despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

,/0/. Cei care dupe cideri aspre ti grele au primit dar
toarceni [cAinhil $i prin darul lui Dumnezeu au fost rec
cuti drept familiarii Lui $i s-au invrednicir de indri
dinainte, aceltia $tiu bine ci Dumnezeu are drept scop i
cerea sufletelor bolnave4.
.402. Din pricina necuprinderii lor uimitoaE, contemp
Judecdiii ii Proniei lui Dumnezeu e ascunsa in indoi
intr-uD nor chiar ti pentru cei duhovnicestr.
/OJ. A inl€lege in chip dumnez€iesc inseamtr a pn
mitcare aprins{ li luminoastr ca in cei care. Dnqtr-oVla
ricid potrivit firii qi prin nestrictrciunea ostenelilor tor,
pe unnele tainelor vieFririi de dupi inviere.
/04. C-ei
.
care au flri striceciune fiinFrea loriginare a
lor tl. alara de nemuaire, sunt deja dunrnezei in sens fi,
acettE fl sunt ceea ce nunEle lor spuoe ci su[t.
101 Striceciunea e a fiintslor aniestecate [din suflet $i
nestriceciunea e a fiintelor simple [ingerilor). Celor din
apa4ine contemplarea naturala secundi, celorlalte le re
contemplarea a ceea ce in distincFile sale precede ceea i
fost mai intai in ce privegte existenta4J.
Sfar$itul celei de-a doua sute a capitolelor qesprcunoa,
.
,J-amunrc: Adrca ceea ca a tosr pr€hot5ret dc inlrtege€a cr.r
Si d€ mjnrla Sa oentru accasra.
s.Ct. E,t Kephalaia O,orr.ta It, 2 (,,in concmprar€a na0r
cund, v€dem ^aFnE,
-intelepcruner
murr. chip,rn" lfl 3, t0l a tui Hrisro
c:rE s-a rotosrr ta crcafta tumitotl dar in cunoa$t€rs care priv€src
ral'onale suntem inv4ati despre fiinta txi") g 3 (,.prima dinrrc roat
noag€nle e cuno!9rcrca unica a Mondei, Si mai veche d€car oric€ |
templare naturala e cunoatrerea sprriruala c&e a ie$r maj inajn,e d;n d
rorut fr s-a Nn o dala (u fir€3 care l-a in$lif.). inletepciunea mukrfonn
:,:"rl.l: *"'j.lpr*": secunda proprie
"arurata
fiinretor compusc
Frnte spinruale necompuse ringeni) djung ta conrempl
Monad€i care prernerge exisrenta tor.
r70
A treia sutd
a capitolelor despre cunoa$tere
fost un timp in care nu era nume pentru Dumnezeu 9I
va fi untimD
in care nu va mai fi.
2. Nu suntem muritori pentru cd Pdcetuim, ci sunteh im-
pecal p€ntru ce suntem muritori. Puterea libenefii
pintispre
aafeo lnreiuenit intre Iimp s-a folosit de aceslucru penlnr
viat6sau penlnt moane
J. Unele fiinle ationale sunt lipsite de nurlE, altele au mai
rnulte. Lipsite de nun|e sunt cele dintai, tnai multe nume au
cele create cu natun corporale.
4. Aia cum diferentele corFrrilor sunt iacrcdintsre lumii nlateriale,
iot aqa diferenlele spiritelor le vedem ln Lumina Vielii'
5. Dace lumina materiale a fost facud spre folosul corpurilor
ti pntru ca simturile sl poat! distinge lucrurile nateriale'
si dace va fi un timp in care simturile nu vor rnai fi pentru a le
iisinge. e limpede ce $i lumina creati sPre folosul simlurilor
vadeveni $i ea de pnsos.
6. Ala cum toate denumirile 9i numele privitoare la Dumnezeu
au inceDut la El o date cu creafa, tot afa toale numele
9i denumirile naturilor spi.ituale au inceput o date cu economia
lumii noastre 9i atunci au primit un nune de ta noi in
lumile naturilor spirituale instr nu existd intre el€ nici nume,
nici denurnire, niii apelativ in raport cu substant€l€ lor' ci in
lumea lor sunt toate lipsite de nume 9i denumire Toate numele
nesfaisite ale lumilor suot naturi nenuminte li ele se
fac cunoscute unele altora fful astfel de distincfii printrrc cunoa$tere
mai inalte lipsitE de olm€ li de sernne. Toti oameoii
vor fiintr-o zi. Ia inviere, aleturi de ele in aceeati tain6
7. Virtutea e prilej de via(i, dar si de moarte: de viaE penlru
cer \Arsuinciosi. de moarle penlru cei rrindavi in deosebrnle
in cire se arata ele vei gasi cum anume sa le folose$i
de ca intr-un seos sau altul.
t7r