You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Britannica din 1887 scris de siriacisrul brilanic W. Wrighr,<br />
retrperrl s€pffat dar cu nole in 1894?{. Acesra putea adiuga<br />
doar faptul cd in 1869 fusesera publicare intr-o anrologie douE<br />
,,cuvinte" isaachiene in texlul original siriacz5. Alte trei ,,cuvrtte"<br />
in originalul siriac erau publicate de siriacistul francez<br />
J.-8. Chabol in anexa tezei sale de docrorat de la Louvain din<br />
1892, primul studiu Stiinlific aspra lui Isaac Sirul de dupi<br />
Assemani". Interpretand ahfel decat erudirul maronit documentatia<br />
existenta, Chabor propunea pentru viata Sfantului<br />
Isaac Sirul gi scrierea corpusului sau ascetic o darare incd gi<br />
mai timpurie: sfargitul secolului V, gi pleda pe larg pentru ortodoxia<br />
docrinara, chalcedoniana, a teologiei gi aparrenentei<br />
confesionale a sirianului Isaac. Aceash lntrucat, precum se<br />
itie, in secolul V, in urma controveNelor hdstologice care au<br />
urmal Sinoadelor Ecumenice de la Efes (431) $i Chalcedon<br />
(45 l), creitinismul siriac se scindase<br />
trei Biserici rivale<br />
care se excludeau, persecutau $i acuzau reciproc de ercziel<br />
una ,,nestoriane", de tradifie strict an(iohiana li care nu primise<br />
Sinodul de la Efes, aflati in afara teritoriului ImDeriului<br />
roman in cadrulmperiului pcrsan al Sasanizilor zoroastrieni:<br />
alta ,,iacobita", de rraditie strict alexandrina, deci ,,monofizi(i"<br />
(mai exacl ,,miafizitt'), care nu primea Sinodul de la Chalcedon<br />
ti ca atare s-a rupt de Biserica oficiali a Imperiului<br />
roman; 9i. in fine, o Biserici minoritartr chalc€donianI, rrmase<br />
fidele Imperiului, ii de aceea supranumiti ,,melkittr" (im,<br />
periale). Co€xistenF a doue sau trei ierarhii rivale in acelagi<br />
spatiu $i tentativele nereuiite de reconciliere incercate de impdr4ii<br />
de la Constantinopol vor arunca inrreg Orientul in haos,<br />
schisme li criza, sbbindu-l hotarator in fata invaziei arabe si<br />
a ocupafiei islamice carE vor impinge aceste coftunitili intr-un<br />
regim de rnarginalizare. opresiune gi supraviefuire in conditii<br />
uneori drarnatice.<br />
Sho Hittoa of Sf.iac Literarwa, tan&a. t894i rrad. rom. proi<br />
Rts, Isbria litedtuni sina.e.."rri,?, Ed. Diogen€. Bucure$i. 1996.<br />
p.13.<br />
ZjNGERLE/G. MOstNcER, Mon(n"rrd Jlrja.a. lnnsbruct, I 869.<br />
B. CH^Bor. ,e S. Isaa.i Nitititac i!a, knpta er do.h.ind. pad.s,<br />
t892.<br />
Studierea sistemalic?i a tbndului de manuscrise orientale<br />
bibliorecrlor din Occident $i din Orientul Aprcpiat a revelat<br />
un fenomeneobitnuit li unic pentnr E\,rrl Mediu: o receplie<br />
..ecumenice". lransconfesionala. Fie in originalul siriac, fie in<br />
lraduceri. scfleaile lui Isaac Sintl erau citite in egal6 mdsura<br />
de monahi aparlnend tuturor familiilor confesionale<br />
cre$_<br />
tinismolui: de sirienii orientali ,.nestorieni", de sirienii occidenrali.<br />
de coptii li etiopienii .,monofiziri", de chalcedonienii<br />
..onodoc$i" greci, georgieni. slavi sau mmani si de chalcedonienii<br />
,,catolici" latini. Dar indicii concludenle <strong>despre</strong> lsaac<br />
Sirul ca personaj istoric identificabil nu existau. Fle n-au inrarziar<br />
sd apaia inse. Intai de toate, Chabot a observat ci<br />
,,Epistola IV cetre Cuviosul perinte Simeon F:cetoru! de minuni"<br />
- prlncipalul argument itvocat eronat de Assemani<br />
penrru datarea lui Isaac la sfar$itul secolului Vl - nu apa4inea<br />
de fapl lui lsaac, ci era in rcalitate vadanta prescurtata a<br />
,,Epistolei catre Patricius" a episcopului fi teologului Filoxen<br />
al Mabbugului (t 523), care a fost alaturi de Sever al Antiohiei<br />
(i 538) unul din pdrintii fondatori ai hristologiei Bisericilor<br />
orien!ale antichalcedoniene..monofizite". Cercetand bibliotecile,<br />
Chabot va descoped apoi principalul document istoric<br />
care a permis in sfar$it identificarea definitive a misteriosului<br />
Isaac Sirul. E vorba <strong>despre</strong> notita cu nr. I24 din lista de I40<br />
de parinti duhovnice'ti fondatori ai Bisericii ,.nesto.iene" a<br />
Resarirului, compusA inue 860-870 de mitropolitul nestorian<br />
Ishodenah al Basrei. liste cunoscute sub numele de Carrea<br />
curAliei \Kt&ba dnakfua) $i pe care Chabot a publicaFo cu<br />
traduccre franceza in 1896'??:<br />
.,/22. Sfinlul Mar Ishaq episcop al Ninirei. care a alcetuit<br />
cdrti <strong>despre</strong> vietuirea singuraticilor-<br />
A fosl ficut episcop al Ninivei de catolicosul Mar<br />
Ciurfgrs Jcheorghe.66l-6801 in menasrirca Beir Abe.<br />
:' l € l,qe dc la r hatetd conpo\e par Je,usde||ah. e\eque de Brlah .<br />
prrblre cr rlddurr n4 J .B CHAsnt Mctdre\.l n,lhaotosit et I h^tonc t6<br />
48q6r. p. :js-2ct 10 Je.nrc tjdJL iJ p 27r ?7h{or 64) at I v.<br />
rIr\...lc\oJnrn \lcrropot 'u dc BJ.rb cr sonmuvre . L t,,,.nt r\htr ll<br />
I lq66) p 4l t_1so<br />
t5
Change language