despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

F
26. Dobandirea $i descoperirea
care inleligenF a
lepciunii duhovnice$i se vede din grabnica con$tienti
lipsurilor proprii. Cunoa$erea exacti a lipsurilor proprii,
arata misura in care simtim cu adeverat intelepciunea
hovniceasc5, ala cum absenfacesteia e ardtati ugor de fat
ca nu ne simtim lipsuril€.
27. Cand intr-una din ostenelile durmezeiegi [ale a
sau ale incerc:ldlor care le insotesc, vezi in sufletul t5u o
te,e li o riMare neobiluitlt prin care rezilti cu bhndete
si fi tulburat, a$a cum obifnuie$te firea, ba chiar o ve
insolette inina ra t o incurajeazi, in a5a fel incAt poveri
asprimile ostenelilor sleb€sc $ se domolesc. iar gAndirea
devine iartr$ plina de .avnd, inlelege cA atunci luc.aEa
Dumnezeul e aproape de tine gi ce Dumnezeu e gara s
ajute cu buntvoilti in lucrul tlu.
28. Cand vezi ce una din patimi, chiar daci o uresti, sau
gand, oricare ar fi el, se mitc{ in tine neobignuit de
teme-te, c6ci lucrul nu se intamplt ferd motiv. Cdci pe
suferinta unei rugtrciuni care-i este adusd cu serguintt,
rea Domnului, pentru Care toate sunt u$oare, poate sd f
treacd de la noi lucrul in care am crzut din neDdsarca n
ti si intelepleasce inirna noastre ca str cunoasctr aceste luc
ascunse ajutandu-ne sd iegim cu bine din ele30
29. Exi$A o durere care- inchipuie ci are drept cauzd
Dumnezeu, pdcatele noastre sau lucru le dumnezeiegtii
care nu Ie avem gi a c6rcr lipstr ne face si suferin! lD ti
ea este o curst a satanei care o ascunde g6ldirii care parg
se indelemicefle frumos cu frica de Durmrezeu, precum
scris: ,,In calea aceasta in care am umblat ascuns-au
mie" [Pr l4l, 3] 9i: ,,Pusu-mi-au cei mandri curst si firnii
cirerile mele" [Pr 139,6]. Cdci p.in intrisrarEa pentru
nezeu vaea sI ne lips€asca de bucuria si de desfitarea De
. ]'.,Lbmurirc: Prin nEditarcl ru8&iunii I pnn ftica de gandun ga,
e luminarAdc Iucrar€a ju' Dumnezeu care insolenc fnca eiae Dum-nez
fuge Si e sloboznl de rlricirea ascuhnrii de saran car€ obirnuierle si i
beasc, p€ om prin inrenEdiul suflelului. Rugaciunea in;i h;ineaz
chip frre'( Inrma F€nrru cA ea se gimdette ta Dumnezeu..
^ rvem in EL iar prin frica de pdcat[ul comis] vrea se ne duca
,""-aeznadejde. 56 stim bine, deci. cd orice frice de pacatlul cG
j;51 5i orice intristare pentru vrnurcla nedobanditdl neameslecu
nadejdea milei lui Dumnezeu, Si care rnerg neschim'
"61e i,r in una 9i aceea5i direc[ie $i nasc in noi demedejdea. loate
ilir,"u tunr uptint" in noi in chip vadit de satan.
J0. Hristoase, Mantuitorule a toate, Care fiind ascuns in
Dumnezeirea Ta ochilor serafimilor Te-ai aretat lumii in trup
onenesc spre indrePtarea striciciunii fiilor oarncnilor, inteleplegre-me
p€ calea Ta. DA-mi intelepciune str ttiu cum se
1fr apropii de mdrelia Ta! Astdmpdrd in inima rnea ntrdejdea
De care mi-am pus_o in Tine, ca sA mi imttlt de ea in fiecar€
llpa si in desf4tarea ei si uit lurnea muritoare. Invrcdnicegte-m6,
DumDeztule, prin migcirile stemite de nddejdea mea
ln Tine, de uitarea care se lucreazi in fiece clipe in sfinlii Tai.
Cu adevErat, fratilor, crcdeti-me cd nu mint dace vi spun ci
aonci cand inima e luminaE de acest gand, in om se vede
cev asemenea unei nebunii.
144 t45
J,/. Singuretatea ne face pinatii unei inteligente dumnezeiepti
gi ne apropie in putin, vreme li fartr nici o piedice de
limpezimea g5ndirii.
J2. Cand lumina apune ti te inabusi dir lipsa ae.ului, abnci
folosegte-te cu ravne de c€le din afarE: de ingenuncheri, de
imploreri prelungite q. a. m. d. Cdci aerul se va limpezi pe
nea eptate, soarele se va ridica din nou fir5 veste li uneori
i$i va trimite razele pant lajumirak2 bol(ii cere$i.
J.t. Prin marile lui lipsuri, un loc pustiu ne face si dobdnotm
omorarea inimii, ne di o inirna de copil li o amestect c!
Dumnezeu prin privirea alintiti neincetat spre El in chip neabAtut
zi Si noapte.
34. Smerenia e rccapitularea reculegerii rnintii. Ori de cate
ori mintea se imprbtie, i se taie midularele smereniei. Dace
spur ci se intampltr ca ea se-9i adune g6ndurile chiar 9i a9,
Sarde$ti re|'|. Aratl-mi o singura patmd rea care se inalF in
nrnte fdre imaginile lucrurilor. Dacb mintea e modelatii de
rmaSini care-i vin de la materie, nu va exista in ea reculegere;