despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

materiale la rugdciUne. Cu unul din ele are pinnlie Du
Sfant, cu celelalr are piinii$ie vinuEa unei vointe ferme c
harul care.ajula. in ascuns. p€ nesimlte, ti cend cunoa$
nu srmte nrmrc-
99. Chiar qi in meditdrilecele mai inalte sunt misceri s
nite de lucruri. Ele n-au locnumain patimi, ci 5i in luc
limpezi fi nobile. Nu insi larugdciune.
/00. Orice intiperirc a unui lucrr e o vetimare penttu
la rugeciune. Cand vine din sldbiciune sau de la creatie.
tea nu e vinovata de e3. Dar daca se foftne€zi cu consi
mantul ei, fiindcd mintea a fost depatid ftri lupti, au
singuraticul e vinovat lnaintea lui Durnnezeu, fie c, starca
in lcioare [a rugiciunel e pitimatt sau nu, afari numai
aceaste intiperire se afltr in inteligenlt dintr-o reflecgie no
Sfa$itul primei sule a capilolelor despre cunoatrere.
A doua suti
a capitolelor despre cunoa$tere
/. A|a cum migc6rile aerului arati prin schimbtrrile lor
cineva le conduce, Iot a$a ti gandirearari prin schimb
ei opuse, de-a dreapta sau de-a stenga, ci luptele 9i ajut
harului ii insolesc neincetat mifctrrile cale incetul cu lnce
ingddui€ zi de zi se inainteze in ucenicia unor lucnrn nor.
2. Existi un cuvatlt imbracat in materie. dar care nu
intipdrirea mat€riei, li unul imaterial, dar carc nu loart
intiperire: mai exisd insi unul carc e adt de simoluincit
poarte nici o intip6rire. Atunci car|d in tugdciune se puna
migcare un cuvanl simplu ti lipsit de intiperire, el cond
spre sfirpitul seu cuvantul irnbricat in materie si-l into
:5 Nora marginal!: ,,De-ar fi cu pulinF si tii
Pann cum erai curar. '
t36
cu desavar$re lipsir de I
"hiar spre cel care e mai inrai decat toate sl conduce spre
il6r5irt'tl
lor toatt
? Subzistenta doua26, in care toate fiinlele vor fi conduse
--." eealitate. L-a flcut pe Dumnezeu se pune in miFare sta-
Y" a acesei tumi cu multe diferents in ea in vederea irnii'ini;i
preveac alnainte in gandul semAnetorului' f:icandu-L
";-ma
1"." oura in mi$care cu sarg spre aruncarca seminfelor cu
liuirea atintita pronieror spre deznodtrmSnlul final pe care
116 pus in miScare dinainte spre a devenintr-o zi realitate'
4. Primul glas a fost cel al contemPhrii FiinFi divine' al
doilea a fost cel al contemPldrii tainei distinctiilor a Persoaneior
Fiin(ei ca.e a senrtrtlat.
5. Sdvartind vieluirca virtutii nurnai ln parre ei rnaterialtr,
vedem doar distincliile proprii acestei p64i; strvatlind-o in
oafiea ei imateriala, vedem toate distinqiile ei. Md bund delit
amindoue e fiptuirea ftrd nurne cate lase vietuirea viru$i
oentru a se inelF mai presus de toate distiocliile ei'
6. intaiul vestitor al prinri Lumini a fost lumina ser$ibild
si aceasta i-a cordus pe cei luminati de ea spre Lumini'
7. Vezi cum dup! ce a pus in miscare mai intai prin limpezimea
ei egala pi'frunmselea ei primele sfere [ale ingerilor]
spre lauda-lntai-ntrsculilor primei Lumini, aceeaSi [Lumini]
i-a intunecat li lipsil de lrmirl pe fratii ei de-al doilea [pe oamenil
in multele lor distincfii pa4iale' atdgand spre ea lauda
primei contempleri; li tot ea va fi la sfe$ftul lumii haina Celui
i."^
ftute toaie ca ea str-L cunoasci2T'
"-" "o'fo"
?6 Aluzi€ la teoria lui Teodor al Mopsucnici, funda|rlentala p€nlru lmlo_
8ra siro-orienral,. desDre ccle doue sliti (lararrartrd alc creslrei: ce3 Pn'
tu, a lumii de acum, domioau de dif€rcnle li inegalitarc, 9i cea s€cuncli'
eshalolosice. a lumii viitoarc, in carc stapine$egalitatca 5i un'tat€4 Si in
ueoet"aiat"i" oumnezeu a crcalumea in srar.a cl primL aEtuale
r Aluzie la diverselc etap€ alc crealiei luminii in traditia e'(egeticd 5'roorienlalA:
duoa ce a luminal inSerii, Lumina prima in car€ S'a imbrtcal
Culenul int;Dar a intunecar lununa oamcnilor ( ,fralii ei de-al doil"")'
cominland s, ;e lnrdata si cont€mplaG de in8cri t ranenand haina luni'
ioas, in cat! va fi recunoscul Hri$os la a Doua sa venirc- cl Barr|or'o'
p. rlGlt? (n | ).
t3?