despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

6. Modul in care simFrile se folosesc de lucrurile bu
t de cele relearate
egalitatea vietii. Opozitia lor se va
festa la nivelulinteligentei.
Uneori e la fel de adeviat qi
trariul-
9. Daci tot ce tine de contemplarea nahr.al6 secundi
preune cu bate lipsuril ei vor fi desfiinpte in lumea viiti
ceci sttr scris: ,,Chipul acestei lumi va trcce" U Co 7,31
toate planurile ei, atunci este evident cd gi contemplarea
desfiintatil o data cu ceea ce Doate fi vfuut.
/A Dace nu va mai fi nimic care si puna in mifare i
templarea realitdFlor corporale li mintaa nu va mai avea
voie de simFri, nici de ceva in care str locuiasc4 ci stri
rea lor desdvfutid va prerede incepurul lumii celei noi
se va face intr-o clipiti, atunci este evident ctr din fire
stinge cu totul pene li aducerca-aminte de cele ln care
cuit simturile, li ea va frernita atunci intreage de s
care o va avea afunci aealitatea.
/ r. Rugeciune adeviratile cea care asculte de vo'ra
Dumnezeu $ e nescutil io noide gAndirea la legile du
ie$i. Prin satguinta in implini.ea acestora. iubirea faF d6
ne impinge se rostim cereri aprinse privitoare la ele.
conttiintei pentru implinirea poruncilor e deja o rugAci
curate, cum $i suferinta inimii la dispresjrea lor e socoti
ea rugiciune cumte. Durerea pentru Dumnezeu e ruglci
sau mai degmbi cuvintele alese ti mitcirile grele [de
pe care le naSte atunci in gandire rugtrciunea. $i cel a
inima se aprinde li arde de asemenea ganduri, se roagd c
dactr nu sta ln pozilia doriti, Si toate mi$ctrile lui sunt n
ciuni uimite care se odihnesc in Dunurezeu: durerea din i
luijoace in el rolulcrucii.
/2. Cuvintele intelepte puse in mi$care de rugeciune
cand de Ia marile minuntrtii ascunse in versete[le Script
trag dulce toale perfile sufletului spre Dumnezeu ,i spre i
rca Lui, $i il tin treaz ca sa priveasc[ tinti spre Dumnezed
inflicirare.
/J. Lano spun rugactune Inleleaota nume gandesc la
rostitb ple(en de la inlelepciunea acesrei lumi sau de o in
t12
..rure l-lecara $i neghioabd. care ar face sd ros€asce suflerul
Ljnrea hn Dumnezeu din pricina slavei de$ane pe care o
lfii in li care alunge din suflet ajutorullui Dumnezeu];
'j'sendesc "t la cuvintele inFlepte care F$nesc in rugiciune
li.ina ae la inFlepciunea lui Dunmezeu $i lumrnozitatea
!u-fl"r,,|ui. pe cate le fac se urce in inimi mrSclri aprinse din
llclna iubirii de viata cea adeverati, care premerge ruS5ciu-
I., si care, incd,lzind inima- o face sE tosleasc! cuvinte care
litl n,, din uoin6, ci pe care le silelte se 1fun€asca aducerea-
,minte de Dumnezeu. De cate ori pe acest drum n-au FSni( lalnni
din aprinderea inimii gi ajutorului Dumnezeu Aceasta
. pgaciunea pe care Pnrintiio nurFsc rugeciunea curat?[.
/4. ln rugtrciunea curattr gandi.ea nu e deloc libera de lntioiriri
si de genduri materiale; altfel n-ar mai fi mgiciune, ci
i avea loc o descoperire. Nurnai pe aceasti din urmtr treapti
e lipsitd gandirea de iftugini ii asemlneri 9i se ridici mai
Dresus de intip6ri.i ii rnaterie, cum spune Evagrie: 'Minea
cue priveste la Dumnezeu in ruglciune e liberb de intiperiri
si miterie'#, ceea ce face din ea o descoperire dincolo de
cuvinr. in rest, orice rugiciune care e glas' ln mtrsura in care
gandirea rlrnane in ea curartr, nu poate fi dincolo de lntipitiri'
i',lu st6 in puterea noasre se ne oP.im sa ne gindim Eau nu la
ele. De cate ori nu se indmple ca atunci cand ne rugam curat
9i infldcAral migcarea rugaciunii sa primeasci fird motiv ti
lird voie o intipirire de la grosimea materiei, chiar atunci
cand tot timpul curg neincetat lacrimi ti mitcarea sufletului e
indreptata spre cele viitoare. Rugetorul se luPti, nu in chip
patima$ $i fila ca acest lucru se devine vreodate scopul rneditatiei,
sd scoatii gandirea din aceasti grosinF [a rnateriei] 9i sa
remana fere a simti nimic in sine Ctrci dacd gAndirea nu s-a
invrednicir si primeasce in rugeciune o descoperire printr-o
simlire duhovniceasci, e cu neputint[ ca miFarile ei la rug{-
ciune se ajunge dincolo de intip6rire. Cand e vorba de firea
omeneascd, faptul de a fi mitcatl dincolo de cele materiale
are loc numai in vietuirea duhovniceasce. o treapte czrr e
dincolo de firc. h masura in care nu s-a invre.dnicit de aceasta
'^ E\'^cRtE. Kephalaia Gnonika l.46
113