You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
conduse de o cdl6uza: mai intai ele incep prin a ne pu<br />
miicare in ascuns prin frumuseFa virtulii, cum fiecare<br />
simti din cand in cand el insu$i. Apoi, pe neatteptate, se<br />
n€;te un zel aprins cu o dorinta fierbinre de bine,<br />
chiar $i in lucreri care n-au legeture cu frica de Dumtr<br />
Dupd care, fdre motiv, F e$te dinduntru o percre de rlg<br />
pede ca.e ne inalF dincolo de gandurile obi$nuite $i c<br />
apnnsi nemdsurat de aducerea-aminte fi de iubirea de<br />
frumoase- Aceasta s€ spune ce e o lucrare a lngeriloa c<br />
loc prin bunavoin(a Domnului lubitor de oameni. Nu n<br />
oamenii virtuoti, dar !i vamesii, desfranatele, ticdlo$i fi<br />
gafii simt in ei o asemenea migcare prin care ingerii s€<br />
pe cat le sti in putinti, depalte de riu li spre vinute, ne<br />
de la cele rele $i ne apropie de curede. Chiar ti lucrtrtorii<br />
te[i s-au intors prin ea $i au plecutui Dumnezeu, Si se s0<br />
ce n-au.atins numai cure$a fitptuirii, ci li curitia con$ifi<br />
nu s-au curefir numai de faptele reutefii, dar $i de gandurit<br />
reflectiile la ele. Adeseori la cei al cdlor ptrmint e bun [cfi<br />
13,81, focul aprins p€ care l-au primit la inceput nu #<br />
domoli pana ce nu vor fi atins prin el treapta desdvargiri<br />
vor fi p.imit o curdtie desdvartitd. ingerii ne imping astfi<br />
inaint5m de la reutate la virtute, prin virtute ne apropic<br />
cureie, iar odat ajunti la curalie ne fac sa iesim din ea<br />
cele doue cunoatteri mai presus decat e4 una din ele gnl<br />
de alcatuirea naturale. Acesta e capitut oricirei povZluiri'<br />
vine de la ei, dincolo de care se afle, spun unii, vederea S<br />
tei Treimi care e capetul $i smrtitul tuturor descoperirilor<br />
fin de cunoa$tere, ti in care lvedere] vor avea loc atit pei<br />
ingeri, cat li pentru oameni toate mitcerile lmparlliei ceruri<br />
inn-o viate fere sfa$ir.<br />
4e. (Jnce descopenre a cunoa$terii duhovnicesti care e<br />
presus de contemplarca celor tnjpesti gi a celor netrupd<br />
vrne otnlr-o oescopenre a lumtr viitoare, in timp ce acesl<br />
ooua lln oe contemptlrea celot ce sunl. Acestea sunt caDll<br />
desdvar$irii<br />
aici, in vreme ce cunoasterea lumii viitoarc<br />
fiintele rationale se ridicb dincolo de aceste doue rreDte si<br />
cunoatterea Fiintei. Orice descoperire a <strong>taine</strong>i pe care.<br />
t82<br />
i.odri. fie oameni, o primim aici. vine dintr-o descoperire a<br />
i1.1,,, celei noi. Frrndcd aici nu contemplarea celor ce sunt va<br />
Lioun" in mitcare fiinlele rationale. liindcE aici mitcerile<br />
l^l uor fi dincolo de simtire ii cunoa$lere. dincolo de cele<br />
.lnsibrle li inteligibile. fiindc, acestea sunt cunoatteri' nu cu-<br />
-n625terea. Fiindcd aici inteligenla nu va mai hoineri prin mul-<br />
,. .,rnoaSreri, ci va sta in cunoa$erea Unului inlr-o uimire<br />
.-"inr."apta. Aici existe o ordine in trePte. acolo inse nu va<br />
oai fi nevoie de trepte, ci va fi o [singure] mi$care neincetati<br />
s!'re Durmezeu, li firea nu va rnai ie$i din ea penru a Pnvi<br />
sDre altceva.<br />
5O O rugdciune neinsodti de o vietuirc viftuoas e ca un<br />
wltur ale crmi aripi iocep si-ii piardit penele.<br />
J,l. Existi o con$tiinle curate 9i a.lta duhovniceascl. Cea<br />
dindi e atunci cand gAndurile 5i amintirile privitoaE la a.casta<br />
lume sunt ln noi Ere patime, cea de-a doua atlnci clnd' Plecand<br />
de aceste ganduri li amintiri, aceasta e Puse ln mitcare<br />
spre contemplarcacestora. Anrnci nu e de ajuns ca ele str 16-<br />
mene in noi in chip curat ti Ed patimtr, ci trebuie ca o datA cu<br />
simlirea mipirilor lor, st ingaduie ochiului mintii sd priveascI<br />
inauntrul lor, ca sA suge de aici dulceata Duhului. Con$linla<br />
curati poate fi doba{di6 prin osteneale $i tsezvie. iar con-<br />
$tiin(a duhovoiceasce prin exerciliul <strong>qi</strong> firditarca scopului duhovnicesc<br />
al cunoasterii de cetre o inteligenti care o cultiv5<br />
J2. Una e trupul care cultivi virtutet [noblet€a] lui |i alta e<br />
Inteligenta care cultiva virtutea [nobletea] ei. Cuhivarea virtutii<br />
trupului curtrttr sufletul de trisatura lui petimate; cultivarea<br />
virtutii inteligentei face sufletul si vadi |i-l face si se<br />
apropie dc la intunericul nesiiintei la cunoasterea adeverului.<br />
5J. Nu toti care se ostenesc ln virtute dobandescunoa$terea<br />
care vede adeverul. dar toti pol dobandi fdptuirea unui<br />
lucru impreund cu un discemindnt bun.<br />
J4. Nu e cunoscdtor [gnostic] care se fie liPsit de virtuti in<br />
viata sa, dar vei gtrsi multi virtuogi care nu au cunoalterea<br />
[gnoza]. Sd ne grdbim deci se alergtrn duPd aceasta' fiindct<br />
r83
Change language