despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
22. Dacd vrand cineva s6 se arate intelept pretinde spune ce ele n-ar avea inclinatii, acesta ft-a inteles Cdci daca ar fi fosr lipsite de inclinalii, n-ar fi fost i scbimbdrii fi ar fi stat la locul lor: necoborande u giisesc, nu vor putea nici urca. Ar fi atunci firi legate $ de inclinalii, li n-ar pulea face nici o schirnbare, nici I nici in jos, neputand nici sii creascd. nici se scadi. D poate se crcasci pbcand de la ceea c€ este, s€ poat€ Si I ce inapoi, dacd vrea, ti e supus inclinaliilor; gi e lim oncrne are o aserEnea puiere $-$i indreapttr inclinatia intr-o parte, acela o va face plecand de la prisosul iubir nelui li datorirA lumintrii. rrezviei gi celorlike lucruri ad ndtoare care-i vin de aici. 2J. Cuvend carc spune: ,,Casei Tale i s€ cuvine shn [Ps 92, 7] are acelagi inteles cu cuvantul: ,,sfintenia e. sfintilor". CIci casa Domnului suntem noi, fiintele ratio Cand ne curtrtim aceasti case cum se cuvine Domnului indepdnaEa de tot ce-i rlu, atunci sfintenia Lui vine str i iasctr in noi in unirea vointelor, fiindctr sfinlenia se cu sfinSlor. 2J. Sunt vrednici de admiratie cei care aufEgddu it abtini pane qi de la gindul Ja femei, dar carele primesc t16 24. ,,Casei Tale i se cuvine sfintenie" [pr 92,7]. Bine areastt casd a lui DurDrezeu sd fie plind de sfinlenie ,i doabe. Bine e $i ca acela care vrea sd se face sdlas al Dui Sfenr se-ti curete sufletul de orice rru. penrru ca. dace putinfi, se se asemene cerului. Caci a$a cum cerut e cu orice rru, e tronului Dumnezeu $i sila$ul serafimilor si sosegte in tot binele duhovnicesc, tot ara $i sufletul carEre$te ti se sarguiette sl se face selas al Dumnezeirii se sd se curele de toate milcerile rele ti s6 se umple de tot de laude, !i atunci Domnul se va silelluiin el, il va umD podoaba sfinteniei Lui 5i va fi inconjurar de jur-imprej firile spirituale, fiindci acesteau ditoria oe a cinsti si Domnului. Mai inrai omul se curi(a de riu. dupe care se u de bune mireasmd $i Domnul il sfinpgte apoi p;n Out ut -..dnl,e De acestea in persoana. de$i $liu foane bine ca prin ".1#i iup,a satana cu sfintii. Et prelind ca nu mai pastreaza l',"j o uau."..-uainr. ae aceste inlalniri. ca se nu rnai spunem li*i. a. u"a"."o 5i convorbirile cu ele. Dar da'e 9i numai pus in mi$cate pe neatteptat€ in jurul unor asemenea iir,,; -"aul ne arunc; aeja in primejdia unei lupte' cu cat mai mult l'"]nci c,ind uot su in fala simlurilor noasre inse9i acesre lulrun. iar ued.t a lor aievea pune pe jar garndurile unui ascet celibatar' 26. Singuraticul care prinp;te cu ulurinii vederea unei femei primegie bucuros ineuntrul sau li aducerea-aminte de ea' i4 cine retuzi sd o vadd e limpede ci alunge depane de gandirea lui $i amintirea ei ca pe ni$e cerbuni apnnll. lncllnaFa srre una trideazi pleceEa lncercate in cealaltl: lnclinatia spre ;ducere-aminte tredeazi pldcetea vederii' iar lnclinatia spre vedere tradeazi plecere aducerii_aminte. 27 . CntLId'-Il gandirea de ganduri trupefti, ca str gulti o dulceata carc nucade sub nici o alcetuite a limbii. 28. Nddejdea celor viitoare te face sa uit cele pamAnteitl alungindu-le din gAndul tdu Ridicd-ti necontenit gandirea 5i atintette-(i privirea spre sdlafurile spre care vei sfirqi pnn a urca. 29. Deanldejdea face pe om sd iasd din gandurile limpezi gi ingroapi inima sa in pirnent Nrdejdea limpezette inima ti o imbatd neincetat, asa incat do.inla sa il face si uite cele plminteqti qi miplrile lui il fac se hointueascl in sehturile cercSti. CEci prin aSteptarc inima se face cu u$rinF limpede' J0. Gusrarea lmpi'ritiei e o miicare vesele sprc cele viitoarE ti care freamat5 in suflet dincolo de puterile lui ln fala ei toate midularele hupului se desfac, pentru ca nu pot indura fo4a ei care inrnoaie oasele $i incheiehrrile intr-o bele carc tre.e dincolo de randuiala fi.ii. .l/. CAttr vreme omul nu nesocotelte cele vazute tl supuse stricAciunii gi nu calce in picioare viata vremelnicl e senm ce inirna lui n-a primit inc6 mi$carea spre cele alteptate in na_ 17'l
dejde- Bucuria 9i credinla care s€ nasc din gandurile suflelesti sunt putemice, dar acea bucurie nu poate coexi suflet impreuntr cu cea legatE de cele trupetti. La cei a gandire se bucurd 5i se intristeazit de cele vezute, acea rie nu se pune in mi$are dat fiind c6 inima lui e tinuttr de dezmierdtrrile tiner€tii, relaxatea trupului o apasd 9i de a oierde cele de aici o face se nu revneasce sd le n reascd. J2. Pierzendu-$i nidejdea in viala trupeasctr ti ltu vechile obignuinte, omul doblndegte cu ugurinli un care rdrnene dincolo de inchipuirile simlu.ilor trupegi. JJ. Cand gendul e tare in nadejdea lui, chiar dacA tm slab, sufletul nu estebiruit, nici nu-li pierde bogdtia- Incecaza atefgarea- tat mln insd trupul e doborattr-tr inci slabtr, n-ar trebuisa lncercze otansut_ J4. Vegheaze ca neputinla trupului sd nu-ti impiedice in singuretate; ceci in viata de linittire cu Dumnezeu b ta va fi de doue ori mai mare dacd trupul e chinuit. Ba seand se nu le dai celor doua boli care nasc moartea v [nemuritoare]: nelucrarca trupului ti slebrrea sufletului simfufl. Dar o boa.la insotit de veghe nu ne va vatema JJ. Dreptatea e fipruirea celor bune fati de oarneni legii firii ti Scripturii. virtutea e fepruiEa celor bune f Dumnezeu, sdva.site firi inter8Ediari intre noi $i El, i guinta unei vointe bune. Cine umbli in cea dintai e drept, cine umbE in a doua e un om virtuos. Dar n singuraticilor intelepti in calea cea dreapta Si pe cnre ai si o ating, pri[ vieFrirea lor e mai leunrici decat acestc fiptuiri: nu se oprette la dreptate li nu rem6ne la vi Acestea sunt anticamere pe car€ ntrdejdea le strebate ln mul ei li de unde pleacl lndre$endu-ti alergarea spre este Cauza [a toate]$ s Ecou indepanal al unui creginism ,,cudour vrcue propriu Sk secolul IV. car€ ii impafle p€ cr€dinciot in ,drepti" Si,desavarsilil Cadea tr.ptclor'). la care lsaac adauga o a rreia cate8one: ..sin8u {ct lnuF, p.2lO). t78 J6. ASd cum etapa a doua e mai bune decat cea dintai, tot ,5a ti a treia e mai bun6 decat celelalrc dou?i. $i a5a cum. ;.d am inceput-o pe a doua, nu e nici un motiv sa o desfiinffi pe cea dintii, tot aia arunci cand in vietuirea noastra se ,v€sre cea de-a treia nu e nici un motiv ca etapa dinainte s6 nu-i faca loc gi sa dispare inainte de venirea ei. Trebuie se le cinsrim insa pe fiecare din ele la timpul fi locul lor, ca libertat€a noastrd sa nu ajungi desane din pricina trupului. Ceci atlnci cand n-am fecut inca loc fdptuirii etapei a doua, va rcbui sd ne inElijim ca trandivia se nu ne facd se l5sim nelucrate cele ale etapei dinainte- JZ lncrimile care curg la vremea rugdciunii, dulceala vers€telor care cad in inima gi o indulcesc, limba carc incep€ str Ie repete nesatios 9i iubitor, ftrrtr si fie in stare sil lase pe unul ca se fteaca la altul din pricina dulcetii car€ este in el, 9u bucuria padiald care se ivette uneorin citire sar heditare, loate acestea Fi altele asemdndtoare sunt gusta!€a ajutorului harului lui Dumnezeu, gustat fire sd fie cunoscut Uimpedel de cei ce se sarguiesc in lucrarea lor ca st intircasce 9i se face se inainteze sufletulor in vinute [in bine] ti ca si spo reascd vigoarea lui. -18. Cind, duptr ce a stat o vrerrre linigtidi la slujbl sau la rugdciune. pe nea$teptate 9i fnrE sa fi vrut aceasta, minlea face trupul sa se ridice din randuiala lui, aceasta e poarta cea rnare care incepe sa s€ deschidd inaintea lui gi lucrarea darului lui Durmezeu, $i acesta nu este unul din darurile mici gi mangaierile pa4iale date fieciruia. Spre aceasta se alergdm, frate, fi aceslucru sel cerem li sa-l fixdm drept scop fiiptuirii noastre. Ceci nu se cade sd spunem prea multe despre aceste lucruri: sunt de ajuns cate au fost spuse p6ntr aici. J9. Scopul fiintelor rationa.le e cunoagerea celor desevarltt 'o put"r" ascunse in ceea ce fiecare simte in chip nedesrulrl in orice element al fepuirii lor. 40. Daci propriu luminii rationale sa conduce fere impiedlcare spre prina Lumind, $i dace acest lucru se intampla Incd de pe acurr in fiintele rationale prime [ingerii], pe care t19
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
- Page 90 and 91: cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 92 and 93: ea face des,variiti in sufletul nos
- Page 94 and 95: liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97: 7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 98 and 99: ta( intr-o descoperire necurat?i, z
- Page 100 and 101: suntem invdtali. in cea de-a doua s
- Page 102 and 103: 6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr d
- Page 104 and 105: nitoare din caae va ieti familiar c
- Page 106 and 107: spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tC
- Page 108 and 109: ucuriei $i care consti in concentri
- Page 110 and 111: vedere fepturilor create, deti qi a
- Page 112 and 113: vrerne in adunare, in du-te-vino cu
- Page 114 and 115: teles $i simtit acum care a fost mo
- Page 116 and 117: que au minte itiu aceasra, nu insd
- Page 118 and 119: simtirii omenesti"6, Pirintii singu
- Page 120 and 121: care date cand se dttrcelte in intu
- Page 122 and 123: De toate le scoli din rele nesfar$i
- Page 124 and 125: tintei mele. Cinstea necinstini mel
- Page 126 and 127: Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. De
- Page 128 and 129: singuraticul i$i face toate ostenel
- Page 130 and 131: ceea ce face nedeidea lui nu din ci
- Page 132 and 133: ,,/. Acesta e motiwl pentru care ac
22. Dacd vrand cineva s6 se arate intelept pretinde<br />
spune ce ele n-ar avea inclinatii, acesta ft-a inteles<br />
Cdci daca ar fi fosr lipsite de inclinalii, n-ar fi fost i<br />
scbimbdrii fi ar fi stat la locul lor: necoborande u<br />
giisesc, nu vor putea nici urca. Ar fi atunci firi legate $<br />
de inclinalii, li n-ar pulea face nici o schirnbare, nici I<br />
nici in jos, neputand nici sii creascd. nici se scadi. D<br />
poate se crcasci pbcand de la ceea c€ este, s€ poat€ Si I<br />
ce inapoi, dacd vrea, ti e supus inclinaliilor; gi e lim<br />
oncrne are o aserEnea puiere $-$i indreapttr inclinatia<br />
intr-o parte, acela o va face plecand de la prisosul iubir<br />
nelui li datorirA lumintrii. rrezviei gi celorlike lucruri ad<br />
ndtoare care-i vin de aici.<br />
2J. Cuvend carc spune: ,,Casei Tale i s€ cuvine shn<br />
[Ps 92, 7] are acelagi inteles cu cuvantul: ,,sfintenia e.<br />
sfintilor". CIci casa Domnului suntem noi, fiintele ratio<br />
Cand ne curtrtim aceasti case cum se cuvine Domnului<br />
indepdnaEa de tot ce-i rlu, atunci sfintenia Lui vine str i<br />
iasctr in noi in unirea vointelor, fiindctr sfinlenia se cu<br />
sfinSlor.<br />
2J. Sunt vrednici de admiratie cei care aufEgddu<br />
it<br />
abtini pane <strong>qi</strong> de la gindul Ja femei, dar carele primesc<br />
t16<br />
24. ,,Casei Tale i se cuvine sfintenie" [pr 92,7]. Bine<br />
areastt casd a lui DurDrezeu sd fie plind de sfinlenie ,i<br />
doabe. Bine e $i ca acela care vrea sd se face sdlas al Dui<br />
Sfenr se-ti curete sufletul de orice rru. penrru ca. dace<br />
putinfi, se se asemene cerului. Caci a$a cum cerut e cu<br />
orice rru, e tronului Dumnezeu $i sila$ul serafimilor si<br />
sosegte in tot binele duhovnicesc, tot ara $i sufletul carEre$te<br />
ti se sarguiette sl se face selas al Dumnezeirii se<br />
sd se curele de toate milcerile rele ti s6 se umple de tot<br />
de laude, !i atunci Domnul se va silelluiin el, il va umD<br />
podoaba sfinteniei Lui 5i va fi inconjurar de jur-imprej<br />
firile spirituale, fiindci acesteau ditoria oe a cinsti si<br />
Domnului. Mai inrai omul se curi(a de riu. dupe care se u<br />
de bune mireasmd $i Domnul il sfinpgte apoi p;n Out ut<br />
-..dnl,e De acestea in persoana. de$i $liu foane bine ca prin<br />
".1#i iup,a satana cu sfintii. Et prelind ca nu mai pastreaza<br />
l',"j o uau."..-uainr. ae aceste inlalniri. ca se nu rnai spunem<br />
li*i. a. u"a"."o 5i convorbirile cu ele. Dar da'e 9i numai<br />
pus in mi$cate pe neatteptat€ in jurul unor asemenea<br />
iir,,; -"aul ne arunc; aeja in primejdia unei lupte' cu cat mai mult<br />
l'"]nci c,ind uot su in fala simlurilor noasre inse9i acesre lulrun.<br />
iar ued.t a lor aievea pune pe jar garndurile unui ascet<br />
celibatar'<br />
26. Singuraticul care prinp;te cu ulurinii vederea unei femei<br />
primegie bucuros ineuntrul sau li aducerea-aminte de ea'<br />
i4 cine retuzi sd o vadd e limpede ci alunge depane de gandirea<br />
lui $i amintirea ei ca pe ni$e cerbuni apnnll. lncllnaFa<br />
srre una trideazi pleceEa lncercate in cealaltl: lnclinatia spre<br />
;ducere-aminte tredeazi pldcetea vederii' iar lnclinatia spre<br />
vedere tradeazi plecere aducerii_aminte.<br />
27 . CntLId'-Il gandirea de ganduri trupefti, ca str gulti o<br />
dulceata carc nucade sub nici o alcetuite a limbii.<br />
28. Nddejdea celor viitoare te face sa uit cele pamAnteitl<br />
alungindu-le din gAndul tdu Ridicd-ti necontenit gandirea<br />
5i atintette-(i privirea spre sdlafurile spre care vei sfir<strong>qi</strong> pnn<br />
a urca.<br />
29. Deanldejdea face pe om sd iasd din gandurile limpezi<br />
gi ingroapi inima sa in pirnent Nrdejdea limpezette inima ti<br />
o imbatd neincetat, asa incat do.inla sa il face si uite cele<br />
plminteqti <strong>qi</strong> miplrile lui il fac se hointueascl in sehturile<br />
cercSti. CEci prin aSteptarc inima se face cu u$rinF limpede'<br />
J0. Gusrarea lmpi'ritiei e o miicare vesele sprc cele viitoarE<br />
ti care freamat5 in suflet dincolo de puterile lui ln fala ei<br />
toate midularele hupului se desfac, pentru ca nu pot indura<br />
fo4a ei care inrnoaie oasele $i incheiehrrile intr-o bele carc<br />
tre.e dincolo de randuiala fi.ii.<br />
.l/. CAttr vreme omul nu nesocotelte cele vazute tl supuse<br />
stricAciunii gi nu calce in picioare viata vremelnicl e senm ce<br />
inirna lui n-a primit inc6 mi$carea spre cele alteptate in na_<br />
17'l
Change language