despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

iette in desfatare. \e roagd cu dulceali $i rAmine in rugdci
ferd lup6.
4J. Ala cum in sfintii ingeri se vede posibiliratea de
legere [inteligibilitatel a Tatilui, a$a in fiii oamenilor se
posibilitatea de lntelegere [inteligibilitate] a lui Hristos.
44. Cine locuiette in liniltire fi-li gase$te deslilar in
templarea insufirilor lui Hristos, mogenelte inci de aici
arvuni ImpSrdtia viitoar€.
4J. Relaxa.ea orbette omul, fiindci atunci nu mai priv
la cele dumnez€ie;ti cu fricd ti minunare, ci le scruteazi
cercetarc desarte.
46. Minunarea gaodiriii insoletre pe cei ce Sed in sin
tate f :irl imprd$tiere, ceci plecande la constrangerile situ
li ostenelile ascezei, aceasE [Fderea in singuratate] pune
milcare stimiri aprinse ti pline de uimire prin intelepci
pe care o face sA se nasc, in gandire.
42 Ce este udarea pentru plante aceasla e tacerea necon
nite pentru sporirea cunoa$terii.
48. Ce este flecireala despre in[elepciune aceasta e ca
ciunea p€ntru mddularele unui trup feciorelnic.
49. Hristos Domnul e fie intaiul-Nescut. fi€ Unul-Ntr
dar acestea doui nu sunt intr-o singure fire; fiindci El S-a
cut Intai-Nescut inhe mulli frali [Rln 8, 29], dar esre U
Niscut U,r l, l8l pentru cd nici inainte, nici dupi El nu
este nici o alti nattere [din vgci din Tatal]. Aceste doua
cruri se adeveresc intr-un singur Dumne?€u ii intr-un sin
om, care s-au unit intr-o singore persoanE, fErd ca insuti
firilor sd se amestece din oricina unirii''.
' l-ormula J'mrror de aDroDiata de ced a Srnodului Mcumenrc
Chalcedon = Hristos are doua firi ti o singurl persoana. Isaac vorbelic
lrw,te S\ panopa. N de qno,re in Hri(os. E foanc posibil ca Isaac sa fi
in secr€t un simpalizant al lui ManyfiuVsahdona. alt ascet siro-ori
faimos. penh o vreme episcop. acuzat S' persec tar cu o generalic inai
(la mrlb(ul secolului Vll) penrru chalcedonism hristotosic.
50. Cand gandirea noastrii se invafie in cerc 9i e zdruncinad
in stmtinlei din pricinameninlarilor Scripturit tt a osander^,
ei la adresa p5calelor noaslre, n-avem nici o scapare de
team decAt gindul ce Durnnezeu S-a impecal cu noi
"ceasd
lrrn moa(ea Fiului SEu pe cind eram noi peceto$i JRt't 5.81.
humnezeu L-a trimis pe Fiul Sell Unul-Nescut intr-o vreme
iand nu era nici urmd de frice de Dumnezeu in lume: ceci sttr
scris: .,Am fost gesit de cei care nu M-au ctrutat ti M-am llsat
caulat de cei care n-au intrebat de Mine" Us 65, ll.
J1. cuvanul ,Judece$le Tale- sunt ad:lnc mare" [Ps 35, 7]
np acelagi infeles cu cuvannrl: ,,Intuneric sub picioarele Tale"
lPs 17, 101. Prin,,sub picioarele Tale" psalmistul arati lucrurile
care il deptrpsc, fiindcl intr-adevir de nepttruns sunt
conternpladle Judec4ii, Proniei li Economiei Sale fati de fiinple
mlionale-
52. ,,intunericul" propriu treptei duhovnicesti e atunci cnnd
mintea e inghititE de minunare gi prirnette in Duh o intelegere
care cade pe neatteptate peste sufletul seu ti-i [ne mintea
nemitcate, in timp ce toate cele vdzute se ascund privirii ei
iotr-o necunoa$tere qi nesimlire a lucrului pe carc incearci
se-l priveasca. Acest intdneric face ca mintea str remane nelu_
critoare ca atunci cind un nor invdluie un lucru fi-l sustt-age
vederii ochilor trupetti.
5J. Mucenic viu e cel ce se ceieste cu adevdrat. Prin lucrerile
lor, lacrimile intrec sengele, iar ceinta intrece mucenicia.
Mucenicia lacrimilor vine inainte muceniciei sengslui atunci
cAnd vom primi cununa. Mucenicii sengelui vor ptimi cununa
o dati cu ceilalti, mucenicii lacrimilor o vor primi inaintea
celorlalti. Cine se caie$te cu adev5rat pa.re asadar si primeasce
o dubla cunune.
- 5'1. Scopul rostirii de psalmi sd fie o convorbire lini$i6 cu
Dumnezeu intr-o irnplorare tdcuti ti neincetald. Se nu inmulllm
ca neghiobii .ostirea lor atunci cand ne lasam gandurile
sd hoindreasca prin Stunoi, dar sa nu ie$im din ele decal atunci
cand suntem lipsili de bun5retile pe care o minte inteleapta
obi$nuieite si le strange in acele clipe.
114 r:5