despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

7-
sfintii ku atins dupt lungi osteneli, fiind inirisrati $i chi
pentru Dumnezeu.
/J. Flacara cale cade ln inime ta vrerEa rugiciunii i
mddnlarele sunt ca paralizate, c6nd simprile seitring, li
e sltbit?i, ti orice miFare a minFi lnceteazi, iar omul s
genuncheat mult?l vreme in acelafi loc, e o flacere pe
ne-o face cunoscut?i citirea cu o cunoa5rerc care ara6 lir
adevarul exact- Cand omul se apropie de rugaciune. adu
aminte de cuviniele strnitoase privitoare la Dumnezeu ta
a meditat pufin inainte, aprinde mintea care se roage pri
felegerile pe care i le-au adus a@ste cuvinre.
_ 14. Pari c€ omul nu s-a invrednicit de descoFrirea
lor dunurezeiegti cunoscute de minte intr_o curilii desev
prin lucrarea.Duhului Sfant, pand atunci mangaie.ea mi
gustatA de cei ce umblil pe calea cunoa$terii ln vederea
tei descoperiri. Fie cj rnediteaztr la psalmi. fie ce se sar
In ctttre $t rugdciune, sau inteligenF medileazi" totut .
srngur scop: se sc lnwedniceasci de lucrarea [Duhului
minte. Ei care penru cunoa$terea lui Dumnezeu inre in
care zi in mari incercEri fi se pregetescu bucurie de m(
al_caror duh nu se int.isteaztr $i care nu lasn lini$tlen, se
ld d: !*.ld: T* :
i" numnezeu inrr-o uimiJ p-ar{ii
bela-tnimii, in inteleg€rile pe care le primesc iin c6r
cand ln chip nedeslutir.
,,,,f,:-ldT"T"y* il om in vremea cand corabia tui ptu
lrnr$rt lmprnstr de adierite bucuriei r,er qi tr inlelegerilor
xrr€EBrr ur care ir tll
rnrrna, lnci pricinuir, de grija lui Dumnezeu gi poate de i
de grei€altr. prodlce in suflet o intristare dumnezeiascl,.
care in realitate inttrrette sufletul. Din ea se nasc rugd
curate S-i pitimaF, purtitoare atat de e bucurie,
uq!u!rr, cat car Si gr de"i oe ll|
tare, atal de nidejde, cat li de teamtr. Fiinjca ei gi spr
p-oate- mA abat de la drum!, sau: nu cumva ritacesc pe n
reprate depane de Dumnezeu, pe una din cararile ritaci
De atcj el dobandeSte o mare snrerenie in gindirea lui, fiin
aceaste frict ii impiedic, inima str se inalt€ din pricina bin
la care a ajuns deja.
t40
/6. Credinta in Domnul e refugiul sufletului in vrcmea in-
6srcirii $i a intristtuii; mirturisirea slebiciunii e refugiul fap
tr.ririi luI'
/Z Cei care s-au inttrit in nidejdea viitoare gi s-au invrednicit
de bucuria in Duhul nu riai cauti str r5rnani in aceasti
viatE, ci cati vrenre n-au ptrdsit-o, inirna lor freamiti fi suspina
dnjind dupe fericirea de acolo. Stiu bine ce spun cei pe
iarc acest gAnd i-a Ecut nebuni $ pentru care luhea e rtrv4ita
de desfitSrile cu anevoie de suportat care s-au pus in mi$are
in ei ti au umplut toate inima lor, astfel incal certitudinea
orinlti de gdndirea lor le-a luat orice indoial5. GAndirea lor e
atuncinflIcirati qi ei se inareaba cand anurE vor lisa trupul
si vor vedea mostenirea lor. Prin harul lui Dunmezeu s-au
iovrednicit de aceaste bucurie de la Cel CaI€ levarsd da.ul
unei aser€nea credinte in cei ce sunt in Haistos nu pe rnisura
ostenelilor lo., ci pent u nemisurala Sa buntrtate, $ CaE-i
face se se desflteze din bellug de ele lnctr din aceasti viattr
trisd $i stricecioase- Cati vreme ne gisim pe acesi pamant ce
s-ar putea asemtrna cu aceasttr credinli a inimii datii in dar din
cend in cand spre desfdhrea unora din prietenii Lui?
,/8. Cit de slabtr e puterea cemelii ti unna literelor pentru a
ardta exact toate acestea intr-o carte fattr de cunoatterca celoa
care s-au invrednicit prin harul irnbel$gal al lui Dumnezeu
str li se dea darul desfitarii de bunittfile duhovnicegti !
19. Slavi Celui ce S-a fecut penhu noi Mijlocitoml acestor
bunuri ti prin Carc ne-am invrednicit sd primim, si cunoa.F
tem $i s[ simtim in credinF ceea ce ochiul n-a vezul uechea
n-a auzit fi Ia inima omului nu s-a suit [,] Co 2,9], toate cele
bune, Cel Intai-Nlscut Care e luat dinre noi gi Carc este cu
adevirat Chipul Celui Nevizut [Col l, l5]. Cdci Ft€a durnnezeiascd
a unit cu Ea ceea ce a luat de la noi spre ntrdejdea
fiintelor rationale, nddejde al cetei obiect era prstrat in El de
la inceput gi pe care ni l-a filcut ar{tat acum. Pe unele cuprinse
rn acesta ni le-a f:icut cunoscute pain El p€ntru a ne asigura de
celelalE pestrate pentru noi, pentru lnnoirea pe care aceasd
slare la noasrrdl o va primiarunci prin El.
I4l