You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
63. Mulli sunt cei care, atunci cand insenuDcheaz.i si fa<br />
rugaciune curad li plind de zdrobire. opresc mi$carile $i<br />
capet ingenuncherilor pline de rugiciuni folositoare la gin<br />
ci au lf,sat rostirea psalmilor sau dorinla de citire pentru<br />
z?ibovire in aceasta mare lucrare [a rugdciunii] de al ct<br />
folos nu sunt incredintati. Nu Ftiu minunatii aceia ctr pen<br />
aceasra [rugeciune] sivirpim pi psalmii gicitirea, ca prin r<br />
tirea acelora $i meditarea la ei gandul se se curcle de impr<br />
tiere si sd fic limp€de miFat de rugdciune, cale e convorbi<br />
cu Dumnezeu Dentru care existd o ce alt lucru-<br />
64. Credinta e o mitcare plinA de cenitudine care urcl<br />
inteligeDF prin harul lui Durnnezeu cu privire la lucruri ce<br />
pot fi incredinlate hertiei $ literelor, dar pe carco inielige<br />
credincioastr le poate cunoaite. Dar li acestease desco<br />
celor sdnetoli; celor bolnavii a ceror hrani sunt leguoE<br />
nu l| se qa nrana celor salalosl,<br />
65. lnchine-le pene la pemant inainrea lui Dumnez€u. ca<br />
rc face sA gu$ti dulceala pe care o primesc ascelii la c<br />
slujbei 9i al rugeciunii. Ei dobandesc certitudinea viedi ge<br />
pentru ceidrepli dupa inviere atunci cind mintea lor se in<br />
de inainte in lini$tirea care cade peste ei de la Dumnezeu<br />
vremea rugiciunii. in afara oricirei vointe, libenati ti in<br />
niri a firii. Cfud stau in picioare la rugtrciune, mintile I<br />
devenite strelucitoare din pricina linittirii ptrzite, sunt imb<br />
cate in slava lui Dumnezeu nu numai noapiea, dar 9i ziua.<br />
66. Inttre$te-fi inteligenta la slujbd cu $rilucirEa imbr<br />
de ea 9i care-i vine de la flacdn pe care o aprinde in ea citi<br />
6Z Mediteaze cu dulceaF la cd4ile care-fi vor face cun<br />
cul scopul creatiei lui Dumnezeu gi care [a vremea rugaciu<br />
trag mintea spre minunare".<br />
- ,J-amurire: Sfatul de a-i ciri pc invdFtorii r€nerii de Dulr)l|€zeu<br />
buie urmat dDoa stdrile diferite ale fiecaruia. Cilirea celor ce vorbesc<br />
spre treapta desAlarsirii e penlru singuratici, pe care lrebui€ sd'i faci<br />
creascd sprc cai dar cend singumdcul (reboie sa invcle pizira vietuirii<br />
tuoasc t tup(a imporiva palimilor. ntr \c cuvine sd citeascaltceva d<br />
cArtile PNnntilor singuratici. '<br />
I28<br />
68. Exis6 doua feluri de contempliri ce tin de intelegerea<br />
firilor ralionale. Una e contemplarea a ceea ce vedem asc!n5<br />
tn t.r'nele legate de ceasul venrrir lor la existenpr.5i aha cea<br />
."re cratd in aluzii modurile lor de viale 5i darurile narurale<br />
"l .rr" l.-ru primit de la Creatorul. Una aratii taina invierii<br />
:enerale a creaturilor: in ce ordine 9i in ce clipitd se va face<br />
;ctul rainic al invierii; cealaltd arat6 in aluzii viefuirea nouS<br />
care va fi cea a fiint€loraionale ln acea viaF ti cum i-a bineplectrt<br />
harului nemrsural al Creatorului se le invrednicdscl<br />
de rc.\t loc duhovnicesc Ca plecAnde la fiecare din aceste<br />
co0templeri str ni se descopere in chip nedeslugit <strong>taine</strong>le lumii<br />
celei noi p€ care le poana acele fericite fiinte; <strong>taine</strong> pe<br />
caie i-a binepEcul C.eatorului sa ni le arate $i vesteasce dinainrc,<br />
inci de la inceputul acestei lumi: c€le pe care le va face<br />
crealiei la implinirea timpului, starea cea bune a celei de-a<br />
doua existenfe pe care o va primi acea^sta, in ce f€l va veni<br />
aceasta si cum va fi ea in acea noue stare.<br />
69. Iubitor de osteneal5 nu e cel care nu iub€Ste trupul, ci<br />
cel care nu iubeqte obi5nuinlele trupe i.<br />
70. C6nd prin <strong>viala</strong> in linigtire sllbesc $i tac patimile din<br />
suflel, atunci li se vine dehac li poftelo. trupuluj .<br />
7/. Nu toli care se ostenesc pulin sunt 5i iubitori de odihne.<br />
nici toli care se nevoiesc putemic sunt $ iubitori de ost€reala.<br />
Unul se nevoie$te putin, dar are sufletul plin de ceintd; acesta<br />
compenseazi prin osteneala inimii ostenelile trupului pe care<br />
le lasd deoparte din pricina neputinlelor lui: prinlr-o neince-<br />
|ala remanere in sine insuti, acesta iti infraneazi gaDdurile ca<br />
patrmile trupului si nul atace prin simturi. Altul se ostenette<br />
mull dupS puterea s6dite in trupul s5u, dar din cand in cand<br />
compenseazd ostenelile sale prin relaxlri fi destinderi care<br />
urmeazd acestora umbland incoace ii incolo. Unul ca acesta<br />
nu scoate nici un folos din ostenelile sale, pentru ca, pe de o<br />
parle. ostenelile ficute in salturi sporesc in el mandria, iar, pe<br />
(e alta pane, relaxarea trupeasca care urmeazi acestora face<br />
\a creusce ln el dscoala 5i poftele trupulut.<br />
t29
Change language