despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
ta( intr-o descoperire necurat?i, zice Paladie in ,Cartea lui" -, ,,nu1i pierde timpul in slujirea psalmilor li nunui trupul in osteneli trupegti, ci lucreazi doar osteneli flete$i; uitl-te neincetat la mine in mintea ta Si-(i voi slava trrea". Si a$a demonii fi-au betut joc de el ti a fost sit de Dumnez4u pana acolo incat acettia il ridicau, il la pdmant fi-l puneau in fiare. A ajuns chiar sd bea care se sptrlau fericitii frati. $i daci cu ajutorul aces venit minlea la cap, n-a mai implinit ceea ce ani indel fusese lucrarea qi vietuirea lui mtreat[ in liniltire pe sdl4luia intr-un loc linigit ti sterp. 82 $titi, fralilor, de unde a venit la firile rationale h rea de a face riul. Pentru cd i s-a piflt un lucru mic in ei faprul ca era supuse unei reguli potrivit strrii ei de rtr, de ace€a ,,steaua diminetii care restrrca ln zori" [/r I a fost ptrrdsit de Puterea carc o sustinea li ,,a ctrzut fulger" uz 10, l8l din slava ei. 8& Din dorin{a de lib€rtate a lnceput gandul rtru creaturi li in numerul nesffugit al celor dou6 cete de firi tuale dintrc carc una se nuinette ctrp€tenii, iar cealalti d li stipiniri. Una a cezut intr-o clipitd din slava firii ei fe 5i luminoase, din sekFul ei vecin cu cerurile li din I impreuni cu cele inalte, ti s€ drette in adanc ca o t6rA dispretuiti a pdmantului. Tuturor celor care, prinse in ei, aveau si se abatd de la calea lor, aceasta le-a ceru intai sd iubeasci libertatea ti se iasi de sub reguli fi le apoi se poati insimarF in ele cat voia lucrurile sale. Fii Puterea dumnezeiasce ascunse in ascultare din pricina nului nu o lase sd se apropie de ei citi vrenre nu se su de bunivoie, ci de fiecare dattr cand vrea sd se aorooie i ca se insemanFze ei acele ginduri. ac€a Putere sufli. ea $ o impri$tie de la ei. Atunci ea cautd un alt rnijloc ft cand prin linguFli sa o convingA se iase din proprie v din slujirea sfinu. 89. Sn pdzim, fratilor, hot&ele supunenr, casanuc in rniinrle demonulur mendriei $i sa fim dporperasi de t96 -rea de grija Jdumnezeiascelcare sustine $i ne inconjoare. i. el se ne isprteasc6 prin necuraie $i a$a sa inveldm ct sunlidl creaturr;ice nu trebuie se dorim o libenate care se cuvil-. doar Ct.atorului. Tinerii 9i cei nepasetori n-au nevoie se i,. mindri ca sa fie ispititide desfranare: oprindu-se putin din regulii. ei incep de indad sa Eandeasci lucrun ru' ^
ce n-a primit descoperirea Duhului Sfart, nu primege vedereadance a celor ascunse, penhu a putea ardta gan oamenilor, mitcirile $i lucrerile ingerilor, demonilor si telor, li pen!ru a cunoasle cele ce nu sunt ince. vz. roate oescop€nflte pnvltoare la shrea si existen crurilor ti acliunilor lor sunt lucrarea puierilo. cere$ti . vederi ti forrne sensibile menite se ni le facd cunoscute ni le amte. Dar cele ce Fn de contempltrile lor ni se desco in ascuns prin miScerile congtiinfei pu$e in migcare de lu pe care o revzusd in noi; fiindc, e evident ce ele nu ni se i copert prin imagini, prin simfuri sau inv4eturi, ci Drin duri pe cale le pun in migcare in noi in tacere, cdnd suf este luminat dintr-o datE, cum spune Sfantut Evagrie, lu torul inteligen[ei: ,.Cand se aprolie de noi sfin1iingeri urnplu de vedenii duhovnicegri"s5. adictr de luminlri, de I legeri $ conternpliri de rol fetul. De la Duhul Sfant Cel vi nic de lnchinare firea Lui vine insd un singur tip ,i un gor fel de descoperire: numai prin miqcdrile sufl;lui. T descoperirile care vin de la Duhul cu privire la acfiunil lucrun, la cele sensibile sau inreligibile sunl lipsite de i gini 5i nu por fi intelese dec6r in ldcere, lera a vedea ceva auzr un sunet; sufletul e atunci luminat ti vede ctr prirq cele ascunse dineuntru, li anume o descoperire mai inj finend de tfeapta ti misura duhovniceasca. Cend cine atins aceasta treaptd, a ajuns om duhovnicesc. 9J. Impnrafia g gheena nu sunt resplitireafaptelor sau rele, ci raspletirea unor vointe/dorinle lbunesau rele], 94. Scopul pedepsei din parlea lui Durnnezeu nu es r?lzbunare asupra celor pe care i-a fdcut, ci indreDtarea ce grelesc $i povaFirea celorlalli. Acolo unde aiegtia nevoie de pedepse ti osande. Dunmezeu nu face se sufe nimeni doar pentru a preveni, fiindcd nu-i place se must numai sa face se creasca. Dace se folose$te de pedep penfu cA se teme de inclinirile spre riu; dar acolo unde n t5 Evecnm. pratrr'tos ?6. t 9{i -.riv de tecm6. nu sunt nici pedepse. De marturie de aceasta ll',.iu,rl T6lcuitor l-Ieodor al Mopsuestieil in cartea .'Despre l"..otie" unae scrie: ..Durnnezeu Se folose$te faF de noi de Liinui.i p"nt. .a ou"m nevoie de ele ii fac se se nascin toti i;ca . Dupi care explic! de c! anurn e folositoarc aceas(' li"a, .,r;"u e folosiloare penru vigilenta noasrre: dovada e r""r,rt ci in lum€a viitoare frica va fi desfiinfati: acolo va )-,imni doar iubirea. Fiindcd atunci cand Durnnezeu va fi desirintat p?rcarul, va fi desfrinpt qi pedepsele. iar c5rd va fi desfilnpt pedepsele. va fi desfiintat frica." 95. Vinulea nu e odrasla unci bune fiptuiri. ci a unei voin- F/dorinte bune. 96. Cand voinltdotints n-ate parte la o fapti burtr sau re4 nu-i vine, o dati ce fapta e sive$it6, nici o rlspEtire potrivit cu ce se vede in afare. 9Z Prin urmare, atunci cend voinF/dorinta e orientati spre ceva- dar in ceea ce se vede din afad oftul pregltegte trupul sa lucreze contradul, el poate cettiga o rlspliiile ascunsE care nu e pe mesura ldptuirii lui din afare. Acest [discernemant] nu e cu putinli oamenilor nici chiar atunci cand rlsplata e pe rnisuri ostenelii fieciruia. De aceea, lucrul lmpad$ei cerurilor gi lucrul gheenei sunt sevarlite in ascunsul inimii' 9i nu seameni cu ceea ce omul face ln afartr 98 Una sunt lucru.ile fiumoase si alta e dreptatea De cete ori lucrurile frumoase nu sunt fecute de o gandire stricattl Dreptatea ins[ e o voinltdorinti care dzuie$e sd lte mer€u pe placul lui Dumn€zeu. 99. Una e inviFtura scoasd din ce4i sau cunoa$terea dobandiG din studiu, si alta e cunoafbrea adevirului Pe cate-l cuprind ci4ile. Cea dintai e intiriti de un studiu lndelungat li de osteneala cu invltetura, cea din urmi se ive$e din Ephrirea poruncilor $i o conitiinti luminoastr intoarse spre Duftnezeu' /00. intreg parcursul mi$erilor mintii in miparea lreptei duhovnicestise cuorinde in trei feluri de cunoalteri despre "u.... oou," soune ci sunt dincolo de curefe: in cea dindi t99
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
- Page 88 and 89: 22. Dacd vrand cineva s6 se arate i
- Page 90 and 91: cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 92 and 93: ea face des,variiti in sufletul nos
- Page 94 and 95: liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97: 7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 100 and 101: suntem invdtali. in cea de-a doua s
- Page 102 and 103: 6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr d
- Page 104 and 105: nitoare din caae va ieti familiar c
- Page 106 and 107: spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tC
- Page 108 and 109: ucuriei $i care consti in concentri
- Page 110 and 111: vedere fepturilor create, deti qi a
- Page 112 and 113: vrerne in adunare, in du-te-vino cu
- Page 114 and 115: teles $i simtit acum care a fost mo
- Page 116 and 117: que au minte itiu aceasra, nu insd
- Page 118 and 119: simtirii omenesti"6, Pirintii singu
- Page 120 and 121: care date cand se dttrcelte in intu
- Page 122 and 123: De toate le scoli din rele nesfar$i
- Page 124 and 125: tintei mele. Cinstea necinstini mel
- Page 126 and 127: Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. De
- Page 128 and 129: singuraticul i$i face toate ostenel
- Page 130 and 131: ceea ce face nedeidea lui nu din ci
- Page 132 and 133: ,,/. Acesta e motiwl pentru care ac
ce n-a primit descoperirea Duhului Sfart, nu primege<br />
vedereadance a celor ascunse, penhu a putea ardta gan<br />
oamenilor, mitcirile $i lucrerile ingerilor, demonilor si<br />
telor, li pen!ru a cunoasle cele ce nu sunt ince.<br />
vz. roate oescop€nflte pnvltoare la shrea si existen<br />
crurilor ti acliunilor lor sunt lucrarea puierilo. cere$ti .<br />
vederi ti forrne sensibile menite se ni le facd cunoscute<br />
ni le amte. Dar cele ce Fn de contempltrile lor ni se desco<br />
in ascuns prin miScerile congtiinfei pu$e in migcare de lu<br />
pe care o revzusd in noi; fiindc, e evident ce ele nu ni se i<br />
copert prin imagini, prin simfuri sau inv4eturi, ci Drin<br />
duri pe cale le pun in migcare in noi in tacere, cdnd suf<br />
este luminat dintr-o datE, cum spune Sfantut Evagrie, lu<br />
torul inteligen[ei: ,.Cand se aprolie de noi sfin1iingeri<br />
urnplu de vedenii duhovnicegri"s5. adictr de luminlri, de I<br />
legeri $ conternpliri de rol fetul. De la Duhul Sfant Cel vi<br />
nic de lnchinare<br />
firea Lui vine insd un singur tip ,i un<br />
gor fel de descoperire: numai prin miqcdrile sufl;lui. T<br />
descoperirile care vin de la Duhul cu privire la acfiunil<br />
lucrun, la cele sensibile sau inreligibile sunl lipsite de i<br />
gini 5i nu por fi intelese dec6r in ldcere, lera a vedea ceva<br />
auzr un sunet; sufletul e atunci luminat ti vede ctr prirq<br />
cele ascunse dineuntru, li anume o descoperire mai inj<br />
finend de tfeapta ti misura duhovniceasca. Cend cine<br />
atins aceasta treaptd, a ajuns om duhovnicesc.<br />
9J. Impnrafia g gheena nu sunt resplitireafaptelor<br />
sau rele, ci raspletirea unor vointe/dorinle lbunesau<br />
rele],<br />
94. Scopul pedepsei din parlea lui Durnnezeu nu es<br />
r?lzbunare asupra celor pe care i-a fdcut, ci indreDtarea<br />
ce grelesc $i povaFirea celorlalli. Acolo unde aiegtia<br />
nevoie de pedepse ti osande. Dunmezeu nu face se sufe<br />
nimeni doar pentru a preveni, fiindcd nu-i place se must<br />
numai sa face se creasca. Dace se folose$te de pedep<br />
penfu cA se teme de inclinirile spre riu; dar acolo unde n<br />
t5 Evecnm. pratrr'tos ?6.<br />
t 9{i<br />
-.riv de tecm6. nu sunt nici pedepse. De marturie de aceasta<br />
ll',.iu,rl T6lcuitor l-Ieodor al Mopsuestieil in cartea .'Despre<br />
l"..otie" unae scrie: ..Durnnezeu Se folose$te faF de noi de<br />
Liinui.i p"nt. .a ou"m nevoie de ele ii fac se se nascin toti<br />
i;ca . Dupi care explic! de c! anurn e folositoarc aceas('<br />
li"a, .,r;"u e folosiloare penru vigilenta noasrre: dovada e<br />
r""r,rt ci in lum€a viitoare frica va fi desfiinfati: acolo va<br />
)-,imni doar iubirea. Fiindcd atunci cand Durnnezeu va fi desirintat<br />
p?rcarul, va fi desfrinpt <strong>qi</strong> pedepsele. iar c5rd va fi desfilnpt<br />
pedepsele. va fi desfiintat<br />
frica."<br />
95. Vinulea nu e odrasla unci bune fiptuiri. ci a unei voin-<br />
F/dorinte<br />
bune.<br />
96. Cand voinltdotints n-ate parte la o fapti burtr sau re4<br />
nu-i vine, o dati ce fapta e sive$it6, nici o rlspEtire potrivit<br />
cu ce se vede in afare.<br />
9Z Prin urmare, atunci cend voinF/dorinta e orientati spre<br />
ceva- dar in ceea ce se vede din afad oftul pregltegte trupul<br />
sa lucreze contradul, el poate cettiga o rlspliiile ascunsE care<br />
nu e pe mesura ldptuirii lui din afare. Acest [discernemant]<br />
nu e cu putinli oamenilor nici chiar atunci cand rlsplata e pe<br />
rnisuri ostenelii fieciruia. De aceea, lucrul lmpad$ei cerurilor<br />
gi lucrul gheenei sunt sevarlite in ascunsul inimii' 9i nu<br />
seameni cu ceea ce omul face ln afartr<br />
98 Una sunt lucru.ile fiumoase si alta e dreptatea De cete<br />
ori lucrurile frumoase nu sunt fecute de o gandire stricattl<br />
Dreptatea ins[ e o voinltdorinti care dzuie$e sd lte mer€u<br />
pe placul lui Dumn€zeu.<br />
99. Una e inviFtura scoasd din ce4i sau cunoa$terea dobandiG<br />
din studiu, si alta e cunoafbrea adevirului Pe cate-l<br />
cuprind ci4ile. Cea dintai e intiriti de un studiu lndelungat li<br />
de osteneala cu invltetura, cea din urmi se ive$e din Ephrirea<br />
poruncilor $i o conitiinti luminoastr intoarse spre Duftnezeu'<br />
/00. intreg parcursul mi$erilor mintii in miparea lreptei<br />
duhovnicestise cuorinde in trei feluri de cunoalteri <strong>despre</strong><br />
"u....<br />
oou," soune ci sunt dincolo de curefe: in cea dindi<br />
t99
Change language