despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

dupt schimbaren care are loc in el: ceci simte pe neaSte
in el o potere negditi in ciuda slibiciunii firii, pAnn ce
putin timp aceasta scade $i schimbarea dispare. Prin ea
resc singxraticiin ftrpluirea poruncrlor. De mulle ori
schimbd atal gandirea cat li alcaruirea trupului. Cine a sit
aceasta str inleleagt. Se cade, fratilor, sI rnedidm cu g.i
inlelegerea hcrurilor, ceci prin aceasta privire neconteni
apropiem de cunoagterea deslvarsita Si de simtirea ne
Cine se deprinde in ac€asle cunoatrere dobande$te o s
mare li nesfa$it ti o cr€dinti neclintittr ln DurnnezEu.
65. Ste scris [ci Hrisros e] ,,mai intai nrscurdecat
fdpturile" [Col l, 15] d€cat cele rationale ve.anie $ nev
fiindce El Cel din6i S-a niscut la viata lumii dedincolo
invierea din mo4i,
66. E pe drept cuvent ,,mai lndi niscut" fati de noi,
ci inainte de El ninEni nu se ntrscus€ sus, ti bine se nu
,,mai in6i nescut" nu numai fale de noi, ci 9i fafi de
netrupetti. fiindce ti creatia lor tintette spr€ aceasti nait
62 Dacd lerusalimul e ,,ceratea malelui impdraf' [Ps 4:
li ef se numeste cu nuinele lerusalimului din cer fEvr 12,
cu care-l numette scriptura cacl tenrsatrmut Daman
em intr-adevtrr o prefigurarē-, atunci num€le de ..chi
lui Durmezeul" dat in chip nepotrivit lui Adam [Fc l,
fintea sprc implinirea efectiva a adevtrrului sdu lin venir€i
Hristos Chipul Dumlezeului nevilarti Col l,l5l, cand
si se implineasci acest cuvant de mai inainte [at Scripturii
68. Se cldea ca intreaga creatie s, se inchine Chipului,
pdratului [cf. Evr l, 3]. Pane atunci nu S-a vezut ca un o
fi primit inchinar€ de la ingeri. Numele de Chip se potriri
foarte bine Celui spre Care prive$te toattr crealia vran
nevizutd. Cdruia i se inchind li pe care-L cheamA cu n
de Dumnezeu: prin El vor fi infiuFte lui Dumnezeu t
iar prin trupul Stru vtrzut am vizut ascunzimea neinteleasL
69. In ce priveqtexistenla, nici unuldintre sfintii i
nu e mai betran in firea lui creatd decatlovar4ii
lui; fii
r60
,hia dupa venirea lor la existenF le-a impe4it Domnul aga
]"613 vrut, dupa trepte $i cinstiri felunte. In ce privelle cunoa5rerea
9i inflicerarea iubirii, unii sunl mai indi. alui la
MU 9r altii mai Pe urnd; : ni nlfircnt Iinst din cei de pe o treaptll
'1oc,
mii d" jor nu precede in descoperire li cunoaltere pe cei
aflali pe o treapte mai sus decAt ei, nici macar in ceea ce
aces@a interzie sa inFleagd din ceea ce dupe mng s€ afle pe
repte mai Prejos decat ale lor.
l6l
70. intre toate cinurile ffilor inteligente existi zi de zi urcug.
nicidecum coborare, fere se existe capdt al urcugului care
6erge de la cel mai vechi pi mai intii pana la cel din urme,
ceci de cand au fost create ti pentr acum ele urci ln fiecare zi.
7./. Transmiierea existenlei ti crcllerEa treptati a trupurilor
noastre in prima noastrd stare lin existenla noasd actuale],
amendoutr lucruri pl5cute, au loc ln sfintele cinuri [ale ingerilorl
in inteligen{t, potrivit naturii lor inteligent€ creqrerii
lor care tine de inteligenti. La noi transmiterca existentei are
loc de la un trup la altul; la ele inse fiecat€ inreligenli primeste
cregterea de la alt6 inteligenta- EIe cresc in toate ca
niste invatacei
taine, noi instr cregtem in chip vazut.
72. Cend mintea primegte simlirea frumusetii ei, cre$e in
acela$i fel in care cresc in chip tainic ingerii. In descoperitile
primite de inteligen(a ei, se invrednicelte de comuniunea cu
ingerii; fiindcd sci in randuiala dintai a creatiei firii sale, ea
prirneste li contemplarea Prototipului ei.
7J Prima plecere a inteligentei
primirea unei descoperin
inteligibile stii in contemplarea purttrrii de grije a lui Dumnezeu
a Cdrui pute.e ti ciliuzire mintea o simte in evenimenlgle
sensibile. Vine apoi plecerea care sti in contemplaEa punrrii
Sale de griji faF de cele ce sunt [fiinte]. A treia pldcere a ei e
cea care sta in contemplarea lucrtrrii Sale creatoare. A patta
placere a ei e cea care ste in contemplarea intelepciunii Lui ln
cele ce sunt. Necuprinderea planului Sdu e cu atat mai puterrlici
cu cdr felurirele Luijudeci(i sunt inegale.
prima vedere,
pldccrea pleac6 de ta puterile orneneglr; aceasta e prirn creqlhF
a minlii. in a doua vedere, ea se bizuie pe increderea