despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
ea face des,variiti in sufletul nostru $i vietuirea virtu face inteligenF noastre se iase spre vederea intelepc aflate in cele dumnezeie$ti. Dace sufletul nostru e in intu 9i lipsit de cunoa$tere, nici ta uirea virtutii nu va rdme rate in noi_ 5J. Sunt in noimi$ce.i ce tinde descoperiri produse de sfihlii ingeri, qialtele carc iesdin lucrarea Duhului S 56. Descoperirile privitoare la Economia lui Dumne aceasle lume, mitcerile conternpltrilor privitoare Ia cel sunt. ca li intelegerea fi cunoatterea privitoare la virtu caae nu intrec treapla fiaii noastre create le iDvaEm de la tele cere egiuni ale ingerilorl care ne lumineazi in ascu porunca lui Dumnez€u. Dar descoperirea privitoare la s Fire [a lui Dumnezeu] ca fi simtirca ti contemplarea I viitoare - lucmri ascunse lnci fapturilor in gandul asc Creatorului, pani h vrernea descoperirii lor randuite de nezeu, cend El o va face se se ridice itt fata intrcgii crealii, va arela ti lumilor de sus -, descoperirea aceslor taine altora asemendtoaE e desenatd ineuntrul inFlegerii noas ascuns de Duhul Sfhnt. Acestea nu sunt taine a c?iror c tere se-li aib5 materia in creaturi ti Scripturi, sau despre au ttiut se vorbeascl !i gandeascl Plintii ortodocii, nici sunt in puterca ingcrilor sau fac pane din naditie, nici din ce s-ar putea scoate din inteligenF sau la care inteligenF putea gindi, ci e vorba de o taine pe care o ttie doar Duh inteligenta carc o prime$re, chiar daci aceia [ingerii] se feteaz{ neincetat de e4 pe cand oamenii doar din c6nd in c AcelaSi lucru afltr cA se inmmpt, ii cu cetele duhovni Ele cunosc descoperirile pe care gi le predau unii altora" in rii 9i arhanghelii, de Ia ceatd la ceati, dintre care unele predate gi oarnenilor cale le invaE $i sunt luminati despre unii de la altii. JZ Orice descoperire privitoare la cele de aici $i guve rea lor Si la cate vrea Dumnezeu se ftrpfuim in aceasti lu spr€ mantuirea noasfe Si ajutorul tuturor se sevartegte p mijlocirea celor lingerilor] care au fost aqezali slujitori ai v t84 r,,i Dumnezeu [cf. Pr I 0]. 2 I I in guvemarea a lot ce este aici: ]i nrimesc unii de la altii ii cear; de la ceata tode cele ce $n i"'aernoda-antul fericit al celor porrivite slujirii crealiei. Ei ],inr luminati unul de la alrul licu privire la lainele taliunilor ii. de a fi 9r la inFlegereacestora. Dat nu e cu purinta ca ei .;-i invefe pe allii sau se invele unii de la allii descoperirea ,";nelor cunoaSrerii Monadei 9i celelalte lucruri de caIe am iliuir, cacl acolo nu e nici ucenic, nici invililor, ci ilecarc din fiin(ete ralionale invrednicile de aceasti taintr prime$e de h ea insesi ata cum s-a desenal in inteligenF ei, fere mijlocitori, spre desfetaEa ei, in ascuns, dulceala acestei cunoatt€ri si o astfel de descoperire. Pantr ce aceasttr taine se va d€sco- D€ri, sunt invdlitori fi ucenici, mai mari $ rrai mici, dar ln ;imtire-a acestui har toate cunoatterile vor fi egale, cici in ea nu va fi nici urcul, nici cobor4. Accasta Du vr€a si spuni cd uneori o cunoattem, simlim gi ne desfdram mai pufin, iar alreori suntem irvtrlafi li lumin4i rlai mult. Nu, ci o primim tn toa6 plinetaba ei, fdrd nici o lipsi, firi sd sufere adaos sau mic$orare. O darii ajunti la aceasu descoperire nu rnai e nici mare, nici mic, cum era la celelalte descoperiri, ci toti vor fi inlllati la una ti ace€aii irnplinire, fe.i schimbare, nici varialie, fiindce nu vor fi nici bogati, nici slraci, nici deruitoti, oici primitori. De mi(urie de aceasta^fericitul Evagrie in Capitolele sale gnostice in ctue spune: ,,ln contemplarca natumli secundi existd unii putemici gi allii supuqi celor putemici. Dar in Monadi nu vor fi nici unii putemici, nici allii supugi celor putemici, ci toti vor fi dumnezei"''. Iar despre egalitatea care va fi prirna li ultima descoperire spune: ,,ln contern plarea celor ce suni exista suituri li coborfuuri duptr rar,nl 9i nepasaft. Dar nu a{a va 6 in conte.nplarea Sfintei Treimi, clci aceasta e o vederc m€reu egaltr in cate nu va fi nici urcare, nici cobordre',52. J8. Unele descoperiri fecute celor cura{i vin prin ingeri, altele printr-o luminare a inteligentei. Sufletul cure$t poate sctuta in chip firesc cele indepertate ca $i cum ar fi apropiaae, -- r? DvAcRlE l8-s
9i [re aele ascunse ca $i cum ar fi descoperite; ochii sdi asemenea celor ai ingerilor. a ceror privire strabarc lo purile ftrrd sb fie impiedicati de ele, ci sunt agere gi lu se in stare se vadd toate cele ascunse gi i.depenate. C fletul, care e conatural cu ei [ingerii], ajunge egal cu vietuirc, atunci e luminat ti el st vadtr cele ascunse $ eroarc sau nestiintt nu-l afecteaz{. Nu existii insd desc in care cunoa5terea sufletului st o premeargi pe cea a i lor, cici io descoperirile ficute sufletului vin dupi cele ingerilor. Totufi, pe mtsura curitiei inteligentei, care e stu, li el se pune in migcarc ti scruteazi cele ascunse puterea Duhului Sfent, in a Cerui lumird vede in acelasi frumusetsa ingerilor ti a tuturor sfintilor de pe pdment, El este lumina tuturor celor duhovnicetti. A$adar, cend tul ajunge la aceasti misurtr se face vizator al celor ca $i ei lingerii]. $i uneorinvaF de la ei ceva, alreori lenz5 el insu$i lucrurile cu privirea lui curate. Toaie a se intampla dup[ misura fiecdrei persoane gi a fiectrui VEzatorii cunosc se.nnele celor doua feluri de desco atat ale celor care vin din afart li sunt primite de la i'rg qi ale celor care-qi revarsE lumina dinluntru prin fo(a lii zimii lor. Descoperirile in simluri n-au insd nevoie de ci inteligentei, ci numai cele care trec prin aceasta, Si serimulor- 59. Polrivit cerfilor duhovnicegti invtrFrurilor sfi care relateazl desprc ele, toate descoperirile pdvitoaE cru.i sau evenirnente, li carc vin de la sfintii ingeri, au doui feluri: primul se lnrudegte cu somnul cuiva care d adanc, celilalt trece in chip vtrdir prin simturi 9i folosefld nEle vezute intr-o vedenie sau o voce simtittr, ca in caz Iacob, al lui Isus fiul lui Nun, al lui Isaia 9i Daniel, al doisprezece [proroci mici] ti al altor, ca li in cazul lui logodnicul Mariei], at preotului Zaharia [tatAl lui Ioan zetotull $i atator sfinti. Unora dintre ei descoDe.i.ea IEcut printr-o vedere simlittr sau prin sunetul unui glas ros(efte cuvinte, altora li s-a ftrcut in somn ca in vis, cineva le-a vorbit $i le-a descoperil cele ascunse. Ac t86 Srrnt cele doud moduri randuite pentru orice descoperire care vinede la ingeri gi privefte dezveluireanticipate a celor viisi invelaura despre cele ce se vor face mai apoi. pale 60 Descoperirea care vine de la Duhul Sfdnt, in puterea lrzltoare a inteligentei luminate a unui suRet, are insl un singur mod, deosebit de cele dinainte. Ea are loc numai in srmlirea inimii, intr-o descoperire ascuns6, nu insi in simgrile din afara. cum a fost cu Samuel. Elisei. Petru $i alti sfinti viz6tori carc cu ochiul luminat al sufletului lor scrutau cele hdepertate $i intelegeau$or, degrabd $i nelntarziat gandurile, 6;5cdrile 9i lucririle ingerilor $i dernonilor; sau ca la multi alli sfinti care au descoperit li ardtat gendurile, constiinfele ti dodntele ascunse ale oamenilor, ca gi eveninente care urnau str s€ petreace dupe ani li veacuri, li care ou emu cunoscute decet de Dumnezeu. Multe din aceste lucruri le gasim in istoriile despre singuraticii care au primit cunoa$terea celor ascunse 9i care pot petrunde adencurile Si ascunzimile sufletelor. Slintii lngeri vad, cu ochi asemendtori celor ai sufletelor cumle ale sfintilor, dar mai mult decat ei p€ntru ctr s-au inwednicit de cohuniunea cu Dumnezeu in descoperirea iainelor Lui. 61. Sufletul singuraticului seamtne cu un izvor de ape, ala cum l-au asemEnat deja PErintii de demult. Ori de cate ori se linitteste qi face sa inceteze in el toate milcirile auzului li vederii, singuraticul vede limpede in ele pe Dumnezeu ti pe sine insusi, li din el ta$nesc ape limpezi gi dulci, carc sunt gindurile dulci ale stirii lui nafirrale. Dar, dacd se apropie de aceste ape cand lase ca in suflehi stru si pdtrunde nrlburarea, atunci e ca unul carc umbld in noapte cand vMuhDl e acopent de nori $i nu mai vede nici cale4 nici cerar€a dinaintea lui, ci raldce$te utor in tinuturi pustri li vtrlrnatoare pentru el. L,ar. cand e lini$lit in el insuti. e ca unul pesle care sufle o adiere frumoasi si deasuDra cdruia vezduhul e senin; atunci rncepe s6 vade limpede inaintea lui, se vede pe sine insuti 9i Dlelege unde este $i unde trebuie sa mearge, pi vede de depane sdla$ul mantuirii. Dar pentru ce, fratele rneu, generatia noas(ra ticeloase nu rnai pune mana se geseirsce pe deplin acest rucru, adica un loc de liniEtire riguroasa, cum llceau genem- t87
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
- Page 88 and 89: 22. Dacd vrand cineva s6 se arate i
- Page 90 and 91: cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 94 and 95: liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97: 7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 98 and 99: ta( intr-o descoperire necurat?i, z
- Page 100 and 101: suntem invdtali. in cea de-a doua s
- Page 102 and 103: 6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr d
- Page 104 and 105: nitoare din caae va ieti familiar c
- Page 106 and 107: spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tC
- Page 108 and 109: ucuriei $i care consti in concentri
- Page 110 and 111: vedere fepturilor create, deti qi a
- Page 112 and 113: vrerne in adunare, in du-te-vino cu
- Page 114 and 115: teles $i simtit acum care a fost mo
- Page 116 and 117: que au minte itiu aceasra, nu insd
- Page 118 and 119: simtirii omenesti"6, Pirintii singu
- Page 120 and 121: care date cand se dttrcelte in intu
- Page 122 and 123: De toate le scoli din rele nesfar$i
- Page 124 and 125: tintei mele. Cinstea necinstini mel
- Page 126 and 127: Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. De
- Page 128 and 129: singuraticul i$i face toate ostenel
- Page 130 and 131: ceea ce face nedeidea lui nu din ci
- Page 132 and 133: ,,/. Acesta e motiwl pentru care ac
ea face des,variiti in sufletul nostru $i vietuirea virtu<br />
face inteligenF noastre se iase spre vederea intelepc<br />
aflate in cele dumnezeie$ti. Dace sufletul nostru e in intu<br />
9i lipsit de cunoa$tere, nici ta uirea virtutii nu va rdme<br />
rate in noi_<br />
5J. Sunt in noimi$ce.i<br />
ce tinde descoperiri produse<br />
de sfihlii ingeri, <strong>qi</strong>altele<br />
carc iesdin lucrarea Duhului S<br />
56. Descoperirile privitoare la Economia lui Dumne<br />
aceasle lume, mitcerile conternpltrilor privitoare Ia cel<br />
sunt. ca li intelegerea fi cunoatterea privitoare la virtu<br />
caae nu intrec treapla fiaii noastre create le iDvaEm de la<br />
tele cere egiuni ale ingerilorl care ne lumineazi in ascu<br />
porunca lui Dumnez€u. Dar descoperirea privitoare la s<br />
Fire [a lui Dumnezeu] ca fi simtirca ti contemplarea I<br />
viitoare - lucmri ascunse lnci fapturilor in gandul asc<br />
Creatorului, pani h vrernea descoperirii lor randuite de<br />
nezeu, cend El o va face se se ridice itt fata intrcgii crealii,<br />
va arela ti lumilor de sus -, descoperirea aceslor <strong>taine</strong><br />
altora asemendtoaE e desenatd ineuntrul inFlegerii noas<br />
ascuns de Duhul Sfhnt. Acestea nu sunt <strong>taine</strong> a c?iror c<br />
tere se-li aib5 materia in creaturi ti Scripturi, sau <strong>despre</strong><br />
au ttiut se vorbeascl !i gandeascl Plintii ortodocii, nici<br />
sunt in puterca ingcrilor sau fac pane din naditie, nici din<br />
ce s-ar putea scoate din inteligenF sau la care inteligenF<br />
putea gindi, ci e vorba de o <strong>taine</strong> pe care o ttie doar Duh<br />
inteligenta carc o prime$re, chiar daci aceia [ingerii] se<br />
feteaz{ neincetat de e4 pe cand oamenii doar din c6nd in c<br />
AcelaSi lucru afltr cA se inmmpt, ii cu cetele duhovni<br />
Ele cunosc descoperirile pe care gi le predau unii altora" in<br />
rii 9i arhanghelii, de Ia ceatd la ceati, dintre care unele<br />
predate gi oarnenilor cale le invaE $i sunt luminati <strong>despre</strong><br />
unii de la altii.<br />
JZ Orice descoperire privitoare la cele de aici $i guve<br />
rea lor Si la cate vrea Dumnezeu se ftrpfuim in aceasti lu<br />
spr€ mantuirea noasfe Si ajutorul tuturor se sevartegte p<br />
mijlocirea celor lingerilor] care au fost aqezali slujitori ai v<br />
t84<br />
r,,i Dumnezeu [cf. Pr I 0]. 2 I I in guvemarea a lot ce este aici:<br />
]i nrimesc unii de la altii ii cear; de la ceata tode cele ce $n<br />
i"'aernoda-antul fericit al celor porrivite slujirii crealiei. Ei<br />
],inr luminati unul de la alrul licu privire la lainele taliunilor<br />
ii. de a fi 9r la inFlegereacestora. Dat nu e cu purinta ca ei<br />
.;-i invefe pe allii sau se invele unii de la allii descoperirea<br />
,";nelor cunoaSrerii Monadei 9i celelalte lucruri de caIe am<br />
iliuir, cacl acolo nu e nici ucenic, nici invililor, ci ilecarc<br />
din fiin(ete ralionale invrednicile de aceasti taintr prime$e de<br />
h ea insesi ata cum s-a desenal in inteligenF ei, fere mijlocitori,<br />
spre desfetaEa ei, in ascuns, dulceala acestei cunoatt€ri<br />
si o astfel de descoperire. Pantr ce aceasttr <strong>taine</strong> se va d€sco-<br />
D€ri, sunt invdlitori fi ucenici, mai mari $ rrai mici, dar ln<br />
;imtire-a acestui har toate cunoatterile vor fi egale, cici in ea<br />
nu va fi nici urcul, nici cobor4. Accasta Du vr€a si spuni cd<br />
uneori o cunoattem, simlim gi ne desfdram mai pufin, iar alreori<br />
suntem irvtrlafi li lumin4i rlai mult. Nu, ci o primim tn<br />
toa6 plinetaba ei, fdrd nici o lipsi, firi sd sufere adaos sau<br />
mic$orare. O darii ajunti la aceasu descoperire nu rnai e nici<br />
mare, nici mic, cum era la celelalte descoperiri, ci toti vor fi<br />
inlllati la una ti ace€aii irnplinire, fe.i schimbare, nici varialie,<br />
fiindce nu vor fi nici bogati, nici slraci, nici deruitoti,<br />
oici primitori. De mi(urie de aceasta^fericitul Evagrie in Capitolele<br />
sale gnostice in ctue spune: ,,ln contemplarca natumli<br />
secundi existd unii putemici gi allii supu<strong>qi</strong> celor putemici.<br />
Dar in Monadi nu vor fi nici unii putemici, nici allii supugi<br />
celor putemici, ci toti vor fi dumnezei"''. Iar <strong>despre</strong> egalitatea<br />
care va fi prirna li ultima descoperire spune: ,,ln contern<br />
plarea celor ce suni exista suituri li coborfuuri duptr rar,nl 9i<br />
nepasaft. Dar nu a{a va 6 in conte.nplarea Sfintei Treimi, clci<br />
aceasta e o vederc m€reu egaltr in cate nu va fi nici urcare,<br />
nici cobordre',52.<br />
J8. Unele descoperiri fecute celor cura{i vin prin ingeri,<br />
altele printr-o luminare a inteligentei. Sufletul cure$t poate<br />
sctuta in chip firesc cele indepertate ca $i cum ar fi apropiaae,<br />
--<br />
r? DvAcRlE<br />
l8-s
Change language