despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

in viafa de acum, el nu poate sd aduce in amintire cev
cele ce fac obiectul mi$cerilorugEciunii, Si carc e cu to
afara asendndrilor acestei lumi, afard numai, precum sp
dace nu s-a invrednicit de o descoperire duhovnice
inteligenla lui. in misura in care in cunoa$erea li vie
lui umbld incd sub aceasti treaFa, gandurile sale nu pot
dincolo de semnul acestei lumi. Chiar dacd la ruseciu
indreapE meditarea spre cele ceregti, el le va putea doa.
mena cu cele pem,iintetti, afare numai dact n! s-a invre
de vietuirea duhovniceasc6 care e dincolo de orice chi
lumii acesteia, in care sa fi putut sirnti ceva mai inalt
congiinF fiilor oarnenilor. Dace instr rusdtorul nu lu
migcdrile lui, aga incAt gandirea lui st nu intArzie in irc
rile careJ nipddesc atunci, dace e nepesitor $i le lasa s
sal4lurasce in el li incepe sa vorbeasci cu ele, atunci
cu incetul va pierde $ scopul rugtciunii. Or, lucrul rugtr
lui e sE vegheze sa-ti fina curate gAndirea in rugeciune gi
desfaci neinceral de cele care o leagd de lucruri, pana
ajunge la vietuirea dubovniceasca $i rugandu-se
va ri
mai presus de lupti pentru ca gandirea lui se va fi iniltat i
colo de toate chipurile [formele] acestei lumi.
/5. Aten$a la ganduri e odrasl atenliei la simturi. S
inla in acqsta din urmi e semrut grijii de cea dintAi.
uneia din ele duce in chip necesar la ciderea in cealal6.
/6. Jertfa impecirii e srnereniadusa lui Dunmezeudi
inimi moarti din pricina aducerii-aminte de gregelile de
s-a eicut vinovat omul inaintea Celui cale este Viata l
fie de cele fecure in trecut. fie de cele pe care le face
in fiecare zi. Un asemenea om igi trezefte sufletul, il sn
din acestea li nu inceteaze si-l indrepte spre intoarcerelc:
arnintindu-$i
fiecare clipe de milele lui Dumnezeu
aceasta nigEciune ii place mai mult decet roalejenfele ii
orice ofrandtr''
'' ,J-amu.ire: Ceea ce inseame ca in mom€ntut cer€ni tor oamenii
rrezili la simlireajurorului I p€ l"E car rdf li-t trr da ua Durbezeu.
uumezeu. Nu NU ce,l ca,t Drimes Dnmesc
pncina cererilor lor. dar in momenlul cercrii con$renrtff,aza ceea ce a\
drntoldeaunr Ara )a ftre ins, cA !rne Je til Dume/c!.
t7-.t
t7. F6r6 rn dar din partea Lui nu poate inalla.lui
.omul
nici mecat o slngure . slava" sPusa dulce din inF
-*nn.ze,r "l r.; aceasla drn auzite, dar cei care i'au
[a cei ^";
mai multi stiu
o ttiu pentru ce-i primesc experienta
;cut exPerienta in fapt
aceasta. Dumnezeu ilti gdselte odihce
L-au maniat se intorc la El ca se-i
in rugiciunea lor Pentru
;a in sufletele carc dupd
caaliiroqicarea'
/8. Pane ce omul nu se smere$te, ajutorului Dumnez€u
"u vine la el. Hanrl lui Dumnezeu std necontenit la o oarecarc
iianla de acesta 9i se uitii la el, mai cu seama la rugeciune
iar cdnd incepe se se mifte in el un gind de smetenie, se
airopie numaidecar ae el cu mii de ajutoarea.
J9. Ajutorul dat in ceasul rugtrciunii e mai rnare decat cel
care ne vine in oric€ alt moment ln carc ne ostenim. De ace€a
si demonulupte cu omul cel mai mult ln acest ceas ca si-l
irnpiedice sd se apropie de Dumnezeu in ginduile lui.
20 Orice aducere-amifite de intelepciunea lumii care ii vine
sufletului la rugdciune potrivnicd lui li nu-i aduce decat
vitamare. Dar intelePciunea Duhului smeregte sufletul, il treze;te
la privirea spre Dumnezeu in minunare 9i-l cufundd in
addncul smereniei prin adeverul pe ca.e i-l arati fEri vdl'
2t. Firile nevdzute, creatia de sus a celor numiti lntai-nis-
[cf. Evl 12,231, c(esc ti se innoiesc
frecare
cutince.uri
clipa. Ele nu coboare niciodate spre ceva mai Puin bun fati
de bunitatea in care locuiesc din prima zi a creatiei lor. N-au
l6cut niciodatd experien{a riului, ci sunt in inuegirn€ dincolo
de el gi iubesc cele de sus, afari de cele care de cind au coborit
n-au fost convinse lncd sa aibi in vedere [din nou] urcugul'"'
a ,,t-amurirc: Cititorul care intElege sn ia aminte la cee3 cc intelcgc
aducandu-si aminte de c€ s-a sDus: llcut tuturor
"M-am toate S. a- m. o
l/ Co 9. Zil si sa nu caute sd inFleag ac€st lucru porrivil prestitnler lu'
oum".,er,, ci rotnvir cunoa$erii comune Sr'm $ nor c, accasra esre $j
adcvararl
Si neadevarat!, dar lunm panea libenali fi orice ar fi ac€a56
clealie .te acum pentru cei luminati, dtun slava lAin€i Econoflei Celui ce a
vnr' (r ronte miiloacclei sa fie acopenle de dn \al p€nlru noir-
'" eturi" un"t,ra ta imorca,ea v;toare J ineerilot caroli cu Dumnezeu
Cf. A. Lour. p. 206.
r75