BORDEIANU
C o l a b o r a r e

Foloseæte internetul cu grijã... Traficul de Minori are feåe ascunse!
Agenåia Naåionalã împotriva
Traficului de Persoane, din cadrul IGPR,
a lansat, în luna octombrie a acestui an,
Campania de Prevenire a Traficului de
Minori æi Exploatãrii Copiilor „Foloseæte
Internetul cu grijã... Traficul de Minori
are Feåe Ascunse!” Aceastã campanie se
desfãæoarã în cadrul proiectului „Raising
awareness and Empowerment Against
Child Trafficking”- „Creæterea gradului de
conætientizare æi responsabilizare împotriva
traficului de copii”.
Proiectul este coordonat de cãtre ONG
Salvaåi Copiii Italia, cu fonduri prin grantul
de finanåare DAPHNE, având caracterul
unui proiect transnaåional implementat
în 4 åãri: Italia, Bulgaria, România æi
Danemarca. Agenåia Naåionalã împotriva
Traficului de Persoane are calitatea de
partener în cadrul proiectului æi este
instituåia responsabilã de implementarea
acestuia pe teritoriul României.
Æedinåã ANCMRR
La Centrul Cultural al Ministerului Administraåiei æi Internelor
s-a desfãæurat, în ziua de 29 octombrie a.c., æedinåa anualã a
Colegiului Central al Asociaåiei Naåionale a Cadrelor Militare în
Rezervã æi Retragere din MAI. Æedinåa a fost condusã de cãtre
preæedintele asociaåiei, general locotenent (r) Vasile Adomnichi.
La æedinåã au participat 70 de membri ai Colegiului Central,
printre care generalul de brigadã Gheorghe Ruginã, prim-adjunct
al inspectorului general æi æeful Statului Major al Jandarmeriei
Pentru desfãæurarea activitãåilor
prevãzute în cadrul campaniei au fost
produse un spot animat, afiæe æi alte tipuri
de materiale de sensibilizare æi informare
a grupului åintã.
Campania are douã componente, una
virtualã, constând în popularizarea imaginii
campaniei, a mesajului æi a clip-urilor
create în cadrul campaniei prin intermediul
reåelelor sociale æi prin intermediul siteului
www.antip.mai.gov.ro; æi a doua
componentã, clasicã, prin activitãåi ale
Centrelor Regionale ANITP de diseminare
a materialelor informative în unitãåi de
învãåãmânt.
Campania urmãreæte creæterea
conætientizãrii, la nivel naåional, cu privire la
riscurile aferente utilizãrii necorespunzãtoate
a mijloacelor tehnologice (internetul,
telefonul mobil, aparate video æi foto etc) æi se
desfãæoarã pe o perioadã de 6 luni, începând
cu data de 18 octombrie a.c.
Române, subcomisar Corin Ioan, din partea DGRU din MAI,
doamna Nastase Gabriela, din partea Casei de Pensii a MAI.
Pe ordinea de zi a æedinåei au fost darea de seamã privind
activitatea Asociaåiei, în perioada ianuarie 2009- octombrie 2010,
raportul financiar-contabil pe anul 2009 æi aprobarea bugetului
de venituri æi cheltuieli pe anul 2010, raportul Comisiei de
Cenzori, propuneri privind modificarea Statutului asociaåiei æi
programul de activitate al Asociaåiei pentru perioada octombrie
2010 - octombrie 2011.
Cu acest prilej s-a dezbãtut æi problema recalculãrii pensiilor
precum æi unele mãsuri organizatorice. De
asemenea, în cadrul æedinåei, s-a åinut un
moment de reculegere în memoria generalului
de brigadã (r) Eugen Epure, membru fondator
al asociaåiei æi vicepreæedinte al Consiliului
Executiv, care a încetat din viaåã în ziua de 24
februarie a.c.
În încheierea dezbaterilor, au fost aprobate
de cãtre Colegiul Central toate documentele
prezentate în æedinåã.
Petre BUCUR
PORTRET
NUME: Stoenescu
PRENUME: Viviana
Data æi locul naæterii: 14.01.1986
Constanåa.
STUDII:
2008 - 2010 - Æcoala de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram
Iancu”,Oradea, æefã de promoåie;
2005 - 2008 - Facultatea de Relaåii
Internaåionale æi Studii Europene din
cadrul Universitãåii „Andrei Æaguna”,
Constanåa;
2001 - 2005 - Liceul Teoretic
„Traian”, Constanåa.
Loc de muncã: Aeroportul Internaåional Cluj-Napoca.
„Am fost primitã de un colectiv minunat, unit, bine pregãtit
profesional æi prietenos, începând cu æeful PPF al Aeroporului,
comisarul-æef Vasile Rus æi æeful turei a II-a, subcomisarul Virgil
Bisag”.
Carierã æi motivaåie: Se zice cã omul cât trãieæte învaåã,
asta am de gând sã fac æi eu. Deocamdatã, sunt pe drumul pe
care mi-am dorit sã fiu, dar mai am mult de muncit. Îmi place
cariera pe care mi-am ales-o æi, oricât aæ sta sã mã gândesc, de
ce mi-am ales acest drum, îmi vine în minte acelaæi rãspuns:
„- îmi place!!!” ‣
Model în viaåã: „Consider cã de la fiecare om avem ceva de
învãåat, începând de la pãrinåi, colegi, prieteni, profesori, însã cel
mai important e sã ætii ce sã alegi, ceea ce îåi este cu adevãrat
folositor”.
Personaj preferat: Scarlett O’Hara, din „Pe aripile vântului”,
de Margaret Mitchell, pentru cã este o femeie puternicã æi
ambiåioasã.
MOTTO: „Fã-åi timp sã râzi, aceasta este muzica
sufletului.”
Scop în viaåã: „Sã-mi întemeiez o familie bazatã pe iubire,
respect æi încredere”.
Sfat pentru viitorii colegi: „Deæi este dificil în aceste vremuri
de crizã æi nu este totul aæa cum ne-am imaginat, totuæi, nimic
nu este imposibil. Trebuie doar sã avem încredere în noi, sã
muncim æi sã ne asumãm rãspunderea asupra carierei noastre.
Æi, bineînåeles, sã nu uitãm sã visãm”.
F R O N T I E R A
27

Particularitãåile åãrilor nordice în ceea ce priveæte
prevenirea æi combaterea corupåiei
„Corupåia este predominant o problemã
a Sudului Africii”, afirmã unii analiæti ai
fenomenului, fapt confirmat de datele
statistice, unde Africa sub-saharianã,
adicã Ghana, Camerun, Kenya, Liberia,
Nigeria, Senegal, Sierra Leone, Uganda æi
Zambia, dominã primele locuri.
La celãlalt pol, se situeazã Åãrile
Scandinave (Finlanda, Suedia, Danemarca,
Norvegia) - statele din nordul Europei,
cel mai puåin corupte din lume, se aratã
în „Indicele de Percepåie a Corupåiei”,
realizat anual de Agenåia Transparency
International.
Mai jos, prezentãm un scurt istoric al
acestor åãri, astfel:
FINLANDA
Cu un relief cu totul special, Finlanda
numãrã 187.888 lacuri æi 179.584
insule. Este republicã semi-prezidenåialã
æi a aderat la UE începând cu 1 ianuarie
1995.
Timp de mai mulåi ani, Organizaåia
„Transparency International” a situat
Finlanda pe primele locuri la capitolul
„cea mai puåin coruptã åarã din lume”.
Astfel, între 2000 æi 2007 s-a aflat pe
locul întâi, cu o singurã excepåie, în anul
2005, când a ocupat tot un loc onorabil,
respectiv pe cel secund. În acest fel, a fost
atins unul dintre obiectivele propuse de
Ministerul de Interne finlandez æi anume
acela ca Finlanda sã devinã cea mai sigurã
åarã din Europa.
La nivel central existã Departamentul
de Poliåie, din cadrul Ministerului
de Interne, iar la nivel local sunt 24
departamente de poliåie, având peste
10.000 persoane angajate în poliåie,
din care aproximativ 7.600 poliåiæti. Un
poliåist are, astfel, în responsabilitate
10.690 locuitori.
În anul 2001, a fost realizat un studiu
privind încrederea populaåiei asupra unor
instituåii finlandeze, iar situaåia pentru
primele 10 locuri din clasament a fost
urmãtoarea: poliåia 75%, armata 64%,
media electronicã 55%, universitãåile æi
liceele 55%, biserica 41%, presa 39%,
sistemul judiciar 37%, uniunile comerciale
34%, guvernul 34%, Parlamentul 32%.
SUEDIA
Când spunem Suedia, ne gândim, în
primul rând, la celebrul „bufet suedez”,
unde consumatorul poate sã aleagã, pentru
o sumã fixã, din mai multe specialitãåi de
mâncare, la formaåia muzicalã ABBA sau
la o democraåie avansatã, bazatã pe un
sistem istoric de valori, neschimbat de-a
lungul timpului.
În anul 2009, Suedia a ocupat locul 4
în topul celor mai puåin corupte åãri din
lume, în 2008 situându-se pe locul 3.
În cadrul poliåiei suedeze sunt angajate
26.122 persoane, din care 19.122 poliåiæti
(decembrie 2008) æi 7.000 civili (70%
femei). Cursurile Academiei de Poliåie
dureazã patru ani; la sfâræitul lor, poliåistul
este angajat pe o perioadã de æase luni,
de probã.
În aceastã åarã nu existã o structurã
sau o formaåiune special desemnatã
cu atribuåiuni æi competenåe specifice
anticorupåie.
Legislaåia aferentã subiectului în
discuåie se regãseæte strict în conåinutul
prevederilor Codului Penal suedez, iar
alte legi æi acte normative, cu trimitere
la corupåie, nu au fost elaborate pânã
în prezent. În Codul Penal al acestei
åãri, numai infracåiunile de dare æi luare
de mitã sunt asimilate, într-o oarecare
mãsurã, faptelor æi actelor de corupåie,
dacã acestea au fost sãvâræite de un
funcåionar public în timpul orelor de
program sau înafara acestora æi dacã au
vizat obåinerea unor beneficii în interes
propriu.
Referitor la structuri, organisme sau
alte instituåii specializate, cu atribuåii æi
competenåe strict conferite în aceastã
materie, acestea nu existã nici la nivelul
Ministerului Justiåiei din Suedia æi nici la
nivelul Poliåiei Naåionale Criminale sau al
Consiliului Naåional al Poliåiei Suedeze.
Faptele æi actele de corupåie, definite
de Codul Penal suedez, prin prisma
infracåiunilor de dare æi luare de mitã,
fraudã, necinste æi altele similare,
sunt instrumentate, ca æi oricare altã
infracåiune, de organele judiciare ale
fiecãrei Autoritãåi Regionale de Poliåie
din aceastã åarã.
Pentru situaåiile în care astfel de fapte
sunt comise de poliåiæti sau personal civil
angajat în rândul poliåiei, indiferent dacã
sunt în timpul orelor de program sau în
afara acestora, sarcina instrumentãrii
cauzei revine Unitãåii de Investigaåii
Interne pe a cãrei razã de competenåã s-a
comis fapta.
DANEMARCA
Danemarca, o åarã de referinåã numai
dacã amintim de standardul de viaåã al
populaåiei de aici, are o etimologie cu
totul specialã.
Unii cred cã primele litere „Dan”
provin de la numele unei persoane din
istoria acestei åãri, alåii considerã cã
particula „Dani” este cea care trebuie luatã
în considerare, în traducere însemnând
„popor ce trãia în Scandinavia” sau
„pãmânt plat”. La cele de mai sus se
adaugã ultima parte – „mark”, ce ar
semnifica pãmânt împãdurit sau de
frontierã.
Danemarca este organizatã ca
o monarhie constituåionalã cu o
democraåie parlamentarã, menåionând
cã cei peste 5 milioane locuitori au intrat
în UE (la vremea respectivã Comunitatea
Economicã Europeanã - CEE) de „ceva
timp”, respectiv 1 ianuarie 1973. Are 68
km frontierã cu Germania, restul fiind
frontierã pe apã, coasta întinzându-se pe
o lungime de 7.300 km.
Poliåia danezã este organizatã în 12
districte, conduse fiecare de cãtre un
director æi 2 sub-districte localizate în
Groenlanda (teritoriu autonom, parte a
Regatului Danemarcei) æi Insulele Feroe.
Pentru a deveni ofiåer în poliåia din
Danemarca se solicitã candidaåilor,
printre altele, îndeplinirea unor condiåii
precum:
• sã aibã cel puåin 21 ani împliniåi
(maxim este 29);
• sã fie posesor de permis de
conducere;
• sã fi trecut proba practicã de „salvare
de la înec”.
Dupã ce candidatul este declarat
admis, în urma susåinerii probelor, este
angajat, pe o perioadã de probã de trei
ani de zile, timp în care va fi instruit, dupã
care se definitiveazã în funcåie.
De menåionat cã, în sistemul
poliåienesc din Danemarca, lucreazã
14.000 persoane, din care 11.000 poliåiæti.
Organizarea æi rigurozitatea statului de
drept a fãcut din Danemarca, cu teritoriile
sale din Groenlanda æi insulele Feroe, cele
mai sigure locuri din lume.
Cu un scor de 9.3, Danemarca apare
ca având cel mai scãzut nivel de corupåie,
alãturi de Suedia æi Noua Zeelandã. La
menåinerea acestei cifre de invidiat
contribuie æi companiile naåionale.
Astfel, multe dintre agenåiile
naåionale din Danemarca au adoptat
politici anticorupåie de „toleranåã
zero”. De exemplu, „Danida” (Danish
International Development Agency),
Agenåia Internaåionalã de Dezvoltare,
conform propriului plan de luptã
împotriva corupåiei, aratã cã în acordurile
guvernamentale sunt inserate clauze anticorupåie,
constituind baza sprijinului de
dezvoltare bilateral, inclusiv în toate
acordurile încheiate de ONG-uri.
În acest sens, când sunt încheiate
contractele cu agenåia respectivã,
28
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r

companiile trebuie sã semneze o declaraåie
“împotriva mitei”. Neîndeplinirea acestei
clauze duce la încetarea contractului æi
excluderea respectivei firmei inclusiv de
la procedurile de contractare viitoare. De
asemenea, pentru semnalarea oricãror
nereguli sau suspiciuni de folosire
necorespunzãtoare a fondurilor s-a decis,
la nivelul agenåiei, înfiinåarea unei linii
telefonice proprii anticorupåie.
Alte companii impun, celor care doresc
sã încheie contracte cu ele, întocmirea
unei declaraåii în care sã specifice cã nu
au fost implicate în fapte de corupåie, iar
în cazul în care s-ar întâmpla acest lucru
sã garanteze cã le va despãgubi în caz
de pierderi. Este numai un exemplu de
mãsuri luate pe linia prevenirii corupåiei
de cãtre companiile daneze. O fi bine, o
fi rãu …?
NORVEGIA
Din punct de vedere etimologic,
„Norvegia”, se pare, cã înseamnã „Drumul
din Nord” sau „Drumul Nordului” (Northway).
Este organizatã ca monarhie
constituåionalã æi are o populaåie de 4,7
milioane locuitori.
Constituåia, ce dateazã din 1814, a
fost consideratã, la vremea adoptãrii ei,
ca fiind una una dintre cele mai radicale
din lume.
Existã o singurã foråã de poliåie în
Norvegia, aflatã în structura Ministerului
de Justiåie æi de Poliåie. Aceasta este
organizatã pe principiul „poliåiei integrate”
(toate funcåiunile poliåiei se gãsesc într-o
singurã organizaåie) æi are 12.000 angajaåi,
ce lucreazã în cele 27 zone regionale.
Ofiåerii de poliåie trebuie sã frecventeze
cursurile „Colegiului Universitar de
Poliåie”, timp de 3 ani, unde li se asigurã
o pregãtire de bazã. În primul æi în al
treilea an învaåã partea teoreticã, iar în
anul al doilea efectueazã stagii practice
pe teren.
În ceea ce priveæte corupåia, existã
o structurã ce se ocupã de investigarea
acesteia, denumitã „Biroul de Investigare
a Afacerilor Interne”, ce are competenåã
naåionalã æi este organizatã independent,
în afara structurii de poliåie sau a autoritãåii
publice.
Concluzionând, putem scoate în
evidenåã unele aspecte comune ale celor
patru åãri: deæi sunt state relativ mici ca
întindere, Statele Nordice sunt stabile
din punct de vedere politic, cu societãåi
omogene, vorbitoare de limbi germanice,
cu acelaæi sistem de organizare politic -
monarhie constituåionalã æi, nu în ultimul
rând, cu un sistem cultural anticorupåie
avansat.
Robert NEACÆU,
Serviciul Prevenire –
Direcåia Generalã Anticorupåie
Pentru întocmirea prezentului articol
au fost folosite materiale documentare
obåinute cu sprijinul Centrului de
Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã.
Ceea ce obåinem este doar rezultatul
acåiunilor sau inacåiunilor noastre
Viaåa nu poate fi înåeleasã æi nici
trãitã fãrã, multã generozitate.
Dragostea constituie adevãrata
explicaåie a celor care se petrec prin
aceastã lume. Vor exista întotdeauna
oameni care ne vor rãni, aæa cã trebuie
sã ne pãstrãm încrederea æi sã avem mai
multã grijã în cine avem încredere æi a
doua oarã.
Putem æti dacã viaåa este o însuæire
sau o calitate? Habar n-am. Cine poate
æti dacã omul iubeæte sau vrea? Pentru
aproape tot ce ni se întâmplã, rãspunsul
se aflã în mâinile noastre. Suntem
creatorii propriului nostru destin, iar
viitorul depinde, în cea mai mare
mãsurã, de alegerile æi deciziile pe care
le luãm. Iar ceea ce obåinem este doar
rezultatul a ceea ce facem sau nu facem
dupã o zi, o sãptãmânã, un an.
Viaåa noastrã se învârte în jurul unor
momente mãreåe, însã acestea ne iau
prin surprindere æi unii ar considera
ceva neînsemnat, ori puåin. Oamenii
s-ar putea sã nu-æi aminteascã cu
exactitate ceea ce au spus sau au fãcut
la un moment dat, dar întotdeauna îæi
vor aminti cum au fost fãcuåi sã se simtã
ori au fãcut pe alåii sã se simtã, iar viaåa
o vom irosi, cu siguranåã, æi va trece
pe lângã noi degeaba, dacã nu facem
lucruri bune æi înåelepte. Niciodatã nu
ne putem întoarce, acesta fiind singurul
spectacol pe care îl jucãm. Nu uitaåi un
lucru însemnat: trataåi oamenii aæa cum
doriåi sã fiåi trataåi!
Oamenii nu se tem de necunoscut,
pentru cã toåi ætiu sã lupte pentru a-æi
dobândi cele de trebuinåã. Modalitãåile
de luptã, însã, diferã de la onoare æi de
la persoanã, la persoanã. Dar, ne temem
sã nu pierdem ce avem æi, întotdeauna,
ochii ne vor dezvãlui puterea æi calitatea
sufletului.
Dacã ar fi posibil sã mai trãim o
datã, mi-aæ dori sã avem o a doua
æansã pentru a preåui fiecare moment,
l-aæ trãi cu intensitate, eu una – nu
mi-aæ mai face griji pentru cei ce mã
antipatizeazã, în schimb aæ preåui
prietenii pe care-i am æi oamenii care
mã iubesc, mi-aæ petrece mai mult
timp cu prietenii adevãraåi, cu familia,
aæ asculta poveætile de viaåã æi sfaturile
bunicilor, fãrã sã-mi pese cã timpul
se scurge. M-aæ gândi la lucrurile æi
calitãåile pe care Dumnezeu mi le-a
dat æi la ceea ce fac în fiecare zi pentru
a-mi îmbunãtaåi sufletul, trupul, mintea,
emoåiile.
Invidia æi interesele proprii ne pot
face sã simåim cândva nedreptatea.
„Oamenii vrednici de dispreå uzurpã
faima datoratã meritului æi se bucurã ei,
cu neruæinare de ea…e foarte rãu cã e
aæa, însã rãul nu e chiar atât de mare cât
æi-l închipuie lumea, pentru cã virtutea
e mai de preå decât gloria.”
În orice caz, în nenorociri, nu
aæteptaåi ajutor de la nici un prieten.
Toatã încrederea trebuie sã o puneåi în
curajul æi posibilitãåile minåii voastre.
Clãdiåi-vã un destin care sã nu depindã
de bunãtatea, atât de nestatornicã æi
rarã, a oamenilor. Dacã veåi fi voi înæivã,
cinstiåi æi cu integritate moralã, nu veåi
duce lipsã nici de prieteni credincioæi
(nu de lingãi ai momentului), nici de
ocrotitori sau admiratori. Un caracter
curajos æi cinstit nu trebuie sã-æi aætepte
soarta de la un hatâr sau un capriciu
al cuiva; doar munca lui trebuie sã-i
facã o soartã demnã de el. Întotdeauna
adevãrul a avut capul spart, însã a ieæit
la ivealã.
Pãcat cã lumea e atât de mare, dar
are atât de puåini OAMENI!…Oare
nu noi formãm aceastã lume æi ne
complacem aæa? Aåi mai avut timp, în
nebunia cumplitã a zilelor noastre, sã
vã aduceåi aminte cum eram cândva?
Ce e de fãcut?
Gabriela RADU
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r
29

La campionatul organizat pe zona Moldovei, echipa CS
„Realitatea” Huæi, din care face parte æi inspectorul Corneliu
Ursan, s-a impus în faåa echipelor din zona Moldovei, dar a
pierdut în faåa celor din Timiæ.
În perioada 6 – 10 octombrie a.c., la Galaåi, a avut loc
Campionatul Naåional pe echipe – Divizia B (seria I). Singura
echipã participantã din judeåul Vaslui
a fost CS „Realitatea” Huæi, din care
face parte æi inspectorul Corneliu
Ursan, din cadrul S.P.F. Huæi. La
competiåie au participat æi sportivi
din cadrul CS „Ariadna” Suceava, CS
„Æah Club” Galaåi, CS „Siderurgistul”
Galaåi, CS „Diana” Galaåi 2, CS „Fair-
Play” Brãila, CS „Caissa” Miercurea
Ciuc, CS Municipal „Focæani 2007”
æi CS „Sînandrei” Timiæ.
Chiar dacã jucãtorii vasluieni
au învins toate echipele din zona
Moldovei, au piedut în faåa echipei
din Timiæ, care s-a înscris în ultimele
clipe, profitând de câteva prevederi
ale regulamentului.
Poliåistul nostru de frontierã a disputat æapte partide, câætigând
cinci æi fiind învins în douã. Per total, echipa din Huæi a câætigat
cinci întâlniri directe (cu CS Ariadna Suceava, CS Siderurgistul
Galaåi, CS Caissa Miercurea Ciuc, CS Municipal Focæani 2007 æi
CS Diana Galaåi 2), a remizat cu CS Æah Club Galaåi æi a pierdut
cu CS Sînandrei Timiæ.
„A fost un campionat dificil, pentru cã în aproape în fiecare
echipã erau jucãtori de valoare deosebitã – maeætri sau candidaåi
la maeætri. Chiar dacã echipa din Timiæ avea în componenåã un
maestru internaåional, un maestru FIDE æi un maestru naåional,
a reuæit cu greu sã ne învingã. De altfel, chiar ei au recunoscut
cã am fost singura echipã ce le-am creat probleme. Dupã ce, în
prima rundã, am învins echipa din Suceava cu categoricul scor
de 4 la 0, am devenit subiect de interes, fiind studiaåi de toåi
jucãtorii participanåi: ce deschideri facem, ce stil de joc aplicãm
(agresiv sau poziåional) etc. Am luptat din rãsputeri la victorie,
chiar æi atunci când erau poziåii clare de remizã. Am foråat pentru
a câætiga, chiar dacã teoria æi practica æahului spune cã atunci
când foråezi, pierzi.
30
Poliåist de frontierã vasluian,
cel mai bun la æah din Moldova
Fotbal la malul Dunãrii, la Giurgiu
În zilele de 5 æi 6 octombrie 2010, în
municipiul Giurgiu, a avut loc „CUPA DE
TOAMNÔ la fotbal, eveniment sportiv
gãzduit de Complexul Sportiv Motel
Prietenia. La competiåie au participat
echipele de fotbal ale Sectoarelor PF din
subordinea IJPF Giurgiu, respectiv SPF
Gostinu, SPF Vedea æi SPF Giurgiu, precum
æi echipa de la sediul IJPF.
Vreau sã mulåumesc atât organizatorilor competiåiei cât æi
conducerii I.J.P.F. Vaslui pentru cã mi-au creat toate condiåiile
pentru a participa la aceastã competiåie”, ne-a declarat Cornel
Ursan.
Inspectorul de poliåie Cornel Marius Ursan a câætigat
competiåia de æah din cadrul concursului „Zilele sportului
în M.A.I.”, organizat de Direcåia Judeåeanã pentru Tineret æi
Sport Vaslui. Competiåia de æah a avut
loc în deschiderea concursului, luni, 25
octombrie, la sediul direcåiei judeåene. Din
partea IJPF Vaslui au participat trei jucãtori:
Cornel Marius Ursan, Ciprian Amarandei æi
Daniel Zaharia.
„Am câætigat toate cele cinci partide pe
care le-am disputat æi pot spune cã au fost
relativ uæoare. Partida cea mai frumoasã
am disputat-o împotriva unui coleg de la
Inspectoratul pentru Situaåii de Urgenåã
Vaslui, printr-o mutare de sacrificiu (am dat
o turã pentru un cal). Consider partidele pe
care le-am avut unele de pregãtire, pentru
cã sãptãmâna viitoare voi participa la Braæov
la campionatul naåional organizat de M.A.I.
Sper sã vin cu un rezultat bun, pentru cã voi reprezenta, împreunã
cu doi colegi poliåiæti, judeåul Vaslui”, a declarat Ursan.
Æahistul Corneliu Ursan estre un „abonat” la podium. Câteva
din rezultatele sale preferate:
- 2008 - Locul 1 la categ. ELO sub 2000 æi locul 9 în
clasamentul general la turneul internaåional de æah de la Eforie
Nord;
- 2009 - Locul 1 la turneul „Toamna de aur”, nivel
interjudeåean, 2009;
- 2010 - Locul 1 la „Zilele Vasluiului”, turneu cu particianåi
din mai multe åãri;
- 2005 - Locul 1 cu echipa Poliåiei de Frontierã Române la
întâlnirea cu Poliåia de Frontierã Bulgarã;
- 2008 - Locul 2 la competiåia organizatã de M.A.I., la
egalitate de puncte cu locul 1;
- 2010 – Locul 2 cu echipa clubului „Realitatea Huæi” în
Campionatul Naåional Divizia B.
La finalul competiåiei, câætigãtori au fost
declaraåi poliåiætii de frontierã de la SPF
Giurgiu, urmaåi de SPF Gostinu, reæedinåa
I.J.P.F. æi SPF Vedea.
Preæedintele Asociaåiei Sportive a IJPF
Giurgiu, comisar-æef Mirel Ionete, a declarat
cã, indiferent de rezultat, sportul înseamnã
miæcare, sãnãtate, oameni mai viguroæi, mai
activi. (Iulian PUICÃ)
Adrian COROGEANU
Pentru numãrul 11 -
12/2010, redacåia revistei
Frontiera intenåioneazã sã
editeze un calendar, pentru
anul 2011. În acest sens,
rugãm colegii, în special
doamnele æi domniæoarele
poliåiste de frontierã, sã ne
trimitã fotografii, îmbrãcate în
uniformã æi sã ne contacteze
pentru alte detalii.
Fotografiile trebuie sã fie
de format A3, color, portret,
încadrate pe verticalã, 300 dpi.
Datele de contact æi
adresele de e-mail se aflã în
caseta redacåionalã, publicatã
la pagina 2.
FOTO-CALENDAR 2011
FOTO-CALENDAR 2011
F R O N T I E R A
S p o r t

Asociaåia Sportivã
„FRONTIERA-POLIÅIA COMUNITARÔ GALAÅI,
în Liga a-IV-a de fotbal, din judeåul Galaåi
În dimineaåa zilei de 5 septembrie a.c.,
începând cu orele 11.30, pe stadionul Dunãrea
din Galaåi, a avut loc prima etapã din sezonul
2010-2011 a Ligii a-IV-a de fotbal din judeåul
Galaåi, în care s-au întâlnit formaåiile A.S.
„Frontiera-Poliåia Comunitarã” æi ‘Muncitorul”
Ghidigeni. La sfâræitul celor 90 de minute,
echipa poliåiætilor a învins formaåia oaspete
cu scorul de 3-1(1-0).
Înaintea începerii meciului, a avut loc æi
prezentarea oficialã a lotului de jucãtori ai
echipei A.S. „Frontiera- Poliåia Comunitarã”
Galaåi, a staff-ului tehnic, precum æi a conducerii acestei echipe.
Echipa de fotbal are în componenta 6 jucãtori din cadrul IJPF
Galaåi, 4 jucãtori de la Poliåia Comunitarã Galaåi, un jandarm,
un poliåist de la IPJ Galati æi un jucãtor de la MApN.
Cei æase jucãtori poliåiæti de frontierã sunt: insp. Antohe
Marcel-IJPF Galaåi; ag. pr. Vicleanu Dãnuå-SPF Folteæti; ag. Palade
Gabriel-SPF Folteæti; ag. pr. Marin Dan – SPF Oancea; ag. pr.
Necula Marius-SPF Oancea; ag. Caruceru Dragoæ- SPF Oancea
Au fost invitaåi sã participe æefii celor douã instituåii,
comisarul-æef Didel Bãdãrãu - IJPF Galaåi æi Cristian Gâscã -
Poliåia Comunitarã, æeful Asociaåiei Judeåene de Fotbal- Nicolae
Rainea, dar æi alåi iubitori ai sportului.
Pentru acest sezon de Liga a-IV-a, conducerile celor douã
instituåii au hotãrât fuzionarea acestora. În scopul susåinerii
materiale a acestei echipe, care este singura formaåie din
municipiul Galaåi, æi care este formatã din poliåiæti de frontierã,
poliåiæti comunitari, jandarmi æi militari.
Este de apreciat efortul comisarului-æef Costicã Cristea
- preæedinte executiv al Asociaåiei, care s-a zbãtut în ultimii
Poliåiætii de frontierã au participat
la crosul Loteriei Române
Încã din antichitate, îndeosebi la vechii greci, întrecerile
sportive au creat un moment de sãrbãtoare, pe timpul desfãæurãrii
acestora, ocazie cu care, organizatorii prezentau publicului
obiceiuri, tradiåii, valori din cultura locului æi poporului respectiv.
Aceste manifestãri, devenind în timp, autentice activitãåi cultural
– sportive, care au dus la dezvoltarea æi progresul mai rapid al
societãåilor æi a omenirii, în special, având o importanåã deosebitã
pentru echilibrul æi sãnãtatea planetei, în secolele urmãtoare.
Pe o vreme de toamnã autenticã, puåin rece, dar cu soare
strãlucitor, duminicã 3 octombrie a.c., ca un preambul în
deschiderea sãrbãtorilor Iaæului, în faåa Palatului Culturii æi
a statuii domnitorului Ætefan cel Mare æi Sfânt, s-a dat startul
Crosului Loteriei Române, competiåie la care au participat
peste 4000 de concurenåi æi mii de oameni, care au dorit sã fie
prezenåi la aceastã activitate. Alãturi de oficialitãåile Iaæiului, au
fost prezenåi æi marele nostru comentator sportiv Cristian Åopescu,
împreunã cu multipla campioanã olimpicã æi mondialã la canotaj
Georgeta Damian Andronache, care au deschis æi au dat startul
la aceastã competiåie.
Pe un traseu de 4 300 m, prin centrul Iaæiului, concurenåii, de
la cei mai mici pânã la cei mai vârstnici, sportivi de performanåã
æi amatori, iubitori de miæcare, au åinut sã-æi etaleze æi sã scoatã
în evidenåã pregãtirea individualã, sã obåinã un loc cât mai bun,
în aceastã întrecere, mai ales cã, în joc erau premii substanåiale,
cum ar fi, un autoturism pentru câætigãtorii la masculin æi feminin,
dar æi pentru urmãtorii clasaåi, premiile fiind foarte consistente, la
fiecare categorie de vârstã. De aici, o întrecere viu disputatã.
Dorinåa de competiåie æi întrecere, s-a manifestat æi în rândul
cadrelor æi a cursanåilor, care-æi desfãæoarã activitatea la cursurile
æase ani pentru menåinerea echipei
la acest nivel, iar sub comanda staffului
tehnic, format din Cristinel Sion
- Director Sportiv, Dorin Butunoiu -
antrenor principal, Doru Buciumeanu
æi Cristian Iordache -antrenori secunzi,
se doreæte clasarea în primele patru
echipe a ligii
judeåene de
fotbal.
Un alt meci a
avut loc în data
de 3 octombrie,
la Iveæti, etapa a
4-a din sezonul
2010-2011 a
Ligii a-IV-a de
fotbal din jud. Galaåi, în care s-au întâlnit formatiile „Gloria”
Iveæti æi A.S. „Frontiera-Poliåia Comunitarã”. La sfâræitul celor 90
de minute, echipa poliåiætilor de frontierã a învins formaåia gazdã
cu scorul de 5-3(2-2).
Pânã la sfâræitul lunii octombrie, echipa AS „FRONTIERA
–POLIÅIA COMUNITARÃ GALAÅI” a înregistrat 5 victorii, un
rezultat de egalitate æi o înfrângere, adunând 16 puncte, æi se aflã
pe locul 2 în clasamentul Ligii a IV-a din jud. Galaåi.
Marcel ANTOHE
de specializare, din cadrul SFICPPF Iaæi, dorinåa de participare
a acestora, fiind evidentã. Aæa încât, în ziua competiåiei, cadre
æi cursanåi cu familia, cu prieteni æi apropiaåi, au fost prezenåi la
startul acestei competiåii, prezenåa poliåiætilor de frontierã fiind
apreciatã de organizatori æi oficialitãåile prezente.
Având în vedere cã, înainte de aceastã compeåiåie, a fost
parcurs æi un program de pregãtire în acest sens, poliåiætii de
frontierã s-au comportat meritoriu, parcurgând traseul de 4300 m,
alãturi de ceilalåi competitori, obåinând æi un loc 2, la categoria
seniori peste 40 ani, prin comisarul Nicolae Paraschiv.
Competiåia s-a dovedit a fi utilã, având în vedere cã, în
perioada urmãtoare, a avut loc evaluarea anualã a cadrelor la
educaåie fizicã, asemenea activitãåi se dovedesc utile, conducând
cãtre o pregãtire mai bunã, a personalului instituåiei æi un program
mai organizat.
Dincolo de toate acestea, rãmâne apetitul pentru miæcare, un
gram de sãnãtate în plus, mai multã energie acumulatã pentru
activitãåile zilnice, un program muzical – cultural - sportiv
deosebit æi amintirea unei zile reuæite.
Florin POPESCU
Nicolae PARASCHIV
F R O N T I E R A
S p o r t
31

Personalitatea umanã în contextul social actual
O nouã apariåie editorialã, „Personalitatea umanã în contextul
social actual” (Editura Detectiv, Bucureæti), a fost lansatã sub
coordonarea colegilor noætri: comisar Mariana Cenea æi inspector
principal Laura-Simona Negoiåã, ofiåeri psiholog, comisar-æef
Ion Mirescu, æeful IJPF Mehedinåi, comisar-æef Adrian Mendea æi
comisar Marius Ciobanu, adjuncåi ai æefului IJPF Mehedinåi.
Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a æasea ediåii a
Salonului de carte militarã „Polemos”, ediåia a VI-a, desfãæurat în
data de 21 octombrie la Palatul Cercului Militar Naåional, cuvântul
de prezentare aparåinându-i cunoscutului scriitor Firiåã Carp.
„Personalitatea umanã în contextul social actual”, culegere
de referate ætiinåifice ale psihologilor æi specialiætilor participanåi
la simpozionul cu acelaæi nume, desfãæurat la IJPF
Mehedinåi, în cadrul Programului de psihoprofilaxie
generalã, sub deviza: „Dacã lumea îåi e duæmanã, fii
tu prietenul tãu. Alege sã fii independent”, cuprinde
trei secåiuni: Psihologie clinicã, Psihologie æcolarã æi
educaåionalã, Psihologie organizaåionalã, ce conåin
materiale cu un caracter practic æi studii de caz, æi
este adresatã celor care doresc sã se „optimizeze
personal”.
Sub titlul În loc de argument, Mariana Cenea face
o expunere asupra motivaåiei abordãrii acestei teme,
propusã în scopul de a facilita înåelegerea, de cãtre
fiecare individ uman, ca purtãtor de valori, înzestrat cu
conætiinåã, gândire, creativitate, a propriilor atitudini,
acte de comportament, în diferite situaåii æi contexte de viaåã, el
fiind constructorul propriei personalitãåi.
Personalitatea este cea care individualizeazã individul uman,
homo sapiens, în raport cu celelalte organisme vii, este acea
dimensiune particularizatã de socializare, de evoluåia sa exogenã
în contextul experienåei social-istorice æi culturale rezultatã
din interacåiunea acestor factori în întreaga lor diversitate
æi complexitate. Fiind o
construcåie socialã, esenåa
personalitãåii umane este
reprezentatã de ansamblul
relaåiilor sociale în expresia
lor subiectivã, interiorizatã, ca
urmare, calitatea personalitãåii
va depinde de calitatea
mediului social în care se
dezvoltã. Pornind de la aceste
realitãåi, deducem cã fiecare
individ are diferite experienåe,
care determinã
sfera æi conåinutul personalitãåii proprii, iar influenåa
socialului asupra devenirii personalitãåii, în procesul
interacåiunii om-social, poate determina armonizãri
æi rezonanåe, dar æi discordanåe, dezacorduri, care pot
duce la posibile destructurãri ale personalitãåii.
Referatele, elaborate cu prilejul activitãåilor cu scop
psihoprofilactic, ce vizeazã creæterea randamentului,
eficientizarea muncii poliåistului de frontierã, prin
promovarea sãnãtãåii somatice æi psihice în rândul
personalului, prevenirea îmbolnãvirilor, pregãtirea
psihologicã, pentru a rezista în faåa unor situaåii
imprevizibile, æi reunite în lucrarea „Personalitatea
umanã în contextul social actual”, trateazã tocmai
aspectele psihologice ce privesc personalitatea ca întreg, dar
æi aspecte privitoare la dezvoltarea comunicãrii, a relaåionãrii
interpersonale, cât æi patologice, cum ar fi tulburãrile de
personalitate, efectele stresului asupra sãnãtãåii, metode de
combatere.
Informaåii pentru achiziåionare acestei lucrãri puteåi obåine la
nr. de telefon: 0757047399
În paginile ediåiei din septembrie 2010 a
revistei „Civique”, primitã la redacåie, sunt
cuprinse articole în care se reflectã preocuparea
majorã pentru securitatea civilã în Franåa, acåiunile
contra delicvenåei, lupta împotriva mafiei,
securitatea în transportul în comun, prevenirea
delicvenåei prin SMS etc.
În materialul cu titlul „Mobilizare totalã
împotriva delincvenåei” sunt prezentate mãsuri
adoptate în Franåa pentru întãrirea ordinii publice
æi întâlniri de lucru ale oficialilor francezi cu
diveræi omologi europeni, între care æi cea dintre
ministrul francez de interne Brice Hortefeux,
ministrul Imigrãrii, Integrãrii, Identitãåii Naåionale æi
Dezvoltãrii în Cooperare, Ëric Besson æi Secretarul
de Stat responsabil cu Afacerile Europene, Pierre
Lellouche, æi Secretarii de Stat români, chestorul
æef de poliåie Dan-Valentin Fãtuloiu - æef al
Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã
din MAI æi Valentin Mocanu – secretar de stat în
Ministerul Muncii, Familiei æi Protecåiei Sociale,
coordonator al dialogului social, însãrcinat
cu integrarea socialã
a rromilor; acåiunea
a confirmat dorinåa
guvernelor român æi
francez de a gestiona mai
bine fluxurile de migraåie
bilaterale, pentru a
32
sprijini consolidarea
politicilor de integrare a
populaåiilor defavorizate
într-un cadru european,
precum æi de întãrire a
cooperãrii poliåieneæti.
„FORÅELE TERESTRE” –– Buletin de teorie
militarã, - supliment al „Revistei Foråelor Terestre”,
publicaåie profesionalã adresatã cadrelor militare
æi celor interesaåi de activitatea acestora, editatã
de Statul Major al Foråelor Terestre, aduce în
atenåia cititorilor materiale cu un conåinut teoretic
fundamentat æi bine argumentat despre aspecte æi
probleme actuale, dar æi de perspectivã, specifice
acestei arme, definitã ca o categorie de foråe de un
înalt profesionalism æi bine individualizate, având
capacitatea de a îndeplini toate tipurile de misiuni
ce se impun, atât pentru apãrarea naåionalã, cât æi
în sprijinul pãcii sau în scop umanitar.
În nr.3 al acestei publicaåii, sub titlurile
generice Transformarea Foråelor Terestre,
Teatre de operaåii; Educaåie, instrucåie æi
învãåãmânt; Tehnicã militarã æi armamente, sunt
prezentate materiale privind tendinåele acåiunilor
foråelor terestre în operaåiile întrunite ale NATO
în conflictele secolului XXI; securitatea umanã
abordatã sub aspectul determinant al dezvoltãrii
economice; reperele strategice care stau la baza
înåelegerii problematicii
managementului
educaåional,
argumentele ce
vin în sprijinul
înåelegerii conceptului
„instructorul - manager
educaåional”, rolurile
asumate de cãtre
acesta; importanåa
aparaturii de vedere
pe timp de noapte æi
clasificarea acesteia.
F R O N T I E R A
A p a r i å i i e d i t o r i a l e

SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI
„Dumnezeu ne-a dãruit, în fiecare an, un numãr de sãrbãtori,
ca sã ne aducem aminte de binefacerile primite de la El”.
(Sfântul Ioan Gurã de Aur).
† Intrarea în bisericã a Maicii Domnului (Dezlegare la
peæte) - 21.XI - este ziua în care s-a împlinit fãgãduinåa pãrinåilor
Fecioarei Maria care, dorindu-æi cu ardoare un copil, au mers
împreunã la bisericã, rugându-l pe Stãpânul firii sã le dãruiascã
un prunc, jurând cã, dacã îl vor dobândi, acesta va fi închinat lui
Dumnezeu. Astfel, cea care avea sã devinã mama Mântuitorului
Iisus Hristos, când a împlinit vârsta de trei ani, a fost dusã de
pãrinåii ei, drepåii Ioachim æi Ana, la Templul din Ierusalim, fiind
încredinåatã preoåilor, care au binecuvântat-o, acolo a petrecut
în rugãciune timp de doisprezece ani, pânã la apropierea vestirii
cã în pântecul ei se zãmisleæte Fiul Lui Dumnezeu.
Cunoscutã în popor sub numele de Ovedenia, Intrarea în
bisericã a Maicii Domnului, este ziua în care începe iarna, este
sãrbãtoarea luminii care sparge întunericul iernii æi al moråii.
În aceastã zi se dã de pomanã luminã de veci, luminã care nu
se va stinge niciodatã în viaåa de dupã
viaåã. Se dã pomanã pentru cei înecaåi
æi cei moråi în întuneric, fãrã lumânare,
astfel æi aceia vor avea calea luminatã
pe lumea cealaltã.
În aceastã zi, se pun crengi de mãr în
vase cu apã; åinute la luminã æi cãldurã,
ele înmuguresc æi înfloresc, fiind folosite
în noaptea de Anul Nou drept sorcove,
de aceea, în miez de iarnã, se cântã flori
dalbe, flori de mãr.
Se spune cã aæa cum va fi vremea
la Ovedenie, la fel va fi toatã iarna, iar
dacã va ninge, va fi o iarnã grea.
† Sf. Apostol Andrei, cel Întâi
chemat, Ocrotitorul României
(Dezlegare la peæte) – 30.XI –
Este sãrbãtoarea creætinismului
românesc, Sf. Apostol Andrei fiind
ocrotitorul României. El a fost primul
propovãduitor al Evangheliei la getodaci,
în teritoriul dintre Dunãre æi
Marea Neagrã, cunoscut, pe atunci,
sub numele de Scythia (Sciåia).
În timpul împãratului Nero, la
porunca guvernatorului Aegeas, este
ucis æi rãstignit, cu capul în jos, pe o
cruce în formã de X, cãreia i s-a spus
„Crucea Sfântului Andrei”, aceasta
regãsindu-se pe steagul Scoåiei.
În tradiåia popularã se crede cã, în noaptea acestei sãrbãtori,
umblã strigoii pe la casele oamenilor æi încearcã sã intre pentru
a lua viaåa rudelor apropiate, de aceea, pentru a-i alunga, se ung
uæile æi ferestrele cu usturoi æi se mãnâncã usturoi. Fetele îæi pot
vedea ursitul când privesc într-o fântânã, luminatã cu o lumânare
de la Paæti, afundatã cu ajutorul gãleåii, dupã ce spun o incantaåie,
apa din fântânã se tulburã æi apare chipul celui ce le va fi hãrãzit.
Mai existã obiceiul punerii în pod a douãsprezece cepe, câte
una pentru fiecare lunã a anului æi se lasã acolo pânã la Crãciun;
cepele care s-au stricat ne aratã cã lunile corespunzãtoare vor
fi ploioase, cu grindinã, iar cele care au încolåit, vor fi luni
favorabile pentru recoltã. La fel se procedeazã cu grâul, care se
pune, pentru fiecare membru al familiei, în câte o farfurioarã, la
încolåit; cel al cãrui grâu este frumos æi înalt, va avea un an bun
cu bani æi sãnãtate.
În aceastã noapte se fac æi preziceri meteorologice, astfel,
dacã luna va fi plinã æi cerul senin, se zice cã iarna va fi cu moinã,
dacã luna va fi plinã æi cerul întunecat,
dacã va ninge, sau va ploua, în iarnã vor fi
zãpezi mari æi grele.
† Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul
Mirelor Lichiei (Dezlegare la peæte) –06.XII
– cunoscut pentru credinåa, iubirea de semeni
æi, în special, pentru copii, Sfântului Nicolae îi
sunt atribuite 21 de miracole, fiind recunoscut
æi onorat ca sfânt începând cu sec.VI. El este
considerat protector al celor neajutoraåi æi neputincioæi, precum
æi patronul marinarilor æi al cãlãtorilor, fiind un model de
înåelepciune, iubire æi milostenie æi cunoscut ca unul dintre cei
mai populari sfinåi ai creætinãtãåii.
Numele Nicolae vine de la nicao-a învinge, a birui, æi laospopor,
astfel cã, în traducere, înseamnã învingãtor/biruitor de
popor.
Sfântul Nicolae, încã din copilãrie, a dat semn de
comportament spiritual, iar mai târziu, în bisericile în care intra îi
uimea pe toåi prin blândeåe æi nobleåe sufleteascã, strãlucind prin
bunãtate æi înåelepciune, ceea ce a fãcut sã fie ales arhiereu. Ca
arhiepiscop, a avut aleasã grijã faåã de pãstoriåii sãi, i-a ajutat pe
cei aflaåi în nevoie, a apãrat credinåa de erezii æi de persecutorii
pãgâni.
Moaætele sfântului, dupã ce au fost furate, în anul 1087, din
Myra, de cãtre negustorii italieni æi din
care, se spune, emana, câteodatã, un
miros dulceag, au fost duse la Bari,
Italia, unde, în 1197, a fost ridicatã o
bisericã dedicatã Sfântului. Din secolul
al XIX-lea, mâna dreaptã a Sfântului se
pãstreazã la Biserica Sf. Gheorghe Noi
din Bucureæti
În noaptea de 5 spre 6 decembrie,
Sfântul Nicolae, cunoscut æi ca Moæ
Nicolae, vine, pentru cei cuminåi,
ascultãtori, care au fãcut fapte bune, cu
daruri, pe care le pune în încãlåãmintea
curatã æi lustruitã, atât a copiilor, cât æi
a adulåilor. Copiii neascultãtori, care
nu au fost cuminåi, vor primi doar o
nuieluæã.
† Sf. Ierarh Spiridon, Episcopul
Trimitundei; Sf.Mc. Sinet; Sf. Ierarh
Alexandru (Dezlegare la peæte)
– 12.XII – smerit æi simplu în purtãri,
pãstor de oi la început, dupã moartea
soåiei, rãmânând vãduv de timpuriu,
s-a cãlugãrit, devenind un model de
virtute. Pentru sfinåenia vieåii lui a fost
fãcut episcop, primind de la Dumnezeu
harul tãmãduirii; dupã hirotonirea sa,
minunile urmând una dupã alta, a fost
numit fãcãtor de minuni.
Mãrturie a minunilor pe care sfântul le mai sãvâræeæte æi astãzi
stau papucii din picioarele sfintelor sale moaæte, aceætia tocinduse
în timp, trebuind mereu schimbaåi, semn cã Sfântul Spiridon
aleargã prin lume pentru a-i ajuta pe cei nevoiaæi. Sfântul a fost
un asiduu apãrãtor al credinåei ortodoxe æi a uimit prin simplitatea
cu care a explicat unitatea æi diversitatea Sfintei Treimi, åinând în
mânã o cãrãmidã æi spunând cã este formatã din trei elemente
esenåiale: pãmânt, apã, foc, iar în timpul expunerii, în partea de
sus a cãrãmizii s-a aprins focul, în partea de jos curgea apa, iar în
mânã a rãmas cu lutul, demonstrând, astfel, consubstanåialitatea
celor Trei Persoane treimice: Tatãl, Fiul, æi Duhul Sfânt.
Moaætele Sfântului se aflã într-o bisericã din insula Corfu,
Grecia, aflatã la o sutã de metri de Mitropolie.
Sf. Ierarh Spiridon este patronul ciubotarilor, pãzitorul casei,
apãrãtorul împotriva bolilor, fiarelor sãlbatice æi sporeæte roadele
câmpului.
Pagini realizate de Elena URSACHI
F R O N T I E R A R e l i g i e 33

Trecut versus prezent
„E nostim sã adormi o naåiune æi sã-i
pui imnul DEÆTEAPTÃ-TE ROMÂNE”
Asemãnãri
Avem aceleaæi hidrocentrale,
termocentrale æi reåele de transport
electric construite pânã în 1989.
Avem aceleaæi æosele æi
autostrãzi, în proporåie de 99%.
Avem aceleaæi spitale, cãmine,
complexe studenåeæti æi aceleaæi
facultãåi de stat construite pânã
în 1989.
La fel ca pânã-n 1989, vedem
hoåul, dar închidem ochii.
Ne uitãm la TV æi nu avem ce
sã vedem.
Ne plângem cã-i greu, dar unii
o ducem bine.
Ne ameninåãm copiii sã înveåe
bine, spunându-le cã „fãrã carte
nu au parte”.
Cei fãrã carte sau cu studii
cumpãrate, sunt promovaåi politic
în funcåii de conducere.
La fel ca pânã-n 1989,
încercãm sã ne plãtim datoriile.
Avem acelaæi metrou ca æi în 1989,
aceleaæi linii de tramvai æi troilebuz.
Avem aceleaæi bogãåii naturale,
inepuizabile (aur, neferoase, marmurã…
).
Æi acum, ca æi pânã-n 1989, ne
mulåumim sã spunem bancuri despre
politicieni.
Deosebiri
Hidrocentralele ce le avem sunt
amortizate contabil. Costul de producåie
este acum de 10 ori mai mic, iar cel pe
care-l plãtim de 10 ori mai mare.
Æoselele æi autostrãzile sunt aceleaæi,
:-)
dar cu un trafic de 10 ori mai mare.
În spitale trebuie sã vii cu seringa
ta æi cu medicamentele tale, chiar dacã
plãteæti o grãmadã de bani la asigurãri.
Stãm æi acum la cozi, dar la bancã,
la impozite sau sã prindem diferite
promoåii ori sã depunem cererea de
æomaj.
Dacã ceri restul la taxi, spun cã
nu au schimbat, dacã vrei restul de la
magazin, trebuie sã te lupåi sã-l culegi
de pe sticlã, dacã laæi ciubuc prea puåin,
åi se bate obrazul.
Pânã-n 1989 eram minåiåi 2 ore pe
zi, la televizor! Acum suntem minåiti 24
de ore pe zi.
În ziua de azi poåi face o facultate
numai cu bani. Examenele de semestru
sunt teste grilã, iar subiectele sunt
postate pe internet cu 2 sãptãmâni
înainte.
Exploatarea resurselor naturale se
face de cãtre privaåi, care dau statului
român între 3-12% din valoare!
Protecåia socialã are un alt sens… a-l
aduce pe om la nivelul de inteligenåã æi
cunoaætere / percepere al ierbivorelor,
e factor de echilibru æi liniæte socialã.
Eliminarea fizicã a pensionarilor æi celor
asistaåi social e un plus de valoare æi
trebuie fãcutã într-un cadru legal.
Astãzi se fac consolidãri la tronsoane
de drumuri, unde nu e cazul, doar
pentru a încasa „comisionul”.
Apa platã e la fel de scumpã ca
berea.
Cumpãrãm laptele la acelaæi preå cu
Cola, dacã nu mai scump.
Banii ce ni se furã zi de zi,
se întorc înapoi sub formã de
împrumut.
Specific românesc
Plãteæti comision de
consultare cont, la bancomat.
Plãteæti comision când
retragi numerar de pe card.
Termenele de prescripåie
pentru amenzi nu sunt
respectate.
Au fost date æi încã se mai
dau legi pentru o zi.
Brânza e mai scumpã decât
carnea.
Nucile noastre sunt mai
scumpe decât nuca de cocos.
Laptele simplu e mai scump decât
laptele bãtut.
Portocalele sunt mai ieftine decât
merele.
Cãråile sunt mai ieftine decât
revistele.
Muzica bunã e mai ieftinã decât
muzica proastã.
Vinul este mai ieftin decât strugurii.
Ciupercile sunt mai scumpe decât
carnea de pui.
Venitul minim æi pensile sunt
impozitate (supuse taxãrii).
Hotãrârile luate de popor, prin
referendum, sunt apoi ignorate.
Regula cifrei unice:
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
34 F R O N T I E R A
D i v e r t i s m e n t

:-)
Galeria a cu zâmbete!
D'ALE SPORTULUI
U 3,14
JOC
DEBUT ÎN
FOTBAL!
SPORTIV
VASUL DIN
GOLF!
O „ÅÃRIÆOARÔ
SERE!
TAXÃ AUTO
A ÎNSUFLEÅI
RUPTÃ LA
SOSIRE
CÃIT!
REGE
DETRONAT
JOC
SPORTIV PE
SCÃRI
MARGINI DE
ALEE!
ÎNCEPE
FINALA!
MEDIA
PENTRU
CANOTAJ
AUTOTURISM
NUCLEU DE
ATOM
STADION
AS
FARMEC
BAZE SPORTIVE
de Dumitru MOCANU
CUTII CU
SURPRIZE
ÅÃRI
CÂRPE!
CÃZUÅI LA
DATORIE
SPORT
• Un æef îi strânge pe subordonaåi la
un loc æi le spune:
- Bãi, mâine sã veniåi îmbrãcaåi frumos
cã mergem la „Nunta lui Figaro”.
A doua zi vin toåi îmbrãcaåi la
costume, cu neveste, copii, cadouri,
flori. Când îi vede æeful, se ia cu mâinile
de cap æi le zice:
- Mã, idioåilor!!! nu mergem la nuntã
propriu-zis; „Nunta lui Figaro” este o
operã mããã, teatru, operetã, culturã...
întelegeåi?!
La care ei:
- Æi, ce te superi aæa, Æefu’, dumneata
când ai venit la „Lacul Lebedelor” cu
undiåele, noi am zis ceva?
DÃ AÆI
NICOLAE
BÃTUTÃ DE
ATLEÅI
ARMATE
BAZÃ
PENTRU
ÎNOT
A MÃRGINI
ÎNCEPE
OINA!
FEMEIA DIN
ZID
• O blondã, la cinã, împreunã cu
soåul ei:
- Auzi iubitule, mi-a spus azi un coleg
de serviciu un banc cu blonde, aæa de bun
cã... am râs, de era sã cad jos din pat!
NOTA 3
PRIMELE LA
HANDBAL!
RUÆINE(FIG.)
ARIE DE
RASPÂNDIRE
EXCLAMAÅIE DE
DURERE
RADE PLASA
ÎN ATELE!
• Bunicul îl întreabã pe nepoåel:
- Cum îl cheamã pe neamåul ãla mic,
care îmi tot ascunde lucrurile?
- Alzheimer, bunicule?
:-)
JOC
F R O N T I E R A
„DUNÔ PE
MIRIÆTE
D i v e r t i s m e n t
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35