Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
dejde- Bucuria 9i credinla care s€ nasc din gandurile<br />
suflelesti sunt putemice, dar acea bucurie nu poate coexi<br />
suflet impreuntr cu cea legatE de cele trupetti. La cei a<br />
gandire se bucurd 5i se intristeazit de cele vezute, acea<br />
rie nu se pune in mi$are dat fiind c6 inima lui e tinuttr<br />
de dezmierdtrrile tiner€tii, relaxatea trupului o apasd 9i<br />
de a oierde cele de aici o face se nu revneasce sd le n<br />
reascd.<br />
J2. Pierzendu-$i nidejdea in <strong>viala</strong> trupeasctr ti ltu<br />
vechile obignuinte, omul doblndegte cu ugurinli un<br />
care rdrnene dincolo de inchipuirile simlu.ilor trupegi.<br />
JJ. Cand gendul e tare in nadejdea lui, chiar dacA tm<br />
slab, sufletul nu estebiruit, nici nu-li pierde bogdtia-<br />
Incecaza atefgarea- tat mln<br />
insd trupul e doborattr-tr<br />
inci slabtr, n-ar trebuisa lncercze otansut_<br />
J4. Vegheaze ca neputinla trupului sd nu-ti impiedice<br />
in singuretate; ceci in viata de linittire cu Dumnezeu b<br />
ta va fi de doue ori mai mare dacd trupul e chinuit. Ba<br />
seand se nu le dai celor doua boli care nasc moartea v<br />
[nemuritoare]: nelucrarca trupului ti slebrrea sufletului<br />
simfufl. Dar o boa.la insotit de veghe nu ne va vatema<br />
JJ. Dreptatea e fipruirea celor bune fati de oarneni<br />
legii firii ti Scripturii. virtutea e fepruiEa celor bune f<br />
Dumnezeu, sdva.site firi inter8Ediari intre noi $i El, i<br />
guinta unei vointe bune. Cine umbli in cea dintai e<br />
drept, cine umbE in a doua e un om virtuos. Dar n<br />
singuraticilor intelepti in calea cea dreapta Si pe cnre ai<br />
si o ating, pri[ vieFrirea lor e mai leunrici decat acestc<br />
fiptuiri: nu se oprette la dreptate li nu rem6ne la vi<br />
Acestea sunt anticamere pe car€ ntrdejdea le strebate ln<br />
mul ei li de unde pleacl lndre$endu-ti alergarea spre<br />
este Cauza [a toate]$<br />
s Ecou indepanal al unui creginism ,,cudour vrcue propriu Sk<br />
secolul IV. car€ ii impafle p€ cr€dinciot in ,drepti" Si,desavarsilil<br />
Cadea tr.ptclor'). la care lsaac adauga o a rreia cate8one: ..sin8u<br />
{ct lnuF, p.2lO).<br />
t78<br />
J6. ASd cum etapa a doua e mai bune decat cea dintai, tot<br />
,5a ti a treia e mai bun6 decat celelalrc dou?i. $i a5a cum.<br />
;.d am inceput-o pe a doua, nu e nici un motiv sa o desfiinffi<br />
pe cea dintii, tot aia arunci cand in vietuirea noastra se<br />
,v€sre cea de-a treia nu e nici un motiv ca etapa dinainte s6<br />
nu-i faca loc gi sa dispare inainte de venirea ei. Trebuie se le<br />
cinsrim insa pe fiecare din ele la timpul fi locul lor, ca libertat€a<br />
noastrd sa nu ajungi desane din pricina trupului. Ceci<br />
atlnci cand n-am fecut inca loc fdptuirii etapei a doua, va<br />
rcbui sd ne inElijim ca trandivia se nu ne facd se l5sim nelucrate<br />
cele ale etapei dinainte-<br />
JZ lncrimile care curg la vremea rugdciunii, dulceala vers€telor<br />
care cad in inima gi o indulcesc, limba carc incep€ str<br />
Ie repete nesatios 9i iubitor, ftrrtr si fie in stare sil lase pe<br />
unul ca se fteaca la altul din pricina dulcetii car€ este in el,<br />
9u bucuria padiald care se ivette uneorin citire sar heditare,<br />
loate acestea Fi altele asemdndtoare sunt gusta!€a ajutorului<br />
harului lui Dumnezeu, gustat fire sd fie cunoscut Uimpedel<br />
de cei ce se sarguiesc in lucrarea lor ca st intircasce 9i se<br />
face se inainteze sufletulor in vinute [in bine] ti ca si spo<br />
reascd vigoarea lui.<br />
-18. Cind, duptr ce a stat o vrerrre linigtidi la slujbl sau la<br />
rugdciune. pe nea$teptate 9i fnrE sa fi vrut aceasta, minlea<br />
face trupul sa se ridice din randuiala lui, aceasta e poarta cea<br />
rnare care incepe sa s€ deschidd inaintea lui gi lucrarea darului<br />
lui Durmezeu, $i acesta nu este unul din darurile mici gi mangaierile<br />
pa4iale date fieciruia. Spre aceasta se alergdm, frate,<br />
fi aceslucru sel cerem li sa-l fixdm drept scop fiiptuirii<br />
noastre. Ceci nu se cade sd spunem prea multe <strong>despre</strong> aceste<br />
lucruri: sunt de ajuns cate au fost spuse p6ntr aici.<br />
J9. Scopul fiintelor rationa.le e cunoagerea celor desevarltt<br />
'o put"r" ascunse in ceea ce fiecare simte in chip nedesrulrl<br />
in orice element al fepuirii lor.<br />
40. Daci propriu luminii rationale sa conduce fere impiedlcare<br />
spre prina Lumind, $i dace acest lucru se intampla<br />
Incd de pe acurr in fiintele rationale prime [ingerii], pe care<br />
t19
Change language