despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

pom ti te-ai intors spre rru, de$i nu in acest scop ai fost
de Creatorul? Privegte inci $i ce ai ajuns prin voinla ta
etti acum fera a mai putea nidejdui ceva, dar Si la ce ned
ai fost pe neagteprate chemar de bogi$a milei Celui Carc
chemat in ltsus Hristos Domnul noslru, Czre te-a facut
intorci iarisi la frumlselea int6ii tale obarsiin Dumr
$i. de$i ai rimas in neascullare pi ai stdruir in cele in c
cdal, El nu te-a trecut cu vederea, ci 1i-a diLruit de la S
aceste bunegd 9i a venil sd te faci viu, macar ci nu sti
ceri nimic p€ntru rine insuli. CaLtxderle-te gi ce eiri acu
aceasui viatd de aici ti ce vei devenin putine vrerDe, I
slnceciune va ajunge alcetuirea ta, li cum vei ajunge at
cand nu vei mai fi. l6ra aminlire Si liri nurE, in toaie cele
trepte de devenire ale acestei lumi. Dar cum voi spune gi
crul minunat? De la ce stdctrciuDe la ce starc slivit?i vei tn
De la ce camale ii ce palat vei fi chemat? Ce asendnarc e
insa.intre cele de aici li cele de sus, intre viala de aici 9i li
de dincolo, intre parerile noastre de acum p,
vederea exacta de atudci? Am scris cale ceva desDre "unou',","i
ace
in cuventul catre un ucenica,, care poate sluji drept inrrc
cere la o reflectie utili vie*uirii in linilrire. in icele cti
ingenuncheaza necontenit in rugeciune in locul in care d
laudandu-L pe Cel Care re-a adus de la nefiinfi la fiinp, d4
o stare stricacioasd Ia slava unei vieli lnalte Si slevite.
85. RanduieSte-ti cu orice prel lucrurile astfel incar in
care zi, intre slujba de noapte ti cea de dimineati, se exi
un regaz pentru rneditare peotru cd ea slujegt€ cresterii tale
cunoa$terea durmezeiasce, fiindce Si ea e o parte insemna
Iucrdrii pnvegherii. Nu socori c, toad privegherea sttr nu
in rostirea lde psatmi] 9i nu cuprinde dec6t sarea in Dicid
0a rugaciunej plecande la aceasra rosrire,i pentru ea. chi
dace aceasta e temeiul ei. privegherea singuraticilor are mr
forrne prin care suflerul trebuie sd creasci gi si se apropie
cunoa$terea duhovniceasce.
!1 cufintut 35 in ongrnalul sinac, ed. Bedjan
cd. Theolokis ($j FRx. p.42u51 ,i 24E-249r.
a6. Cumpana somnului line in chip limpede de cumpena
fiindca somnul ni-l conducem duPd voia noastrd
-a"recelui,
fl. iosr incredinpr mainilor noastre. Ceci atunci cand am
]l,lu. o rnatu.a penecului. ne trezim u$or inainle de ceasul
l';niuir in.tttp folositor pentru noi, din pricina u$urintei trupuiui.
ugu ti^p p.nlru amandoutr
"a. felurile fde rugiciuni]
87. Fa acelaii lucru $icu ceasurile zilei $i impane-le in rnai
multe pe4i: una pentru citire, alta Pentru slujbt 9i alta penim
.nediure. Cdnd :rcestea vot face loc inaltei limpezimi a mil-
"antor, uot ajunge si implinim 5i restul Dacl apoi inteli'
qenF se intunece. adaugi o citire potriviti momentului CAci
irci e izuorul bogat din care $5nesc asupn lui ap€ curate in
chip limpede.
88. Cand rneditarea se urle$te cu .ugtciunea ajunsi la limrrzimea
ei, atunci se implineste pe deplin cuveltul Domnului
bu." .pun", ,,Unde sunt doi sau trei adunatin Nu.rele Meu,
acolo sunt ti Eu in mijlocul loi'[M, 18'20] Cei tlei suot
sufletul, trupul ti duhul, sau: intelegerea, .neditarea ti rug6-
ciunea. Si acestea trei ajung la uimire, iar uneori se intampE
sa nu ajungi nici rnicar la rugeciune.
89. Cat?i vreme puterea Duhului nu se unette cu medltarea
gandirii, minunarea in fap lui Dumnezeu nu se amestecd cu
miscarilei.
90. Cati vreme gandirea nu devine limpede, n-are pane de
lucrarea Duhului.
9/. Cend mi$cirile incep sI devintr limpezi, atunci inima
se smereste ca si cum ar locui un adanc, iar plecand de la
aceasle srnerenie se apropie de limpezirne.
92. Iubelle singurataGa chiar dace elli prea slab Pentru
toate faoteli care i se cuvin. Fiindce o singura rugdciune aduse
lui Iiurrmezeu de unul singur e mai buni decfu o mie de
liturghii savarsite printre oameni Ceci nu se compare osteneala
a o sutA de zile petrecute in zarva !i impreuna cu mul{t'
chilr dac:i atuncr singuraticul poslette si-$i face slujba, cu
somnul unei singure noPti pe care o doarme singlr' ln slngu-
r66 167