despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

L--
sa vezi cum. intrucat cunos cu exaclitate aceasta nadej
firile lor in(elegetoare alteaptaceastd bucurie unde sunt c
ma(e si ele, cum suntem chemali ti noi.
J6. E ugor sd spui fratelui tlu: ,.lubette pe Dumneze
Mai trebuie sa $rim li cum anume. Dintr-o liniitire neames
gindire. Ar fi multe de spus despre lucrurile ascunse pe
le nagte in suflet liniqtirea. Am vorbit despre diversele
aspecte in sectiunea care explice lucrarea vietuirii [asceti
Prima ei semanci e durerea inimii care duce la bucurie. F
tuirea proprie treptei sunete$ti ne apropie de fepuirea pro
treptei duhovnicesti care e ninunarea in Dumnezeu. Ac
e simtirea tainelor Lui care pune sufletul in clocot, ln v
ce miscdrile lui sunt cufundate ca lntr-un nor intunecos;
dacd ar fi se vorbim in prefiguriri [biblice], e ca norul c
&scundea pe Moise [1,p 20,21], $i induntrul ce.uia a pi
pentru lume. Toi ce s-a petrecut atuncin chip sensibil se
mce acum in chip inteligibil [spirituau fi a$ se inttre$e
noi o credinte cu certitudine deplini. Aceastaprinde ln
un foc din creltet pani in unghiile de la picioare]. Fo4a
prasnicd a acestui foc e iubirea care aduce aminte neinc
sufletului se lase cele pdmantelti gi se umble prin migc
sale in Dumnezeu.
J7. Vieluirea proprie treplei duhovnicetti e o lucrare
simturi; potrivit Plrintilor ca.e o numesc ,,minte goala",
este inteligenta aflattr in comuniune cu Dunmezeu prin de
perirea tainelor Lui. Alti lPerinti] o numesc ,,vedere dinc
de trup", aga cum scrie cineva: ,,Atunci omul vede ln el in
lumina frumusetii sufletului seu, iar la vremea rugeciunii
in el veden ceteslt . itdlca slava lul uulnnezeu carc e v
rea tainelor Lui.
e Ev^cRtE, Kephalaia Gnostik' lll,6t.,Minte Soala e c€a care
contemplarea ei inse$ na unit cu cunoastcrea lcontemplare-ai Sfintei Tnt
ti S&/'/,1. 50: ,,Cand omul l.untnc devine cunoscator lgnosricl, se dezl
de omul ccl vechi al rdrimilor. Alunci v€de in el frumusetrea suflelului
rar la lr€mca rusrc'unii vede in el vedenii c€resti {ed Frankenberg).
.J8. Vorbette de ,,vedere a slavei lui Dumnezeu" pentru cd
alunct se Pune in migcare in om o inlelegere a mdrelrei Firii
gur. Prin simlirea acesreia. aceasl5 intelegerc il face sa iasl
din lume $i-i dI confirmarea nedejdii viitoare. Aceasta e cerrirudinea
gandirii de care vorb€tte Pavel [Col2, 2].
J9. Binele e atezat in firea sufletului, a5a cum focule a$ezat
in firea cremenii ti a fierului; arc nevoie de cineva care
sa-l puni in migcare, adici de harul lui Dumnezeu gi rAvna
6pului. Harul lucreaze in chip firesc 5i invariabil, dar rdvna
omulLri cere o voin(i neatamafi 6i liberd, nelegatde nici o
necesitate.
10. CatZ vreme omul nu se teme de reu ti nu se opregte de
la cele rele, iubirea de bine nu se pune in migcare in el cu
dulceata ti aprindere.
,r1 Cei ce vor da peste aceasta carte ti vor vedea unele din
capitolele despre cunoattere scrise deasupra randurilor, sd nu
creadi cd e vorba de o greteale, fiindce aceste capitole desple
cunoaftere slujesc drept lemurire pentru multe din cele spuse
in aceastE carte, sunt ca o cheie p€ntru intelegere fi o llurare
bogati pentru cititoi. Fiindce aceaste ca(e a fost alc5tuilde
noi ca o aducere-aminte pentru noi intine plecande la plinetatea
contemplirii Scripturilor, cum ste scris in capul ce4ii,
plecand putin qi de la incercdrile care au venit peste mine.
Am scris deci pe deasupra [rindurilor] aceste capitole despre
cunoastere ca se lumindm gAndireacolo unde citirea cdrtii se
dovedegre cu anevoie de in(eles. Cdcin ele sunt cuvinte care
la prima lecluri au un sens. dar lneunrul lor au ascuns un
altul. diferit2o.
42. Lipsiti de contemplare, rugaciunea e plina de lancezealS
lakediel ti nu se face decat cu de-a sila. Aceasta din
prlcrna unei intunecimi de nepatruns care. la randul ei, vine
tltn pricina unei mari risipiri a simturilor care duce la risipirea
IDrntii, din care iese in gandire o intunecime de nepefuns, un
smarc intunecos. Cine se roage insa in contemplare sdlallu-
=---
'1'Noti marsinala: .,Fiecare din aceste capjtole despre crnoatlere
D.tur \e!rirrne;u rosrs.nse deasupra rAndurilor.
t22. ll3