despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

la incercare $i sa-i vada biruind asupra ei, pentru ca ob
cia demonilor se fie ru$inata $i str se arate celor ce au
deschiti se vade putereajutorului Donmului, cum ii inso
ii ocrotegte 9i-i inconjoa.e
mijlocul tururor dusmanilor
Atunci. fiind infranti prima oari. demonii se intorc artrt
li-se intr-o nelucire mtrreata in aser inarea unui impfuat
rescl imbrecat in fltueri $i ocrotit cu mare fale de adu
demonilor ca de ni$te ingeri. Mulii ptuinti din vechiirr
fost inselati in acest fel ii cei cale n-au fost biruiti de fri
fost biruiti de umbra adeverului ti s-au ltrsar du$i in rtr
spunand ce au vazut pe Hristos intr-o descoperire de foc
li s-au aretat ingeri. Noi insi sE nu ne ltrsdm ingelali de e
st ne iinem de smerenie pi ne vom mantui ca acel ints
bttran carc i-a spus diavolului care i se a.eta: ,,Un in
vin, la mine? Poate ce ai fost trimis la alhrl? Eu sunt un
tos fi nu caut s6-L ved aici pe Hristosul meu."
5/. SfinFnia inseanmi si fii sfintit de rugeciune Si de
terea sfimei lucrrri a Duhului.
52. Cate vreme inima noastre n-a fost sfintitd de
Domnului, nu suntem in stare se deslugim limpede intre
ctrrile ascunse venite din lucrarea demonilor, a ingerilor
firii sicele care vio de la Duhul Sfant.
5J. Cate vreme cuvantul nosiru n-a fost sfintitde pu
Duhului, el n-are puterc asupra demonilor, mcr nulses
firile, fie cele ralionale, fie cele mute.
J4. LaIa Vaeme nu ne-am curant de tucrarea Dacatutur
crarea Duhului Sfatrt nu seli uie$e in noi, ca se ne
vase ale sfinFniei pe care sA b adumbreascl Domnul.
JJ. Cend te scoli in picioare penlru slujba psalmilor;
trupul li sufletul ttu sunt gara cu toati sfiala - fiindci'
Iucrare in care se ascund mii de comori Dentru cei c
s6var$esc cu discemlmant -, cere mai intai in ascuns
Dumnezeu in inima ta sd-ti deschide mai intai inainte izv
vietii care obi$nuiette se ta$nea-sce in acele clipe in sufl
care s-au lepedat de lumea trecetoare Si vtrd in fiecare c
inauntrul lor moanea lui lisu\ in medularele lor ascunse. Dupe
"2p spune psalmri in linitte. neavand alt scop decat rugeciu-
.ea, lZrS sd te ingrilepti de numarulor, ca sn ! se dea cheia
1,s 5i numai a unur singur verset pentru ca se Intri in vistieria
illetegerii lur duhovnicegti deschise de harul Duhului Sfint.
Dar e nevoie de durerela inimii] 9i de tdcere ca se vorbe$i
inainlea Lui cu mintea ta rnare $i se primegti de la El cele de
care are nevoie serecia ta. Ceci pentru a da slavA lui Dumnezeu
ti a primi intiparirea Duhuluin ceasul rugiciunii e nevoie
de o minte treaz.a ti de o inimi Pregetiri, ca mintea se lase
rot ce tine de trup $i se fie inelF6 pand la aducerea-aminte de
rnerelia lui Dumnezeu ti p.intr-o convorbire prelungita cu El
se se trezeascd la cunoatterea slavei Lui. Spunand aceste4
afld ca nu vreau sA impiedic prelungirea rugiciunii din pricina
feluritelor intelegeri aiezate in versetele Duhului. Ctci rugIciunea
poate fi prelungita trei zile qi trei nopli plecand de la
un singur cuvant. $i nimic ou l-ar pltea impiedica pe un singuratica
in toate zilele vietii lui se se slujeasci de un singur
verset pentru rugiciunea sau slujba sa, fire se poa6 fi socotit
vinovat de weo greteala. Dar pentru ce prin desele schimbdri
ale psalmilor avem o diversitate de sensuri prin carc mintea e
sdmita spre minunare inaintea lui Dumnezeu, de acum trecem
adeseori $i liri nici o tulburare de la un psalm la altul.
J6. InceDetorilor in aceasti vietuire sau celor incd tineri nu
li se cade si se apropie de aceste lucruri, nici chiar daci inaintea
lor li s-ar deschide po4ile, p€ntru ca incetarea psalmilor
s, nu-i umple de ganduri rele fiindci nu cunosc altt cale sau
scop. Nu li se cade nici si-li plece mintea spre o gandire asupra
versetelor, ci sd se osteneasci deplin ln repetatea lor cu
vocea pane ce ating aceasti mesud ca rrupul lor st nu-ti piarde
viata asceticd. Aceaste osteneale unitd cu linittirea seamind
in ei o 5lmAnld duhovniceasce. Ve mdrturisesc adev5rul:
chiar dace se inham, de la inceput in toate ostenelile vielii
slnguratice, cei ce se lipsesc de linittirea necontenita nu se
vor invrednici se se apropie de aceste iaine.
t54 155
52 Orice dar venit de Ia Dumnezeu. 9i a cdrui puter e cunoscuti
printr-un semn evident in cel care-l p meste, e dat pe